Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Analele Arh 1890 NR 08

    Încărcat de

    Roșu Marius
    8 vizualizări15 pagini

    Titlu original

    Analele Arh 1890 Nr 08

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    8 vizualizări15 pagini

    Analele Arh 1890 NR 08

    Încărcat de

    Roșu Marius

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 15
    ANUL I. — No. 8 AUGUST 1890. ANALELE ARGHITECTURE sr ALE ARTELOR CU CARE SE LEGA REPEDE OCHIRE ARCHITECTURE! BYZANTINE Cultivarea istoriet nationale péte i privita cu drept cao proba do spivitul de independint& co domin& tnte’o natinne Aosta carte de viagl a omenirel, cum s'a numit de mult, se Inchide de sine clnd wn popor ‘3! perde libertatea. Ne mat vind a insorie nict un fapt straluct tn analele sale, Intrera- pind Iucrarea de emancipare cars ¢ legea comund a societati- Jor, siral traditie se sfarima, trecutal cade tn utare, se tntu- nec, #i istoria amutoste, mu mat contine niot un Invétamint pentru aT arita calea ce aro si urmeze tn viltor. Istoria, aot consolint& noadormita care aduce nelnootat aminte po pprelor misiunea Jor, va lipsi protutindent unde libertaten van fi necanoscuta : nual popérele ibere aa gtiu si 'g cultiveze 1m tot timpul istoria lr. De fi Inca neserisa, romfnil al o istoria. Cain. ce ne 0 do- vedesco o cd of all avut eonselinta de menirea lor. Sub for- mele trecitére ale existentet lor poitice gi sociale e lesne ‘a desooperi o cugetare marturd care "T clrmuesce, si trecutal ne lipsit de ori ce silinfe pentru desvoltarea moral si inte: lectuali a poporalul. Dar acésti. mostenire parintésea com | past, maf eu osobire, de virtut! gi eroism, nu va reinvia cu puiete in inimi de oft atuncl cind ne vom aplica on staruinta ~ a corceta tote docamentolo ia progiti clt mal nointirziat clementele istoriet nationale Deosebit de desvottarea Tor individual nafiunile ai un rol 1m omenire; gi unitatea istoriet civiisatianel consista in aces Jogo armonidsa care le unogte gi le fuce sh concareze la progre- sul general, Rominif, aruncatf la extromitatilo lame! eivilisate, isolagf de nafianile de ginta lating, margini({ in eercul tor de lup@t9i de suferinie, cu perderea. independingel, ad perdu din vedere acest rol. Adi ns ca sh renascd la viatA gi a fle ad- imigl tn concertul popérelorculte,trebue si "x! mareased dest nolo printeun studif cate 28 imbritigeze tdta desvoltarea. lor {In carsul socolilor. In monumentole scrse gi figurat in analo, ‘m traditil vor putea afla originalitatea natiunel, vor putea, descoperi firul acelel cugetdrt caro a presidat la cultura ire iT condns In urmirirea unitate! lor natfonale. Istoria unnt popor nu este mumal drama in care se dest gt faptele la politicn; ea o ined imagines. vietet sale tn. acea Inerare de emancipare in ordinal fisic, moral gi intelectoal Protatindent el intimping lanfurl de sfrimat attt tn natura ‘materialé ott gi ta domenul cugetarel, Exereitind putezea fi caultitilor sale, el le marusce, se perfsotioné2a, urca neinestat pentra a atinge idealal libertaget spiritnlut, sorgintea de tite Tibertaile, StrAmutind aceinglactivitato in domonnl seintifie, "al Mirgegto core cunoscinjolor ; aplicind resultatelo sciinjet supra naturel oil nconjéra, el Wrimmfa In. aeést@ lupe ea - materia, o transfoem624, o pune In armonie cu trebuintale,'-0 Insugagte gi intiparegte asupra semnul cngotirel sale ‘Scim oft de miot sunt resnltatele néstre In acét. Incraro, sictt maf avem de ficnt pentra a atinge starea de eulturd 1a tare ait ajuns celetalte popére, Ca téte acestea paginele isto- riot ndstre ma sant cu total gate gi lipsite de orl o® intores ‘Fara pare vergind, putem dice, de arte, prin care un popor se ‘pane in armonis on progresele sciinjat; dar aerul co respira f incd inflacarat de suflarea ardétire a luptelor st pémmtatnl ce ‘loam a fost adeses udat do stage, Luptind pentru indepen- ‘dinta lor, parintii nostri ombatent In aoolag timp penta ro- ligia i civilisatia Europa, Daca ne af romas pufine urme din vechia néstet cultara, acésta nu péte flo probi in contra. ef tara porta gi adt intipsritoa nogtérat«invasiilor care ai bin- ‘tito. SA studi inst aceste remisit], sf cotoetm traditile si eroniesle, st no pétrandem do spiritul lor gine va fi ou ne Putin a nn presimfi un Inooput de eau, gi, cee ce & ‘mal mult, existent unui popor plin de viata care prin virtn= tua sa, ge ridicA pind la inaltimea ideilor morale do justitio gh do libertate prin care unile popére sunt adi mart 1 Archeclogia: nn pte fi despartité. do istorit Caea ce face ‘mal cu séma interesul ef principal gi T d& un caracter de ma rime, e legitura o® exista Intro obiectal studiilor sale i ietile ‘une! natinnl, Rolul el bine tnfeles mn se pote dar margini tn » 154 ANALELE ARCHITECTUREL excl resting al desriee simple « monumentolor vec ale. nel ft; inte dinsele i vata nat popor sunt porta in- | time po care aoésté ging te propune de Soop Te pan in mint, in ara ndstra stndilearcheologoe posit un interes din colo mat vil Fart a enamern oestinni att de importante fmnpen altel artisten a (re, cetiont eal ating do aprpe istoia general nartelor Buropet orientale, vom observa cd Alosoriern gi coretaren anfichitatlor nationale pot fi de mare ajutor pontra ane da eunoacinfe mat ftinse despre stare indastriot gi comercial, despre gust si obiese, despre tn- Tussi divero gi ideiledomnitéee intro epord. putin avut in docnmente seis ‘in tte eubortale de domenalarcheslogi, oe o»_prsinta ‘um interes mat invedorat entra romint far idols arc tectura “rchitectar priméza pe tito ext Tale arto tn desvoltaren tor Un poror oto neingrji picture gi sculptaa dar i ar fi anovoio‘evieai fara Iocan, fra efit ive st religion Tat Inainte dea fio art, architect © omecasitats a vila fseiale Romni prin ura af trabuit st cutive din princi sofa arta, gi chiar artelesarort; oe, ca colonigt oman ‘na fard novo lo inventa, Aowst punct @ necontesint ad fetoriaantchitatile gi insriptiunile alto pe piminta fe, rmivtursese despre sates de afloieIa care atinse tn seurt | timp Dacia Traiand Dar coea oo ne toresézk msi mutt, dt ptrondo negara care fn ov urmars gi da vedea te devon acta cultura cind chritinismel ajunge a el giune do sat a rome Seim, tmavlvér, ch architectara startle la romant mer | sort send, dupa ce arancarto lim Incresub Traian prin genial lf Apolodor. Colina Antonina eo imitate palidA a o- pret artista eo mimirdm aft fone architeotnale ct in seulptunl oo so desigor tn spirals po tranchial et | Sub Septimiu Sever decadinga © invderat dom tn fo- nolo guneralo alo edifctelor, eel patin tm profile gt sculpt In fine sub Diocltin, traditiaartelor anton pare dep roa oa total el intr intro epoct de transiine, de trans formar, si elementele nott de tntnerire care apar in unele cli, en o prosmtire »stylfat not co forma tn Orient, ont faca barbare fn insrebingates lor Pater dar jadeca des ‘re dectinnl In are trebuisn sang artle dint provinié howd imperuii, dup stan in care a0 ala chiar acolo nde inflrise maf oa putere. Deosebit de acestea, mali in colmisti ad! Traian ern cresting gf dah tebe dm frezimint sorinnilor dont paring at bierioe, Origen Tertlian, nous credinta se fntinseserepedo In ast pro- “vinci ehiar din al IL se0o1, Acosta doué cause ne fc a erede | | | 8 rominif pardsir’ do timpuria formele architacturet antice. ‘Negreit,clmpul presupuneriloee fire larg, pentra 0 ocd att de departata sl asupra cia lipsese date istorce sigure fi chiar romasite de’ monumente. Credem tne fd a ne pro- hunja totrun mod defnitv, ef 6 0 datorio pentra noi a in registra tte elementele care near putea sorvi mat tizi, a a feza0 opiniune probabil asupra unel costiun att. de anevo- ise, Cole mal vecht efit ale fret sunt de still byzantin; dar cum sn introns aoast sti sn eo soool? acdsia om ne- Dina de determinat intrun mod precis, im starea cunoscin {olor de at; in cea co prvesce origina, ncoputuril, ramified ‘ilo frfuiiestiulot byzantin, maf remine {rte malt do ‘teat. ‘rime corte alo aretcrogtine le além acold undo fost ‘ginal nou! eredinjs, in catscombele Rome, Kaificile reli- ‘ids n unele din dispositiele or, aduc aminte tno gi adi origina lor traditionalé: altariul © amintire a obicoinlat o2- Jor nti erestini 'a face servieiul divin pe mormfntat unnt ‘martyr; tronul episcopal, eatedra de predicare ssi. amvonul, lunele subiecte de pictura, inspirarl naive gi poetios ale sym- bolismulat eregtin, nara nascere pentru prima 6rd tn sutara- rele Romet, Dar osia ce ne interesézA mai mult, ¢ forma plax nulal unor capele din al III seco], situate la intrares catacom: belor, forma pe care o ntilnim reprodusa cu eredin(& tn plar aul bisericilor din mal téta Roratnin Aces fapt_moritA atentimea. ciel ne permite a clasifiea eu exacttate typul edificilorreligidse ale (rel, sine presint totdodata elementele necesarit pentru a proba pina Ia dre aro punct, vechimea lu! sé epoca departata tn care a trebuit ssi fle adoptat de Romin, ‘84 cerostim insi mai intiti eo © aoéstA arti co se ‘ntinso {n tot imperinl Orientufut st care prin Inrluririle ce a exerci tat, dovedesce c& Byzan{ul jinn timp todelungat sceptrul ar- ‘lor gi dicta gustal chiar Kntopet apusane, Cot @intHl socoll al christianismulat corespund cu diol vaten societatet romane, Prineipiile de emancipare in ordinal ‘moral gi intelectual, de dreptate, de nfraire, araneate Tn lume o predicatorit nove eredin{e, produse o revolutiune din cele ‘mai marl. In aoést prefacere general, arta, care © expresit nea cea mai vid a mersulut ideilor, no presintd in acea epoca, © period de transitiane, de dibuir. Asistim la formarea unui sil noil; dar ft va trebui tet Inerarea Iaboriést. a timpalut pentru a atinge o forma tn armonia cu geniul s8i, Aceste ten inte le constatim mat eu osebir In Orient. In Italia undo ssuvonirea Rome! ora ined no gtérsd, undo trecutul statu mult timp, idealol poporulul, cristianismal, nu putn exorcita tn- dat o farlurice af. de mate asuprat fn elt sim trebulnt ‘crea ceva nod. Dups triumfal cruoet, baslioilefard adoptata ‘ca monumente roligidse ; architoctnra remase romana. In Orient tnsi, credinfa nowi nu intimpina aceleas! diffcultats. Admis4 protatindenf, ca modifica mat lasno eocictatea, gi arta ‘se resim de aoésta prefacere tn. det gf simfimsinte. ‘Aga dar, chiar din principid, arta oregtind. so deosobi tn ‘dou curente, dupa geniul popérelor la care Iuase nascere : In Occident,stiul fatén sai stilul ce procedi direct din cel ro- ‘man; Tn Orient, stilul bysantin. Credem neoesar, pentm a Injelege desvoltarile arter orien- ‘ale, a defini cuvintal de stil, Stilul in genore consist in ar- ‘monia co existd Intro idet gi formele ce decurg dintrinsele ; 1m architectura, unde trebue a fine séma de constructiune, ‘proportif gi decorate, stilul tot~dodata un sistem complect ‘m oare aceste clemente sunt subordinate unut princi ar- chitectaral, In arta bizantind acest principidi e bolta.semi- sferica, SA studidim acum clemontale artet nous ; ele ne vor da pote secretul originalititet ef. Romani ai putut aduee tn Bizant ‘metédele lor de consteuctiune, gi reeundacom, chiar of bolta semisferiod gi pendentivil s'ai Totrebuintat in Roma : Panther ‘onnl e un edificid crear, acoperit de o asemenca bolts ‘mele hat Diocletian no prosinta un exempla de aplicare a pen- dontivilor, Dar formele isolate nn constituese un sistem gin. ‘lindim inet a Te erede de origina oriontala, Oriental psteéza si af raine gigantico care dovodese oart& primitiva inaintata sub civilisaile stinse ale popsrelor din Si- lagi Fenicia, Draoi Ktrusoft gi maf tirzit; Romani mprumatard ‘uneleforme care apar in architectura lor indata dupa concuista ANALELE ARCHITECTUREL ‘Orientulul, fed de aoésta, fundamentele vechi ale templalu ini Ferusalim, mormintele juilor gi regior din valea Yo} Tosa. fat, ruineleimpuitére din Balbek, ne presint&. mat multe ele- ‘mento din arta byzantind, Bdo eredut dar c& Grecit, cart pls ‘rat relafiant netatrerupte si directs cu Syria si Palestina, Cclutard mai ales a culege inspiriile gi formele artel now’, ‘chiar la, sorgintele roligianel, Ceia ce ne confirm in acést pitere © cf Constandin cal mare, care In Roms edifica bas: Tice, in Syria eles edifcit do un caracter eu total diferit negresit ar fi fost ou neputini ajunge Ia acest resultat, daca nar fi aflatnci traditit do constructs gio geld formata. (Ori cum tnsé, aceste elomente trebuird 84 fie reduse Intron sistem regulat ca si formeze un sti Principiul asupra ciruia so afld basat sistemul acesta © ‘cum sa zis bolta semisferica, Ea comanda forma planului, ‘construct, proportile gi decoratia gin adevér cele mat vecht ‘edificit bizantine din epoca lot Constandin sunt pe plan cirow: Jar sa poligonal Sprjinicea unel capole a edria seotiune ¢ un cere, printetun zid eizenlar sai poligonal de acelag diametra, nu presinta niet o dificltate, era ceva natural ; cind insi arta fs propuse de seop @arunea in spatid.o bolt de acciast for: 1nd, dindu de basa osle patea punturi din unghinelo unut pa- ‘rat, problema deveni mat seridsi. Architect trebuird st tie sé de legile greutatil, 88 provaz’ presiunile lateral gi i le nentraliseze printralte presiuni, se inventezo pendontivt si Doltsle eu generatiune sferica care Implinese golal unghiu- tilor gi transformer seetiunea patrata a planuluf la basa cue polei Intro sectiune circular; trobuirs si combine planal ast fel in oft fle adevtrata expresiune a avestetsisteme, ‘Arta bizantind nm se opr nicl ac, In acest tip, adoptat ‘do Rotnint in edifiole Tor rligiso, cole patra. puncturt care sustin cnpola, fae parte din zidul ce mérginesce constructin- nea, si edificial eoncepnt In dimensit restrinse nu e primitor de galenit pentra femet sai de ginoconitit. Pentru a méri dar ddimensiele cnpolet si spatinl contral al elidel, pentea a gru- pa in prejora' gale altare, nartexurt sia satisface In tote hecestatile serviciulat divin, architectit Iaar& din nod probe ‘ma. Moniumentele lipseee tn gonero pentra a urma pas eu pas progresele arte; credem of et trebnirt mat tai sf combina {ispositiele interie ale planalnt poligonal eu forma exteriér& ptrata precam vedem un exempli in st. Sergiti din Constan- tinopol. In fine, sub Justinian, dot artitt de gent, Anthemius din Tralles si Isdor din Milet, consacrars tipul planulat pa- trat prin crearea Stef Sof care e cel mai insemnat moni ‘ment, de stiul bizantin ‘Védurim cum bolta semisferiot, admis ca principit ar chitectutal impase formele plannlat gi sistemul construotinne}; cele-alte elomente se transformara fn aoslagl mod. Architrava care mirginesce spatinl dintre ooline dupa resistenta gi di ‘mensiile materilelor, se inlooni prin arcari, Coléna nu mat ‘mpnse ordonanta edificinla! ea in architectura antic’, et Ins © funetiune mat adevérata do elt In anele edificit romane sustinw o greutate, Capitelele, mtabluirle, comiciile, profilele, primira forme tn armonia en destinatia lor, $i arcurile de uga- rare fur intinse pretntindent unde se mat tntrebuinta linia ‘dnépti; aechitrava tn locnl arcade. ‘S& revenim acum la planul biseriilor rel, Am constatat acest tip in Roma, in unelo eapelo din al treilea sovol, adic& din epoca de transitie stilulut bizantin. Alte exemple le aflim in dou bisoricl din Iorusalim, St. Tacob gi St. Ion, si ‘n biserica principald a méndstirel S-ta Laura din Muntele ‘Athos. Plantl biserice! Nasoerel din Betloom aduce asemenea aminte acsleagt digpasitit; dar formele basilioo! romane sunt ‘combinate on cele bizantine si edificial na e bottit. ‘0 ptobé invederata. do vechimes tiputul o aim in rarclo exemple co no presinté arta hizantind; l faptal se explicd bine. Pind in epoca lol Justinian, arta © in-migcare, pare ani- ‘mati de spiritul de analist gi de corostare care fémint&. so- cistatea ; cind inst ideafal fa atins prin crearoa Stat Sofi, ea oven stationar’ In formelo artistice, i mai téte edifice ce ‘se ediffeara din noii sai so preficurA, primiré formele tipulat cconsacrat. Acest principit: eare domind artele orientale, ne {aoe a crede & dispositileedifcllor religiése ale (iret fara ‘adoptate de romint mal tnainte de epoca Int Justinian, edict ‘altmintert am ave tipol planutal patrat. atit de general in Grecia gi m tot Oriental, si nam fl st&ruit fn formele ce eu rnésoem. 0 alta probi o aflam tn obicein! pios si tradutjonal al trot d'a nu partsi altarlo strabuno; eict tind séma de prineipin! consnerisit tipalui, suntom condus! a incheia od ificiele néstre cele vech!, chiar cind sal readifica, ait re- produs eu eredin{’ formele generale primite u. Constantinopotul deviind regedinfa imporinlut Roman, Im: peratori fatzebuintard mijlécele puternice de care putt dis- ‘pune pentra all face demn d'a purta numirea do now Capi- ‘ald a lumit. Halia gi Grecia, Roma gt Athona, trebuirs si so ospoie de materlle protiéee gi de capetelo-

    S-ar putea să vă placă și