ANUL 1 —No. 2 FEBRUARIE 1890, ANALELE ger CHITECTUREI sane ARTELOR CU CARE SE LEGA O DATORIE Cand ne-am hotarlt @ da la lamin’ Analele Archi- tecture, eran aprépe sigur! e& Iucrarea néstr’. vine In timp destul de oportun,spro a aduco un servcit causat autelor la nol tn far, fednd posibilt eareataren. si dis- cutared a orkce chestiune privitre Ia arte po un teren unde nu e permis a lupta do eat ca cunostinfele speciale si on talontal personal Buna voinfa cu care a fost priimite si aprociate Analele Architectures, no incaragiazA a ne incorda Ia “Iucru gi mal mult gi a nu da tnapot la orf-co sacrifiell. Primtiria, Capitalel, ca focar de lumind al {Zrel, a finut de a sa onére a ne da cea dintiia sprijinul s80 material si moral, acordindu-ne o subventiune anual, {tn schimbul publicdrel tutulor actelor speciale si pro- ectelor comunel. Urmnind aceliias! sentiment bine-voitor, o mare parte in eomunele urbane gi judete din jard.ne aft incuragiat prin angajamonte anuale pentra publica speciale. Oamenil special! si col iubitort de ale artelor ne a pri- sit in debutul nostru, cu t6ti. buna-vointa dorita, incu rojanda-ne a mergo inainte cu siguranta cd vom fl bine prlimiti gi sustinuff de téte elementele culte ale tare ‘Téte aceste fapte vorbese de sino, si mulfumirile n6- stro nu pot fi de edt o palida expresiune a. gratitadinet ce le datorim tutulor. ‘La rindal nostra, vom face tte sacrificiele, ca Ana~ lole Architecturot si. capote 0 desvoltate si maf mare side va fi posibil s& aparé chiar de doué orf pe lund. Sperm dar, c& vorn fl sustinuft Inainte cu t6t& buna- vointa doritd, spre a duce la, bun sfirgit 0 intreprindere asa, do utili pentru tard. se Dineoyaoe, INCERCARI DE ORITICA ISTORII NOASTRE ARCHITECTURALE, Na esto mult, decind publioul iubitor de ale artelor a avut ocasinnea rari de a citi gi aprocia coprinsul net bro fur") datorito ponct abile a tanérulut architect G. Stetian, Gare se distingo in efimpal artelor, print’ aproftandare re- rmarcabili: a chostiunilor atingttére de istoria architecturel fn general si in special a niodulul do a se fi niscut gi Inte- relat In not Still limpede si originalitatea idellor expuse tn fncerearea co a filent, ne da dreptal si sperm ci vom avea. In Inert importante pentru istorin artlor, ca fmcte ale elo montelor culese din stndiaren aminuntit, feut& maltora din monamente din tar. Lasim cuvéntal d-lut Sterian, x3 ne expue originalul 380 studi Manifestayinils artel In Romania ocupa un loo modest in {storia omenire, si trebue sh marturisim o& colo mat fruméso ‘monuments ale ndstre na so pot asomina edificielor mont mentale a celorlalte ff04 din epooole stralueta, Not nu ave ‘on6ra de a forma 0 64 spocialé fn arta, ca acea a Rotel, ‘a Toscanei, a Normandel. Do asemenca mu so péte stabil s& flexistat im tara nésted corporatiunl de mestert iseusitf, pre- cum erat fn Franta, alia gi Germania, Sar pirea of matin ‘off timpil, am fi fost volt! recurgem la stivinl, tn tot o= privegte arta astadi ins acésta eroding’ a devenit genoral, im eat de bana voo pare ci no am hots ne recundtem ‘eoompetenti fa artd. Cindat Iucra, toomal aosia care se pro- ‘ind atbitri? gustulul gi af ondinel tnalto so fac campionit a= cestor iat ef sunt acsia care eonstatd treontul nostm gi de tid de present fictndnne necompotont! fn até. 19 6 Sera, acl. Despre retravan somaenlr rie Instr ate in Rinn. Dros de 88 pogi 8° sir tn Tag! ts 1889 Te tiptitograda 1. Golde.22 AINALELS, ARCHITECTURE! Gn téte acesten posedim o serie de monuments zidite de Austell nogtrit domnitor! gi caro sunt protiése pentru. nol, din ‘multe puncte de vedere. Ele constitue osea-o 0 péto mum _arohiteetnra romana find cf ai ereat in fark 1a nol si ‘egret elo ait indoplinit trebuintelo néstre gi ait multumit _gustnl nostra; s{ daca monamentale acestea zolat, par ipste ‘do continuitate intre dénsee,totusl interesul ce ele ne ofer’ este mare pentru not In tot eaznl aoésta nu probée8, dupa cum sustin unit, c& ‘nol nam avut sentimental artet Sar plres o& aspra nfoserie 4 armelor, si obositérea viatA cdmpenésca ne a impiedieat de ‘ane ocupa de Iucrust delicate gi perfeote, Cn tdte acastoa & netigadait,c& nol am resimtt aspieatiunile nobile ale framo sului de érece am Impramoutat modelo 4 artigt iscustt de la putemicit nostri vocinl, — ovea co dovodegte c& darinja de ‘i egaln intm téte na ne a past nicl o dati. E frte important se situ oe condi sa manifesta arta 1m Romania. Pentru sotsta tte st se fo nm studi co paativ. mal intns, pe care 1 reclami monumentelo néste find ed punctele de comparatiane na trebuese eutate nomal Jn vecinit nog media cide mult or trebae 88 Te urmt- tm deatul de departepentra cast patom, descoper riginca eclleelornéstre; i tocmal aes. mprejarare. degli un ‘pntemie interes si promite un study intoresant celor o> Tar Inreprinde, Din aceste cureetaet vor rest ctnd-va dovezt Indestlo cd, mn recat a sim ina do asi, Romdnit a pricepat gf ef ea t6t8 lumea tn Iuerrile de arta. Molfamit imenselor serviitadase de archociogle intoriet popdelor i Iuminet puternice cea respandit studi restan- rlceasupre tine troenta, am ajuns sf candglem ati cffegien gi veacal de milo. Neinotatele descopei ale ae- heologilr sale restauratrior ne an permis sk dn vind ‘éourlor trecute; icin istoriaarchitocture! ta Roménia va _#i Ment, ea neva arta teental nostra sub o nov tniigare 1 e0 vor desvali malte din tainoleanalolor mise. Dar pentra ca si putem ebjine acest resultat na tobuo st studlom architecara ndstrh naman Roma, ci, se facem sedi comparative cn architeotura tailor a chor vinta sa lesvoltat tn condi analge eu vnga nétr. ‘Ast architectara venetian esto Inte alle, una dist: cele care ne pote serv de tren do eomparaliune, Deopo {aiva complexA si nscuta pe un sol srimt, la un popor care gino, avut cult de glorie dil de vetrsto asemana- {ire ea trmézA ocale paraleld tm ambee Ar fel eu tte In tura ornamentals, E diol sa putom cita tnert, cart dup sivaryirea sodlet se dat la Iucrdrt de domenul decoratunel, lnerarl ce tte se gisese in malnile strsinilor, Rezultstele studilor pind adi a0 fost a Inscrie pe fostit elev iatre membrit bugetulutstatulu,rezultatele fst in uma vnor reforme seri6se vor fi dea forma Sment, carl, rmoncind si triasca o viata independinte, ément fnzestratt eu ‘ntinse cunostinge speciale, artistice si practice tot-de~odaté, Sent cart s& parte in sufletl lor 0 vie recunostintasedlet care ia format, Tinerit romlat vor vedea atunet cf nou! izvére de invekimént le stat in fats grabnic vor alerga si impoporeze ateliercle cu deplinafncredere,c& inaintea lor sunt earere libere —Sccla va lua un fromos avéat si cu tofit ne vom putea bucura fe rezultatele dobindte Ia ziua eind wn talent superior se va ivi, primele Tut studit caltivate aci, ‘7 vor sluji de bast, nimic neopunindw-se a's putea continua druml in ftinsele, in mindsele eat ale artlor. ‘Stim ef sunt multe greutaile ce pot st intimpine reformele ce propanem. O transformare au se face ia cite-va ore, mat ‘cu stma la not unde fnaite dea purcede, Ia cel maf mie luera, ne trebue riurt de cernéla.. gi anf de discuiune ... ‘Am expus defectele progeamelor, diiculeaileIntimpinate gi Tipsele ce ati incereat sedlele ndstre; de asemenea am notat fntemeierile ce le credem urgente sical le vor da o nou si salutara direetine, Nu e util si insistim et asupra rolulut ‘inet reorganizdr, niet asupea eezultatult lor. Continuind am depasi marginele si neam abate din eadrul ‘ce ne-am format. Misiunea artelor efatinsd; ,pentru ane face o ice de im- _portanta lot, e de ajuns s& ne Inchipuim ce ar natinite ecle Thnatl pe pamént, dact am sférima din istoria, monumentele ce Zi ridiest, Iuerrile ‘inde zace intiparit semnul geniull lor, TPopsrele sunt ea si Smenil, dupa mérte nu réman decit fruc- ‘tele ming literatura si arta, poemeleserise i poemele de pétrd, {de marmoea sat de cule Cu aceste cuvinte datorite unut artist, incheiam rindurile noustre Sterax Crocastas. 8s So Usps: ‘MANASTIRELOR $I BISERICELOR ORTODOXE In anal 1851, Ministoral Instractinnet Publice gi al cuttelor, ‘sobtinnt un etedit do lo 500,000, pentru repararea Mandsti- rilor§i Bisericelor ortodaxe ce se vor gis, eb po fi clasato ea ‘monumente nationale, ‘Pentru indeplinirea acest oop, sa numit mal multe comisit de stndiare, intre care una compns din d-nit Architect Man ‘rea, Slavic, inginer Simons @i Domnigdra Hitz ANALELE ARCHITECTUREL | | Dnpa nn stadia de intrégt var nsupra diversslor Mana trl gi Bisericf din ari, d-na architect, Mandrea a Intocmit ‘un raport-amanangit asupra color co sa constatat tn aceste ‘eseursiun ‘Acéti important Incrare, panéndanise la dispositie de ‘dina Mandeva, j dim loeal eo i so cavino tn colénale Anatetor Architecture, cau document o® va fi consultat ou folos de ‘cel vo ao Interesézt dette acosta eligi mérefe, pagint mo- ‘numentale din istoria rit néstre, gi n_mare parte necano- scute si piste Exemplal dat denn Mandron side totf cof Valtftinert ce ‘it hott a face st se dea la lumind aceste tesaure ale istorit néstre najionale, sporim ek va avea imitator! gi maf mutt ‘4. va provoca un reaunet fn inimeletutulor roménilr, faeand - ‘840 migte putin opinia publics tn favirea acestor seumpe imate co strigi de veacur! la cunvciferea gi apdrarea Tor ‘contra timpului sia manitor sacrilege ce te distruge. asian (tut Mandrea cuvintal, ca sii ne spue cele ce a ve ‘zt $1 constatat Avénd in vodero seopal principal al insesindret néstro gi rind a intra in intentele Onor. Ministerin, am orezut o& att pentea cetoetatile flouto po In minastirt gi bisorie, ett ¢ ‘pentru propunerilo néstre, volu trobut s& iat drept punct de plecare principinl, do a da procddare acolora din le, caro pre- sintadi un interes mat mare pont istore gi arti, {iinduse soeotéla gi do seopml cu carp ai fost clidite do fondatorit lor. TInscriptiunele do po pisanif dasupra flere ugl do intrare era pent nol prima cilanz fn aceste enreotet din conti- util lor ea document antentic sar patea cu tnlesnire recon: strai mare parte din istoria Romanilor. Céutand dar prnetul de reazim pontea apreciates importanje istotice gia. valdret artistioe a mintstirlor pe care Ie-am viritat, ne-am dat tot ‘odata silinga do ano Imari asupra destinatit ce fiecare dit ‘ele avea in troout gi no tnoredinga daca i fn prasont ar p ‘oa a ef rospunz’ gi im zilolo néstre Ia soeiag! destinatie or ool putin In una analog up obscrvatinnile fleute, ministre, ca ayszAminte re- sultate din neoesitatile voacurilor trecuta,respundeai Ja ino! ‘tin canoscute. Dup& pisania aflata d'asupra intr, ea a fost {ntemelata de Radn-Vous Negra la anal 1215 qi ar fi-cel mat ‘vechiii monument romfnese now’ cunoscut. Ins acést® pix sanie nu © veche, In biblioteca mantstinl, pastrata tn o Ind Snchisi, dar tinutA In loo bun, se afl. mai mule eat de va- Jaro, tntre care biblia do Ia 1688, Apostolal do la 1683, noul ‘Testament tipart Ia Belgrad la 1648, Sunt afard de acestea 4 vreo 2000 manuscripts romney, tate care cel mat veel. e Ia 1598, Tot tn bisorict se mat afl wostominte, patrahire dajait de toatA framasetea. Stofe soumpe din Venetis gi lax crate ou perle. 8) Metropolia din Tirgovise, una din biserioele mat yacht, ai fost contimum stricatd prin repardtt ftcute fir& nicl o pri- cepore. La tneepnt ea pare afi avut numat patra turle gi peristl mare la intrare. In urma s'a zidit tn locul aoestet alonade o now parte de biserios om alte patra turle, prin ‘aceasta schimbare bisoica a perdut tot caracterul, proportile fl unitatea ef architeotoniod. Astazt biseriea so rstaureazi }) i ar fide dorit ©8 aceastd restaurare si fle wal constiin- fioast de oft osa do la Curtea de Arges, undo Sad adangat ‘piri do decoratinnt care nicl wah existat vrs data Acest ‘monnment va fi inal din colo mat fromoase din tar8, avénd 1m vodoro distributia si proportille eladiret Ar mat fi tne& de dorit- ca restanrarea hiseriel eA go termine odati, deja duet rma m8 Mngol si lucrwaz’ de vreo trel ank CONCURSUL DE LA BRAILA PROECTUL PALATULUI ADMINISTRATIV Concursurle pentru intoemiren procetelor edifcelor publice de diverse categorl, ni sa pirat tot<'a-una sistomul cel at hnemert pentra a obtie proectele cele mat ine concepute din puncte vedere artistic gi economic. ‘Spre @ putea tnsd a objine aceste bune resullae, trebuesce reapirat ca organialia concursurlor «fall un temeld rayon 4 indemnator pentrw dmenit special, Aniortatea, face concirs, ait fa interesol obfinert woul bun proect, eat gi in vederea’ unct descireari de respunderea ce fr avea, prin aplicarea unut proeet rq, intocmit din simpka sa iniiativ ne special Pe de allt parte Gmenit special tin ln con fears, ec prin ast Iuptt se idiod talento gi eapacitates, se stimaléz’ rmanca ouesti x meritove. Deck alatautoritatea ei si dmenitspesiall an interes a face se ‘lye la reauttat ban un concurs. ‘ua und se eundsce de diminét, gice un proverb romin, 1 despre concursur, putem qlee acelag!lucru, c@ de In bana lor unsire se va. cundseo resulatul oeakOTA: Sstopli Din score: sci ne Os © rau et tm nt dennat Se ae et aes Oars ae ‘mamitried von even supe hese Sapa cena a derail sat potent de mete aes{anos Tunt un obicin wet, Or de cite on © nodes de | ser 0 citi, 0 incepe prin a se hott o rum de alten mit | eet: fra ca xara acetlchotwolt ste itemeiata pe vert | fs suit preaiitor. desea ort nu se sie niet char pe cele | fre ss elaeaed, nit program, nit nimi. Dupt ce iss re | ul este obit, ancl e ptesce architec a face proce fei i itl creda: Dac sa ittmpat em eet a8 0 | agroie de valirea neceard cli, se foe ceva, dat mal ‘ulesea, din spirit de iconomie exagerate, s cer erie Firt mit tulle cd nu te pte ajunge at se ealineze un proet decline de eat im conitnnt meschine, eompromivind tote regulile arte fi ale buvelor intocmi. Dect ntvmirea unl poet, fe prin concur, fe pe alt ale, condi de Tita de ret este indivi eel maf réO. pentru renlltle In care so pte atopin o anor Sore a scipa de acest inconrenen, tebue =f urmam un rum mat rational gi aname +s so stabilensed de atorttea, | ce vost sy eladenst plat, un program de tile nevoile | sale, — diseutind soest program cu penonatal administra st tonal 18 dt architeth ea asl si x fei un program din ‘are tse vada tt trebuinele astral, importana era servic, raportal dire servi alte delat neces. Archivo din cowisio vor sabi, pe at ee pte, tainderl 4 teren neceare precum gi off cae trsurt generale de gra pre in vederea organist servicer. Din. acinthstudinee va rela hotvirea marin erent ne ‘ear petra a pateainoem pe el laden ‘Anita flor ferate, in cual cea publieat pentru clt- ive sa, afl a proceda tot asl sa cut sient Gina ‘oncsreal penta linea Licenlat St Gheorghe dim facaresl ‘Rosse ingore dows concursur a0 fost pase in condi mal | Dune, ite cele Plt de pnt aa fost 84 organise i a dat renllate detestaie Conrad la Bri, pe care am pubiat fr comentir tn No, 1 al Analelor, pleats din oe puntee de vetere st dental s8 examinoze cin. putin prograal i expanerea sa, ca sf vad Soediat et ist omul speci) care ascaltant tole cern administra, se astearot tn form de progam, Age care st 'f horas tren! necsar. Panctal de plcare a fost suma co st ereu et trebue patra pala, plectnd de Ia asté bast nerayional, sa prepaat. con- es act se exanioa pin chesta taindere ce tebue a8 ocupe | fcare seviei, sar f végut c€ era necear un teren de ce pin doit ca ce ales $i propus. | Dispuind eden ast-el cum o preserie programa, ajongem tu necesita de cel patin 400 mp. costractie ea dove elage isabel, rein tbue degajemento de eomunicate, sot, | lear de served ee, cate tte a ridca mama spate | p lita fn cel puyin 2000 m. p. (0, ternal oe £0 pune la disposiie, ete un teren stsimb, do- ‘jst pe tret laturt numa, iar @ patra, lipté do vecin. ‘Ais lpiturd de veein este eit so pate de plgubitie eli, tel face af xe para lamina tutolor tmeaperiior ee ar Yeni spre a, si apol se expune palatal Ia tote pericolele gi necuriteiile, proprietité co ao va lip de el. mn tote parle din lume, se face cheliuelt colosale de. expro- pet, spre a degaja edificiele publice de oele patiulare, aoesta, di punet de vedere de hysion,sigurant si ectetca, Dar dae teronul de la Brila, ar & mare, inet am putea pre- supane ok va fi posibil ei ee ayeje clidirea ast-fel ea despre it rime ne lipit; dardin nenorocire,terenul nu are de le cs re |. ANALELE ARCHITECTURE a cL 0 suprafayt de 1880 m. p,adiea aprope mai putin de cat trebue pentew elie fri eurf de serviein Unde dar so va patea inghesui tote aveleservict. ale prefeetu- ref, eomitetlut permanent, tibunale, curt enjural, casieri, ar- chive, ete, ee (0 alta gregla tot atat de grav, in combinaren acest concurs, fete fixarea sume de 450,000 let pentru cidires Palaulu Tn adevér daca, vom socoti nomat en 800 let m. p, de clidire ‘jnngem Jao cheliialé necesaré ce 600,000 lel Si nc aoésth sum ni se pare forte modest m raport ca atatea antort ete se cene ae ageda Jo acest plat Fark sit morgem maf departe en examinarea acestul con= cours, se pte veden din cele aritate mal sus, ef resllaul co va obting, va fférte diseutabil, eet san. majoritatea.architeoor vor renuoja a Toa parte la eoneuts, dia causa rele sale intoc- ‘mi, ga vor sosi proeote, In earl 0 vor gsi mumiral de crmere cerute, ew devise intocwite ad-hor ea la exeoutar 50 va taasypla con ce s'a tntamplat Ia Bacii, undo, tt tm urma want concurs 10 organisat a execntatclidirea palatulatadministratiy, care costataprépe indo In voderea acestet situa, oredem, ef oe! mat bun Iuera ar fi ‘casi se amine concurs gist so organiseze din no aga eam ‘ebue. Namaf ast-fel se va obi resultatele la care este in rept si se asepte de In un concurs Spre a inlesniaedsté sareini, autortailor ee ae dori st orga nisede concursurl pentru eladitile publioe ee aa face, ne vom pune la dicpostia d-lor, are a Te da tte deslyiile nocesare ‘Tot de oda vom studia tm special in numerile vitore ale Analelr, modal de organisare, aga cum" intelegem nok, cum ‘redem car da resultatesatsecitne - » wy Cand ne am hotéet, dupo ataten sfitits, a da la fumina 6 Revisté ca oa de fata, Revisit deschist tutaror diseutin nilor, gi tn care Tubitoetaetelor s& via a spane eavéntal lor am fient-o cu convingerwa, c& publicafinnea ef este folos ‘sre, ef rolal o8 pote si "1 jdoe, pote da bane rozultate ; a ne am gindit niet la sacrifiet nicl Ia gremiatf, colaboratorit Avatelor na sian opt; In cestine castanclor din foe .... nicl la enjelo lor... 0 asemenes, deolarayinne 0 crodem ntiliyiatd de ce-am Hento, one 0 SUTA DE SUBIECTE Asigurata egzistenja gazetel, asigurnte mijiseoo of; credem, suntem convingl & Anatele pot merge deparia: .. la tnoepat — es in téte — total © gren de urnit; do la pasul intait, pas ficut pe un piimént sinitos, dopinde viitorul, Aci, ni ‘ment nue tinat si aparjin4 outiret sai cutdrot odie, Ia cutare sai cutare seritor . .. Opiniunile sunt absolut libere, Cine are cova de spus si poftésos, colinele staiidoschise ; 0 ropeldm, Ubortataa © doplin. ‘Nu am putes insista tn de ajuns asupea gresitet opiniunl, ok Ta not coreul find reateina, subiootale sant rare, daot na lipsesc chiar. Oameni, cirora niet talent, niet cunostinle ama e lipsese, iam audit fietndane asemenea destdinuir. are nu cum-va o cestinne do modestia la mijloe ? Dacd tat Tomea star da dupe uge unde am ajunge ? CCereul o restrins, pent 8 asociaianelo artistion gi teh- nice sunt restrinse, gi acele ce se forméz sunt condamnste| fanemiel; snbiectele sunt rare, pentrasci not no dim nept- Sirel, Subiecte se pAseso chiar la not cu sutele Ingine ‘vor Iua sareina do a ingire pentra agi un numér simtior. Incepem 41) Necesitntea tnfingaret do sedle de desomn, 2) Asupra moduful cum se intreprind rostaurdrile Ia no, 8) Ceatinnea concursurlor de plannrt, 4) Formarea net serit de prota, 15) Reorganizarea complecti a scélolor de belo-arte, 6) Pistearea cu sfintenia a monumentelor vechi, 1) Privin! generale asupra planurilortp, 8) Reosnsiune a restrinsulal numér de e€e(t asupra at ‘olor desomnalat 9) Reforma penitenciarelor 410) Rolo! seslolor profesinale (arte si mesert, 12) Imbunstatirea grédinelor publice, 12) Studi asupra termenilor de constmtime si atchi- tectara, 18) Inflingarea une ai tianel, 14) Introducerea cator-va Tiowe si gimnzit 15) Retnfiintarea societtit amicilor de bele-arte, 16) Clidirea de ease mortuaro, 417) Intocmirea de expositinnianaale ea produss industrial 418) Indreptarea romdnilor spre megtestgar, 19) Catatura asampra copiclar de buoati de arta co se afl la nah, 20) Vizite In pinacotacd. gi mnzonl nostra de archeologi, 21) Fabricationea varurilor, oarémize, eimentulut, 22) Vodert asupra devizelor gi cactolor do sarcini, 3) Expertizole gi expert, 24) Introbnintarca diferitelor sisteme de acoperit clit, £25) Incercér! asupra architactarel polichrome la not, 6) Injehbaren une snoietat de sonlptori, pictori architect, 27) Incalztal gi ventilatalcladirlor pubtioe, 28) Un mic studin asnpra sobelor de id 29) Ciramica aparent forl gi pintra combinate tn eon struct, 80) Difeitele sisteme de tencuel, 81) Cimitirle gl monumentele fanebre, 82) Infrumusetarea pietelor publics, 83) Dari de séma asupra fabricolor de ceramic’ si mate- rialele do constmnojinne, 4) Chipal de a tntocmi un dictionar de termenit do arti, 85) Comparatiune intro deosebitele motive decorative tn trobuintate odinises, 36) Monogealit de eladit istorice, 87) Nobilierolo scolar 88) Biografilecelor eif-va pictrl, architect, sculptont 0° a disparat, 89) Costumele,Iocuinjele accesorilo tm difertele venemtl 40) Termele, turnurile si rainele romane, 41) Aducerea nel eopit dupe colina Inf Traian, 42) Cladiren de mazee gi palate industriale pent casi ‘sunt sume votala, 43) Sculptura decorativa in vechile clad, 4) Principiile omamentale co ail fast intrebningate od léra la no}, 4p) Vechile plcturt din bisercele gi manastiele nést 46) Pietrle intrebuintate In construetia, indicstiunile ca- rierelor, i de arte Im ministernl Instrao mnogtingo do arto framése in ANALELE ARCHITECTURE! 47) Mijldcele de w combate umezeala tn edict, 48) Lomnl, diferitele specit nteebuingata tn constroctt, 49) Regalamentele publice de clad, 50) Higiena.edificielor publice si particulare, ‘B1) Critic asupra estetioet gi istoretartolor, 652) Leislatinnea constructinnilor '03) Luminatal stradolor, examen criti a diferitelor sistem, 54) Aparatole de stingerea incendiilor, £85) Fordria si timplaria atistics, £66) Spitalele rurale, 57) Discusiunt asupra onorarilor, 88} Seclole franogt, ) Analiza materialelor gi stadt de rezistenta, 60) Gravara artistioa si gravura industrials, “deosebitele procedurt, 61) Stampete veeht, (62) Comporitionea decorativa, 63) Eleinentele piotarel, compunceea, desennl, cuea, 64) Anatomia artisticd, 65) Filozofia artelonframése, 40) Constructionilo in for gi In lomn, yarpantelo decorative, 67) Rezorvorile, inatalarea lor, (68) Noto do clitoris, 69) Acustica i optics salelor de spectacol, 70) Conditil de futroprinder! gi bund exsoutare ale m= nisteiilor ncetilor publice, instractia i primi, Cazarmele, plan, instalar, hygion’, 72) Aeratinnes.jevilor de sourgere, 78) Sifonul, inteebuinaren gl roll i, 74) Crematiunea gi aparatele de ardere a cadavrelo: in ventate pan az, 75) Luminatul electric, 16) Preuirea propritatilor clade, 71) Teatrele, constructa lor, lpsa unut teatea tn lah 78) Zincal, Intrebuinyaeie I, 70) Puntile, docoratiunea co pot afeeta, 80) Scart, rampe (lem, piatra fier), 1) Intitiva suprafojelor de tencuel, ipsosutt, patra, deo- sobitele mijloace, 82) Arta griinirol, gridinele engloze gi franoezs, 83) Marmora, difertele spooilaflate fn tard, ‘84 Botoanole, fabricatimnen si ntrebuintarca, 85) Canalizatinnea in edificile publice si particulare, £86) Sistomole de spitale cu sil cicalare, 8) Decoratiunes teatral, 88) Ogiva tn Romania, £89) PAstrarea lemnulul, chipal de al pune ta adipost de putrezirg 90) Fendatiunile pe terenusl nesinatése, 91) Calorie, alegeres i weal lor, (92) Deosebitele chipur de reproducere a desemmurilor, 93) Pardosolt de parchet, ciment, asfalt, mozsicun, barat, 94) Stabillmentele insalubre, 95) Lipsa de arta in fantanile Ducurestene, 96) Statuele ce avemi tn tard, 97) Goaunl gi stiola, fabrioatiune, intrebuingare, 98) Starea de odinidra a Bucurestilor, 96) Legendele noastre_privitoare Ia ltideile de schitue, de manstiri, 100) Desemnui tn cee gi gimnail, reflectionEat dar nn wnnl, nn 200o, ef o aida de oubiece, destale a | Innini o Revist® ant tntregt gia ilustra o mina de émenl Daca nu sintem hoard alucra, ane pune seios la muncd | tuncl mat bine s¥ spanem limpede ; viata pagnic& i ini: ‘itd, ne duce la desgust, la lene sicu tite acestes, nicl una nicl alta nn ar trebul si ne eoplexésd... Five trouinfd 9b otnden areal mat molt? $& spnem doin, cam ce lar pata ftsatg ele oat deco stint? Sub Nec 1) chiar, am ise, necesito Sufi de soit de demon, anemone eleva ace Tar De, Seton ce ro aut or events bucd qulole do rere, arto qf mosey apt vor sent ater polar nde ata doses au numa! ch veld da 6 ispune ‘se sunt Ginter, Orne | Tene, | Septoria le, | Stptort not | Tioga, | Tampa, Dewan indo, Doowaton, Zngrei, Scher, Tegttort do ot Fabrica de faint, {Un asomonen subect ar fin sins leita cn ae de la Ne 16h arplores fondnlor sore weteuyer, coe fi c& mol to prose sunt fete deen lo Tal fog del, pe cad din omica les aGten 2a at | Tine; ar tent sigan cite meso, nil nn st x coma Cesare sn Pardesi do maton! aril eae eet (ase) | Parcels sete ac) cope ade Asupra moduli cum se practicd reslaurdrite la noi (Su- bieotul Nr 2) sind sctis pagine migcatére de tinerit archi tecti domnit Sterian gi Gabrielesou, nSdjduese oi inci vor ral seri, gi si cu o ardéro gi mal mare, de éro-co subiectal © vast. pentm buget..considerind, oun batot al Danaidelor.. ‘dct ¢ vorba do miliéno, dar miliénele nu ar fi nimic pentra ‘ol, cari suntem gonerosl..e cestiunea inst de batjocura mo- ‘numentolor néeto istoriee |, SA nu mat dardandm cladielo de ovlniced, st dardimam ind Cartagenea! Pe ca oS See Se oa davon not sation pe | ee: Elemente de deaenu i de Architektur Bacuresti In tipogeafia Ini 1 Bad 1836 Pagina urmatére, Blemente ae Desent ride Arhitektara do K. Valgtain, profesor de deseniu in kolegiul S. Sava Ala pagina Mriei Sale Pro tnaljtutul print stipanitor a toath fara raminéska. Aleksandrw D. Ghika I Ku adanka supunere ‘Se inkina do c&tre autor Jn pagina oo urméza o un frontispiciti en dons figue,sérelo Hisar, iar pe o piatri cu monogramul A, G. tneins de 0 o0- rein, staa scriso aste vorsurl: Din veaoari tn pstrare In urnd'mi am ast name De soarta ‘neoranat ; ‘Sal ruminiei soare, De arte de gtiinge Sivegte luminat, ‘Textul incepe en tit si eavintele urmatére Pregitiri trebuincioase pentru invétitura doseniului Dupo praksd do mai multi ani ce am facut ea sugeae fu fara Rumindsedt am avut tudestut prite a wa inore- dinfa ea natia Bwminésed are deosobita rfond pentrw cr late grace. Su numéral urmator, am inscris re/orma penitenciarelor. Cine vizitand temnitele noastre nu a xmas tnfrcoqat la ve- derea salelor, unde zac cite 10—80 nenorceiti la un loo, sale ‘ce mu primese do edt printro frdstrue, © ru perdu Cm? Dupa tot oo sa seris azi, mai avem indrisneala st ‘numim altfol pe asasini, pe eximinali, do eft nigte flinye bole rave, fiinte ce ax mogtenit un singo ‘nenorocit ta vince lor. Pini mai acum 6070 de ani, chiar persoanele dominate de isteria, de nevrost, lipsite de ratiune, mu ereau tratate ca ‘are ealbatioe? Doctoral Pinel, trece de unnl din filantopiicmenicei, cici el a schimbat mizerbilal tratament, a rupt_| Janrilo tnettgen po migto desmogtenii; memore! Ini fa rideat o sate qi mimele' ati grevat yoo marmort in| Titere de aur, dup cum st& gravat tn carton stint. | aca ta noi ands na. sia seris nici Claude Guewsr ict ul | ima zi a wont condamnat, yagine oe fhe si se ridlce ‘pra, oma criminal, omnl boinav, na e eupeimat, mx sou | tat de 0 palma ar tabu sf it&m, of arucdndu fn tomnifa... ea ar irebui s& devid, 0 casi do tndroptaro? | ‘Act doni ani, rchiteotnt ministeraui de Interne, D. Mai- | ‘marol, studiase un framos plan pentes. Qenelo-Mar, isp do utimele Incr intreprinse_ainrea si in cart stan pe de supra, stodile domnalut Vaudremer, ce an servi de model Tali, Elvtie, Belg, plan undo abonda Tumins. si aera cfici salle eran Targ, spatioase, ca tavanal ridieat.... dar ‘probabil ea fost expodiat In dosar (No, 14). B regretabil in sconlele nonstre, undo progr mole sint Incircate si s® stadiaz multe, nu se aruned nick tan cuviné asupra artslor. In studiul istoret din lise gi gimnazii ni se vorbeste do ‘mumaral mugtslor, co prindea pe zi Domitian; ni so cifreaza, geact pti gi postil ce se serveau. la masa Tui Vitelia, mi 50 Ingrt viselo din istoria persand, san cortarilo o» Vespasian avea cn fin-sia... pentra contribution In stinjele naturale sestndiazA sumedento de foil, os remin o enigma. pontra sAt- rani levi, lips find de colectinni;acelag Incra so futempl 1m Zoologié. unde 6 descrin clase st subclase do motnsei, 94 4a Zoofite side osle din urma infazori Si si mu s& ziod do “2£rHn voitori, c& vorbind astfl tinom = atingem pe vreau “in profesor, sau si arancim disprot asupra sindiuf istoried 2 stndintui stlintelor natarale; din potriva, recanagtem ci fe lor cunostinjo sint foarte utile, dar nimenea nu ne va Pittea convinge, ef este un bine, ca intrgi generat de tineri ‘4 jgnoreze ea tot artele, roll lor in omenire!. . (No 38), Nua fost ridioat In not numaral pictoritor, sontp- torilor, architactlor; efta-va biografi ar fi bine venite, 0 famintironsupra sealptaraini ofrain se datoreaza decoratinnea timpanulai din frontanul Universitaye; cate-va envinte dos pro antoral lui Mihai Brawl, ptnza rndo 20 vede inspirayia dupe Jaoques-Louis David; 0 foare aruneata po mormAntal Tj Androosou, acea figurt simpatict co am onnosent la Pais .. O mid biografi a plotoratui, om en o inima mare gi de la ‘care neuitatal C. A. Rosetti poveda 0 Zeonnd, do care mula Aespar{it de e&t moartea, ieoant eo a Masato mogtonire pina- Sbiectele mu lipsese, nici mu pot 84 lipseasos, e0-a 00 lip- | seyto esto nama Drena-tonfa Adem, curagin, 0 ineordare mai mult; inimelor tinere ne adrosim, Sfargind, repetam, coloancle Analelor arhilecturet staa | deechise, Stiri Crocrmtas, ANALELE ARCHITECTURE! CONSTRUCTIUNI RURALE (emery, Le Tees aes cee ee Intrebuingarea materiatetor, entra a face legit tntro diverselo materiale ce consti tu ridatia-onet oid, sai pentra a. To preserva contra in temperilor, avem nevoo de 0 amestsedturd ce se numeste mortar, Mortarele ini diferite nami, dapa felul si cantitatea ‘mataralelor oe intr th amestoctur. Astfel avem: morlare de car alh, de war hyirantic, de iment, do ipeo, do pamént, sa bastard. Tn raport on cantitaten aver: mortare grase sat sabe. Mortarul de var ale, este el mat des tntrebuintat si 9 ‘compune din nisip carat st pasta. de var alb stins Mortaral do var alb esto bun pentra zidaeit sad tanenelt co nn sunt expnso In umegéla Amesteettara so faco fn proporile urmatére: Pentru Ine rir ieonomioe, 1 parte pasts de var si 8 part nisip; pentra teoncueli si Incriet mat ingrjte, 1 parke past i 2 pat nisp, Ctnd aver de ficut o toncuialé pe pert de eno, sal po tavane sat desire cn gipet sat testi, atanet mortaral se-compune din 1 parte pasta. de vat, 1!p nisip i 200 gr. efit pe feenre meten pirat de tenonial de ficu. De aceia ‘i mortaral in mumele de mortar ex edt. Mortarele hydrautice 80 compane din pulbers de vae hy- Araatio i nisi, ‘Acesto mortaro sunt bane pontm dit sai tencwell expnse Ia umes “Amestooitura. se face tn proportite urmttdre: Pentra In- crit iconomice, parte palbere de var gi 2 pari nisip; pene tm Inert ngeiit, 1 parte palbore do vac gi is ple nsip Proportia din urma est oblgntore pentru tenowe Prepararea mortarelor de var. Mortaral de var alb sait do var hydranlic trebuogte preparat fn varnife do seandus, care sunt un fel de cutie ou port sourtt do 30—40 em. Este bino ca varnitole s8 s0 fue sub goprine, spre ase feri mortarele do plot side sore, Pasta de var alb, sat pulberea do var hydraulic, tebue st fe woe, ear nisipl spalat, do nu esto cura. Amestecdtura se fie en puting ap. AP prea mule tic calitaten mortaratat Mortaral fo do var alb sai hydraulic, nu trebue preparat do oft atdta ot 9 pote Incra Intro gi. Dak tna, din ne- ~ Aibicia Ineritorlor, sai din alt& causf, remAne o cantitate de mortar prepara, el trebue acopeit om nsip gi tntrebuintat dona di nogresit, amestectndal en alt mortar ppt. Obicoiat doa stingo varal alb doa droptal in varnita tn ina de Incr, este tot oo péte fi mat rd, Mortaral ese de Dist calitate, se porde din paterea Int de-crogtery i idaria 2 se face en un moriae preparat cald, este expust la difor- ‘mart gi eriptrt din osle mat pericale Varul albtrobuo stins tm gropt, cu tof patra ile taint c=l putin. Astfel procedand, s© objine maximam de past, cect vara stns pant se rice, el ereqho mere De nocia, cbisinl de a stings vam alb de on imma, tn sropl, pentea primivara anulut viitor,exto firte bun, ctet obfinem cau mat buna pasta, gi mortaral cel mat bun‘Varal sting tn gropl, trubue pastrat acoperit eu un strat de nisip en de 80 om. care 7 api de toghe i de uscdciune ‘Varul alb trobue stins imodiat co a fost soos de Is cuptor, ‘ici dind de aer, so rabunegle, con 0 face cgi perde mult din calitato, Mortarul preparat cn un var astfel tre, e forte ot, pentru tenouelf mai cx sém8, Aol inflorste gl ten- ‘ein. cade. ‘Varul hydraulic trebue sting prin stropire,imediat dup ce ‘a esit din euptor, gi pulberea obtinuta si se oéma, spre a se fouriti de parfile ne-arse san ne-stinse, Aoésta pulbere ef se ppne In sacl saf bate, bino tnchise gi Yinate loc uscat gi bine adapostit, A ml ajungd ndatura. Pulberea de var hydraulic ajunsé de apa, sat Inuta prea mult Ia aer, devine on material de netntrebuingat. ‘Amostect! se face in misurile presoriss, mai inti. on nisipal gi fr apa gl apo! so stroposte ou ap’, spre al umodi, Gupi care 8 amestech eu sapele, pand cose face © past uniforma. ‘Obiecial de a stinge varnl hydraulic ca si pe cel al, aoa ‘ou apa multa, este firto ria ciel, varul hydraulic se tnéea ra se stinge, gi dup ce a fost preparat. mortaral eu. varal astfol sting, bnoatile de var inecat, Ie risbegte umegla si fe umf pulberifandase, In aoésta inflorire, varul distruge ai rida gi tencoila mai eu sém’. Varal hydraulic se mat debitéya gi macinat, dar in acest cas, trebue Tach opine cuted importante dreula PRX oe ee Prceum lf, leet db ye Domanile Corin vin deca ob ears towne eats peta aot aja Te lien slr hor sf rpargune cole tn, AQlarat foteTaans ca intrtane oe eet pening at ia es ane oon rte plc ete Incrinate supeaneghre ers tind sk gi sare. ach Sioa yotra mt lv soe nopreviottn so atte de In a ‘ours pear pos Te povere ef penta 0 bund eon sat ind stm aoa ry stent nor comin seat we sri de modell invest fi peste apeat. din btn q consecrate pea atin Tora. Condijine de Toni find Sn una din facie et ma ‘trie In taren saitard a popabanet, Conall sapere santa v's veut gi do covtnnen aca ya eabart anu Tnerate dco nels gw, gi nénd asemenre stk de rowervle i de abel ‘ett atu dap etl rpent abe grt Tn ware ate ate ‘cost adnan de a alveee, din eal Maj Sale ‘egl tebe on tlre eo 4s 'de james Zioprficen ee a eset eesti gee erent ales Ieminieet ta Du to. Cred dae et ete de dtr nite {ace en po sir caele fring iene i comune de po Domenie Corie oe etm pte de eonfors muddle tented mars ies celal reac eee Vi tg ee pare din acele planet pec dt reglamental trait pet pl Ta orice casan se va print, vet pune In vere sutrlar fs selec Teprsnth ptr ef apc tro pet de cntraiane ‘et chute rin ie mille dr cae vet dipane ca at lo exon focal itd dinate singata ~ dar netslaturata coaigane ter tal nine fit de dg Vel sre anemone adh oemioe we {iamenprnaraal arses cnianeloe dealin alae alte pre ‘ae i rgaasest qf penta care Incumhh antoriel eoemmale daria denn signa oh oat” pte Ne mi inde ed eH a ong (roi ye care Tear” fqn la orp aia de rank tn uncle ‘mrindo ote vse get oir geoere dea play fl oostraeinet. dea poten aot eealen tn cine erate muna Sh smpla pvr a ple el ng se ptepare po foeae o> tela toe material Ieee nseae port a Scxperes Roe span tn anol itor, wept iden tropa mat sll ese — dup ‘nladres ‘Dimes, — care alle eevee odsl et Solos pl ef stun In ata it pone eal Iced ‘lL penta cons, ape ele focal mre, penira Gob2e om mu ot Angsana ot sé fh de Sivele do sme Je cat {etd am laat oh le deacidem lalate eo loam dt, De enor Tacit vor li case aos taneoran pale lot In seal ct id ‘3 vl seal cia tn apostle cba fat ep a ave I Sve ano station teste! amelie pate, db Ia eae ape wh ‘an ole petra stakes Ietor Domenie pa mare 4 ‘eaten bal Tor eit data on aoéstd circnlars sa pus la dispositia agontilor Domeniulat Corénel gl proectul de cast tarainéscé, intocmit de Dana D. Maimarola, architect al Ministorulut do Interne, pecare 1 dim aci mat jos, procet de o conceptinne ronsit, prin simplitatea gi bunul gust cu care este tntocmit PLANUL ORIZONTAL ‘Spre a fice mat lesnicisd exeentarea acestor elit, servi- inl saniter superior a tntocmit un regulament. aminuntite prin caro e proscrie tte conditiunile de hygiont gi salubritate ppublied co trebuese obsarvate la alinieren satelor si constra- Ines acestor case. CCoprinsal acestnt docnment "dim acl mal jos, ca st pola fi studiat de ort-cine dorogte s vad situatia Yaranilor Imbu- ita, ANALELE ARCHITECTURE | | REGULAMENT ALINIEREA SATELOR Sl PENTRU CONSTRUIREA COQUINTELOR TERANESTL [GIENA St SALUBRITATEA LOR Art, 1, Figceare comand dap patings va imprejurath en any mare gf aane, ware eaforan un sore in jurul ef st care Seva nui raza comunet, conform art. 13. din legea pole rurale. Set 2. Ingineral_judetolut ou pereonalul techni va deter mina, pe oat posi,” diriunen si tnreptarea ulifelor din fomunty pastrand argimile previsate de legen dnumurlr, Ue. cefate ote, 20 vor planta de locuitor, fe care in Areptal proprietatet sale. dirt. 4 Niwent in interior comune sai eitun mw va putea constrai east, cogtr, raid, pall de porutmb, s40 ortco alt Imagisie, irda nsciin(a verbal pe primar, care va ft dator merge le fafa loculalimpreand en nal din membril comisianel fle sapraveghiore prev@zatn Ia art. 20, spre x da alinioron si a farete ontitiaule le eonstroctiane prevedute de acest regula “Art & Consii de sient fa frie Ta fle-oate primrie eAle un model-tip de acesle eon Struc{ianl formate polivit en fie-care localitate, dupe putin, ‘ont i inlesniren malerialull e@ se afl In acen 2008. ‘Se admite tre! tipart de constrneinnh Campos, delos saa pdaros el tuntos sal pets, @) In zona cimplst, s0 witnte construct de eXeAmida x sad tencuit eo Var: 1) Inces delist, cApaanida cat baene gi gard tencnit en ear } In cea mantis, earida san irae, pate si gard tea cenit-on var NArt. 5. Or-eun va fi constultt cae, se vor avea In vedere surmétrele fa) A agedath mat eu sémt éstit san apus BA felt se pole en faa spre stead salt cu o lature niet eum eu spatcle ease ) Vor eoncervn o distant de el patin 4 moti de a stead san, santurile goselet 1) Va chibaat-astfel ea sh remtni o liege a stendet de 10 tmetr, conform art 7 in legea: drarnurlior ‘) Casele. vor f twnealte ai vaeuite pe din afar, no mat permitindlge Tpirea cw pléait nit pe afard niet pe dintun- thu. niet po jos To ol! 7) Inalfimen easel va. dup vointk camerile isa vor avea. co inlkime de cel pain tret met 1) Fieweare camers va avea oné ferestretmalte de un motra i Bo centimetri late de 50) ceplimetn;ferestrele. vor fi Aesehiattore ei ct geamari, ne mat permijendse sub mel un avent erestre fixe sien hartio sa tpl; 1 Camerile vor f pardosite ‘eu seAnvurT eat ekeémids. bine ars, ven! sobe ex wes Toaunten si ex cogul bine Tipit, care © Si east mat" ste de cima inveltoret cacel™-eu cel. putin 0 centintet 4) Casa Ya enprinde col putin dow’ eamere de locnit: wna tw driptasalla tn stinga, cu 0 sala im milo, desparytre inde va fi si bucdlia sa menagial case”; celarul na va fl ‘coprins tnire aceste inciper. ova permite inst Toeuinge exo camer si bueteie noe ‘mai pentst faliele compuse de Darbat gi femeit ) Cainerle vor avea cel pujin un spatin de 20 met pl raft; saladintre camere. ict o-latt ma putin de 2 met rgime 7 Tavelitirea caselor va fi eu fer. ‘mal peraifanda-se goraral sat cocent “art. 8, Fie-eare Tocaing va avea.o latin sat privat, adanch de tret met qi larga de un metru 25 centimetr, fie fati de id, send, san nuele lipite eu pamént, acoperit en fer, gla saa olane ; ea va agedatt in spatele easel sad in fan curte, in pastea opus strade, departe de Toeuintt eu cal payin 10 mete. ulubritale publiek wa dator Fovestrele spre misza-ai, Jane, si san teste, noANALELE ARCHITECTURI det 7, Batol va f do sotndurt san gard, riicat do ly, gt de 1 vet ingen va. 8 de 2 mote i inatimes “T met, Snvelit en ve va vo, ard de pas. yovar i cocent Corral de vite ¥8 H ayedat la 5 moti cel putin departe de axis) constrit Jo gard pit eu pamént; nveltrea va Gi suf san coven si forostrle destal le tart penta Taming 4.8, Fie-are corte de care loots, #40 lourt virane vor 4 tmprejmnte cu lucl set gar, ne mal permitindse ane furty acete rand lool accion san agdareaapelr dvi Stondole vor halite astfel ea sh tase nn spaid i ligne on do 10-20 rmoe, conform legal drumelr | Are 10. Primisile nw vor ogi; ew til sn cuvint e= lle de bligare sa0 alte necurdtenit in corti locutorlor EPmal de Septembre pant la Mave, ind fle-eare lo- tailor va 8 dator tq clea la-ctmp, ‘Ni s@ va tlora a3 menea ape stagnante prin gropl, sant salle weufunturt in intecorulcomanel, formate din plot sa pater, diindle In tite o inclinajune spre a se” scarge s40 nivelinin-seforenl, Sse eu st 30 ta pot face Tnear “drt, 11, Pagal sa lontanele din interior comune vor f imprejmaiie eu cairn eat pte Ineun cere de met: fhirile vor ® inake de 1 stra; lar acle earl Wor f {naceste coniiiunh In timp de Tan dela pullicanen woes tur reqolament, at se astape “Ave TaN se mal permite ca nick wn pref topitea etinpet sail Wino in Inca, lesa part din Snerioral mane too ude se ra const un ea sods, conteavenietl 2 ida in jodecal, conform art: 256 alin’ 9 din coda penal, nfs Rl etmepa sad teal sit “ire 13. Petate roprietar ete dator a tine curt stot dependinglecarate; eva mature ofala pe septaming, fr mu dria ova. soto la cmp saftey le dower pean; de Seamenen el va i dator” at mature jomitte strada’diniatea sale in fe-are Simba “ict Careivmarit sat angi din comune rorale sunt da~ dos mdtara ini eure lor gt a ridin guncelestrnse odata pe rept. Ar, 13, Coole 0 vor spot lx fe-care tre! lank co. var cart, fra ate anestoctur de color, afard do pamdnt galben, dak vosse a ca ealre mal Inch “dri 16. Fie-eare.proprietar so cash dator este 0° curt cen st a6 hurten, sve sa plant spose, pantand, de. 20 pt, arbor! eare ade nGoore cast sale cura aru nt 17. Nae vor tal ing prin art gpoph ea ape moci- lowe pentra pore! sa pls ea aoe, resi ele, tnt ing dhute inst pele sa rope «aptiite eu sekntur “Art, 15, Na s0 va mal permite tire viclor mast prin curt ait pe strate; ele se or thn sl curt In marginea stain intfan Toe desinat penta aot, gt dle vat ex pata in joa ala pe o apa. chngitre. Viele met t pot ia pla asele Toe Inst se va eu local pe dat de or-ce mardi. Art. 1. Pentea ndeplinizea.preseripfanilor asta repula- ina se scordl un (inp le te lant ofa treet acest fermen, ‘iminile 7 vor ence formal ata in come ot 9 ett hele dependinte de comina; asemenen. prmrite. nu. Yor mal Drie ae contri save din nod do et condifunle coprase {in reguament, dpe modelele-tpe Couinfle ectt nu so vor soa repara fn totaitte de eit po nendae in ‘eondianie modelaursip. Repaayanle. parle Shntperaise.| “Art 20. Pe Wing prima 2 inatitoeo comisinne de saprave shite penimexcentarea rulamentaat a fl, compust smart, noarulyfvétaoea, prota get fantasti st. «drt 21. Medicitprimas, medi de pig gi sab-preteci, fa inspeatnnile co sunt obligat w face comaneor rurale, sunt &a- tort a lira ln aplcarea vest reglament “drt 23. Ont cine 46 va conforma cu acest rogulament, va'fpedepat conform aniolelor 858 gi 8 din coda penal, in came de recdiv dpe art. 69 din Togea santa tot Salelse vor pedopei primar! eomuselor rurale, care ni Yor fxecula acest regulament 3 orim ca exemplul dat. do Administratin Domeniulat Co- ino slo imitat de toff proprietarif rural i de administra~ tielo publice, ca on o ork maf ‘nainte si veda popatagin rural adpostitA in easo sindtdse gi bino construite Facom un cilduros ape la tol contrat nostri, ca si dea ‘td atentinnea chestiunel locuinjelor fArdnogt, gl sno co: ‘munice orice combinatie gisests of ar fi mat avantagiést ‘pentru diferitelo zoneale Yaa, fn raport ou clima, obicofurile, matarialele de caro pito dispane gi starea socinla a papulatit din diverse localit it Noi suntem gata a publica gi discuta or-oe chestinne atin sgitdre do constructif rarale necesare adipostulul omulal prodaselor gi animaleor. 18, ——8e. LUCRARILE SERVICIULU! TECHNIC AL MINISTERULUI DE INTERNE ‘Set D. MAIMAROLU, architect ‘Servicil technic al Ministornini de Interne, pan mat acu ot sai trol ani mn avea niet o important’, din eatiza lipet do organizatie. De la venires dat Architect Maimarolu ca ef cesta! servic, a dovenit una din seotinnile cele mat importante ale Minfsteralut prin o organisatie sori gi bine ovat. ‘Spre a's da cine-va socotéla de importantale Inert 02 so cexocut de acost sorvieit, vom da mat jos un tablof pe sourt de Incririle in cars de exacutare si cela in studi. 2) Spitale rarale oe sna dat im intreprindere sal troct qi cart sat In ears de exeeutare aprépe terminate 1. Spitatal rural din comune Dailesc,Judetl Doi. Antre- ‘prenor dinn Inginer Anatole. Valérea contractats . let 09,500 2 Spitalul rural din comuna Mogieani, Jade tl Argog.. Antropronor dna Carol Zaharia. Valé- ea contractata '. Spitall rural din comuna Dragos, Judeyal Olt. Antroprenor d-na Al, Diesen mare propritar, ropresentat de dina Inginer M. Vargolict. Valoroa contenctat 44. Spitalal ror din Gomtina Obodenii, Judoyal Viagea, Antreprenor dint Ghité. Anghel, Valoaren + 82518 » 95000, 81740 '.Spitalulrarl din comuna Bajor, judotul Co- ‘vurlul, Antroprenor denn Hergon Solomon, repre sentat do d-nn conductor Schwartz. Valirea con- tractata : 6. Sptalal rural do Ia Rédudnons, Judotal « . Antreprenor dn Harsen Solomon, repre sintat do du Ing, Savul, Valérea contractatt. , 78173 f Total... , 453011 ) oparatunt tn cur de xceutare, Reparsjia radicalé a localulut Prefecturet poliit eapitalet Antreprenor dann inginer Cikosky. Valéres Iuceilor lef 80,000, Kore not ese tn ti a 20 anuarie 1890,” 1. Spitalul rural din comuna Petrostif de Sus. Judeful Gor- = 85078 40. Valdres. dovisulut Jet 121,000 2, Tam in comune Vin, “Fadel Bria, Va Jorea devisutat » 128,000be a8 ANALELE ARCHITECTURE! 8.ldem din comuna Damifinestl, Judetal Ro- ‘man, Valérea dovisulat 123,000 44.1dem din comnna Plaines, jadetal Ramnical Strat, Valen devisul = 116000 5 Tom dia comana Negretit, Jadetal Vasa. Valin devil! 130900 Total... 613000 La licitatia tinuta la 20 Tanuaria, nu s'a aprobat do ett fi ‘ceraa spitalulul din comana Negrestil eu 54g sab devis. Clo Tatto patra vor fi sodso din now tn Tieltatle pentru ziua do 24 Martie 159 0) tn snd 1, Proectnl'de Morgiin eapitala pe tocul de pe choinl Daum boviti in apropiore de ealea Sorban-Voda. ‘ Proeotal de cazarma de Pompier! pe locul do la spatele Politi capital 3, Proeotul pentmn deposit archivel Ministerula de interne. LOSANNA (nLVETA) Gonoure snorne{ionat pontre plannrile edibotaTal Romine In urma logatulut delat Gabriel de Rumine, fi Losann decizanii-s vdiearea nal effin pentru diversle servicil ale Universitat st coleetinnile stentifice gi artistice alo fragulurs! ale stain, Municpalitaten Losanoay desrhide un fconears inte architect elvefient si siren, pentru eaboraren plannrilor soestar edict oragut Organicare concuzeaal 1, —Juvinlinstreiat on examennl proeetelor presentate sie Aistrtuirea peemilor este compus 1) Din eonstioral de stat Ry; 5} Din snout Cuenowo ; Din deni Architect Aut HU profesor gi architect la Horaw Hirsch, A; areitect get al Lion Hoffmann, Lj architet din Leipig Lsins, (1 sreiteet st profesor Ia Zurich; [Nénot, H. architect nouel Sorbone din Paris 2.0 sutni fe 25,000 lel, este pust la dispostia jurul, rw a fi diseibuithIn tet premiurt si anumne = Un promin ine fin de 12,000 Tet un al doles premin de 5.000 let st un al trelen premit de 5,000 le. ‘In etal ed jovi] war gis eu cale a da vre unul din aste premi, el va putea el repartseao sume la mal multe provet, fim va erede' ual bine "3, in distraia premiurlor,jural_ va fine compt: a) do datele precise ale. programalit; 1) de sill architectural si de rmonisarea proectulal eu elidrile gi earlierele invecinre ; ) fn fine de cobsileatiuile de iconomie care. trebue si dome Dé intun ediicla do asth importants si naturd “4. Dopa pronungares jurul, plicnnle corespundind ex procetele premiate vor desehise tn. fodinlt-publien =i numolo finlorilor proclamate imediat. Reportal jurulat va fi dat publi ‘Gta gt comanieat coneurengio. i. —Proectele.premiate rimin propricttea comuni, Cele Palle rémta la kpositia autorilr lor, earl gi le pot recama ‘up esposiia publich; toluel mnnicipaltatea se reserva de a ‘eaimplen st alte proecte nepremiate, prin bunt tn(legero eu autora! 16. — Tote prooctele vor fi espase, Confiunite concurs 1. —D. Syndio de Losanna va trimete or trai architect, care va cere, programaul concorsalul impreana on urmitorelé ate 44) Planul local ales pe sears de 02002; ®) Din plan do studin, en curbe de nivel, po seara de.0,Q06 Sectunile teremula gf resultatal somfagelor efectuate. Deosebit, efi trebuind ea pe eit este posbil, st con- serve earacterul pilorese al parti de oras unde se va consti se. dM 0 fologralie representand staren actuald a loealilai, 2.—Progeamal eset, lind adoptat de antoritaten com pelinte si de juru, concureniltrebue sh se tie de el tntoema 3. Proeelale vor presenta 4) Un plan general pe seara de 0002 1) On plan de fie-care etagin pe scars de 0.005, 6) Heat prindoal po oa sara 1 Blevatiele st seotile-mecosare, pe aeciael seara ; 6) Detalt de fated gi de sect, pe xcarn de 0.03 J ta penpectes ‘p) Ua tiemoria slescriptv gi un devis eurnsr pe m, cub cal cular, and tnaimen sie la subsol pana la enrnice, fart tnve tort. — ‘Memorial tele 38 le i limba frances 4, Cost total al clditlor na trcbne = tréc uma de 2.175 000. Prefal metrulot eub de constructie, calealat cum se aratt smal sns, nn trebue sh reve In mal seamp de 2 ll in medic 5, Proceteletrebne «fle remive «lat Sindie de Losanna faite do" Blais. n_ 1800, termen de. igor. {6 — Tote hucafle aceluing proice, trebne = porte acelagl cpigrat san somn distinei, ei te stitute, Fiecare concurent xk ‘va inser! numele st adresa ttrinn pio pocetinit, pe care wa f= produ epigrafal sit semnat dupe Plante. ‘Aceste pleut réman in mie Sinica 7. — Protetele ne conforme programulu, desinate pe o seard alta de cat ren preserist, su sosit pret” tani, vor ft pase ‘lara din conenrs. Jurivl va putea si aprecieas daca teebue fadmisetnete din ele dach se va proba e& Inlarsierea este acc Mental, ‘S.—In principia, architootml care va_aven premin enttia va fi insivcinat eu executes; Muvicipalitaten toet ff reser Tbertatea de aetinne, (nd cont inainte de te de desiderantele jurl Dac rehtectal premiat esto Instreinst en eseenta, plata tvimet'va fi consiferat ea. un comp Inat asupra onorari Programa incdperilor si planarile aratate Ja No, 1 al condi fielor eoneursalol (a. ab, e) stat 30 deposit. 1a binroal re Set canal Archies sr Par oe 10a dept flor oe dorese Te consulta. SUCCESE ROMANE SCOALA DE BELLE ARTE DIN PARIS Se gli ed esta de Hele Ante din Paris este-ana din institaia- nile cele mat renumite din lame pentrw tnvijamintal artistic Rotini, rit’ de a se forma in foearele cele mal en. re- nue, a pitruns gi urtezi on anooestnvaaturle maeteilo. Pest a avut adesea oeasianea a aduee la ennoseinta publict suceesele romnilor in eesla de Belle Arte din Paris. ‘Adi, revista l'Arohitoture, organul Sovitiit centrale a arch tector frances, ne aduoe trea imbucuritore ei in seotianea de architeoturd I concarsul din Decombre 1859, d. Michilescn, ‘loyal delat Guat, a obtinat medals pentrn desen de ornemente ‘tind eat de gre este a obfine un sucoes no scolt superi- Gri ca scéla de Helle Arte din Paris, no gribim a flit pe ta- ‘nical nos compatriot, urindut si alte succese mat stralucit. Mat afm on odeosebita maljamire ea tandrul Balinesey, care turméat pictara tot lt sodla de Belle Arte din Paris, face. pro- srese fore frumose