BAZE DE DATE

Indiferent dacă este vorba de înregistrări de asigurări sau înregistrări medicale, de colecţii de biblioteci sau de
manevre militare, categorii de produse sau furnizori, costuri sau cheltuieli, păstrarea evidenţei datelor este una dintre
cele mai uzuale aplicaţii informatice. Fiecare companie sau firmă trebuie să colecteze anumite date. Introducerea a mii
de înregistrări nu foloseşte la nimic dacă nu aveţi posibilitatea să manipulaţi datele şi să analizaţi înregistrările din
diverse perspective. Închipuiţi-vă cum ar arăta un recensământ al populaţiei doar ca un simplu tabel de date pe care îl
tipăriţi sub forma unui document imens ascuns între două coperţi care s-ar deschide doar în faţa unui şoarece de
bibliotecă!?
Vreţi un exemplu de bază de date clasic? Cărţile de telefon. Ce credeţi că facea operatoarea de la capătul firului,
când formaţi altadată 931? Consulta baza de date şi apoi cu un simplu Enter pornea un robot care vă comunica numărul
de telefon căutat. Astăzi căutaţi singuri orice număr de telefon intr-o bază de date. Apelând Internetul.
Pare simplu, nu? Vă spun sincer că NU!!

O bază de date este o colecţie de informaţii referitoare la unul sau mai multe grupuri de articole sau de indivizi.
Fiecare bază de date posedă caracteristici care vă permit să manipulaţi înregistrările în două moduri principale:
• prin sortare
• prin interogare
Când sortaţi o bază de date, o faceţi pentru a o organiza într-o anumită ordine după conţinutul unui câmp. De
exemplu puteţi organiza baza de date după preţurile descrescătoare sau în ordine alfabetică. O interogare a unei baze
de date analizează o bază de date şi returnează înregistrările care îndeplinesc anumite criterii. Astfel, puteţi să vedeţi de
câte ori aţi consultat un anume pacient în ultimul an şi ce diagnosticuri i-aţi pus. Sau ce produse aţi achiziţionat de la un
anumit furnizor. Sau puteţi tipări un raport cu echipamentele pe care le-aţi distribuit săptămâna trecută. Exemple sunt
infinit de multe. Fiecare domeniu oferă o diversitate pe care numai lucrul cotidian o poate scoate la iveală.

Sfat: când vreţi să porniţi în alcătuirea unei baze de date referiţi-vă întotdeauna la un subiect real de care v-aţi lovit
în lucrul de zi cu zi. Atunci veţi găsi şi dificultăţile, dar şi rezolvările lor.

Programele simple de baze de date vă permit să lucraţi cu o singură listă (tabel) de informaţii la un moment dat: un
set de câmpuri (coloane) şi de înregistrări (rânduri). Aceste programe da baze de date sunt deseori denumite „fişiere
simple” Programele mai complexe vă permit să grupaţi mai multe liste la un loc şi să stabiliţi relaţii între ele, creând un tip
de bază de date numită bază de date relaţională.
Într-un fişier simplu, o singură listă reprezintă întreaga bază de date. Într-o bază de date relaţională, fiecare listă
este stocată într-un tabel distinct (ex: într-un tabel sunt pacienţii, în altul afecţiunile, în altul consultaţiile oferite etc). Dar
intr-un tabel puteţi folosi datele din alt tabel. De exemplu, în tabelul pacienţilor, atunci când veţi completa câmpul
afecţiunilor, acestea vor apare ca o listă derulantă gata scrisă şi deci nu va fi nevoie să le tastaţi din nou.

1
 Bineînţeles, cu toţii am avut de-a face cu formulare. Vă amintiţi, desigur, un chestionar pe care l-aţi completat. Un
formular e mai simplu de completat, are un aspect plăcut şi cere răspunsuri la subiecte clare. Formularele sunt foarte
utile. Atât pentru introducerea datelor, cât şi pentru vizualizarea lor. E o plăcere să lucrezi cu ele.
Vom învăţa cum se construieşte o bază de date utilizând programul Microsoft Access. Membru al familiei Microsoft
Office Professional, acesta este un program performant de baze de date. Poate face faţă unui mediu de afaceri cât de
complex: industrie, comerţ, sănătate, turism, economie, învăţământ, transporturi etc. Se regăsesc în portofoliul său baze
de date gata făcute (Featuring sau Local Templates, ori prin Microsoft Office Online). Împărţite pe categorii: Business,
Education, Personal etc. Cu subiecte diverse: Contacte (Contacts), Studenţi (Students), Articole (Assets), Sarcini
(Tasks), Plăţi (Payments), Furnizori (Supplies), Faculty (Facultate) etc. Instructorul dvs. vă va arăta opţiunile şi mai ales
vă va învăţa că ele sunt foarte utile.
Din păcate, toate aceste baze de date conţin câmpuri care oglindesc conceptul economic american. Însă, cu două-
trei şmecherii putem scăpa de acest handicap, iar baza de date poate fi gata destul de repede. Dacă însă aveţi nevoie
de o bază de date personalizată, şmecheriile nu mai sunt de folos!
Pentru exerciţiul de astăzi am ales o bază de date medicală. Şi asta din mai multe motive: este uşor de înţeles şi de
urmărit, relaţiile dintre obiecte sunt logice, iar înregistrările propriu-zise, mă aştept să le faceţi chiar dvs.!
Totul începe cu un plan. Să ne imaginăm o bază de date simplă care să cuprindă informaţii despre pacienţii înscrişi
la un medic de familie. Să presupunem că medicul ar trebui să cunoască următoarele: Nume, Prenume, CNP, Nr.
Asigurare, Adresa, Telefon, Afecţiuni cronice, Alergii, Antecedente personale (sunt sigur că mai sunt necesare şi alte
informaţii, dar haideţi să ne oprim aici).
Datele vor fi înscrise într-un tabel (pe care-l vom denumi Pacienti) ale cărui câmpuri (coloane) vor fi chiar
denumirile de mai sus. Prima coloană o vom denumi ID Pacienti (Identificator Pacienti), un fel de număr curent (Auto
Number). Deocamdată nu întrebaţi de ce, instructorul dvs. o să vă lămurească atunci când trebuie. Să mai precizăm că
primele şase câmpuri menţionate trebuie completate individual, chiar şi numai pentru simplul motiv că CNP este unic!
Dar când va trebui să completăm Afecţiunile cronice sau Alergiile ar fi tare plăcut dacă am reuşi totul doar cu un click! O
soluţie ar fi următoarea: să facem un tabel separat, pe care sa-l denumim Afectiuni şi care să aibă două coloane:
ID Afectiuni (Auto Number) şi Nume Afectiune (unde se vor înscrie toate afecţiunile comune). Nu va fi chiar comod să
completăm această ultimă coloană, dar cu siguranţă va fi foarte comod pe viitor. Şi-n plus, ar avea şi asistenta ce face
vreo două săptămâni! Haideţi să facem acelaşi lucru şi cu tabelul Alergii. Cred că oricum sunt ceva mai puţine.
La o consultaţie, medicul (asistenta) trece conştiincios într-un registru, probabil, următoarele: Data, Nume,
Prenume, CNP, Diagnostic, Trimitere, Tratament şi or mai fi şi altele, dar ne oprim aici. Vom face un tabel care să
conţină câmpurile menţionate şi-i vom da denumirea Consultaţii.
Observăm câmpurile aldine (Nume, Prenume, CNP,) care sunt identice cu cele din tabelul Pacienti. Ar fi bine dacă
le-am putea lua de acolo!! Ar fi comod şi mai ales nu s-ar strecura nici o greşeală la completare.
Diagnosticul echivalează de cele mai multe ori cu o afecţiune. Aşadar, decidem să luăm datele pentru Diagnostic
din tabelul Afectiuni, câmpul Nume Afectiune.
Trimiterile au ca direcţie diferitele specialităţi medicale: ORL, Endocrine etc. Facem şi un tabel Trimiteri, similar cu
tabelele Afecţiuni şi Alergii. Incet, încet, baza de date capătă contur.

2
 O schemă banală a planului pe care l-am descris şi a prezumtivei baze de date arată cam aşa:
Pacienti
Afectiuni Antecedente
ID Pacienti Nume Prenume CNP Nr. Asig Adresa Telefon Alergii
cronice personale

Planul bazei de Afectiunii Alergii

date Sanitas ID Afectiuni Nume Afectiune ID Alergii Nume Alergie

Consultaţii
ID Consultatii Data Nume Prenume CNP Diagnostic Trimitere Tratament

Intuitiv vă daţi seama că trebuie pornit de la nivelul inferior, adică trebuie Trimiteri
ID Trimiteri Specialitatea
completate mai întâi tabelele Afectiuni,, Trimiteri, Alergii.. Apoi tabelele Pacienti şi
Consultaţii. Fiţi liniştiţi: planul poate suferi schimbări şi din mers. Let’s go!
Start, Programs, Microsoft Access → apare fereastra principală a programului: Getting Started with Microsoft Office
Access. Se deschide o bază de date nouă: New Blank Database → apare fereastra prin care programul cere denumirea
bazei de date şi directorul în care va fi creată, fig.1. Se tastează, de exemplu, Sanitas, se alege directorul, apoi Create.

Fig. 1. Fereastra principală a programului Access la deschiderea unei baze de date noi
Va apare fereastra principală a bazei de date (Sanitas: Database), fig.2, sus. In panoul de navigare din stânga
opţiunea All Tables apare implicit la deschiderea bazei de date > Click Object Type > Click All Access Objects.
3
 Din bara de meniuri View > Design View. Apare fereastra Save As: Afecţiuni. Începeţi să completaţi numele
câmpurilor tabelului, apoi salvaţi tabelul (Click dr. > Save > Afecţiuni). începeţi să completaţi câmpurile tabelului cu
numele afecţiunilor
Creăm mai departe tabelul Alergii: Create > Table Design > Incepeti completarea câmpurilor: ID Alergii (Auto
Number); Alergii (Text). Instructorul dvs. vă va detalia importanţa acestor câmpuri şi modul în care se aleg atributele
câmpurilor. Pe tab-ul Table 1 > Click dr. > Save > Alergii, acceptaţi cheia primară propusă de program (fig.2) şi începeţi
să completaţi câmpurile tabelului cu numele alergiilor. Mai târziu, dacă doriţi, le puteţi sorta alfabetic.

Fig. 2. Realizarea unui tabel într-o bază de date

Procedăm în mod similar şi definim încă un tabel: Trimiteri. In panoul de navigare din stânga ferestrei principale a
bazei de date trebuie să apară acum în categoria Tables cele trei tabele: Afectiuni, Alergii, Trimiteri.
Trecem la alcătuirea tabelului Pacienti . Procedăm în mod similar, dar ne oprim la câmpul Afectiuni cronice, stabilind
tipul de date (Data type) al câmpului prin alegerea opţiunii Lookup Wizard, ceea ce înseamnă că datele vor fi căutate
undeva. Unde? În coloana Nume afecţiune din tabelul Afecţiuni. Trebuie doar să urmăriţi succesiunea etapelor din fig.3.
Repetaţi aceeaşi paşi pentru următorul câmp, Alergii, indicând programului să caute în coloana Nume alergie din
tabelul Alergii. Nu uitaţi de planul pe baza căruia se dezvoltă baza de date! Instructorul dvs. vă va spune cum se traduce
mulţimea de atribute care pot fi utilizate pentru a caracteriza un câmp de date.
E momentul însă să lăsăm ceva timp pentru a fixa ideile şi a înţelege informaţiile primite. Între timp, fiecare dintre
dvs. va repeta exerciţiul şi va completa în tabelul Pacienţi datele personale. Vă asigur că datele nu vor fi nicăieri folosite.
Iar dacă nu aveţi încredere, completaţi ce vreţi dvs. Să aveţi însă grijă să nu începeţi CNP-ul cu alte cifre decât cele
indicate în cărţile de identitate!!

4
Fig.3. Etapele realizării legăturii
relaţionale între două câmpuri din tabele
diferite: câmpul Afecţiuni cronice din
tabelul Pacienţi preia datele din câmpul
Nume afecţiune

5
 Continuăm prin realizarea tabelului Consultaţii: procedăm în mod analog ca la tabelul Pacienţi. Veţi învăţa mai întâi
cum să înscrieţi data consultaţiei. Pentru aceasta trebuie să alegem atributul potrivit câmpului. Instructorul dvs. vă va
arăta cum se procedează şi ce capcane întâlniţi. Ne oprim la câmpul Nume, indicând la tipul de date al câmpului (Data
type) opţiunea Lookup wizard, cu referire la câmpul Nume din tabelul Pacienţi, ca în fig.4.

Fig. 4. Lookup wizard pentru câmpul de date Nume din tabelul Pacienţi

Idem, pentru câmpul Prenume. Bine, dar pot fi doi Popescu!! Chiar doi Popescu Dan! Ce e de făcut? Salvarea vine
de la CNP, care e unic pentru fiecare dintre pacienţi. In acelaşi timp, datorită unor neatenţii, se poate atribui un CNP altui
pacient. Devine clar că se pot strecura greşeli de completare, chiar dacă se acordă toată atenţia. Instructorul dvs. vă va
arăta ce e de făcut.
Facem apoi un Lokup Wizard pentru Diagnostic şi Trimitere. Dacă aveţi deja dureri de cap la completarea câmpurilor
Nume Afectiuni şi Specialitatea din tabelele Afectiuni şi respectiv Trimiteri, apelaţi la colegii medici.
Incredibil, dar baza de date pe care ne-am propus-o prinde contur. Să recapitulăm: avem până acum cinci tabele
care apar în fereastra principală a bazei de date: Alergii, Afecţiuni, Trimiteri, Pacienti, Consultaţii. Ca să vedem relaţiile
dintre ele, apelăm instrumentul Relationships: din bara de meniuri apelăm Database Tools > Relationship:. observăm
relaţiile tabelului Consultaţii cu alte tabele din baza de date (Fig. 5). Identificăm cu această ocazie şi tipul de relaţii ce se
stabilesc între diferitele câmpuri/tabele: „unul la mai mulţi” (One-to-Many) sau „mai mulţi pentru unu” (Many-to-One).
Aspectul tabelelor este însă destul de anost.. Va trebui să facem ceva în acest sens. Salvarea vine de la ...
formulare. Vom transforma tabelele Pacienţi şi Consultaţii în formulare. Datele vor fi mai uşor de înscris, iar pacienţii noi
le vor completa la prima vizită, încât asistenta să le poată prelua la sfârşitul zilei pentru a împrospăta baza de date.

6
 Fig.5. Relaţiile dintre diferitele tabele şi principalele două tabele ale bazei de date în care s-au făcut primele înregistrări

Formularele se obţin repede dacă avem deja tabelul: pur şi simplu, transformăm un tabel într-un formular. Ba mai
mult, avem şi posibilitatea de a selecta pentru formular doar acele câmpuri care prezintă interes. Formularele reprezintă
partea vizuală a unei baze de date, iar tabelele pe cea care conţine efectiv înregistrările acesteia. Let’s go!
Din fereastra principală a bazei de date Sanitas selectaţi Create > Forms > More Forms > Form Wizard. Decidem
apoi să folosim datele din tabelul Pacienti ; în fereastra de dialog sunt desfăşurate toate câmpurile pe care le avem la
dispoziţie (Available FieldsI).
Dacă dorim numai anumite câmpuri, le selectăm şi apoi click pe >. Dacă dorim ca toate câmpurile să le introducem
în formular, atunci facem click pe >>; câmpurile selectate apar în coloana Selected Fields. Ne hotărâm pentru un formular
pe coloane (Columnar) şi pentru stilul Office de prezentare.
Acceptăm denumirea formularului propusă de program, adică Pacienti şi Finish. Odată cu ultima comandă, apare şi
formularul cu pricina. Etapele descrise pot fi urmărite cu uşurinţă pe fig.6. După prelucrarea sa în modul Design view, în
care se aliniază căsuţele şi titlurile şi după eventuala modificare a atributelor unor câmpuri – instructorul dvs. vă va arăta
cum - formularul e gata de completare şi tipărire.
Procedăm la fel cu formularul Consultaţii, alegând de asemenea toată câmpurile: Data, Nume, Prenume, CNP,
Diagnostic, Trimitere, Tratament. Baza de date are acum cinci tabele, două formulare şi legăturile dintre ele.
Desigur, fiind o bază de date relaţională, orice modificare operată într-o entitate (Tabel sau Formular) va fi salvată în
baza de date şi nu mai e necesară o inregistrare complementară. Mai mult, putem institui restricţii în scrierea, citirea sau
editarea tebelelor şi/sau formularelor. Veţi afla cum se operează cu aceste restricţii şi cum se definesc ele pe parcursul
derulării exerciţiunlui practic.

7
 Fig.6 Etapele realizării formularului Pacienti
prin transformarea tabelului cu acelaşi nume
utilizând Form Wizard

8
 Sortarea, căutarea şi selectarea înregistrărilor
În această parte, veţi învăţa despre sortarea înregistrărilor (în ordine alfabetică, de exemplu), precum şi despre
metodele de căutare ale anumitor înregistrări individuale.
Deschideţi tabelul Pacienţi, faceţi click dreapta pe coloana Nume, apoi alegeţi una dintre opţiunile Ascending sau
Descending, fig.7. !! La părăsirea formularului, dacă salvaţi noua ordine, atunci ea va rămâne în vigoare şi la următoarea
deschidere a formularului !! Faceţi acelaşi exerciţiu pe coloana Data din tabelul Consultaţii şi vedeţi ce se întâmplă.

Fig.7. Sortarea simplă după criteriul alfabetic

Am vrea să ştim câţi Ionescu sunt pe lista pacienţilor. Simplu: selectăm cu mouse-ul primul Ionescu care ne iese în
cale din coloana Nume > Sort & Filter > Selection > Equals „Zamfirescu” şi apar toţi Zamfireştii! Apoi îi pot ordona
alfabetic după prenume. Începe să devină interesant. Deschideţi formularul Pacienţi şi aplicaţi aceeaşi procedură. Veţi
observa că formularul nu mai are decât un număr mai mic de înregistrări: normal, atâţia Zamfireşti avem astăzi!
Sortarea după un singur câmp este o sortare simplă. Dar se pot aplica sortări multi-nivel. De exemplu sortarea
alfabetică nu numai pentru nume, ci şi pentru prenume. Selectaţi cele două coloane din tabelul Pacienţi, apoi Sort &
Filter > Sort, Ascending.
O bază de date poate include mii de înregistrări. Vrem să găsim consultaţiile doar dintr-o anumită zi. Deschidem tabelul
Consultaţii, apoi Find, completăm câmpul Find what (de ex. 17-03-2013), stabilim unde găsim ceea ce căutăm, adică
Look In (Data) şi imediat apar şi rezultatele. Apoi defilăm cu ajutorul butonului Find Next..

9
 Fig.8. Instrumentul de căutare a unei înregistrări în baza de date

Rapoarte
Vizualizarea căutărilor sau a sortărilor este totuşi un element simplu de analiză a unei baze de date. Ar fi interesantă
generarea unor rapoarte selective care pot fi ulterior listate, transmise prin e-mail sau difuzate pe Internet. Crearea
rapoartelor se aseamănă cu cea a formularelor. Din fereastra principală a bazei de date se alege Create > Report >
Report wizard, se alege apoi tabelul dorit (ex. Consultaţii) se selectează câmpurile necesare, se stabileşte ordinea de
tipărire a câmpurilor, apoi eventuala sortare după diverse câmpuri (ex. Data, Nume, Prenume), macheta de prezentare
(Tabular), stilul (Office, de exemplu) şi ... Finish. Urmăriţi etapele din fig. 9 şi fig. 10.

Fig.9 Crearea raportului

10
 Fig.10. Raportul gata pentru tipărire

Mai departe ...

În această primă parte aţi făcut cunoştinţă cu programul Access şi cu bazele de date. Dacă veţi parcurge în faţa
calculatorului toţi paşii pe care i-aţi urmat de-a lungul acestui început veţi dori să ştiţi mai multe, să realizaţi propria bază
de date şi mai ales să ştiţi ce să cereţi profesioniştilor care programează baze de date, atunci când veţi avea nevoie.
Întrucât veţi întâmpina şi multe dificultăţi, este util să căutaţi răspunsurile în manuale online sau tutoriale text ori video.

Programul Access pune la îndemâna utilizatorului şi alte instrumente puternice de lucru: interogarea şi analiza
stadiului unei baze de date, rapoarte multi-tabel, panouri de comutare şi ecrane de prezentare, butoane, automatizare cu
macrocomenzi. Pentru a evita greşelile sau relele intenţii, baza de date poate conţine restricţii la vizualizare sau scriere.
Adică, un alt utilizator poate doar să adauge înregistrări, fără a putea să le vadă pe cele dinainte. Sau poate doar numai
să consulte baza de date, dar fără a putea modifica nimic. Instructorul dvs. vă va arăta cum se face. Apoi vă va prezenta
aceeaşi bază de date prelucrată, cu elemente de personalizare şi componente care să fluidizeze traficul înregistrărilor.

Mai mult...
In continuare incercăm să realizăm o interfaţă mai prietenoasă a bazei de date. Aşa cum vă imaginaţi, totul porneşte
desigur, de la un plan. Ne dorim un meniu principal cu butoane şi fişe (Tab control), ca la bibliotecă, prin care să putem
efectua operaţiuni distincte, bine definite: adăugare de înregistrări, modificare, ştergere sau pur şi simplu numai
vizualizare. Ca să înţelegem mai bine, fig. 11 ne arată spre ce anume ne îndreptăm. Pentru aceasta urmăm etapele:

11
 Adaugare pacienti

Fig. 11. Meniul principal al bazei de date

1. Presupunem că avem aşadar la dispoziţie cele cinci tabele şi cele cinci formulare create anterior: Afectiuni,
Alergii, Consultaţii, Pacienţi, Trimiteri. Mai departe, creăm pentru fiecare tabel câte patru formulare: Adăugare alergii,
Modificare alergii... , Adăugare afectiuni, Modificare afectiuni..., Adăugare consultatii, Modificare consultaţii... cu
procedura cunoscută, Create form by using wizard, pornind desigur de la tabelele corespunzătoare. Am dori ca la
invocarea butonului Pacienti, când suntem în fişa Adăugare să apelăm formularul Adăugare pacienţi (fig. 11), unde vom
putea practica adăugarea de înregistrări noi care vor fi automat salvate în tabelul Pacienţi. Idem pentru celelalte butoane.
Să vedem cum se procedează.
2. Se creează formularul Meniul Principal: Create > Forms > Form Design, apare cutia cu instrumente Controls de
unde se alege iconiţa Tab Control. Apar două fişe: Page 1 şi Page 2 (fig. 12). Dublu click pe Page 1 > apare
fereastra Property Sheet în dreapta ferestrei principale > Other > Name: Adaugare > Format > Caption: Adaugare.
Schimbăm apoi obiectul asupra căruaia fac modificări: Property Sheet > Form > Format > Caption: Meniul Principal. Apoi
Other > Pop Up > Yes. Ştergem Page 2. O vom înlocui mai târziu.

  3. Din Controls alegem un buton

(icon-ul Toggle Button, adică
comutator), îl conturăm cu mouse-
ul pe suprafaţa fişei şi îl definim cu
un text semnificativ, de exemplu
Pacienti (fig. 12). In fereastra
Property Sheet > Other > Name:
Buton Adaugare Pacienti; Format
> Caption: Pacienti. Click dreapta
pe butonul Pacienti > Build Event,
Macro Builder. Apare fereastra de
dialog pentru definirea macro-ului,
Fig. 12. Construirea şi definirea paginii principale şi a butoanelor
fig.13.

12
 Fig. 13. Definirea macro-ului
Se completează în coloana Action din lista derulantă, ca în fig. 13 (instructorul dvs. vă va da detaliile necesare):
- Close cu detalii în zona inferioară Action arguments: Object Type (Form), Object Name (Meniul Principal), Save (No)
- Open Form, cu detalii în zona inferioară Action arguments: Form Name (Adaugare pacienţi), View (Form), Data Mode
(Add), Window Mode (Dialog).
Inchidem fereastra salvând macro-ul: Adăugare pacienţi.
Veţi constata în fereastra principală a programului Access că la secţiunea Macros a şi aparut un macro cu denumirea
Adăugare pacienţi. Dublu click pe acest macro şi veţi vedea efectul său: se deschide formularul Adăugare pacienţi care
este deja operaţional. Puteţi face o înregistrare nouă, apoi închideţi formularul şi deschideţi tabelul sau formularul
Pacienţi: noua înregistrare apare deja salvată! Incercaţi apoi butonul creat.
Se repetă pasul 3 pentru a crea şi defini încă patru butoane: Afectiuni, Alergii, Consultaţii, Trimiteri. In sfârşit, pe
fişa Adăugare avem cele cinci butoane şi în consecinţă putem efectua adaugări în toate tabelele iniţiale.
In continuare, am dori să facem o fişă şi pentru Ştergere, de exemplu, care să nu permită şi alte acţiuni cum ar fi
adăugarea sau modificarea de înregistrări. Mai întâi vom copia în secţiunea Macros toate cele cinci macro-uri iniţiale şi le
schimbăm denumirile: în loc de adăugare, tastăm ştergere. Apoi, la fiecare macro, intrăm cu click dreapta în vederea
Design View şi facem şi acolo modificările, mai precis la opţiunea Open Form: Form Name (Stergere pacienţi), Data
Mode (Edit). Acum copiem pagina (fişa) Adăugare: click pe cuvântul Adăugare, copy, apoi click pe suprafaţa fişei, Paste.
Click pe cuvântul Adăugare al paginii nou copiate şi apare fereastra proprietăţilor unde la Caption tastăm Ştergere.
Atenţie: butoanele existente pe noua pagină creată au vechile definiţii de la Adăugare. In continuare le vom modifica:
Rămânem în modul Design View, desigur. Click pe butonul Pacienţi din pagina Stergere, apare fereastra
proprietăţilor Property Sheet unde alegem la secţiunea Event, On click, Stergere pacienţi din lista derulantă
corespunzătoare. Practic decidem ce macro să execute butonul. Nu uitaţi ca l-am realizat anterior ca şi formularul
Stergere pacienti. Verificăm butonul Pacienţi: la apăsarea butonului trebuie să apară formularul Stergere pacienti. Mai
avem doar de „montat” comanda de ştergere propriu-zisă a unei înregistrări în cadrul acestui formular.

13
 Mai întâi ne asigurăm că este activă opţiunea Use Controls Wizard . Dublu click pe formularul Stergere pacienţi;
comutăm în modul Design View şi alegem din cutia cu instrumente (Controls) un buton comandă (Command Button) care
declanşează imediat fereastra Command Button Wizard de unde alegem de la Categories: Record Operation, iar de la
Action: Delete Record, fig.14. Next şi alegem o iconiţă pentru buton: Picture, Trash Can (de exemplu) > Next > What do
you want to name the button > Ştergere > Finish.

Fig.14. Definirea completă a butonului Pacienţi din pagina Stergere

Inchidem fereastra şi verificăm butonul: fomularul trebuie să apară ca în fig.15.
Baza de date mai poate suferi
schimbări şi îmbunătăţiri. Unele dintre
ele sunt de fond, altele de formă. De
exemplu, după ce aţi executat o operaţie
in Meniul Principal (de ex. Stergere
Pacienţi) aţi dori ca la închiderea
operaţiei să reapară automat fereastra
Meniului Principal. Instructorul dvs. vă va
arăta cum se face. După ce veţi realiza
prima dvs. bază de date funcţională veţi
dori cu siguranţă să o faceţi cât mai
accesibilă şi prietenoasă.

Fig.15. Formularul Stergere pacienti cu butonul de ştergere a înregistrării SUCCES!!

14