Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Analele Arh 1890 NR 06

    Încărcat de

    Roșu Marius
    15 vizualizări24 pagini

    Titlu original

    Analele Arh 1890 Nr 06

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    15 vizualizări24 pagini

    Analele Arh 1890 NR 06

    Încărcat de

    Roșu Marius

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 24
    ANUL L — No. 8 ANALELE AORCHIT ES TRE ran ARTELOR CU CARE SE LEGA SOOALELE PROFESIONALE In momental de fata, privirile buontestenilor sint afintito ceitre noile mbunstaties proeetatoa so aduce Capitalel, Anatole Archileclures na pote sh vada de eat on o vid. simpatio, ed ‘actuatal Consilia, Comunal, In cap cu primarul Iu, luenéa tt Ag silinile oa oragul nostra sf Inforéso pe feos zi. E tataror cunoscut, eo arfert noua so deschide Bucures- tilor, expropries’ ait loo in drépta gi tm stinga go transfor- ‘mare desivirgita vafi data anor suburbif pind mal et oropsite; lidist not vor esi din pmént In lumina sérelut gt iartgt fi iardgt capitelorilo, fronténele, timpanele, archivoltele, ftizele gi atitea si atftea clemonta architoctonice, bune une ott, ond sunt esecutate tn piatrd, vor tmpodobi loouintele fericiilor muritort ai bulevardulat sai mat bino. balevar- olor, ined neboterate, Intrebaren vino: ow cine se vor old naoile eonstractian! ? Ce lueritort vor fi intrebuinjatt? ‘Tota lumea stie ch. mat tot rominnl fugo azt de megtegus. Sintem in sjun de a-vedea disparind pe vidarul, dulghera, ‘hmplaral ce vorbeste rominegte. Na mal amintim., c& stn To calitati in tara unde mogterit nogtrl stnt- aprépe sil i nea dinte'un taetm ca total eambrian! ror imprejurarl trobuose atribuite acest ri Megterit streint an pos mina pe tot si spuza do rominfe tnlaturata, Ceva mai mult, astizt, de co st mo spunem, ful dulghe- rulul, zidaratul, pirdsegte tesla gi mistria. Mosoriile oon- strctiel nu ne atzage do.loc gi profurim slujbe spre ade- ‘vn membri al bugetalaf, vitor pensionael! Ca altocwvinta, ne credem émeni practic, gi ne asigurdim batrinetle! Tote’ ‘ns merg pind Ja o vreme. Oare nu a venit ofsul casi ne eschidem ochil? Dack megterul nostra nn o abil cum e ita Tianal sai némful, dacd nict on viitor mu st tn faa Tu, cal si aducem vind ? Negregit c& now qi tot: now; gedlele nds trea tote tendinta budgotntal si ca sb panem o stavild aces. ‘uf euzent nu facem nicl o migoare. Comana ndstré nu are o- sodl& profesionala gi, slaval Dom: nuluf, vem 8 e gata s8 cladéscd Inca vreo 20—8). furni= ‘sire de gimnasit yi lcee; stim of sit. numoros! acsia earora Jo trosalta inima de bucari. mow ee Intrebarea iavitgs vine structs? Cif sant aooia ow Iupt penta tnfingares sodalor de moy togugust? Citi sunt aovia 66 wid, oo smb et interes. tebe st avom, oa din tle puterile s& tmpingem tinerimen la rmuneé, ficind concurenta strainilor, 09 pe fi-co zi mo co- legegte Cu groutatie oe intimpindm not, ctnd ne gindim Ia ref ime, nicl umbrd de nédejde nn ¢, ca vreun ministea do in- stricto st fio in staro, sii don'sima 08 sa sfirgit timpal ‘slora.oe de la tribuna Atoneulut, nu facead, na fac de ts r- icon slavd tot ce privegte poezia, literatura, filozofin.... Po eta vieme tnvémtatul va fidat pe mtna “menilor, e&tora ‘mi le bate inima de ot pentru carte papagalicéca, la mare folos, In mult bine, smu no prea agteptam. eu cine 99 vor eladé nowite con Acumtteva ilo un veehid prictin ne a tramis din Rais, omagal unde se ungeat regit Francie, programal gated region hale de arle industrial din cel orag, godine faneto- es ca profesor. De ovia co va st zit o soll do arts indostriale, lof na se vised pola nol! Gata. sintem 8 auldogim cursus Jai: ‘oritatile nt, st ffinydmn falta do tologi, 9 tn- serim nool cate tn liceele néstro; Inca manual ne last red, pare nn ne arf do nicl 0 trobuing. Sosla din Reims ,specialcreta spre a forma artiza tra aiferisle indus” are uematoral Program do ‘Desennul iniar (Aplicaionile geometriet plane, geome- tsi n spat, studied unbrelor, avis) “Archilectara (Princip goneralo do oonsractie, odinile batting arebituotuea feanoez8, comportinn) Ziddria (Fundatians, Cladien ta pate, orkid, oto. Ac cnr, placbandels, seit, ot) ‘Sorpanta (Sarponta t lexan gi cent fer, tmbinsil, grin ale, pardoselil,acoperqutl, 2). ‘Feria (Staai compozii) Acopertulcladirlor (lane, axdevia, metalal, apartale do sourgeren apalor, ot) : ; 18 ._ANALELE ARCHITECTUREL Timplavia gé strungaria (Us, ferestr, parquete, mese, mobile) Rotaria, (Stuait do tmbinaet, feraria, etc.) Mecanied (Principalele organe ale maginelor, maginile pro pif zise,clementale maginilor eu abur) Geometria deseriptiva (Notiun! generale de proecti, linia i planal, proootit de solide, straponger, suprafeye de revo- Inia, aplicnti. ‘Stereolomia (Piatra, Temml, exeoutil tn ipsos dupa de- semnnti, eto) Perspectiva (Detinitt gi upd natura, ete) Desennuil de imitatiune (Ornament, pelsagia, figura, api catiunt industrials, testitnel, mobile, decorur, faiante, brom- ‘al, ete) gRisloria artet ornamentals (Cues de compozitie decorativa ‘plicats la industeia) Stadiultilurilor antioe, véeul de mijloe sf indder. Botanica (din ynotal de vedore ornamental), Analisa plan- telor, desemn gi aplicagiunt Ia decoratia stoflor,covére, rt taper, faiante, ete ‘Anatomia si proportinnile corputar uman (scheletal i mas- chit, ‘Modelagiut gisculptura (lem, piatra) Piotura (In apa, clet si ule) In cea oe privesce oreo do studi, gosta © deschist dim. anja de Ia Sip pind la 114, far serie de ta $—10. Cursurile {de séri sunt special destinato elovilor (artizant, Tucritor) Teare sunt ocupatt dina* incpit, aplicatiant Ia desemnurile (Cind ne vom decide a roglementa orele de munci. astel oa ‘lea nut tréea de opt pe fi-ee i, cind vom deschide geo! ‘unde tinerimen si tnvete, st se Iumineze Ia practica megte ‘gugorila, atunet ne vom putea mindsi, c& am intrat pe o cale do progres. Astadi na sunt gcoll earl si ne atragi la munca ‘manuals gi dae ar fi vrowma, hicritorul ooupat din dont pint ‘in népte, numal aro rigaz st Invete ceva. (Cu stndit ca acelea din sodla de In Reims, viltoral mester ‘urmind cursul fie de ridtrio, de timpliie, de fiearie, dobin- deste cunostinte teoretioe de cari va gti sh fact uz. Nu e obligator ea elevul si nrmere tot programul ce transcrisim, fete Inst Inat do aprépe In coa-ce priveste desemnul, fic de care niment nu pte fl admis In studi. ‘Asemenea sedle abmnda fm stréinatate, si In not sia pro: pus si fneé de mult infinjarea lor, Greot cum stntem, atunct find e vorba de reforme seridse, nu ne dim sima de re sultatele date siurea, de necesitatea co trebue =i simim ae ele Facem atent! pe primarul Capitals, s& studieze de aprope cestiumes invétimintalat profesional. Nu ‘yl Inscrie cine- yao pagin frumdsa mma stripangind cartiere Intreg prefictnd piry{ de oras, ca intr’o lantern magio’, gratie ‘unor milione date penta tnfrumusejare Partea cultural asiguri un rename mai bine etabilt, ea di rédo sigure pen tm viitor, Peste dous-2ee, tretzoct de ant, e@nd un alt pri ‘mar va voi si deschida nout arfere, st dea via altor ma- hhalale parginite, cele ett noat de comunicatiune vor puten fi presfirate on constructit ridicate de Incritort romini, st ‘acagti InerAtor! vor fi recunoscdtorl, acelora ce le va fi dat tmijléce, ca ta chip cinstit #8. cAgtige hana lor. entra nol invétamintul manual constitue 0 oestiune de frante; o& nimic nu s'a facut pind astA-zi e Im gts ta. ‘tor; 8 nu stam mul la gind, si.ne decidem o data, s8 pri- ‘vim megtegugurile ca un bine de care tn tot d's-una am fost Tipit, sad do a edcut cunogtingé pina asta-zi ma am putut ‘ne dam séma. CA vocea néstra va fi sai nu aut nu ne priveste; nof ne faoom datoria si mn no vom da inlatur, ca ‘Strevenim dese-ori asupra aceluingl gi accluiagt subject, en doplina tneredere ci suntem tn servicial une drepte canze i apol mu nitam ed trdim ined sub imperial framéselor ist ‘alo tinorotit! : Stray Giocumax. one » BISERICA TREI FERARCHL (eagment din mkndatiren Toe Terazeh ia Tag stad tnoknepoblic!) W. ‘Abateri de Ia planul cel vechiti al bisericet ind Vasile Lupal*) (a earut oseminte cu ocasiunea restanrirel ‘actuale a fet runcate, fara de niet o dstinetiane, in patie p= Iintula) ar tavia gi ar privi spre monumental lal prinejpal de arta architeetonit, sar entremur, in {Ott na Iul mare, de riatilarea ce 0 indura de acum pre veeie stintul locas consacrat calor ret lerarcht ‘Siin adevér, biserien Tre erarcht nu mal este, co a fost, mu mat este monimentnl cal vechid al lt Vasile Vod8, ci © ziire 4 multe peivinte in mod desta do arbitrar. ‘Aceste grave acute! aduse restauratorulut modern, trebuesc jnstileste cn argumente puternice, ea sti na mi-se pati denesa obioctvitaten een mal severd, ce 0 obsery In actstéscrieve, Ede adevérat cf troutalesteoglinda popdrelor, in el patem prvi eu ajutoral sererilor ftorioe gal monumentelor de arth eonser- vate, Ceste din urmi sont martort vil, dar mop, al gradulut e coltura al wnat popor, Pentru iastrare, not stim de ex. & limba, care a fost in o soriore literara din secolul. XVIl-lea ma ‘este limba din secolal XIX-lea, Et bine! Co Inerimindet gi atjo- carl, ea si nu die dicpret general. ar intimpina un seitorag mo fern ind el la edarea net nowt editiasl a unet sorier, cum fam dis en esempla, din seco! al XVIblea, ar schimba cuvine {ele veehi din text gi le-ar snloeni en altele nowt! ?— Cova ee la ceirtile veehi retiparite, se numesce editiune, avea In arta archi- tecturel se numeseo restaurare, TRestaurarea unl monument. architectonic veehia storie, trex Din seven at Pal de Aleppo vedom, of fm Tet Toate at ropath ox nih fore Tat Vasile Tap, mami Teodor, ex oni fn nde do tr. Vaile Tapa, dp oo a fost dazoat, a yttent clea tap lo Tar sernd ek ca ajstora orf ra eeipta dma. Hal Ta tale pein din de age, Pn rings In Tigra i dp em ie onal Sina I ant 165 See dela, (ack einen de {Constantino ende ve Hocidon aves oo yea pean do x 8) de agi tmric Cx tte cet, stun document ft peo, ublnt fn cia petra mint, inn tert No 9, pag 0 dn 1865, ae ete de is Daca Voda ans 3057, In aca document se recede, eh ea le de i ai orto oe cain uum eta de a Tee Tear, ma {aloe de In masta Gola, erepretiaden le all pe jamie a ice, cain tuck ane yo despa dela gi mire mama rt Slttlo ie le Vast Volvo gh dela se Stef Vole nde gi Tor ave sth ora Bil tn ii. Di nl se ve ch one Imintle ital apa aad din Constantopolen, probabil pe ting Clmie nat ot Stefsnueh Vd qx foe innorintate In Tree nen lett a ron Costin eat, ele at Sea Vode si aati pf fas ingropat tn matire,care pment fe tides Age ssn Tot Tee a fo tment dt domo! a Me dove, Vest Lal gi al 8 Sti Vod I. GEORGESCU ANALELE ARCHITECTURE Due si fe et xe pote de conscincie,.e&et alteum ig per fn- semnitaten nn numa din punetu de vedere atic, eff ietore. La restaurarea biserice! Tre-lerarchi nu sa luerat ea adevé- rath consciinciostate; fata dect abaterile principal, eat jignese ‘bu numal usul ritual, dar si sti bisricet de pe timp lat Vasile Lnpal Dintre abaterilefAcute contra well stual ma ineemnata este tuna, ce se relerd la niga altarula, Padimental altrulut este en eva mal reat, de eA padimental nail biserioct, Acct rdiea- turd sa estins cam cu un metra gi inaintea eatapitesmel,ast-fel tnd erenciosul merges se luchine iednelor, trebue # pid ‘pe acésta tris. Fl care In acel moment xe. deosebeste de cel- Jal eredinciogtrebue si se ale fal sus de tt cotta ément din bisericd. Acésta trpta ridieata, ee a fot fnainten catapites- ‘met, #a sat eu total, adied spatinl acesta, pe care era si cele patru sfenice, este acum la ua nivel ew padimentulbisrice, ‘sub euvant ea bisrica si fie mal spat. Abaterile principal, carl diminuiagA Insemostaten isericet ‘rel-lerarehi ca monument itorie, sunt urmtorele: eet dot stip octsedrict, earl despart naia longitudinala a biseriet in dows Dirils im partea pentru birbail v2paée:) si tn cea pentea femel (quads) sunt acum fcuk mat subjitt. Nox vor, ‘este 0 ameliorare, pentru a putea prvi din mal multe pet spre altar fir do. se opri priviren din causa grosimet stipilor ; dar eu tote avestea este schimbare, fle en ficult cit de favorabl Uiserica tn timpal fern se ineAlgea en ajutoral a dou sobe, ru se pote si cu siguritate, dae& pe timpul domniet lat Vasile Lupul se tneale biseriea in deours 1 iernel saa nu, Paul de Aleppo, care a petrecut In lal hia pe timpal unet feral friga- se, nu amintese nimioa de inelditl biserielor, dar niet in Aleserierea Int mune spune de sobe, edt, daci ar fost fteute ocdata eu biserca, de sigur war fi distins prin elegant gi art. {ca star ea luerur{ nuot penten dinsul, le-ar admirat, sat cel putin do elo ar fi obicoat, Mat probabil este, et ele sat introsus 1m biseried numar mat trib, de aoeia tnloeuirea lor eu. un apa. rat mal practic ubtoran este scusubill, Dar totus nu este la loe, a niele, unde erat sicricle princiay, deodata si se trans(orme Im nigte résflatre de cildurd, si ast-fel ele s-spiarda eu total ‘nsemnatate lor originala. Zdurilebisericel sant destl de grse ca st oprésa iarna gerul din afar, iar vara sk dea rtcotela placate Ge se {ine de interioval antretulut,eare aeum are forma dupa un am descris-o mar sus, va réminea ca enigma malt timp, daca fu peatru tol-d'a-una. Cu tote acestea, trebue si resuscitez acest tractat acea ce se pare cu deskvérgie dat wtirl. Mat ttt de tote martursese, serie din este a lat Paul de Aleppo este fo multe privinge pe elt se pite de conselineis, Acestarehi- incon avuse 0 agorime mare in judeeata sa, El ne oferi cele ‘mal pre(iise notte din arta néstr& nationald din prima jumétaie a secolulat XVIF-Iea, Aceste notive nu vin ia contradietine en inserpfele gi documentele, earl ne sunt pind acuma eanoscate din acele timpurt eu referings ta arte, Hi bine, Paul de Aleppo altoutm ne vorbeste despre pridvor,de ott cum este el de present, 1 nespane cit: intrares a dns (sere) este prin dou’ porte spre sud, alla spre nord, dupa obceiulbiserclor lr. Dea supra fie-crel port! este cite o feréstrt inaltA cu 2tbrele gi tn idl despre apus sunt altele dou fereste ca zbree si intocmat a cele dint. Aeésti (tind, antret) este. boltAineracgat gi in erful ef e ala icona Treimet», De aci vedem eX antretul avuse patra ferent, of ele an avut grate defer sat zabrole si of el era acoperit cu 0 bolt eruciald, iar in creslet boltet era ioona s-tet Treimt tat Cum de agi in antret sunt numa tet forests, far a patra, care fost in peretele sud, lipsesce eu total gi in locul ets afl fa fara tabla de marmora ee port inscriptinnea ? ‘Gum de ele sunt lipsite de zibree, eum de bolta eruciat este Infocuitt prin dou® mit eupoe. gin fine cum de o parte din pi- rulele esterior vestic al adevératel bistie ent) pfetele ostie al {inden in mijlocul edruia 8 afl intrarea principal, este ornat eu seulpturt earl se al gi Ia esterioralbisericet? Acestor intrebart de a réspunde este forte grea, de ore ne lipsese documentele, sat) pind acum ele ne sint neeunoscute act covsieram ins ef tinda nu so tine de adevtrata bisere ce ea este une-ort mat jési,alt-orl aga de tnaltd en perett bic sree, potem presupane, e& parti tindet de la Tre Ferarehi at fost sidii sa dup& sfintiea biserice, inst tot pe timpnl dom- ie I Vasile Lupul, raf c& oa fost sidttdintra ineepat mat ir adicA n’an avut cen grosime ea pineit din adevérata, biseried, cart an si supérte greutateatuenurilr, Manistiren ‘Trel-lerarcht. na mult dapi detronarea int Vasile Lupal, sa perdut insemndtatea, oe 0 avase. Ea a devenit un culb de tngrésare a cilugicior grec, ear eoneuman in thnd ve- nitrile et gia colegiulul Vasilian, De aci ne putem ugoresplica, 1 daca a venit ver! 0 nefericire asupra Tailor, fe foo, fe eutre= ‘mur de pimént, cronicarit at tnrogistratacestea in general, id a sf fac tot'a-una mandstiel Tre-lerarcht 0 deosebita test 4 ne spune cronicarul Ion Neculve in eapit, XXIV ') unde tratezi despre a doua domnie a lat Grig. Ghiea Voda, e& in anal 1789 a fost m Moldova un catremur mare de pimént, ruintnd Diseril, ministry case. [at cum istoritest: siar eind alt fost ‘in luna tat Maia tn tetfect gi una de qile, intr’. Mercuri, la ‘cesar de di san fdcut un eutremar mare iad faut mat ea un clvert de oés ace eutremar. gat! elfut fn ag! monistirea Golia simul case gi mindstirt an eafut atanet gios Rachiténa 4 alte ‘montstrt la Foogen’, gi pre aurea; si an eutremurat paménta in cite-va rindutt, i a tinut aeel catremar mah vre-o. lank de ile; mumat sat cutremurat mat eftinel gi at inceput tn Task ‘mare omor de cium, gi at tina! tota vara i tomna pind fn lana Il Decheenvro..? Din vorbéle acestateronicar putem trage conclusianea, et bi- seria Gola sa drimat ou totl g ed ea s'a reconstait dupa eu ‘remur aga, cum ni se ara asta. §i find-e8 eronicarul apeat ze spune, et afaré de mandstirea Glia. san darimat multe ease 51 minder din Tag, mo putem afirma eu siguritae, e& mints tirea ‘Trot lerarch a fost eu total erafata de acel_eutremur, n= ‘mal pentru et Necnloea nu aminteste expres gi despre dénsa. Probabil cl mindstiven Trel-terarchi a suferit de armaile cutee ‘murulu, dar et a seipat mat ujor de eit manastirea Gola, pote A numat eu unele eripitart, Probabil cd tinda eare fost ea un. ‘duos ln biserie@ a erdpat mal tare, s40 xa ruinat in parte ont cu ‘ott, din care caust a trebuit si se reconstruiaset ila recon- truiren aceia a suferit movifieaele eat le afin gi al—Numat ‘ga ne patem esplica,e& descrieea tindet lat Paul de Alleppo nn corespunde eu starea ef actual, cd ea nn este bolt en 0 bolt ‘ruciata in erestetuleireia a fost iodo s-tet ‘Tein. Namal ast- {el cele dousmart contrafortutvestioe a raiunea de-a fs a razim puternic bolte! cruciate oe era deasupra antretulal Ar fi fost cu mult mal bine, daca restauratorel modern ar {inut sémi seridsi de sorierite 1a Paul de Allepo ga cronica- rilor romint, clef numa ast-fel sar fi putut delétura abaterile cari s'a feut in-decursu timpulut la antretal biserice! celor ‘Trot lerareht 7) Katople Moldova pag. We Hh a2 Dar st trecem Ia esterioral avestelbiceriet, gist vedem abate- File cat sa feat cn ocasiunea restanrarel actual. [a pereftbiseicet na #'a ffeut nicl o schimbare cardinal, in conte saa restanrat ex cea mal mare ar ingriire. Pie- tile cele slirimate s'an tnloewit en alt le bune, sculptinduse ‘ups cele mat corecte desenart Dar durere! ele ean curagt, #40 ras de vesmintl lor seen- lar, dinduli-se 0 netefime cochets, care cn enlirea actuald, pro- nce tn desgustinvoluntar. Ele nu mal pur eele recht, sunt eu total nuof, ele na maf arata vremile batrine, ei eele moderne, Nu cssth niet o vorbé de sours la asta denaturalisare a lor, ct pietele macinatetrebuian Inlocaite cu altele sculptat, ast-el ea Si apart ca gi cam a fi mbitenite de veermue. ‘Dat tot la esterioral bisericel de la cornice principale tm su stat float din partea restauratorulatacele abaterteantinale ea Alesbrack biseriea de vestmtotul ef adevbratistric. (MaT nainte tne de am espune argumentele mele asupea mo- Aititioe de la partea superiéré a esteriorulat biserioe! am st Aamintese, eA si proptelele sa0 eontraferturie cart sunt spre fli Firea pére(lor ined an suferit mart modifiealiuat st aname ~ cet patra stilpi cart all de partea nigelor de la cor Sait tndl- fat, iar cet dot de la perotele vestic al anteetuli sia mat scurtat Tata cum: sti of stipt nigelor la bisoriea cou veche at fos pint la impleitura de teet erg Hntee ele. dou brie de mar- mor; acum ins ‘Si mat departe: ,Forma, adaogi acest autor, nu pote forma singurt;trebuie 38 fe forma a ceva, Frumasetea isc ‘este prin urmare semnnl une fromuse{!interire care @ frunu ‘setoa sptitaalt si moral, gi aciaflim fondu, prineipil, unk sttea frumnseet> ‘Operile de art trebuie dar si eonyind cova mal malt de et 0 imitaie eretinciond a obiectlor figueate, trebute sk manifeste ‘ela, un simtiment. Dar sine mai riot pe aoéstt scant sublimi tn urmitien ‘dei te famusete gi +A ne intro decd afar de frumuseyen ce ‘esst4 In obiecte, ou ceva gi mai sus, Aci atingem cestiunea fea mai desbitnt in arte, cestinnes iealulo, asupra eireia aa ‘sercitat sprite cole mat mark, Kant, Schelling, Quatremére de ‘Quiney, Winckelmann, Diderot si aljit admit idealul tm arte. Nu f indoial, tn fl-care din nol esista dela unel_frumuse(t_supe- Flore care ne servi'a compara a judecs operile do art gi faptele ‘mula Cind dicem : © opert na @ frumés, causa ee ne tnchi- pinata mat petfeeté care corespunde iealulnf nostra ; gi acest Heal de perfectie, © ca atit maf inalt cit fucultiie prin earet atingom, prin care formim, adicd, ratianea, imoginaia, inima, sunt mat idicate ‘Na e destal ins a reeundsoe acest ideal_pe tml theorie lrebnie ined st careatim ce devine el in operile artistolat de sgenin care unind, cum am gis, Ia cel mal nalt grad, rafiunea, Fmaginatia, simjiméntl, fate’ armoniést enmpinir, e tot oda ominat de acea teebuingd de a crea, efria Socrat i a4 namitea ‘de demonut si, Si act vom rdica eestimnen: ee tnsemnéz in arte, a Healisa ? ‘Nu ascundem ef ne pare f6rte anevoios a respunde la acéstt ‘estiane.\ explica com ajungeatistal de genit'a da viaja si fru- tusetea ideala operilr ale, ea surprinde secrete cele mat intime ale arte. «E mal lesne a spune eeea ce este;» dice Winckelman vorbind do frumuseten realist n arte; si Topffer, unal din feet mal ingeniogtseritort humorist, intuna din serierite sale, te a list o pagind elocuentt asupra grentti da analisn arta in reproduceree frumosut ‘Arta, — die el, — a pot nics te fae so vet, nits app «Ea o degrada chiar efutandut 0 forma; efct ea ware de “ett atribute ¢ puter, libertate,infinit, Esent curatt i nevisbilt ‘ea se pot arta privire, i trebuesce, a sufletout, st 3 in- ‘vegtintetnteun corp ; gi aeest corp sunt acele forme, acs co ‘lori care na aa via de cit printr'insa,eare nn exprim. nu rapess, ‘nm ating de et printr'nsa, Fara dinsa acea eopiea frumusetelor ‘oaturale att de ademioatics, alit de credincioad, att de mina: 9) Mipias, Fer, Baneheta 9) Vitor Cousin” vay du bea ot din, Paro 1808, — p. 167 18, ANALELE ARCHITECTUREL nati eu overgint in ill 60 Ft frames, fo a tt Ja- iru, da fr nt fromone sont tare tale dae nema “frumse mint plepele tale ele mar, da inchise! sont rumoe ‘zee tale, dae tae? Vik Dorma, = Seat sm ‘hia, Init orion deschie gi stints de feta sfe- “nai nda serie, Iernele, beara, paren shor argh pe “froma fh; nat iil eine tar, rad aah «sub migcdrile verginel care se seoli gi umbla 1» '). ‘sie dar oper pin ramos call apne nine Maca ascunad ale eit raze pun materia Ite fxprine esi simfnntl artist, e am secret a oni gt tntlee cele mat mil ale mete vor fm nepigs a e lien mifcele ce nrebint ok Ort cum, vom ropruduce al ampra acta pune etre cu- int alm in estetion at Hegel = gi intrun sonet se esprimé as-fel: «E tex ‘merar, @ absurd eel ce pretinde objine prin simturile sale, acel tip de frumosete care miged gi ridiok pani la cer ortoe «infeligin(@ sinitosd.» ») Leonardo de Vinci, dupa eum ne spane Vasari, in Cina sa, list capal lol Christ netertinat, desperind ia reproduce iealul st: Quella det Ohristo lascid imperfetta, ‘non pensando poterle dare quella divinia celeste, che a Vimagine di Oristo si riehiode) Coiadet,®. vorbind despre un cap de Crist dessinat de acost arts, ne spane cl chiar el mir~ toriea ct woest tip n't eQutase pe pimiat. Ia fine Poesia, woul ‘in oet mart pictort at godlet francese, formulésd ast-el idee sale nsupra pictarel: «Pietura e amorést de fromosul perfect; ea reproduce imagina lu ; fumuse(ea e regina arte.» *) Tn sculpturd principile ce desvoltardm sunt si mat invederate, ‘Tote capetolo de oper le acestl arte, simple tn actunea gies presiunea lor, ati de bast framusetea deals, Sculpura, ia epo- ile cele mar, procede prin tipart generale, nestrtmalate, create Ale aright de genia pentra a figura divinitajile, pentea « poetisn rol, gi strict aesea realitatea acest frumuset elerne, ne= peritre. Esemplele frse! Parthoonalat a Vineret din Milo, a Vaovoonnlat, a Apollonulut din Belvedere gi a altor pruducerh Ale genafatantichitayer i timpilor moderaf sunt de ajuns pentru 1 confirma eciawoe wnaintien ‘Am wit roll co joc imitaia naturel in. incepatarile arte °) Paton in Time (© XIU po 116 dia taducren DGsn) gi Gero 4m Orato neat Isat asus este mbit areal earn, desea ode de eran artiste ‘Artal, doe Plato, eae afitnd piven aspen. fined nechibitre fi seviin sede un asmonen model sepadace din gv, pte ‘Ms dda nase taunt de o frame perils pe chad eelee opresceasura lore testy eu set ml ptior na Teen nse ramos ‘Fins dice asemooen Citon, end ersten In Joo an a Miner set om piv let un model petra a fa asemdnaren, dar aren char ‘in inten an un tip de otramsoje perf, aun eli taint pr Trica fear dcigen arta inn petra epi ) Ballo seine elle inagit dine da Halo Usbin, Roma, 1731. — ;ma evsndo crea di bao ging, «dl tlle dome fo mi servo diets iden eho ven alla mate, So eta halen ecelenea ‘When, fo aon ss bon te atin aera Rime di Maange Buona ‘Sono gos temerat ost (6a seno toe la ela che oe, EE port al cn og ntl ann *) Vari. Le vito de pn soso ptr ch. es Flore, Copal It Christof is wetermiae, nepatindi iohipal eA va pea da acon Aviatate verse co an core pent guru Chit °) Goin Hiwie de In penta em Hai, Pris, 1836p. 68 9). Pou cae de David. Discos sar Ia ie ot ls xarages ds ANALELE ARCHITECTURE! 138 ‘yom maf adsoga c& declinul. ta t6te epooile de tnflor re, tncepe Indata ee mijlocu do espresie, forma, partea materialé se per. fectionést ; ect atunet atitit perd din vedere dea: litera oni spirital Io antichitate, ca gn ttpit moderat, decadent in arte tu e departe de punetal lor culminaut ‘Nu vom lua de exemplu artele stafionare ale Egiptalut, unde ‘uniformitatea tipurilor hieralice abia ne permite sabi tet epoce deosebite: #) arta avi plsirizt earacterul une seriert w0- ‘numentale gi cova grandios care resulta din simplicitatealnior, ‘8 cerestim ins arta in desvoltarea et la Greet Simbolismmul In *) Acie superiortaten art, si decebires intr tramusetea naturet 4 framosetea artistoa. Cea dnt tee-e ea florea elmpulal, im- Dresia ef s+ perde cu ssh.imbarea obiectelor, ae stinge ex flaca sufltoliL ca ilsile went vis incintator; cea de a doua e ca 0 fre ce mt sur mal vestj, ea wn parfum ce nu sar mat peril ‘can saris eter: ona « teredtore, supush prefacere, cea-talia dat realisata fa arte, e eterna ea adevérul! Cole ee diceram pind aci ne vor dispensa, eredem, da insta mult asupra eestinnet: daca arta’ propane de sop ilusia, ect acésti impresie e produsd numa prin imitaia serupaldst 9 na- tre, si am respins actst teori. Ins teoria ius, ca scop al arte, nae att de temat tn arele plastce, cit pe xetna teat In timp nostri suntem departe in adevér, de simplicitaten mee 8 soenet antice, si chiar de epoca dramelor lat Shakspeare, cind lous sabitinerucigate tosemna o batalie data. Adi simim tre buinja de veritates locld, ce veritatenistried & costumelor. de ecorartstrlucite, de tot ee péte fue ihsie fn fine; dar sii mintal devérat artistic gi Iiterar, prin care arta dramatic ses tinea la inajimele la care o rdicase geniurleesle mar. sa per- ut, si teatral a decioat din nobila sa misiune, ‘SA stablim acum woul din prinipile eee mat esentialepentew exislen{a sl oflorirwa arte: Arta e independent fm mersil el, °) poss primia,epoen domarat Geode, ep domi Romar, sab Antal” Vet Rass chat cous Ares. Paris 182, Tr Contin, Da vei, Be ot bin P78 tat fare de princpinlihertatea, Libertas, sea divinitate care inspt rantichitatea, pe care seeolal de mijloe 0 puso print virtutle rmintuitore, seulptate la intrarea eatedeallr, si spre eare aspir socitatile moderne eantind 0 realisa to politi, insitt,reli- fete, presd si Ia sort el, Libertatea cugetii, Hhertaten ar- tel unt entice. Inspiratia artistulutare trebuinga de un shor liber en si se ridice In inaljimele tn care futur idle mirete. ‘Acest principle lesne de constatat ia tot curs istriel desvol- Lirel arielor: ele incep a inflovi ind artistal scuturd lanjurile care 7 ega eugetarea in formele consacrate de religie ide stat. Dar liberatea ce invée8 arta e libertatea la care cugeta flo- solu: lbertatea in pace gi ordine, acest ideal al omenirel itres are Ya Inchide epoca convulsilor polite, ideal de dreptate, divin ea dreptul nafiunilor si purtind pe frunteT semnul ne- ‘ure Atle frumése sunt intemeiate pe liberate. i numirea lor 4e arte Sberale, artes lberales, dovedesce nobeten origine si a nel lor. Chiar tn epocile de servitudine c&imd congtinta pur bed © adormita, artistul liber in eugotarea gi simtmintee sale, liber tn feultaile prin care tinge framusefea si o reproduce. Afard de acésta, acd capotile de opera ale artel_preeupun ge: niu, seésta pulere estraordinar de inifatva gi de inspiratie no Plem infelege. 80% liberate: lbertatea © cel dantaid.atribut al sta, Nu vom cores a espicn prin co loge misteriéet genial e att o rar: © un secret al providenjs. gi nu ne @ dat al pltrande ; ne simtim fnsi datort a compleeta descrierea faculttlor prin ‘are artistl reproduce frumusetea In operile sale, find-el a- ceste faculty, mal molt sat mat potin desvoltate in Rt care din hol, ne serv & 0 recundsce si a o sig Ratiunea, siaimintal imaginatia, acesten sunt faculaile in-

    S-ar putea să vă placă și