ee APRILIE 1600, ANALELE rupert FEC TURE sr ADE ARTELOR CU CARE SE LEGA RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE Sunt ofte-va lanl de cind, printr'un esces de Indrisnéti, miam permis de a atinge chestia restaurati vechilor nistre ‘monnments, find singura chestiune in care n'a dntrat politica, pind adi Tn patriotismnl moti neprihanit, oredeam ci, un om desin- tomosat, pita = destepte atentia ymblica, daca nn pe aceia a dirigentilor, venind ea professo si semnaleze fapte grave in 0 fftgere de caren depinde nict conclusia versanet aliante, nicl fexistenta verunnl partid, nict chiar raptura unai dralat do comert Credeam, o& cel putin aceia cari star simti acuzatl, vor ccuta eh se jastifice; dar gi anit sali, ad tient, fle cd at gisit imprjararea faa importants, flees n'a avut eo resp: dle, remfnfnd astfel on tofil mat indiferontt ca toted'asuna fat, cn respectul ce reclami edifciele néstre istorice, ‘Avind tn vedere ef desbatoren acestel chestiunt aga de im- portant na snford Intirzioro, mé cred dator sh mal adaog ‘eate-va cuvinte, cart vor fl pte cele din rma. ‘Si reaminteso putin, ce ziceam tn brogars mea, Mal intl am aratat pe scart interesul studiatul archioto- ict monumentale i al restaurarilr gi ft: de putin sunt con- siderato Ia noi aoesto studi, Am dat apol, 0 list de elte-va din monumentele istorice cele mal romarcabile, cart sunt en totnl parasite, si am ari tat cum se risipeso milidne pentru a sohilodi si derima altelo = penirw a le refuce mak nuok $i mat frumdse, — po oind ea efteva mit de let sar putea pune la adapost de o ruind si- gard, toto cladirile néstre veoh In fine, mam esnit st esplic ce se tntelege prin estau- rare* dupi serierile gi operilo maegtrilor cet mai renumith. Dicoam cd, o restaurare esta, In toorie, o ryparatiegtilmttics, archeologicd si artistca, facut eu scop de a aduoe un monu- ‘ment in starea sa de Ia Incepat, pe.temeinl documentelor si igure gi cA acést Inerare mar cere mai mult bant s{ mal ‘mult timp de eat o refacere-din nod Mai adogam cf in practic restanrarea este Inata intrun sens gl maf resteins, adic& numal reparatiun! partial, serup lose, archeologioe, sciintitice si artistioe foute eu seop de a contolida si a conserva tof ce a mat remas dinte'un vechit ‘monument. Spre confirmarea acestor adevérurl, am vorbit de restanra- ea palatulut ducal din Venetia, unde nus’ permis de ett fconsolidarea, iar nicl do com Infrumusotarca, ‘Am atitat de asemenea of, cu fabuléselo sume de bant co ‘sa cheltnit pontra pretinsa restanrare a dont bisoriet (Cartea. de Argog gi Trot Rrarchi) sar fl putut eladi patra din noi la felon ole. La acesten adiogam cu Utd risipa de bant gi cn tot timpul perdut, aseste don® biseries, departe de a fost restaurate in conditiunile'cerute de stin{. ele nan sorvit de ft © creezo unora un isvor de jésnice speculatiunt Fiind ca ilustrul Viollotde-Duo daduse indieatianile pentra restaurarea uneia din aeeste bisericl — Curtea do Argos — domonstram ci, nu nomal ma sia urmat preceptele Ini, dar a fvcut cu total alt cava de cit hotarise el Sa ‘mt fio dar permis dea mat intreba tne o dat, pontra ce Ia biserica Curtoa de Arges sia addiognt un jghiab gi la tar nulefele resucite flort de platra pe stresinf, earl téte n'ai exis tat nicl odata ? entra co s'a Incdrcat invelitorile turlelor eu ormamente de lamb cari iar nail existat? Pentra oo s'a s00 vechilefreseurl ale biseric, tnlocuindn Je ‘ea 0 mugravéla in ulei eostisitéee, fantastict gi ne la local et? De ce s'a pandosit hiserica en mosaic, pe cind s9 tie, nicl 0 dati na oxistat astfel de pardosel! in bisericele néstre,, si rind se putea restanea vechia parloséli do marmari, 00 fe sese ficntA o data on biserica ? Pentru ce s'aficut un mobiller inntil, care cost colosal, care nu este In stilul bisorici gi de un gust forto tndoios? Pentru o2, in mod barbar, sa rescalptat ornamentale gi sa imuit peretil de piatra Pentra ce, In mod gi maf barbar Inca, s'a vopsit exterioral biserioil ca tet ? In fino, pentra ce sai reficut sculpturi cu ciment, tn loc do pit 2 Si, cou mai mare parte din aceste chestinni, le epetam vor:‘bind de o alta biserica — ‘ret Erarohi,layi— cds, fard nit tun envént, i sa tniat tulle, js’ ficut tnvelitort acti fn Too de balbése, i s'a anit extoriorul intran mod vidicnl, pe olnd mu sia gist nict 0 urma pe zidur gi legenla care vor: Dogte do aossté anreld, neavind nit un eameit Spo afi gi mal bine fjoles,nrmam despre restanrirlede la ‘oj, ind exemplo do restanrar, eum se face in Fran giltalia, si Inchoiam ardtind cd not na nmat nu restaurim monumen. felonéetre,dar eX no am ficnt din lean subiect de batjocort. Tn fine eaminteam cA nu numa sa lsat fn pasire colo rmafmaltedineiliiciele néstr istorca, dar—co esto ma trst— Je MAsim sf Te diefne pentru a Te reconsteui mat framdse $l ‘maf nuol Astfel sa urmat, cu dérimarea sacrilege a st Niculae dlommese din Tag, © sf Dumitra din Craiova gia Mitropoiet ain. Tirgovigt. Ponira acosto barhare dertmae nit o seurh an pote fet, chine biseica din Craiova se putea consolida, cu Ute of era smal fn ruind Cit despre cou din as, nu mat remtne niet 0 Anvdoiala ed sa i putut restaura eu o mit cheltaala cu tote y RAPORTUL, CComisinetInecinath cs consatares Incision de reauatane ale ‘Serie epscopele Caren de Age? hire d-nal Minit Catelo i fsracie! Pubes Decembre 1879 Domnute Ministra, 1 arma tiene) oe noatt fut, sbsomnaf tameportndsne Ia he even epitnyali Crt de Argo, am eonraat tmpreant en inom isintele Episyp respects, ele ew meme: Terie exretate pnt acti de a 20 Febranie 1878, epoek Is eae dit arliteg AL Orion qi Henoy ab deste ono deGneh.prdeenor ‘rapt ca No, 2728) sunt wrnaicele 1) Ivelites treat gta biseink; 2) Agedaren gh rstagraen cantarla 5) Caer une balustrade Tn gar cantar gi biseriee 4) Met tert de bs br Joe pak a ol 5) Anrnea qi cloratenapripe cera mat mule dia jumétaten oraamen- telor din enteral sei ‘Loerie ce al senin de Piet pink la sestaararea completa es tional bisree sn 1) Agata erullar; 3} Agente sostnelorproaerate sch da Inalntede 20 Febrorie 1878; 43) Inveltrea ou plumb canta 4) texan tepelr la sar pricipaldprecum i ale eantaall; 85) Atriten i cloraresspripeJométte dn ernamentleexteroe 1) Nic ere a rcla 47) Desingare sete Tn cen cote tinge de para Snancar, pink 420 Febroaio 1678, #a elon sma de Lt 221280 Inn 67, pentru dout taint in nce “de revianeare, pocom se conta foe din rapa once Gait Ors 1 Dene, iar de In neea epoca plah att cela umn de 11 273720, [evtra mal pin deg fiSime dia Terre totale, # cheat ma pula fe ce pent una a tein aprpe tot in acele loca pe cid Tn tcepat fra inl mal art de Toe ql exentone. Tn ual soma helt pak acm ete de Lt 497,000 bast 7, far de 15000 fet cr &areitect Leeatepretinde eh vt mat chleitacun In on erisl dresat de dit architec! VillcteDue gf de Band, penta Aerie de restaurar, ora ae Tt 170500, ox dowedize ok in ace devis fern priate dalagiol ex marnard a itciralal bist, Inshsurrea fi cloaeeaoimanentelarextvire er except, Prin trmar, pink ast levis primiti eo gleonte wurpasat cu suina do Jet 320,500, lark 4e 15,0 let ce se pretindo a asomencn chou cern e prvi prea techie gi arth a glriouut nostra mo ‘moment, sbsemnayi am constatat armitiele Tn geseral Incr sclparale st tte ou multh Heit i acte teh ask tn cara co oe tings do alien ariel a aestelprefse ae Ae, wet Lect 0 Inte roe mete rg Doss Ministre, im restau mu este permis soe ftch Aaa» pt i aie. "ANALELE ARCHITECTURE! ‘4 Inainte de a 0 dartina, a descoperito gla Hisato astfel ox. ‘pus la lof si zipezt tn timp do mat multi ant. Cea din Th govigte era in cen mal bund stare pind maf acumna un an; agi {nsa, n'a mai remas piatra pe piatra din acest monument din seoolul al XVEea, disparind cu el gi interesantal peristil ce fusoso adogat in Socolul al XVIL-ea. In fine ca sf nn fid! bannit de rea eredinta, éind vorbese de ‘aceste necalificabile derimart, datorite caloululut unet specal fiont nedomno, am ciutat un autor strein care si vorbeasct fn sensnl mel, i trebue sf apnn cA ‘mi a fost aprdpe impasi bil; edt astfel de fupte nu sa mat vaqut fn secolul acesta Ja ver un popor eivilisat. ‘Sunt acuma zeoe ani, prin 1879, cInd Ministera! Instraotia- ‘nol publice, nelinigtit de Mcetinimea ca care 86 Tucra Ia res- taurarea biserici episcopale Curtea de Arges, hotaragte o ‘ancheti care eonstata prin raportal séi faptele oe am ardtat ‘maf sus !), Architectal fnsireinat cu restaurarea, respanse Inovatun, find ok asta alerkcarctaral primis al ope ‘non anormal Sn meres regula al stil are 1} Ayu datchtest Lecomte Inebent soyprial eapoelor aie ‘ornaments crt nonstate, qf ert sunt de Ua aspect gre Lip fate ew tink migearen praia gi wvinga omamentagie arabe 2) Donic gi sau erat cesta nat, nu a #a aetat dit et, ‘ehoe rire ate ean coins frte re ld eh foc, din cave caus aah s spelen Lite curio timp. Drosha ‘ac inten xt ruprime_eracle db pe Ta coluit tele, cate nape Ina fac ca monuental st parla mul din originate Io ') Disapeacomiglor de I ere in spiel vodem angus 0 galerie de oon pte cave, ap com een asp neta pact eee restanator Villele-Dae qt diaoal aritet da Taudoe tn raporta Ie fin 1974 0 aemenea galerie modifek tntanad egrabl career tar- or 4b srsdaraanie proprio lore Pe lngh ash owt teoare ma pute aogn ch fromésa variate co ecstn Inne in tale, ada dopa, in ena ed tavele ole mit nt tatate aca ea glee principal “La Ines taelor oem asenenenadogat o galeria do ju Imprjerl loc, Aciah galerie tnt ini te conenputsIntun til ge gi al doen ‘maeind Fine de Ia bara tale, tee en aceten sit park mal sare de ‘it Inainte i le dk un age mast, disponigane cae tah elegant tr Islor gi odin lntFum mol aga de panoreci nila eonepgine a anto- alate ‘5 Drasupr cornice! Fa at Sanat Ine @ galerie cae five jared bi serie, gi prin unary, vind 9 mare desolate, akin inn mal red Ct i otron npc pric! momumentd, Ne mira cn Tax conte ara o ior tt enero ma on sind et dni Vil Teac yi De Bus, roportal lor nant contr aemenes gale tn ‘Pitts dteth galerie, Hag ited eapetal goer, oe ok ‘Pain tote net shine tu crated mene, id Hp de lage ical connpivaiorarale 9h apropindu ool prin forma aitanlor do seugere a apelor Oval, Dalimtle ornament on 08 bx ral turtle in prte mate de acts goleris cor find tm pl des ryime meropima 9h spare prin pone Hin ef apt 6 ie porte ov cit frst ot i epineteste dicat éaeiaecte Iovate lid trl de dt uotrt mite, Ia indore Worn ow fetal cindarnat teeth. 1) Ta snprafaia slut ¢ dejar Smperjarel canara i al ibe mt eedteatt indole este permis, eu ‘Mie mat mae ok act ‘Ge veleen neath a supertnlt soca, pe care ete awit womumenal WH scnrdeh postamenta. lark de cst, In impaleri rapadn heel pa acoperiart se infu In nf guleie coon cr om este pace ctag te modiare se mat vede qi la sara principal. recom iin evige aer ei dine feet de I fade Tatras nant mu e ‘tae ede spt Ing col ar cel ak eral de’ composfinne mal ‘ipl i mnt vga d. Leoomte «ps in ete pre tpl ca a8 we spot gre Autorl primiy a arn mare cvént st pani numa Incl, {iin gre ind eh ell tebe ote evprine sala fojsterufal print alt raport, tn care are aera de afi sare do cele consiatato* Cam? se tntréba antorul acostetrestanrail, mat mndréz- negte cinewa sf se Indoiasot do bana men credit’, dup expeditile mele tn Orient (en foagraf) dup un struct tre ‘eat fi atiten Inerdet (care?) dnpa oe am fost aprobat do tot ‘minis puvemolutromin, de membrit Academist romtne gi fam fst Inouragent: de gsfal statutal ? um ? pare a mat zice, dup coed ‘mt daa ostenéla si ‘Ua idea inte, Mi apt a8 to per mn steht a8 fot ou returtoral she sae) nb ose paie, atk maf mare cv, on Bae pata dn cont meoune ne tptne eh ariel oka» st art eobmat Ts ce ot price Fiat ptr ooo od ca fo ta cle mt ct arr ceo oan arte 9rd hw itn‘ perl culo din cairo enpoéa qx forex Ta Iogear tn sat cralin do sire eae aro evel fee ol "Kia ae ait, tnat sal dt doing et cma mare fans ce pte ayen on ei. Celetal aeitest al pert din Pais, Charles Gar ier, So neagil lh yA travers les Are, fie cB ot care ar 8 fim een material intent tate camtraiane, Uk laepat va ane aes on sect rece ant pneie ‘Ose d. Viile-ie-Doe,pofesarl dat Leamte, end» restanrat Notre- ame de Pars, rit pnrlo esht aah le-t'dato elie ca ln ese nt? Dac diets de’ ton sash, aK font pesmis cn pinta cen oh hve vopesch In onal eal soci, iar ak se com 0 ene tn ctien Feumsul qi cones bustle gas since we atinge de colori sania oramentaoropinianes eb emmagoe ext unites oroamentle alu ara, In cre este etl Imsnastien de Argo, st de fines rack gi de an rey forte mig pie | tumare tee de neapirat wn fond colrast care ak fe reitsh fa mul Gea Inca; pote © enlre yore chiar gi pe dusapra ermmen- fap nok sarton ar tout Snlirat, dash om de ttyl pin in| tuae parte fine ara ca ak we spm-pune ae eink a ap | at ole vopen cleo toon de mat mule ort age in tn cele frnamento i dt un aspect metalic gf de ie pla, Aga erode ch ete snes {sk aaeuoden sb fo metalice atten al eapricine 4v yriatane In ‘la At de task ae am ‘Ornamentele de In aomumentul cee peeap seminate ex po 2) RAPORTUL ‘1. Lecompte arcitetal resturarelblzericet Corten-de-A Dist AL Tate Minisarel collar istretn’ pooices (oom meat Amv onére «vat oh rerpung la nla dx, yo lngh cre ‘a comnaiat poral cooisi nsreloath a Sepeta Ince de resturae ale mont tocar de CunerdesAneg ‘Tiebee ob v6 mrncor mat Maid oA ay got, ind Dotral VioletieDoe, reneratal wed peter gf amie titra tatlor tne lor mele, In ieren meu din Oren unde ltr. tase Andehog ca arclet alga al mised de ephatare archecogeh a a ene, 'afonicna h' rpresiat ta Renin; nny Ag ch dor, fea sat de near, verupeon stadt in colaborave cn Hila pec din Franca gi din Romina, gi aprépe ieprivit, cu vite gentile morate | fi mateo oso opunead ng git, tn nema deelorinetragert fin paren 4.5. Dotnet din paren alee domstat at eel a | nines d. Obesn gia membclor Academie ring, a Gor Maio | ot 9 D racer Te miner, in devel x Gat TC. Debian; fe, In una opine ene fe Galt Orton gi Deieh, tn agora or, sirens. mineral de Cai, fas ing gle 2, dup tte acets, ch va treba ni 2 ed pues ‘Tapert aga de sani, eum el east, a chal sear dove: Ace devtvirythecunsecere a cestunel trata, peeum sel ten jt | He die minste, dapt oe de mat ele” SAE Pen Dae comin, matinee de at ayteron raporal, ar 8 bint st desoyle weapscate intrwn asmenen cosy mar fst fte pleat “GT proce nise liauee ce mannan om seca |e pten d anti ar etlurt do sigue oma tn ead sale i ciel poral ar fot pentru de miss, 0 expaness s adveratel Aserut iar mu neves ce este. Dar de veeme ce avest raport © un act | ANALELE ARCHITECTUREL B ‘execut, si interpreter sis complecter indicatfunie Int Violet JeDue gi de Baudot, cari ad stabilit un devis superficial gi un, raport sumar, tot mu sunteti muljamiti ? $i spre no proba, srudiiunea (2) sa, ne pomeneste de Prt Russe (de Violletle- Duc} gi Les Eylises a Arménie (de Grin) In adevér, t6te acesto ratoeli no fice a ridem, ote! nai nimic de serios si nu canta cu ole do eft da on pulbere In ‘chit naivilor. Mat mid de tote, cum ar fl posibil ea faptote oe am seme lane, spain din ele ind frte Ings, ral face sk oar ite de tall, gt mapectl general deine dees, ‘Ar fou dar do dart ea @arciter Lecomte ok flat at matte stadt goerle de eat al serena a teen ere sen nr ae Eninenia Se pvinele Kpisopal de Arges new mal atras_ateninncn supe unor lid, ce. azelnet Lecomte constr In eaten Meret Pen da, nea ina mle hn eee. ert ‘piri contrat si 'FMH de ministra, twaelre ew are netomat, am exp exlce roced In veerenseopaat neiaererat al vox, ete subnet Bnet nu arf pint permit refomary, Ao en Phot cn ort-2e pet tio de compliant ‘Bsaminindoeieleacstatdistas momament tn sare Ta tial, am ott dsoaren urmaor monumental, fie ison ait in pana fe ever artnic et gh din we al mada am rant ienfunne patie ot wa rela fred fumina corn rt de acum 100 en. Fett eseuanel neste Inert pooen en sk so mewn sect de oblgaianen restaurivel momamenelu eu fot ce n 4 stele dt aie ais co talentele gi proqesulartelor om permite 4 8 condamoat it, oi 1 pores rate a8 cond Stefi cepa "pea input, stem spar oo ea atrage printocn teh drift no in mare uses pena aus eet recanted 0 rental eur cart proven, ‘ie ministry, in speanl eh ne-am Sodeplinieconcinios_sarena ea care neat nora, rtm doen der al npn nw tite demon, eart triad pradaen nro Ie, dh on Sngon emilee tin comple opininen nit $e ada ie Pri, x6 agi, et, "FR Amen, Th Steoweou Stove, Al. Skralen, bli, reat de ete eumlse ofc, sunt dar, eonform darn er, F ispunettalarobsereatoniloeeooinate ietclnal, ot eae a dea nate ale. Ioe artic i eid. 4, Partea finandlaré raportata ‘Dintrutncepattrebne ssi Ale mista ein contrat dak, ieee Pris, n 12. pelle 187, 1 din one un extoplar seal a eral instr, eum gt net de cum sf exeet Incl de esta race pentra'o sami avait ef mma gi mama sb din eu architect la frail rege sul nal pateonj attic al at Viollet-le-Duc Cu ath ‘onde mat, am prinitmisinnes ce mi 'a tncredinat pein miles Stuetala med prafer, Devil fent de d. de Band, peor amie ‘me ql apolat (ar feat cum sce raportal omit) de Viet le-Due fev alever In rama de et nol 19000, ined devon sees, et Sn gua, irk se in at do prota materiale gal slelor de her, de einen acest materiaun de growtaton de ge procam, de ‘elt nepreéein do costal eaneprtur pl freon plan, Sr Yel omésortie, ft ele sal mie! aminante eepetive,aven in rlere ‘numa oresanrare sued, superdal ar nao rwtanrare deli ca deste ‘rica aces ce am fst nove sk Intrepid, th ura wa sa ma ‘profundataropra monument, confores opt ministrull doing, Mesa expats de A. 8.1, Dom, proctm deft) bb senna 1 et carta vst y penta Ino meee Pot det ne dovedese stb dle ministry eb este neo legar, neo propor inte ele oven prin drial omar gi Ire eeentate Th adie, de Baudet we exprins tn raporal 80 Ieee urate. La ternal cel mare 4. Inosirn a 28 fone. 2. Cine i ageavea a8 scargitort de patel po Ia mash tara Macnee comple pret de eas «degre aps ely 3nalat, A pot fi scuzato prin simpla aprobare a minigrilor gi ‘a. membrilor Aeademiet néstro # Ca tot merital notaigidnit al monitor nostri de stat gi a ‘academicianilor nostri, cu tot inalta lor valére politica, Intfiea sat literal, 4 'mt fle permis a crede c& nici et chiar ait pretentia a fi infaiibilt in materie de restaurri de mo- snumente istorice ‘Alusinnea cea mal grava, ar fi de sigur, pretinsele tnow- ragerl alo Majestatit Sale Regee ; clot acest fapt, care atanct nia fost de eit o insinuaro abild, s'a propagat tot mered gi a ‘juns in stare de fapt implinit orequt mat de tt Iamea aqt ‘Asupra acestul punt mogra, care na este de cit o legend in- ventatf cu o arta gio Indriznéla de necrequt, vread it uml: nex publica (C6 Majestaten Sa, vistind Inordrile 68. Ineurajat cu malta bana voint’ pe artigti, asta mu este do ett, un act regal gi demn de un bun Suveran. Or! caro din nol, am avut ocasia, ‘4 primi astiel de nobile omage, de care un artist trebue sa fie mindra si imbirbitat; dar niminea din nof, m's Tndrisnit 4 Tain sutpaneaestat tara pe to cele 8 fe 3 erate taselor de plate Inte ele # frst, 6 Ormamentle de plamb cient pe eupal. 7, Restanaves rue. & Patriearea gf agezten lanl de aramk anit, 8, Conrunea 8 eercevele de fer penta free 1 Zehinble le tr sebite i seuptate cu seugAtr coronte ‘mental doh gab ‘ia al doiten tara 4, Disimates 2 fe raloate gl reonstriren Jr din no. 2 iiaven coronaentat de ay, stlent 9 reeosta Inlorives 10 Borne de ss Gopal agterea 0 18 seurgitort do pati. TResaurare sulpnrelInrgt#dordnloe de ss. ‘Ornmentle de pmb ale eupe Revtauraren crac CGmstrsiren lant de ara ant CContrurea a #cerevele defer penta fete 10, Zeiabaile de ptr ciple gt senlpeate eu 8 seurtr 1s tamarie cele mit 1, Dirinarea complet reeoastriren acesior 2 tar 2 Praiien sence te, ‘4. Contranen gavel de Borne sotte gi seulpat in pats 4 Ormaentele de plb pe expe. 8, Restarares ear 2 ere 6. Constuiea a8 lagu de aru arte 7, Contriea « 18 corerele de Sr penta frst ‘8 Zehiaburile de pata site gf sexpato ev veut Continua covnatentafe pnd la taal al doen ‘Spf bc alsa dele sealpara nega areal be depo faja despre rast «i roeontrzea din nota celorate areal Me Imsleturoulor il, contineara sealparl actor tase pint I Ioan tnomalt al dln pele pata fe. “La areal obsifial, constulen aca ar eincdor aun mir in miice petra ngearea ere “hiabuile inelsiel ere wet eu suport pe o Tange de 02 meet de pit sab gh sepa. “ncn opt rate mast seobite jour face Teconstraiven complet clatarull gia temelilor I Inideren batestrade i fala bisree Gontraiten a pt eu mbned de brunt ornate cu stp ecbit&t senlpat Ia ese 2 Tata al baestradst din ita monumental. TReconsrurea talon sehelor din antral bse ‘Moraieal, repreretind po 8. Foirs eu copia Isas gest Pasupen ye de ctae 18 fect in enor ex ceoevle do fr pent rant scobit jour ‘2 cererle de tr cn mart sagevte yatraferestee de joe Pavarea de jor Ioprearal balsa ‘rien loping a wast pq ma din lise cole vec din Daye, co ree _ANALELE, ARCHITECTUREL pint adr a sl face o punto din aoésl4 mirinimio a sefalat siatnlal. Astfol dar a ajuns s& transforme, aprobarea savantilor, 1ni- nigtrlor si pe aceia a Majestatit Sale, cari cu qece ant’ mat Inainto mu dado elt tnouragert. De sigur e& responsabilitatea unuf roge’ nu este un ca vint se. rtamé-va Majestatea Sa, pentra care sunt un necunoscut, ‘gicare nu mé va cundste probabil nicl odata, c& tndrasnese ‘Si mS inslt pind la ghndirile sale intime gi tnoere a le pi ‘trunde ? ‘Dacd din imimplare, vertodata, aceste init ‘L vor veni sub och, se considere ca serise de 0 min& prea tina 3i con cepute de tn spirit prea tomerar; dar Q rog si le cread& ine spirata de un sentiment sincer si patriotic. Tacd de oe ef cred cA Saverani nostri nad aprobat st ma ‘vor aproba nicl odat fapto ca cole ov dau pe fs alt= Mai inti, pentra of La a asouns neste fapto, sat i Se at ‘Precentat sub forme falge Sra Diseret ope anak, apus pocum gi tranporial a 9000 m, e ‘Ge maeria yest Ia eal yin 200 m. doprare, ‘Mara acein de Bat sone ok planbal cl vee ma putea ‘string dae Gxt si Leino, pe vremen rable dat nisterat 12000 ocale din acl mateal tea, ce nomad pute 4 ifreuina, tobe pin ware acai ca alt Drph actten pentru v6 pn da wk mal bin, le mince, despre stan Inert extents altar pe ngh cts nae gi un tao principal mateilrt ntebuafate Ia restasrarea ieee. Ve pot fpne chiar ack ch nual yiara gh murmura represiath © choltuels de 45000 lel. Aoisth enamerape v8 ra dove le ministry ed exmisa mn "qb dat do Ine sim de staren Tura, asuprn elrora trachoma x rostinek. a privie i etic, leutd de nit Osten ens, sant dator sb fae aceleal oberon cat soupraexet fleute de d de Raxdor Pe tpl sere vste a restora set Hausa, et entra ea Inept, mage aurea na ert nek tit oi pin uraare ‘eprajieseulperelor sine mu er Mnok flea. Acsth enti, fh fatbanonnt, firs nist wl din elementele postive cu cart we pote a ferne un deve sail 6 cmpaate Inte Ines siege gh cle po- jectte na oto eet servi do pane de peere; ct mu tree a ae tee fu yederea ait Irn pe ier sapafee free mar, heh grepell de Uae we pt foe pon Toone dach so tntemelh cin muna ye 0 lngurt arnettara de oct, Te wk vik angn ok de Ia eit oe SOntoen gi Beis ai tect ayripe 2 anf leh de atm ncice ehelie- le we riled mal entra Ife aeitetals qauiralt 6,8 apie {000 je, ea tte ch num ligt dp um yee critar Meare aveam ‘rept de sigur ti nn ient en cipal asta 0 egonanie de 6.0001 pean Mick sum de 12000 ley pink ac, aemenes tebuo ss tink a te gril, torte adevn repel ce le nimi plob ok capt wunele Iutatlr iverate aise prom. gh de wumdratle yi cositvle edit ce era silt fr end In Bucuresti In Pte, ba bla la ‘CimparLang, prem a poten incase dopa 0 atepaare de mat-mnte lle tite 100 sai 200K) aint dat Ts pevinge ots dle ministry, pee ‘onrlta wo fablot frie complet pe cate "am Inlatat aml acest min feruaty el arth: 1) dat I cae a4 fost corto minitralst mandate 23) data In care ele fost Iterated la minster; 8) dat ln ene a fost nau; 4) sam cae a fost era din dathasnpea Sera mania, ‘Mark de acta, sift dle mista, of te ace jusifcatv ae coma: Tiel ele stat doar a anise, ‘in cin’ exyunere vf! cincide lene, le minis, eh escedenal clltuelior are euvint de geste provenit dn cnse frte diverse. Na Arebuc at inched eesti parte ropa tet rd aw aint el Tmomamencfl (set superb soca. dap cum ie comisunen), exetat de AU Seo ea intend sub ordnie at Montareama, i care na de tito laccare do rire odin, de 0 eseeat mat jos de cit melioss flechlle cea tet een iaeel ati Inkmncra leg a aah erat 8 ant de Wry, ga cote 187.115 Yaa 90Al doilea, pentra c& Hi al avut idea pidsd gi matinimést: ‘doa face sts restanreze vecile nistre monument, si dach ‘AL dorit ca. ef nu oo erujo nimi pentru se duco a ban igi aot apt band, a voit in acelgh timp ca total 58 fhe In mod insti Infing pentru cf Aa avut recers le conser, print cast ai git mont nniv sab interest, ear Fa eat fn mod nedomn ascozinduse ote, dephindedefapt, la ari iar consimtit-nicl odata dac& le ar fi eumoscut. [Nu mat putin stranid este partea raportulal unde se insinu- jazi ca Viollovle Duc si Baudot ait neplijat devisu Cam! acagit dot savant{ at uitat s& pue cheltuelile nepre- vagate? ‘So tie cd restaurarea bisetiolt Curten de Argos, a fost hota ‘ta 1a, 200,000 let gi si se termine in dot an, iar in realitate fa costat mat doné milidne st a durat dout-spre dece ant! [Nu e surpringator ére ca 88 fi Incrat aga de ugor tn cit se ingele cu un milion opt snte de mit lef, tn devisal lor? 2 Parten technics artictioa ‘vn trol reeetabil ok comin na pose faite dba vent Argo, tin eanogingl de raporal rte seit qf Indlung stadia a dor Ba ell Deen, OrSacn fal relat ot par tn 187%, dap ornal a) Amini de ele, Acyl dea, eve competinth qi experent inact evi wtr pea pak Ta Sado, adem nit opnit en total ‘omen eu ole connie Jn noal rapt, lear ar fost de sigue fwottail pot seth comixane. din wm Ascmenea este regeetail eh omiva naa const ale eiteva documents iri’ i deste pe ate tn sNotige aur Ia Konmanie* (Pars libraise A. Franc, 67 rue Tichelien, 1888), Cid wife meat sunt numif fi feh o dare de at aonpra une Mrit odslangat atts, eu Ina n claborare ex hint somtt arise aa deat st dator, mat press de oehoe procce pentru ecopal Ter elt tal mate elemeate ponte, fa de eat jt Ahata lor nu pote feat do et numat de wrath i opinia Toro fine flrk nel ovale, SK Tem dae yonet eu pone raportal acto 4 Omamentale de plamb pe eupole Dealt menbrt din tntia comisinoe, al clrorrapre ‘am Gaunt, at oat Ge pire eh capolle tehoese cena co pam penta a fasted ‘pein stmonie tet elidirl D- Violet To Dre, n'a siti tn nex eos. Membr Academie rune a8 aprobat ach dinposie. Na evel do evo, dle sist, sh mal ie aleeora tn priviata ade. Comishanea din lel tvate Inc apch sent pretest penta a da doll de contigs firs Satins in eaca ce privepte sil, gi petnde eh ornamentle wt ‘mica grey ngarnfa etamenat arabe Tu pare prea ee sant ‘St ok spun comisil eX eundte prea putin sat do Toe sill ere de 1s Corteade-Argey. Aces graios morament din véeal al XVI este de of {ink Arneao-Georpant, fr aie decom Arb, atle pn propor ct gi rin ormmestarea a. Deppee aio Tow so pte cne-va sium dnd ‘vtencl sk réstisel mea dach ai nu conte. yL/drt Tuan” por BE Vitec Duc ti Monuments Arciire om Gera et oh Armen par D. Grim. Crile de ara aarieh Comisis vut nama inet ert, ou tte acesten sunt ne, cat Se vor ager pol Jeaile To, cnet pe bere gunn po agisnata (ante) ek mii ar cra de a Toculeomptite informa oping ate rt ercllr, ar aa ch ais Toerare nu fost primis ck tree ‘enti din not in conde crate de soldat qi dart Cit despre poeres Ia un loc a ecloalte er, pe lngk ck repaaten gf sien or Gr da Toe ta 0 mare eli, dar am taliturat aie ide in programa tae, nfo pierat du Viollette-Due, care nu adniea presenta. le J sneiee turmoil, nde na nica sper le pi waa Je moti, 1 Florénele de te tarnuile cele let ‘Voit ta al cca sf coms raportl ut de Band, tm ear elim fn soisth eva: Tella tn ads prising permis; ceva tat pare Seat cin: Fst evident oh dyin bet acoperiqlr aes tna femoreiti! Asef dar acitt galerie de flor titel salle, ‘ool monsmentalt,acoperttwemat defect smoalat ded de ANALELE ARCHITECTURE a Acéata enorms diferint& 14th lumen o sto, c& a provenit din causa tiragairi Inorulut gi din eausa lucrtor suplimen- tare inutile fleute en seap. ‘Nu numat ef Viollotle-Due gi de Bandot nat tinut socotsla de nceste cheltueli noprevidute, dar dact i ar fi consulta fasupra necesitaté lot, nu Je ae fi aprobat nicl odata, din res: peot pontra Arta, Istorie gl Probitata, Vedo ort-cine, de act ot Art Russe si les Bglises @Armé- ‘nie, wai nimic aface in raport, si nu probéza absolut nimi. ‘Vadind slaba impresinne oe a prodns scrierea mea de acuma doué luni, misam Inchipuit c& péte am fost exagerat gi cA tn roalitate Tuororile wavead iol 0 important’. Atunct spre a m8 domi, gi pentru a.avoa congtiinfa tmpsicata, n/a hott ‘it 38 cer piirerea acelor perséne care singure pot fi Iuat ca judocttor! In acésta materi, Dar la cine s& m6 adrosez? Viollet-te-Due e mort de malt, Dinu de Bandot n'a maf fost consultat in tot timpu restanrati sinict nm sa comunieat co sta petrecut Is not. Cunoseind, nt. Dealt parte aia depose areitcaral a fst aprobaty Ti ath chiar, de dVileede-Duc'dops eleven tunel fotograi a acestor frm cesinrate, Inv ark de aeesten micas or dia Academie, le dla Odobesc, gh epinia Comin din 1873, cae “at repmandl sta dines cote! dere cea 4. Sphiaburil. (Galeria cum dic coms). Comin sorbet de yore Nu este let o galerie am shia axl saat Une nite aglabur”ayedate Ua ban Se-clral tm cu snp de a Henge ap plovil pentra'a owe. yein nts scaretor la amie pane fart ia apern ase de stiieiane pee vera aeperitea sexleae ‘igevite gant, Acstenghiabart, do care se vorbeace im eapota a ‘de ast, troian al ie de arant ce de plumb. EU am ales pita ex fue ce prsina mal mule garam de suite do dara petra {hasnt materia we potrivesoe mil ine eu deorata moaumetal de et metal sr de acta. de Gree arm nae Inteuinatd Ine pare {clint fet arf fot slr, procam a reewnoseat'o mal dest ehinr {4 de Bane Xu ete nae oh este sphiahurtsseund basa tararior; ele ‘cxod mal parte cen al pan norck a eextatgratoe mote de a= thitecar, oid sk corte adi de anoperigal ee de plum. Fst wor Sire segura dle mist, devpre acs, consttind fotografia acestl [Mila Tevenriet dap eeseetaea erie de care evaeba 8. Sghiaburle de In basa tnvettbret Rayortl comisinstpretinde ck adogarea sccstor sghabuel chin Ingram ehip rail aspetalsunazeatte. Nimien pk act mm fheae Aca seevainy etm dat comin ok jadnee Ioererle dintean panet de ‘dere on total parclar gti sasink eh adie, ce spripe sph ‘in vedere In prin arnedtarh de oe, ar poten yekimia Intren chip ral apts wash tonuenent Ca yee convingtre a eth erat Comisia recomend fotograe « bsereo age cam er tal Inia, ace emis Toate de pe'wn deen al at Stvlece, desran pe caret ‘ae bine ante eX "ham viaut Ia Pac, Dar permite a v8, ‘He minstr, ek acest desomn, teat linda Tl de pe grav qd pe gt fotografia absnat fale on proportie on ru ge m6 Tog a i da despre acta © doridi aerial Comb, apo fice greala a ‘bl tn adh ping lor Vnloti-Due yd Badr lace pee ye ae dnt Ioan si a seri ve 9 dats Hate wor eu ss coving epee acs greys a comisl, cnelindraportalaeetor domat eae bevt at iot Procedaen nest, pe care m0 ou ako elie, a doveesce [more e mins, ok eomicia a jadeat fn tite et 0 tiie ma dine inte lat, Nu este adevat ck dd Buudot” fost tm contra acne d= ‘sgt Tuae de mi, oghinbnil teen si vite au ek In raporal sé, {Ue Rant na mat o& pomeseie del, dar ela le gb In hth Derpetind; ae oumat Gk qh aesten ca qi vied I traue tebuiat 4p pareren rapt «fl de arate peatra acelentcuvinie, ye ‘ae Ie arta mala tm inlet qh aol metalal pein. iatrh gla Gomi nee ch am arut o Inspire nenoroct4" ox sable westh Ipotaretece pe deny ton is ndeee ete acl ere mas tat ‘Siva apebat of ish ace fe cu opiia emis, mb gee a {rece do pastes Tr, sind asypra cami tek grewaten.eoniderailor tle tei‘nalta sa probitate de artist, precnm si serupulosn sa integr- ‘ate personald, mirturisese of nam indi si md adresez de tend a na "I causa o adevérata mabnire. Sper cl m6 va ferta, of am intiiat si comunic aveste destinurl, gi esta- rea mea n'a fost —M rog sa onéla — de eft o marhurisire a respectdset mele deferinge gi marea admicatie ce "Tpstrez. Magi fi putt adresa veueratilor met profesort de In 3064, carl cind am pardsit mia dat bine-voitotele lor consi avi- snl lor miar fi fost forte proties; dar cunose modal Tor de a ‘veda, de Gre-ce do Ia of m'am inspirat. ‘Aga dar m‘am adesat d-inlCharles Garnier, architectal Oo- rel din Paris, si cunosent de tot Tamea, precum si la denn Henri Révoil, ale ofa! restauratit admirabile faeute in sadnl Fran, am avut ooasia a lo stadia. Tned ce le am seria, resumind Inctte-va rindutt, een ce am. ‘mblicat acum doué Tun! Domnule gi seumpe Maestre, Sentimentele ear 1é autorist a ve scr, find pur artistic, 6 Balostrada do Hngh temeli eldirel ‘Ac, He miniera tohae sk matress oh comisin nin fost_mal fe risen intepindvea st Tembile acestetbalurade a fost gir de Jorimprgjral die hmpremns eu mat mat de 0 fragmented doréne {are cmpun aetna ait de a pro drepe it de une thf drpie ascuie ox optse. Paul @Alep care vst biker. Shut 1694 ne dt qh hol So ate ping mace fformait prise do Ande comisa arf puta trge flim. Coma din 1872 an se ina de Toe aonpea existent acest Dafostrade ql recomandi, spre acest fit ‘roel verve, cave sa ion in ur gta dat re. D. Visit te-Tne {fae Taudot, sorbnd pe larg spre aed, fac chine extinin act I rey qf pot eomisanes din mt cd a veit Ia fa Tene « yunt rie tte fragmetele gst pot. Mat wn Geneve, de minis nt adue gf alte aryunente?Comisa apues pot petexial taltradel entra dese wi flo t Streacupen supertlet scle* e Tea coat onde, gh pe care vniatet ator ma onten ade 1 pemeu et balusrada "ascnde im parte $f a. Stork eto membra acest comiit gi Selete raportal et! ‘7 Teblele de marmarh po ffcle de laurt ale tiairet Duy raport at patea rede, Je ministry ck ach este vorba de reo propca de won panet espe, orf de wo cold, c= a jue. un ro Tet ei eine aparent tn consortia monumental, Coosa se ervey Ulver dean vaionmont care ar pata sh Tacha we cree ceva ax, Ca tite asten otra actitetra, deere e vorba, nu e nents alters (i cleo folk decors herntat nd qa cra rept de ee part Sseesreoe mpi nent simtrlo beat. Tn acest cay 4 ifn ae peveent, aw mam abit de Ta olan antral tn als mae erie St apt dependent do cere cine am arepéal sf prsnpan, So. temeintv-mt pr sblereren de aprpe ce am fent asnpen fragment tr a qi rato eh la tnopat ti tablle-dovoraive a fot trate slat hi. 8. Rizuires pletrlor {var bul ormer svn In expaneen goals ale toil sepa ancl dea 24a plete ‘Cu te acsea, spre & on Hea wines fied séspuns gi pete a vine forma bine, de. ministry, Ih abith pve, true sh da tera were supra nein fete Catare tow de yah a loa var este hata dard monumental rémane In stare de rin wbuo si fe vehi at tne eave mr in eae ne restau, come verbs ack pen fm a's in armoaie x aara co colori, fir de act, ssfueen pictrlor a fst ttd-amn cosiderath ea © mésnrh preservative ete {oq retanrtorit de monument, or ce ar ee arta qi ratanes comet, ‘Apoteto eva ch total comrarié devel a spune eh ape de emir ‘See bund ln cova Ce mal bal eonstractor eaoocat,recomandl ex de dial sk nse Intcuinjns piatea. at mainte deere Int est pain dp siteren oh in carer, pentra da destal timp ea a © nsx Samat dp co pat gea sare bise apa de ear, tebue ose adn Gopi Trpivng acta si se consul La Parque de art de eon- ANALMLE ARCHITECTURE impune datria de me adres dwt i spe fn numele lor Tou Dine wo aseuraIibertaten ce mia iat. Tite orba de retaar! de monument intorce stove ce profecr acta privinta or, find oles in marie soot ale Fram open prin studio Mental Iucraorexceutate de ma- Exliaa cel inal renomigt; ume tndoese et vet gasl fe satura ea Frans dwesth me adreser spre a cere un pin al elon ce suai Hee adevérat cd nt suntem cam Jaap dia multe pante de odor, dar in con ce priveqe rxaurele mosumentle it TGie Abt ce comite fate, ce ura wed cominduese fi net DS parte a Tomi mich chiara scclal treet RRs este permis ase ecool apres le da un aspect mo- tern, te sulparle mut monument, cat nate avead un €a- facie ani brat chiar? “Artace_cu cinent acest sculpt! peat tot pe unde eral deteriorate ? is a Sr pote rade tte ffele unit eden vecia, spre a da un aspect non? MA rien fescurle vee ale wet loc 0 decorafsne fantatiea? “sda deceratun Islas unde eae probate ft fost nich o dak? crit, pentrw a pune fa ‘eure de Clande gi Laroque, srere elamentar, tebue se gsisck In a oob-al elev acta. 9, Zogeivéln gi aurea pin comisit este iin eves avin, ea La cleat, fndath mae nat fsa yo sentimental eke otelpersbanl, agra orginal se ‘Fae nc fice bin, pia. wemace a de pias a tat cant van a Toment in conera itor comi. Comida, ae sk eonslatniel an do ment ure, aco ch Sur putt ani wole pe numa, ed, Sane mas actdooware trebuia #4 den le ate sit partienar, tm “out deft tnok nw era dou fact do a pei cetunes, dood felt don iterpetaodven architect primis "te sepa fost di te incor nate peste tut, peu pot consata pe tte pire elie feel ovat en ett sh mn Hab ida, ebuin eae dnp prea omit 8a wn slay vedncos «fsbo, ea coam wt fes, nd fiae im ached eu paren einen bial eu care mam conta ‘apn pverea cms eaten anti) am aut ornamentle rte ine, teen anfls de pists Aura, dice combi, face a8 dsprd tte ams ameeie oles prere uu pt maging wil 0 cui. Cine are cea mat TUL coping to arta dete tre ot ge eh anrl, fark de alte ‘alts, mat mre ql pe acu ch el at tna el ma strlutior 6m pile ami a ma inch In ple opmse Taine, gel at eal In pr ie laminas cel mat Ines In pl opsee Tint, eel ma cll Nae Tomiace prin rosngoron mae. Loerie de sug de Tic capowe Ia apeeiven at Villette-Duc, mint tered Inter {febrero al acest elebra arhitnet Comisia exp peer de Meta sa feat sna le gat generale * snpea rugebrele de dia Met a Doerict Ce va fi atlogtnd Gro comiia prin tad generale? * ‘Gomi, cen toce prin tte oS ta eit i ale tr orientale (cite arab, comin care na Toute car yprcten arte de 9 con- frat! a tut Cael i Laroge,aranes tn doer eine ont @& 00 SP huow stadt generles, fk mar sh farat gre de a eset pe Thora la ta. leu, ite atait complete Pat lent penta testa on Becivel role & acetal sponament Nu ea feat att noe ‘Ret dine comisin en wh upritate caractrsics Dar stl ye Toe fi esonnacentatlor frgmentelar gist ait pe elt sab pimint? Dar Sheouarea ttulor doementelor exnoseate de gen, pivitre ia acest Gioousent? Dar eomatirile nemeroea le architec d Viollet-le-Duc Wr Olobeca? ite aceser cum at bineol consi ol Te mmésed > in care a compus acest mo- ‘moment fine, tte de Ia tomelie kp tn viel tarmuor, xt maa Pret acstr dae odlactabile am eondue estanraren It. Axtfl dn cpt nosed Inert ps teu, ot viaiatnTt cminen, a eve ‘Shamerare ar pen fang fe alta at exprina, mE see mo spuney adr or, In rapreal comet dup paste technic ‘aninies mek oth dt Hairs P= . S.plentla esp de ‘hege cu pie la eee ce am po ab oo sided tn ycurtea® Dien ‘artnet spieteteontataet ine, Matti, omit, aceste ‘Gadel sone sete afar in Unk ote entra ayearen ark ce_A schimba forma invelitorilor cind forma primitiva este cu- snoscuta ? Se péte in fine — Ineru ce nu vett erede péte — & derima fun monument istorie pina in temeli, pentru a reconstrui eu ‘materiale nuot 2 ‘Contra acestor acte deplorabile, de a caror important aust ‘dat socotéla la not, reat sa Tupt Din nenorocire, legi formale nu sunt, cart sé dea o just ‘sanctiane in acésta materie, oumat arbitagiul maestilor cunos cut, pote decide. ‘Sper dar, scumpe maestre, c4 vet bine voi a respunde Ia cele ce ve semnalez, si dact-mY vett ‘permite #4 iavor autortatea Devéstra pentru sustinerea mea morala fa causa ce api, velt dice un servicid important Artel, al ciret representant iustru ‘suntet, precum si fret mele. i Bine-voitl ve tog, Domnule si scumpe Maestre, primi asi- gurarea Inaltel gi respectudset mele consideragiun, George Sterian Putin dup aovsta priimit ntspansueile dor Ch, Garnier i H, Revo, pe cari Je dat aci mat jos in intregul lor Winserlinsrayione Puice St DE BRLE-ARTE. Paria, 19 Ionmtre, 190, Agentia luceisilor noel Opere ‘Buroul architectalat Ce vret sa “Yi spun et, scumpul mea confrate? “Mi sermna- legit fapte asa de barbare ca nu pot de eit stle deplor si sunt fu total e% voi a apita vechile monumente. Dar la ce ve va servi acésta? Ei nam calitate a me amesteca in o alaccre are depinde de administeatinile din Rominia ‘Ahi! daca mbsar cere Ia mod ofcial parerea, mi-aglda-o cu plicere si asi spune ce gindesc et despre aceste acte de vanda- lism.—Opinia men insa, venita fara fost, nu cred ef va avea ver un resultat, Tn tot casul ve felieit ete sincer de lupta ce atl provocat gi daca gasitl ver un mijloc dre-care de a. cere Comisit de ‘Monumente istorice sath chiar numat mic, un rapott supra acestut subiect, voit face cum e mat bine Sunt dar eu'Devdstra pentri Iupta ce. intreprindett; total este si stim cum : ou asta sperana. Charles Garnier, Areietil pert esten a hata Fete, ee 4 tnchide maianal momonentae, arm Yo urea ft eum rie comin Gasele ai fot sito cu pen puis hesali, ttreduingdase mama ‘una materiatrt veel q piel din Tuer trie i= ileat pe teme- le scepae i pista slo semiarall pojcat pre risrit de biel Acie tel altura taline era Indetltie, fst aston ‘magic pentra uno gi pear atrial arent; paren elds Pasupen Jor-8 event ocala etodlarotazeirctat gh ingetoal pnt I ter auinarenTucaitr de restanrre remind ea seeste ni #4 iil {oe apot pent vervsialepleope. Ast nn sl6 Uae dle minis, co JegiutS pte =k he Inte sess construgie indspenatld de éroce feebuin si dirimim easele weet dia ural monomentll, pen ‘Yam apes asta in davea do sink anapra situated Ney in 29 Tamarie A879, gm note No. 1 de ln Malt tt acest an gh conform projet determinate exterioraal al eirutseop era det caf inpremmiten onumetulat de aele rue, eb legion, sie pte & ire accom true indnpeoabi ql espiraren contacts! mea? Duck acete zt bu ar fot neapirat tobalacline em ti nsinsemodaten Ie pope, mt Tea Seat de sigur cid restavara va termina, aint ‘eabinceva yi dasa oportanatenacestor dit do la eare va. tage fbn flo pi Ia cles seminaralt projetat de ait tin. Nw ed pin Amare le minita, ce a put motvn ncn with din rapore "a ANALELE ARCHITECTUREL ‘hitralTasruins Pade St DE BELE-ARTE: Niner, 25 Ienwaris, 190 ‘Monumentele Istorice Domnute $i scumpe Confrate, MI cerstt s ve dali dre-care deslusiel asupra regulelor ce ‘urmim in Franta fn restaurares monumentelor fstorice; a v6 satisface este 0 placere si o datorie pentrs mine, Respectul trecutulul, si al aminghior istoritartel,trebue si fic nota dominanta a luerarlor de aste naturd.—A nu mo sifea nimic, a nu indrepta nimic, a consolida inainte de tote a reface pe cit mal putin posibil, si dact e necesar a sustine prj vecht prin nuot, sd se urmaréaca cu muled scrupulositate ‘hu numat rostunle, ciubucele, dar char telul de ciopliturd s& fe conforme cu cea veche : fott'un cuvint a copia tot in mod servil, Sa ‘se intrebuinteze aceleas! materiale, dact se péte, din accleast cariere, a se fei lt mai mul de a 38 atinge de sul tart, de a se denatura caracteral, fie chiar barbar, prin sdrepear, cart lear ridica vatorea itor $i ar distrge armonia (existind intre acéstd decoratinne 8 conttractie, al evel aspect V inbogaest Ann spor nick 0 data! $i nick a rizui ver o data sidurile ! cel mult a te peria cv o perie vegetald, xt nit 0 dat metalied. A respecta.urmele pieturelor, si daca ele acoper parft in rund, sa se faca releveul cu mare gra Daca reedificarea nel partt a tnt monument se impune, ‘rcbue eu orf ce pret st ne conformam cu natura materalelor si felul de exceugie a constructiunit primitive Nu mat potin ret ar 6, ciod ua edifcid xe compune di paride diverse epoce, sane apucam a distruge eutare por pentru a restabilt stfu primiti, Fie-care epoca (mé oprese la 1800) ‘sf are noima sa; este © pagina de storie locala scrisa eu pictre Cu'ce drept ao distruge 2 Acestea sunt regulile gl obiecivrile stabiite de Lenormandt, Vitet, Mérimée, Baron de Guillermy, Didron senior, Quicherat si pe care comisiunea de monumente istorice. din Franta le ‘observa cu ingrijre :— Viollet-le-Duc, Leon Vaudoyer le af cconfirmat prin savantele si superbele lor lucra:t $i. cel ce at remas dupe ef — in fruntea earora pun pe eminentol nostru inspector general dE. Barswilwald, nu fae de eit 84 urmede tradlitiunea, ‘Aceste regull trebuese observate mal eu sém in monumen- tele antice $1 acelea din evul medit, Ved dommale si scumpe confrate, cd vrei sa vé facet apart toral monumentelor din feumésa wstra qara Nu ve deseur ‘eatl eff faces un mare servicid patti. Domnale mins, Vettnd cele ce am avatondeea v6 esr, vet injlee de sigur ee bp pie fst penta mine st vespand a yeritea" oral emis Nu voit termin nest respuns dap esempil coms ‘MS tuners smal «v6 dovlara, dle minita,ef ama aproillor ee am primi de 1a personage cele mat eninente dia ar, 9 de la Mra competing din stent, mv ay ma aven ale dent’ de ct ake tn fii caren dea Jade oficial de nse somitit aries din Europe, atta contin fm ch in am Indepliniteedacoemisione, pe care gurerel roms a feat onive a mo loroin. Acta oper de resaurare, am avin at sper eh ‘at va cron unt norabil In faa eit serie pe Ting sia Ins, ea este ot ae mal profs entra ae, ett al va per ‘mis si iseid‘mumele sed tesiarator ye um monument do ace ae Iegateaen struct amiait ale el aia Ines pera ei am séspons dovingt és, expimat In tae at a foimis, vt ro, He mins, bien print asgeraree seamen Tor mele tite resets, ‘AL Deiat,‘Sunt sigue ct gratiésa Regina a Rominie, att de artist, ve va lua sub inalta Sa protectic, eind sar intimpla sa fot pedi fn drumul acester sfinte cruciade, ‘Nu ve temett de a usa si abusa chiar de mine; fa orf-ce prejurare me vet gasi gata si fericit de a ve util ‘Cermult segeet ca nu ve cunose frumésa tara numa sunt tinae si ealatoriele ‘mt sunt difcile, afara de casul misivalor obligatoris, Lupta. seumpe i pentru conservarea ogatilor ‘mooumentale ale & fntreprindettuna dia cele maf fra ‘mése misiuat; si eit de minim at 6 sprijnul med, 1 avett im preuna ca devotamentul cel mat absolut, Primeste, seumpe confrate, asigurarea eclet mal perfecte con- sideratit Henri Révoil {a elocinta acastor serisor, na ored cf mal e cova do adiio- gat. Nu pot Inst fini fira a maljami rarelor dar sincerilor Dersine care m’ait incuragiat si sustinnt prin aprobares lor; precum gi criticsle prea wlogidse, care a bine voit sA vorbésc& de mine prin pres ‘Ferminind, si 'mt fio permis a adresa omagele mole do re ceunostint mat en sémé: Profesorilor mel, eare mi att trans. ris acesto ide, pontra caro combat; dint Charles Garnier $i A-tur Henei Pévoil, care ‘mt af aratat atita bund vointa si earl prin consiliele lor puternice, mia intart crodinta intron sacs ces al Iuptel ce tntreprind Gratitudines mea penten acogtt ment, e nemésuratit Nick data nu void uita binefacerile tnvéjaturilor lor nicl cla 02 am ctstight admirind operile lor. Void cAuta a mé vidio In Indltimea sentimentelor ce profesérit si mé void forte sii me- rit tot-'a-una bino voitérea solicitudine ou care mai acoperit. Dobreans, Februar 159, G. Sterian, ° DBSERICA DOMNEASCA DR LA GURTEA DR ARGES. In fara rominéscd, monumentole sunt grapate in cltewa lo- calitali numa, ea Curtea do Ange gi Clmpn-Lang, en. total ceantrar de caa-ce so observit im Moldovs. Bisorica Domnésca, agezata in parton despre Nord a oragu- Jat Curtea de Arges, a fost ziditi de Radu-Nogea gi presint® fn far la nof singurul exempla mat carat al architecture greeo-romane. Acest monument esto Cel mat veehit gi tot do ‘data cel mal bine pistrat in privinga formelor sale gi a as- peotulur general.—Clidirea Inst se afla Intro stare de zaran- cinare periculisé pentru crediniog, in eft ar trebui sA 8 ia misuri de consolidare, spre a evita ver un accident, Cua snma de clte-va mit de let sar putea asigurn sol ditatea acestul monument care prin etatoa si corectndinoa sifu #80, presintA mat mult interes de a se piistra de ett chiar biseriea episoopiet de Arges, pentru eare s'a ficnt sacri ficilcostisitére gi ne jostificate. Desomnul aci alatnrat, represinta vedere general a mo- numentulul, a ciral descriers pe larg va apare tn eurfnd st +22 CONSILIUL COMUNAL Sub acest ttlu am publicat, acum doat ati, un articol, ee a pirat in coldncle Progresului medical, iar hebdomatar, in- trat in al XU-tea an gi divsiat de simpatieit nostri mediet it Sache Stefinescn gi Chabuciam, Astagt tI diem dia von fa Tumin& Se va pntes face en chipal cesta un fel de privire, de aeea ee s'aintreprins in ulimit oat ani, subt actualal consti al oragalul si cea ce mat remine ined pe viilor. Nu eredem fle cine-va, care st puna Ia indoialt zelul ce Ml desfigora primarul Capitalet notre Revista de fat interesindu'l de aprop? — pe it altim — sina de mar la vale va putea #8 atragi atenfiones ast, cind ispane de male mijéee ; impramatul de 16,000.00 find votat ‘de Corpuritelegiuitore gi tn ajun de a emis. O cestiane, asupra careia nu vom nesta de a ihsista, va fi in tot-d'a-nna Invéle intul profesional deears din studiul desemnalat, Comma e ho- {la a clad trek-zect de localurt nuot de gcile; #8 se Inflinteze foteana, pentra moment, eursarile oe eat propas de mat bine de tre-zeet de ant, s8 se fae 0 fncercare; sigurl suntem ea ea va reusi si in sonria vreme si ministeral de instructiune se va convinge de bunele resultate isvorite, eea-ce va © studiere de aprope a acestel malt interesante gen i Ad recut tret unl, do ind ni s'a dat o tatinsk ospitalitate aci ia colonele avestat ziar de medicind, eel mal veehit ce a~ pare tn fara née, aii! asupra sptalelor ratale. ne Dropucesem a cerveta ie aprape prin elle-raartiole,starea higienied a Bueurestilor, a arata lipaurln incercate, ea 31 pro iresele fcute tn ultimit ant. Regeetam a diferite’Imprejurari 1 Impedicat, Findurile de fata — trebne st destiianim — af fost scrise, sunt acura mat bine de doué-Jeel si cinet de qile. Newm fe- ind, pentra sitaplal euvint esi wat obfen- acolea-s1. Se gisese Inet dment convingl, ek eonsi- val trebueste Taeredin(at Ia aeeia co aiurea se mumese atalors, de gros bonnets. In tsemenea ehip, cea-ce am cris ar fiseminat pote ea un obstacal pus ¥re unui tin canvidat Vor fi plrt din articlal acesta, ee es din eadral unet reste ‘adeviral este oh cestinnile de arta, de tavetnia meng mind In mind en cestianile higieniee si nu pemlem dia vedere, ef ue fadresim nat corp inteligent, format prin mune, prin slinte slcare asti-gt se bucura se aia prestigia fa farm Hoste, Capital deléga sarcina de togrijire wnat consli, Ele indato~ rat siivada de ale sl interes, de ale se trebuinte | #8 0 Tack Si propigéset, gi spre multumirea acelora cele petree viata tn- {Finen, o& 1 acelora ce vin slo vsitezs, fe in treaet, He pen tru mat mt timp Ede datoria fe-earnia de a au perde din vedere impor {ana rolulul eo incumbi ual eonstlicr al unut orag ea Ba centegti [Noi ne vom Incerea a auduce elte-va puncte la lamin, puncte tile gi ext pot cere 0 tained cercelate, Aci facem mal malt ‘un resumnat, de gi mrturisim c@ dorinja na ne lipseste de a face ton stndié mat pe larg ne temem tah a na abuz niet debit voitoren ospitatate ee’ ni se oferd, miel de leetorit acestel re: vate. ly Intnl rind se presint& eestiuile relative la sat mate de cele de invatamint gi inframosetare. Stabiliver orelor do: munca Infinjarea de coneursurt de Tnfifarea una azil de er Desinjaren eorgotorit de stead prin intemeierea une! caso 4o invirat ei reapatat, ail de dormit Hosptalita de-nuit), Case: mortaare,Biserica Domnésea de la Curtea de Argesofimtarea uno servieia medical totins penten siract, Chidirea unit eoptor de ardere a culavrelor, Inilinfarea de water-closete publice, Titemoierea anor ense de inealit iarna, pentru eet lipsitt de mil6ce gi unde ff vor putea prepara alimente, ‘Ajtarea munciterlorramasi infirm precum si'a véduvelo lor, In famille strace unvle nnméral eopilor vor trece de gapte, ‘unul va fi In sareina comunel, iar parintele va fi scatit de imposit, Fizarea preturlor salaillor in deosebite mestesugarl, Formares unel sevit de preturt, Tnfinuarea de cursurt de séra pentru adull eursurt de muzica, ceursurt de desemn, TIndreptares Unerlor romaat spre mestoguguri, Dopistarea strenilor din Primivie si iucrarile dependinte de Ansa, Tngrijrea de aprope a cheinrilor, pavarea gi ilnminares lor, Tnlesnitt fcute persovelor ce vor elidi pe cheinr, seutirea sr pan la ann 1900, iva a stradelor, Imbandtiirea servieialat pompierilor, Tnminarea stradelor (ms sunt peste © mia de lampe ew petro) Tnfintarea de societitt gi converte orfeonice, Tinalirea eorusilor bisericetl, Reprezintaiunt Innare TInttoducerea muzicelor militare vara in gridin{ tntre orele 5-7 p.m, Infinjarea de stayunt telefonice, Ridicaren de mick monamente meteorologice, Introdneerea de orologitelectrice pe stra, Tafinjare« de exposiinnt anuale de feumése arte, Tofintarea de expositiaal eu prodase industriale bucurestene, Expositiant de lortealtard, Toflinjarea unet hale de lor, Ridicarea unel copit dupa column tot ‘Trajan, Monument in amintirea.seritorlor streini, carl tm timpurt arele ait apvirat cauza romana, Hotezarenstradelor si puntilor de pe Dimbovita eu nume din storia, iteratura si poogia roming Panerea'Iaaipost a. veehilor cli ligaul ve se exerci ast, Repartiinne dréptit a oielor Total artigo, artioolal fondamental co ar trebui inscris pe fie-eare mandat ar fi acela, care ar spune neted : Si se piarli ‘oboe ca consiinl comunal si serve de luptt politica. O bund forpodisie se impane consilieralol bucureslean si care si serve ie pilda gi celor alte orage di tara ‘Am ingirat aci multele trebuinje ee incéred Bucuresti, fi caroin in parle sar caveni tinea explicare ; dup cum am puis insti ne vom Implini dorinja tasistind pe ct local ne permite Vom ineepe en cestiunea stabilirt orelor de munet. Eesne de injeles Via. ncoesitate op e6 sim, ea poporatiunoa nut frag si fle sfndldsd, find moneitére. A abuza ths’ omul fle sale puter, a na aven holittimpnl eft trebue = Increase im invoelie e¢ face, iat co e de dorit si atraga atenfiunea prinilor Capitalet"A'se slei viaja tn scop de clgtig, ste a nu fivea in vedere ef perderea se. tntinde asupra\vitorvlor ge- ‘eratinni, earl, la nol mat cu sim, se nase de ett-va timp din fe in ce mal ote gi en tendine de @ contraeta lesue samt de ‘maladil.Orele de mane preocupt de malt pe ilantrop, pe com omg si malt ar 1 ull ea gi lunot ss Institue, ew ele = nu {nied de ece pe fie care zi; bine ineles mal seurtinda-se din, ‘irbitorl, cart sunt prea numerdse la not. In bon’ legatura en Dnetal de fat, so giseste o allt disposiiune ce ar aduce bine poporatiunel si anome, infiinjarea de. concarsuri de gimnasiet, precam si aceia ea in famille a e&ror mijloce sunt restrinse gi fhaméral opllor trece de sase sau sapte, unul dintringi=& fie Insareina comunet in coia co priveste geble, hainele, aril, ova mal molt, pavintele xf Aa sontt de Imposit gi chiar ajuat. ANALELE ARCHITECTURE! Viitoral consitia comunal, sf nu ne sfiim ao spuné sus gi tare, isl va putea inserieo fromésh pagina dack va lua in mink fans mancitorlor, dublat de insemnata eeetione a tmulliret ppoporatiunet Elveti, ast fark mick co so givoyte strinsk ntre alte patra, din care una sta ardtal in tol-l'a una lacoma de pamintal al= tors, Elvelia, in eas de nenorocire ea aven in tot-ta una pep= tort ofelite gata st lupte pentru a ef independent’. Acolo tot tinerimen slie si (je 0 arma si In tote duminillo si sArhatorile ult mat rare de ett la no, fie zis in trenedt — face margut, ‘imnastien gi ia parte in eomun In concarsurl de tragere 1a ‘Sine hotirim a mal inchide magazinele duminecile sis in~ finjim asemenea concursurl tn Bncuresct, cart vor servi de texemplu {iret s{ hunele resultate Te vom putea aprecia eu toi In special incredingim aeésta cestinne in minile medicilor. vie {oni membri at consilulul, de la a eror bun vointa la multe Indreptity, le mult hine ne asteptim. Bacurestenit nn pres eur deo sinitate tare; la mare parte le lipseste exerci orinja de escursiant fan ca aosla al oragel be * unieul milo de a respira un alt aer ; e8 de obiveid este nestnitos. ‘Tot relativ la. protectinne, la salubrtate, revine tnfintarea ‘unnt asl de eopit, sa mat bine zis 0 cas unde mumelo co nu pot sal ereasea copit, si abit un loc unde st depuna in ascuns, ‘Sunt ment ce ohieolézA ol 0 asomenea institutinne ar aves 4e soop ~~ dapa cum ast-fel de obiectiual sa feutalurea —~ si batt pe feme! de la datoria maternitai’; not credem ede pro- Trabila infiotarea wut aailiafanicidall, ve se practic eu mult singe rece la nol ea si tn alte (Ar Casele mortuare — adie loeurT unde x se pot pra ea ‘sole strace pint la mormnintare— ar fi rebuit de mult se vax Ihimina in oracul nostra; tn Germania cle fanetionez. spre de~ plina moltumie. ‘Nitnie ma trist det famille co perd vresanal din membrit lor neavind la dispositiune de cit o singurd camer Eo datorie umani a ingrijt de cet fi mijlbco gi a-le veni tm ‘julor prin ssemenea miclclada!ntoemite In eondiiunt higienice ‘Tot do-neoesiie sabres tive cestines arderet cae rel, ostinne care oiiora gla oo uase un avn Ne amit Time eam wre o 10-12 ana fost tratata ea tk penten ob {inres tilt de doctor a modicina Ta faclatea mtr; de {ont ins ena Tot inet ct teeta dat tare st att pare «Sou adm dene ate mele cresting Sra Hine na peste ca aela or vols fie ams ined intro oh cu muorsien ca in ing va plinth pote mal dle itstane ase ale ine rst eennge ae Vor pre inr'0or deet—arore — 4 fidomina do idea vor sore ana pine atcabre. Mate din ore nine zat tnfinjadse explore de and rea eaarzelors i notpartinnitu ror lips st eel ine Find opt va intra n eb. 4 treoem la aubieote mal vesele Suntem forte mapoiaf in tte arele; printf oragulat ar teebui ‘9k ne mat seota din Hingezéla in care trtim, Tntemeiarea de so- Ciel si concerte orfeonice ~ eo abunda fn Suedia—de asemenea {nflinfarea de exposiinnt anuale de ante framése, ne vor Indra pe ei necanosente aprope now. Ar trebui si insist asupra, Foul artelor, neesitatea ce 0 {axa simte de dinsele? Cine nw fie Intunerecal In care not ne gisim, si neésta datorit numal gi I nepsinet notre! positint amiale agricole, de produse industrale gt de hort caltuta, va mal da eapitaleto viata, 0 migeare de care are mare trebuingt. Prima farnisind Teatrulat Nafional thed va cere, mutant unel miet reteibutian, aratuite, sst-fl dupe eum sunti Imultiea de coruet in biseriele bucvrestene, ar corespande Aasteptiret maltora ; ea dovadd avem ot aeolo une sat inna, dduminicle st sirbitorle lama se indée, Ineru oe nu pre se in ‘impli eelora ee sunt in lips, ‘ote oragele mar din ne, ai cea oe se zice 0 «serie de pre {unt e niet ofat& not mu am poset. Suntem depute de a credo ‘ef serviciele technive, ees'al succedat de pe vremurttn sia pris Iie, a fst alll de escesiv oeupate tn ct na lis'a ptt da sat ina formiretunet ,seri® pontra Ineririle Aependinte ile consi comanet Constructoril pe de o parte si mal en sma ortgenit pe fle alta ar putea loa de norma 6 seemenea hucrare, Iucrare ee ‘de ati timp e astoptaia, Hotirindnse cifele materalelor, pre ile in diferte profesiual, vor inceta tocmelele ailaioe ee sink tm isvor de daune. Nutri! inerederea et vitoral primar va lun in serios mandatul e@ T va fi Ineredniat Gergetoria este o plaza a orugulul In Francia gi tm ate qa sunt chiar table ee ananta o& fa eutare departament ec o- pri. SA o destintim gi not, tnintind un agit pentru eet ine Hirt i lipsitt de rand. Din ineemtile din sitimit ant sia constatat lipsa dle unelte webuincidse ce 6 ineérot braval, mult devotatal servici. al ompierilor. S'a vorbit chiar ia Camers de o reorganisare Dar fe fntrebim: In ee ar servi aparatele inventate cum. tna fuegos*, batlite-stingttore si atiten allele cart an fost experimen late in'cite.varindurl gi lan, ded nu hotdrim introduce- rea lor? ‘Sub mumele de ,monumente meteorologies* sat intintat de ani de zile in Waetemberg gi ayot in Flvetia, in. Belgia i ea miet constructinl de forma piramidalt cu patra Tele: pe fie-care din ele se misese difeiteinstrume.te : termomnetry harometru, hygrometra indicatiunt de allitadinea locality Unite de misura gi alte cifro necostrit, Aca zece. ania vechin ecooomist. gi distins agronom al nostra a cerut fine larea de ast-el de’ miet monumente si la nol utilitaten lor a fost aga simit@ in térile oe am citat of de eit-ratimnp no iméral lor a creeent Cheiuvile sunt viitore Jocurt de inftamnseyare a Capital, acolo va fi intr vitor apropiat concentrats malta actvitate E de datoria noulut consiit comnnat a se intereseze, studiind fu aten{iune cestinnea. Cheiarle trebuese luminate si pavate Proprietor ce se vor grabi a eli, sf i se aduea idlesnitl In primal rind ar fi scotiea do impositfonciar si alte taxe, carl vor atrage pe posesoril «le eaptaluel; sculire se exemph pind le finele veaeulat acest Tn consiiia comunal, coosilia menit a aduee tmbunatayit si Infrumuseiari, ar trebui-eompns din tote specialitail. Nu e de nevoie ca el st fie un cub polite. Doctor, eco- omit, presoril, inginerl, comerciantit, industriagt, my anti, pietoit. souiptorl,architeeit =A "si dea mina i xi {acd it propigasca oragul unde se scurg“zilele a 200,000 de émment, E de regretat et Bucuresti, in ultimele mari tuertt ee a intreprins, au a avat im al lor consiia. membrit earora sho le lipsésed si buon! gust tot deo dala, pe ling tendinta de a face bine. In avlevér, privéset cine-va modul eam sa cut ceanalizarea Dimboviel, poduile s{ malurlo apel si spuit in ongtiin'& dae monotonia ce domneste na njunge sf ne string do git. ‘De sar fi strecurat tn consi dment, cart nu niumal 4G avut ocasiune ei eilatordse, dar earl st A stnt =8 profite do @ lor efltorie, negreyit ‘ybar fi reamintt de pilda malurile Poetic ale Iserultt, rial ce siribate Minchen, cnscadele for- ‘mate in cijlocal oraglut, cascade e@ dail o viata teelel ape; Be cand sémana Dihovita are aeral af maf malt rofeia to albia et, Tntze cele doat malart ee ni prea sunt pretutindent corate Cera mal mult; panjilor Ii s'a dat tot ait de putin’ impor fant ca si cum ar fi fost asezate peste Neajlov, Sabar sat ‘Sine sti ce api streituta de calea_ferata. Not erelem ch Praint podurt se pot gasi motive de deooratiune, atunel cind | _ANALBDE ARCHITECTURE cy gust, cind © bund voinfl si nu ea o cheltuilt exageraut; ‘motive resulta din arti, din aplicatiunea framoeelor exemple. ‘Nogresit e un progres mare eea-co sa fet, dleparte, de not 4 afirma o secundt contraril, dar persistim a cree, cf det Sar fi pus si puting arti patina varatiane In aspect, Tuer arf efyigat sold la saul in importante lor Venim la partea culturalé, care trebue <0 aibi in mare hie gare de smi. cel ce este ‘instreinat cu o misiane ca aceia de pavinte al oragulut, san eonsilier municipal. Not roma, ne-am eam tnvélat si privim Primi, ea un ce fark impor {ang gi ande — trist luera— se poid whusa de tncredere In qiua in eare vom deschide ochit $1 ne vom da bine. sema fle rolul, In care © chematé o asemenea insttutiune, ein In fadevér ‘vom ti ei Tacom ong de cela ce Insemnee’ yous sfatulot® si cind ne vom reaminti eft orage ca: Lowta, Amsterdam, Broxelles, Scaunele de consiirt sant privile et 6 ‘on6re, une inerederea © dat. in seop de folos public; atunet st fim incredinjay ef gi oragul nostem va fi chemat a devent fora cult, adevérat ,loe de bucurie™. SA nu negam. Invé\dmintal last dé dort. Seolele ato ten- ind prea vadita de a impinge tinerimea spre ,buget". $a dea exemplaeonsilal gi s& mal eyim din figasul ‘ce ne-am ereit, E fntristator ea sina injelegem, cd meslesugurile ne agteaptt de mult icu tote avestea not ie lism pe miinile streiniior i pentrusee? Pentru pliserea de a ajunge fanctionar ul sia- flo, judetalat saa comune; atunet cin iadependenta, liber tatea ‘hate Ia uga néstré Ziva ein’ roeninal “sCva da sema de acésla mare zi raf Sunt meserit sntregl, nous maf tate nécunoseute. Am putes cita fa tote directinnile;-numal in constractine, In architec: turd de pilda allim nu una ei zece Potura decorativa Sculptura ornamentals (ipais, teracta, mori, lem). Pandasell in moaaie ; Pangucte; Geamurt colorate (viteaus): Sobs de teracutd, de porjelan ; ‘Omamente de aie ; Acoperine de. anderia; Feraria sptstica (baleone, gril, rampe).. Leritt in stoc, imitajione de marmors. ‘SA se giséscA nn consili infeligent, care si sustiat cu eal dura cauza ce pledim, si ‘si dea silingele sis formeze tinert cari sf rinsed deparia(t de buget. st guvernal la. rindal lit ‘va deschido ochit vidénd progressle in mestesaguri qi va ‘da coneursul_puternie ‘Ce vor zico functionart en 5—6 copit de git, ew o neno= rociti retributiune de $0 let pe Inna, efnd Te vom. spune ea Supt meslesusart stein, dese oMf madiger\—ooi de frunte nu ath ‘obioeiul st vind la nol'— stein? ee eastigh 101i Tet pe 2! pit, mar=| Nu ayn fi cot @intts, ari of susfinem folosut énfiinfarer geilelor de desemn, geste de séra pentrn adults. Aiuren ast- Fel de geste sunt impulsinne data industris, data wrtelor, Tmpulaiune de care multa nevoe gi mot simfim. In sodlele munieipale de desemn copit de 10~12 an, alaturt de imenit ce ait treeut vérsta de 40, 90 indelobnicese Iuertnd pe capete timp de dont ore in fie ce sérd, Tite profesiunite ‘sunt represintale: sapatort tn lem, in ofel; giuceliers, su gract, timplari fabricunft de faiante, decorator’, ledtor’ de carfé, ornamentisti,searari, lapitery, industrial Sant cestiuni pe cart Je putem considera ea datorit, ee de mult ni Te-am impus, de eae! vorbim din eind in cind, dar repede Te dim uitarel, (0 copia dup ,columna Inf Traian* ni sin figtduit de 20 —0 de nt; do tunel treeut-a apa si sub vechiio ca si sub, noile poduet ‘le Dimbovijer si cu tote neesten si azt ne man- sii, ned eu agteptare. Unde ¢ monumental care ei amiatésea viitorimetptéle din Bulguria 71 ‘Toposatal Rosetti inet de la. 1365 ropivtuia facorea84 ‘unn! monument, pe care si fie gravat_numele streinilor, ce ‘he-af dat mani de ajutor, eind era uitall i perdutl de lume, ftreint ee al jnterosat de sérta ndsted, an Tuat pane gi ne- fa facut canoscate i trecutal ea si asprafiunile suiletulul Cate din acele nume, ce de tolt trebuese cunoscate, mat sunt in stints tinerimeit ‘Fictod asemevea propuneri, sii mat bine reimprospatand datoria ¢e avem, de a'nu da uilérel ridicaren anor monumente fear po de-o parte vor. sluji la tnfrumuse(are, iar pe de alta vor Sivingi dorinte exprimate odiniora, nu avem iatentiuae @ pretinde en ele si fie IMeute numal ca cheltuiala comune, Separte de not ssemenea ideid. Consliol bucurestoan Sh sina ‘2 lof ondre, puninda-se in capul nnet migetrl aristice, egind din anemia, din amoréla Ia tot ce priveste frumosele’amin- fish, suvenire cirora noi — tinere generstionl — necesita Te dim o noué vial, Nu eu rolul nosten nicl a totrebuinta.jeremiade, nicl eu- ‘inte sfortitore; iment na ne-ar putea oprt a spune {rk ns (6 govdire eX impozitele ou apasi de oh pe stract. Familit ee Tocniese Imprejurimile, mare parte ment lipsil{ de mijce, ‘sunt supuse In grele ‘contribuiuor de si ale lor strade aw at feanale, pavage, ‘lumivat, Astfel de nedeeptate ar fi drept si ‘nceten Am expus pe scurt dovinele noastre. Ble constitue un pro gga neg rlormd, = ror relzare’ malt felostre me ‘Nu e necesitate si esplictin mal pe larg rolul de e&petenie, ‘ce e chemat sl joce un consiin municipal ea acela al e talel, atunet ind el st mnfelege bine ale sale datorit, tunel ind’ sar hotiet ea serios sa s@ punt pe Incr In programal co am desfagurat sunt multe cestiunt o€ pot cere un. lung studi; dack parte dim ele numal se vor aiuce a indoplinie, intra scurt timp, #4 fim sigul ea mersl ar 4 simfitor sam pateaatonel sh ne tocontam gt mat mult Jn rivna de propigire, inte do frunte 9 nistr’ a tuturor, Comtinuind, am depagimarginile ce ne-am impos. ‘Pinut-am ‘a face omied dare de séma si ce datorie unt membru al consolat comune, ca st de imbunstagirle ee un fia al Bucurestilor le erele urgenta, le erede de folos. Stern Clocamtan, oR STUDIU MANASTIRELOR §1 BISERICELOR ORTODOXE 1 Maljumita timparilor mat blinde Ja care am ajuns qi desyoltaeet néstro moderne, asthe mindtirilo nu mat sunt, ‘pe ling conacsle boerestt Ia not la tard, singurele Tocaga, fn ‘care clatorul pote si 'slafle un adapost sigur; sunt ou tote, acestea unele parti, din tard, mat depirtate de Ia centrele de vat, unde ministirile tot mat pot $4 réspund’, gi in parte ‘chiar gi réspand, la aoéstA destinatione a lor de odinioar’. Pe sub pélele muntilor, de la Clojant pind apripe de Olt, ‘este un sir de poiene, mai mult or mat pugin tnfundate, ova ‘mai addpostita parte a (rel Rominestl, Pe tt& intinderea ‘costo Tnil nu este de clt'0 singuri trecktére spre Arde, cea de pe Valea Jinlul, ear despre Dunare, comunicatia este chiar si tn zilele néstr firto ancvoidss, De aceia hingul gir de mivalitor! a trecut peste pimintal rominese, firi ca ei fl atins, do oft péte din ritdcire, aveste ANALELE ARCHITECTURE polene atpostite gi daca istoria Romtnilor s'a petrecut mat Ja vale, spre Craiova, Arges si Tirgovisto, viata rominésca sia conservat tn acésta parte a jamintulnt rominese, la poalele muntilor, po la Tismana, Polovract, Horez si Bistrita. Si rominul, care voosto si ‘sl cundsot tara, se simte mf rat spre acaste unghiurt retrase, carl a fost sedparea neamulof nostra tn vremile de primejdie. E Ins o grea tntre- prindere a cAlatori, oct a petrece timp mat indelungat in ‘acesto part alo {Sri Alc! dar célatoriele, or care ar fi scopal Jor, so face de lao manfstire Ia cea alta, Aga a fost tn trecut cea této minastirile, gi acela, care cAlatoria in veacurile tre- ‘euta, binewavinta de prinz memoria unet Intemeiator gi de find pe a celuFTalt; soum trecem pe ling colo mal multe iminastin, find-c avom unde sino ducom i numal atunct ne oprim la ele, eind nn. avem tneotro, Nicl intentia fondato- rilor nu a fost alta; ef at! deschis locut! de conac prin mants- tie, fino er trebuinia de aofsta, gi indata. ce trebuinte IncotérA, mindstirea réinine en celeTalte destinatiuni ale sale, Acolo fnsa, unde tot mal e trebuingA de conse, manastirea trode si ‘gl pastreze acista destinatiune, fiind ci en a fost Intemeiata. ca loc de pomenire si fondatorul ef avea, tntre altel intentia de a deschide un asil pentra calatori stelmto- afi, Abstractie ffctnd Ins de dorinta fondatorilor si de Aatorielo nistre de pistate, vsitaren minastitilor este de inte: tes pablie, cdct tn ele se oglindegte altura ‘Monumentele publice, oxi-care ar fi ele. nu ai alt soop de ‘it pe acelea de a fi vizuto gi admirate, dact sunt, vrednice ‘de admirat ; edt ele represint4 istoria Iapidara a tet (ar, gi enota cultura veacutilor trocute. Simtimintal de solidaitate nationalé in inima rominaluf, ¢ de zece off mal vidi dupa os ‘a privt biserioa de Ia Custea do Arges, Tret Erarchl dim Tagt ote. gi stat pe rainele Curyet Domnegtt din ‘Tergovigtea saa ‘a Cetatit Neamta. Si tocmal ea gl aceste, orf st care alt, mont ‘ment imal vechifi are puterea de a degtepte In generatiunele ‘actuale congtiints strinsolor legitus) cu cele trecate gi de a indemna pe col In ving s& Ininée& pe cel muri, Dacd inst visitarea monumentelor In. genere este un lucra, pe care Statul trebue sl fncurajere, ea atat mai mult trebue sf tne ccurajeze Statul national, visitares unor monumente nationale fagezate la nigte local, unde tipal, limba gi obicelurile popo- rulut sai conservat en © deosobits consequent gi unde framusetile naturel trebue s& destept» neaparat iubirea eatxe ‘pAmintal national, chiar gi in oa mal instreinata inima. Fara fndoiala, sacrificl! nu péte si adued un Stat tn vederea unor asemenea scopurl, Inst niet nu e vorba de sacrifici. Mands- tirile ai fost izestrate gi sunt destul de bogate, pentru ea din ‘venitnl lor si acopere cheltuelile de totretinere. ‘La mandstiile do categoria aoésta, dacd ele ma mat ad gi ltd destinafiune, ar trebui si se Intretind, afird de biserick si de casele de locuinta a personalalut de servicin, ines dout orl tret odal mobilate pentru cAlatort. Afard de aoéta, drep- turilor unor asemenea. minfstir! asupra vetrelor lor, ar trebui slice dea.o mai mate Intindere de eft la manistirile de categoria I. Cit, in sfirsit, pentea relatile Intre calatorl gi administratia, manistirel, Sr putea stabili, potrivit cu tela- ‘ile loeale, un regulament de gieduire Tn categoria aésta am soeotit de cuviinta. a pune mants- tirile: Tismana, Crasna, Polovract, Bistrita, Mansdstirea din- ‘trun lemn, Susana, Govora gi Ostrov. 1, Tismana se afi la loo adapostit, in valea strimt a rtaletulal Tiamana, agezat pe o ripa esita din poala unut deal do Ia dreapta vai, eale do un patrar de ceas de 1a satulI]. GEORGESCU Copilul in rugaciune_ANALELE ARCHITECTURE oe Tismana gi de vre-o trot cvasurt de la Tirgwdiatat. Sitaatia ménistirel 0 forte pitorést si dealurile pozige de prin-proja- ral ef sunt, in mare parte, acoperite cu padart de castant dulel, Matin sus, spre munte, valea se tnd rls marginea tunel poenite se a sehital Cioclayins, cea mat mica biserics co am intinit i ealatoria néstra, Dp trail pasteate do pAeingiteAlngaet si dupa o copie «de pomelnie vechid, manastirea a tost dintran incoput Inte meiata de Sf. Nicodir,#) un unehit al Kneszulut Lazar ‘in urmi ea a fost mita st investrata do Domnit (eel. intro cari Dan-Voda Basarab, Mircea Voda oat batrin (1302) sl ‘Viad Vods ful tut Tepes (148%) cet mat vecht Tismana a fost fa tote timpueile una din cele mal impor tante minste alo tai, si rd Indo, ea avea destinaginnea unui loo de aparar, atlt fata eu treeatérea de la Volean, it gf faté cu valoa Jul, singural drum larg despre Duis Mai in urmé, in anol 1716, ca a fost conteul do operat al Ottenilor, eat, sub condaoorea Sordaratat Barba Brsiloi 9 a CCapitanslut Necalat Rosetti at isbutit in acest an si onrote fara pind la Olt do Tare gf de Tétark, Inootind invasiunile, Tismans a perdut coa mat principal dintro destinatiels et de cilinigra, ramas ins, cu tito acestea, una din cele mat vechi, maf bosato si mat importante manastirt din fara; ea a fost dar reparata la anal 1865, cu deoaebita.preoidere, Din nenorociro ins, bserica @ perdat prin aoésta restanrare still of original, ent oastelu, adit tunel tmprejural bisorci abia cinct ant in uri, In 1860, a Inst foo, i staat din coa ‘mai mare parte a lal nn mat stad do eft zidurile afumate si fm parte ruinate in cetate so mat fntrotine © parte, si anume asipa din docu! biserice! gi cea de la drépta ef, undo sunt chili pentea print tre od reservate pentru calator. ‘Astic| Tisana este cea mai vsitata manéstire din Olteni, si fiind of ea exista do cinotsuta de ant, dai dreptal de a ‘exista mat depart chiar gi fart de miot 0 destinatie. nomat Si numat spro a le reaminti color eo vin gt s8 dnc, ce ceva Statornic in tara asta gi calm asldzt @ timpul, tn care se ‘surpa diduciletulretintetn curgerea a einel wéewr pline de sbuciwnar 2 Bistrifa so afi eale do un coas do la. Horez gi do vte-0 patru ceasuri do In Oona. Mindstires Bisteita, intemeiata do Panu Barbu Croiovescn (Basoraba), la anul 1498, esto tna din cele mat canoscute, Ea a fost rosidita din temolt in ‘ctlagl timp, cind sa. residit gi Tismana, si se afl tn stare bana. Ca reridirle do mat sus ait fost instroinat ven Architect care nu era versat in ati biserioso la nof, ast fl ‘i reoonstrictile eseeutate fio e& monumental igh porde ‘te formele antoridre La minfstires. Bistrita s9 aff una din oele mat protiase Diioteet mandstiregt, carl vechl gi un insemat nomér de rmanusoripte slavonogth si rominogti, aruncato inteun tum cu o foréstra fard do gm, bitate de pli, mucezite gi tn mate parte nimicite fa uma not total lipso do tage! a Do si colo mai multe manistic! din tard af fost odinidr. to carl de adpost gi do apararo pentru timpncile do prime, trebue sf fim cupringt do adinct intrstate, eind vodom, of tunele dintee ole tin, chiar fm timp de pa0e, loo de eazarma, ek viaja militar’ este un fel de profansee a unut lo, care dupa. traditiele gre esto gf trebue si ximio fin. In timp de asboid mAnastirlo, agozsto aname la nigto punote, din care }) Vell Haris Arcolog. Toclsen 1883 aplrarea (rit we péte face oa mal mula inlesnie, sunt fie8 {ndoialsYooart potrivite pentra concantrt de trupe ; is In timp de pace lipsegteforta majord, ears ta timp do risboiti ne silgte sf fnloctitn eAlugast cu osteit, st esto o grea lovitura até simtimintulat religios, prin acdsta congtintat morale 4 poporalu, cind trlese soldatit chiar in cetatea mandstire, chiar tn cute bissrioet. Sunt on tte acesten cito-va mands: tis, co-I drept putine, cart ait fost profiente tn cazaeme, gi comisiunea so simte datére a staeni, en si Ii ae dea acestor ‘mAndstiri odestinatie mat potrivita atAt on intentiele piogilor donator, ft si cn interesele moralitatit publics, ort ea eal putin biseicele nor asomenea ministiet 88 fie despartita pwintran zid de casele mindstrest preficate tn eazarma gi puso fn rindul color do categoria I, dno acéta despartie © fn puting 1, Steea, soil tn Tirgovists. Mindstirea Steloa este ech, Ins a a fost restaurata po timpul lat Matet-Voi. Basar) cu cheltuiala tat VasileVoda Lap, Biserica o zidit& de ce- Jag architect care-& construit gi turmul Golit din ing, acciagt architectura cu rominiscento gotiee ca gi la Golia. Bisorica testo o constructie din cela mal interesante, fa eviaco privegte decoratiunea el intoidri gi esterdet, Bolte intoridee sunt ‘eonstruite intrun mod féete. ingenios, prin suprapanerea ar- ‘curio pandatitioe CCornigelo si arousile gotie sunt tte de pintr, iar In este- lor architeotara o frte caracteristc atl: prin. proporiele ot st prin Tatrebuingarea de decoratiuntde terracota smal- {uit Actsta biseriod ar f una din oslo mai interesante din {ata dao ea star restaura inten mod congtiincios sf conform ‘ill po care Ta avi ®. Deal, una din cole mal veoh, mat bogate gi mat impor- tante manistie! din {at 58 afl ayozata po un deal din fata ‘Tirgoviste, cae de ve tet sfertart do oeas de la ora. Ea a fost restauratl din tomelf acum tm siete ntr, ist bise- rica, una din cele maf etmoseate din tart, este do apripe patra eute do ant, AoGsta biserio, xidita cam din acsagl fel do plate gi in acslagt stl a gi cea do la Curten de Arges, €, ‘dupa biserica de la Arges. eet mat pretios monument al térit fi totdodaté mormfatal cltorva dintre cet mal isting! Domnt. Cu tite acasta, asta bisricao lipsita de inriieea neapératd pentra conservarea unni monument istori, inet palatal iit, dpe resedint@ de vara, mprejaral ef, sa preti- cut in gcola de sergentl gi deposit de arme. Cit pentru bisercd grate gold! materiatutat din care ‘ea este bine consereat&, Tost tulolo na sunt bine invelite si acum de maz mull ant le sunt bintute de le, F-dect de neaparath trebuints st i so facd © reparatie ffeneraléInveligalat gi maf alos ootut de po tuna Mal sant ins ialte neajtnsue, cao, Ia o bisorie& proenm ‘© cen do In Doal, ae treba st fio neapirat inlatarate. Usa de intrare a biserioe e fcut do brad si pust aict pe efnd sia {out restaurarea in mod provisoia. Plroil biseriow! fn est- Horsman dio elt de srg vistatore penta ‘tormisarea nameor for ariel Ia nol. So gtio e& ea s'a consteait fnaintea bi la Cartes de Argos, Asomanarea bisericet de la Deal ca cea do la Arges e frapant, numaf cl decoratiunea esteridra © mat simpl8, Deooratiunile fasi no arat tn esterior tot stilal arab, Intrebuintat gi ln Curvea de Arges. Ar fi interesant un studi aptofandat asupsa relafinnilor comparative tn constructie a celor doué biseriet mal sus numite (a wen) @. Masoees —