Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Repere taxonomice, caracteristica morfo-biologică a enterobacteriilor


condiționat patogene: Y.enterocolitica, Proteus, Klebsiella,
Pseudomonas.

GENUL KLEBSIELLA
Sunt germeni saprofiți, condiționat patogeni.
Repere taxonomice. Genul Klebsiella, sp. Klebsiella
pneumoniae, sp. Klebsiella ozaenae.
Morfologie. Bacili scurți, îngroșați, cu dimensiuni de
0,6 - 6,0 x 0,3 - 1,0 μm, capete rotunjite. Gram-negativi,
imobili, capsulaţi, fimbrii, aspogeni. Dispuși solitar,
perechi, lanțuri.

GENUL PROTEUS
Repere taxonomice. Genul Proteus, speciile Proteus
vulgaris, Proteus mirabilis.
Morfologie. Cocobacili mărunți, scurți sau
filamentoși. Gram- negativi, polimorfi, cu dimensiuni
de 0,4 - 0,6 x 1,0 - 3,0 μm. Bacterii mobile, peritrichi,
fără capsule, nesporulați.

GENUL PSEUDOMONAS
Repere taxonomice. Pseudomonas aeruginosa face parte din familia
Pseudomonadaceae, genul Pseudomonas. Reprezintă bacterii facultativ patogene.
Bacilul pioceanic - specia Pseudomonas aerugenosa este pe larg răspândit în mediul
înconjurător, populează permanent organismul
omului, animalului.
Morfologie. Pseudomonas aerugenosa este
o bacterie polimorfă, gram-negativă, mobilă,
motrichi; uneori se întâlnesc celule cu 2 sau
cu mai mulți cili polari (lofotrichi).
Dimensiunile de 1,5 – 3,0 X 0,4 μm. Lipsiți
de spori, uneori formează un strat mucozitar
asemănător cu capsulele.
YERSINIA ENTEROCOLITICA
Repere taxonomice. Genul Yersinia face
parte din familia Enterobacteriacea şi include
speciile: Y.pestis, Y.pseudotuberculosis,
Y.enterocolitica (1939), Y. intermedia, Y.
frederiksenii, Y.kristensenii etc.
Y.enterocolitica habitează organismul
rozătoarelor, frecvent se întîlneşte la
animalele domestice.
Morfologie. Sunt microorganisme
gramnegative mărunte, cu capetele rotungite
cu dimensiunile 0,8 – 1,2 x 0,3 - 0,7μ, în
culturile vechi însă pot fi mai alungite şi pot
avea aspect de fire. Sunt mobile, peritrihi,
spori nu formează. Sunt bacili scurți până la
cocobacterii, fixează colorantul bipolar, mai
intens la capete, se
observă capsula.

2. Factori de patogenitate, surse și mecanisme de transmitere a


infecțiilor provocate de enterobacteriile condiționat patogene:
Y.enterocolitica, Proteus, Klebsiella, Pseudomonas.

GENUL KLEBSIELLA
Caractere de patogenitate. Multiplicarea este dată de rezistența germenilor la
fagocitoză prin prezența capsulei.
Epidemiologie
Sursa de infecție este omul bolnav sau purtătorul sănătos.
Mecanismul de transmitere este oro-fecal, prin picături și particule de praf.
Receptivitatea există la orice vârstă dar cu condiția ca organismul să aibă
rezistența scăzută.

GENUL PROTEUS
Caractere de patogenitate. Multiplicarea și prezența endotoxinei.
Epidemiologie
Sursa de infecție este omul bolnav sau purtătorul sănătos.
Mecanismul de transmitere digestivă, urinară, respiratorie.
Receptivitatea există la orice vârstă dar cu condiția ca organismul să aibă
rezistența scăzută.
GENUL PSEUDOMONAS
Factorii de patogenitate. Sunt patogeni prin multiplicare la poarta de intrare,
mai puțin prin toxinogeneză.
Epidemiologie
Sursa este omul bolnav și purtătorul de bacterii.
Căi de transmitere prin contact indirect, difuză prin aer.
Receptivitatea,de regulă apare la persoanele cu rezistență redusă, cauzată în
mare măsură de infectarea intraspitalicească.

YERSINIA ENTEROCOLITICA
Factori de patogenitate se manifestă prin multiplicare și invazivitate, care sunt
date de antigenul capsular K.
Epidemiologie
Sursa. Rezervorul natural îl constituie rozătoarele din Asia (negru și cel
cenușiu).
Mecanism de transmitere. Se dezvoltă în focare naturale; se transmite de la un
animal la altul prin purici (cu rol de vectori), sau prin mușcătură - transmisibilă.
Calea aeriană – de la om la om prin picături Pflugge. Alimentară – produs
alimentar contaminat (carne insuficient termic prelucrată, cu incidență foarte
rară).

3. Infecțiile nozocomiale produse de enterobacteriile condiționat


patogene: Y.enterocolitica, Proteus, Klebsiella,
Pseudomonas. Prelevate patologice recomandate pentru recoltare.

GENUL KLEBSIELLA
Infecții cauzate de Klebsiella sunt localizate la poarta de intrare: infecții
digestive (colite, enterocolite), infecții urinare, infecții respiratorii (ex. rinite
care pot evolua până se pierde simțul olfactiv).
Se dezvoltă mai frecvent în infecțiile secundare la persoanele cu rezistență
scăzută și la copii nou născuți, îndeosebi la cei prematuri. Bacteriile din căile
respiratorii superioare pătrund în diferite organe și în sânge, unde cauzează
procese de inflamare și piogene, sepsis și meningită.
Biosubstrate pentru cercetarea microbiologică sunt: sputa, exudat
rinofaringian, eliminări purulente din ureche, plăgi, mase fecale, lavaje de pe
obiectele din mediul ambiant.
GENUL PROTEUS
Infecții cauzate. La pătrunderea perorală provoacă toxiinfecţii alimentare. La
pătrunderea pe suprafeţele rănilor, arsurilor, proteul cauzează procese
pioinflamatorii la diverse niveluri.
Biosubstrate pentru cercetarea microbiologică: mase fecale, mase vomitive,
urină, exudat rinofaringian, eliminări purulente din urechi, plăgi, lavaje de pe
obiectele din mediul ambiant, material necroptic.

GENUL PSEUDOMONAS
Procese infecțioase determinate: infecții cutanate, însă numai prin
suprainfectarea unor plăgi, neavând caracter de invazivitate, infecții digestive,
urinare, pulmonare, genitale; meningită la nou-născut.
Biosubstrate pentru cercetarea microbiologică: exudat rinofaringian,
conţinutul plăgii, sînge, urină, material necroptic, lavaje de pe obiectele
mediului ambiant şi mîinile personalului.

YERSINIA ENTEROCOLITICA
Boala care apare la om se numește Pesta sau ,,ciuma''.
Yersinia are un ciclu evolutiv în tubul digestiv al puricelui, unde formează un
dop, ce va fi regurgitat de către purice în noul organism sănătos. La locul
înțepării apare repede o veziculă, apoi Yersinia ajunge în ganglionii vegetativi;
apare o adenopatie (sau un bubon).
Apoi germenii ajung în circulația generală, se multiplică în toate organele. Pesta
este o septicemie cu evoluție ultrarapidă. Mortalitatea în pesta bubonică este de
peste 75%. Infecția poate ajunge în pulmon; apare pesta pulmonară. În această
perioadă bolnavul este contagios prin picături Pflugge.
Biosubstrate pentru cercetarea microbiologică: mase fecale, mase vomitive,
urină, sînge, exudat rinofaringian, conţinutul plăgii, material necroptic.

S-ar putea să vă placă și