TULIE 1890. ANALELE Pon ECT ERS sr ALE ARTELOR CU CARE SE LEGA CONCURSUL INTERNATIONAL CLADIREA PALATELOR CAMERT $f SENATULUL Sistemul de a pune la concurs intocmirea proiectelor defeladirt publice importante, s de mult, dar, din nenorocie, niet odata n'a dat resultate rebuintat la nol férte satisfacatére, — afard de una sai doué esceptil, — din ‘caus c& onganisarea concursurilor sia ficut in mod putin chibzuit ‘Mat tot<’a-una vocea émenilor speciall, este nabusita demajoritatea acelor ce nict nu sunt de meserie, nict nu se friminta. mult cu firea de consecingele rele ale unut concurs r&i organisat, care compromite sistemul, provécd, cheltueli enorme si 0 perdere de timp férte mare. Cu ocasia organistrit concursulul pentra intocmirea proiectelor palatelor Cameri si Senatulut, sa cdutat ca, printr'o diseutie maf larga si prin introducerea émenilor specialt in comisia de organisare, si se intocmésed o lu crare mai rational. De si resultatul obfinut, nu e cel dorit de nol, totust | trebue sa recundstem cA e concursul cel mat bine orga nisat din cite sa {cut gi care promite a da réde mat bane. Nu remine de eit ea architect romint, si dea piept eu curagid fa acésta luptd internagionala, spre a ext vieto- riogt Tac onganisayia i prograniele respective ale concur- salut : ‘ORGANISAREA CONGURSULU! att PENTRU SENAT cts! PENTRU CAMERA CONDITIUNILE $I PROGRAMELE coxcursourt ieremsarional, nescats res TerocyaE, asre Moiioteton CEAbitilPALAgUlt CAMEREI DEPUTATILOR ‘Ati ht SENATOLU Gnvernnl romin_puno Ja concurs tntocmirva unat anti prolect pantrn cladirea Ia Buoutesol a unnl palat pentra Ca- ‘mora Deputatdor gi altal pentru Senat ‘Toll arehiteott, de orf oo nationalitate, sunt admigh a. faa parte Ia conears, conformlndu-se conditiunior si programelor ‘tel mat jos specifica, Orgenisarea concursului 41) Jurial insireinat en examinarea proicctelor gi ou distri- ‘uirea premillor se va eompune din ‘8) Progodintole Cameret Depulatilor ») 1) Pregedintele Consifalut de Minigtei; ©) Un delegat din partea comisiune: plenate instcinata ea Intocmires conditinnior st programulu concursalut; 4) Doat architect! romint-namiqt de guvern dintre ost ne- ccancuren ©) Dont architect! stréin, de natjonalitate diferit, alegl de guvern printre atchitoctit cu rename, 2) 0 sum de 25.000 Tet este pus Ia disposi{innes jurialut spre a se distribui tn tret promit si anume ‘Un promit intiia in valore de 15.000 lel; > aldouilea 2.000 lef 2 al treilea - 73.000 tel: Prominl [so va disteibul, ors care ar fi numéral st valores projeotelor presentata, fr ca jurial st alba dreptal d'a dis- pune ch ni esta loc da #acorda '3) Dupi jdecarea proiectelor,plicurle corespanding proso- telor premise vor f doschiso gf numele autailor proclamate imadiat, Raporial jurinful se va publica prin ,Monitorul Of cial" sl premaiile agordate de Juri se vor pune de Tadata la Aispositiunea antorilor proiectslor prominte. '4) Projectele premiate devin deplina propribtate a statulat caro va dispune do dinsalo cum va gsi do caviintd. Celealte projeote Te vor pune ls. dispositianen antorilor lor, eari Ie. pot reclama pind in termen maximum de gas Iunt de la publica- ea rosultatulot concarsulut tn ,Monitoral Oficial*. Dupa ‘aoost tormen, guvernul romine desbricat de ort gi o8 respun- dere fa{& cu ‘proprietarit proiectelor nereclamate. "Penta. poletele de Camer, proline senatla! peor proletele sense1) ‘Tete proieetele vor sta expuse Intro sal& publica 8 qile fnainte de judeoare gi dile dupa judecare. '6) Guvernal ist reserva Tntrega sa libertate d'actinne fn privinga Intocmiret proiectulut defnitiv gi a conduceret Incr’ lo, Condifiunile coneursulut 41) Conditionile gi_programal concursulu, tmpreuna ea un plan de situatie al terenulus, se vor pune ln disposttiones tie thor architeetilor doritoet da concura scare vor adresa ce- rere Tor fie la. d. seoretar al consilintal We minigtri, Ja Bucu- regi, fie In sedi difeitelorlegatiunt romine din streinatate, )Programul edificiat, indicat mai jos, find adoptat, de guvern, juril il ya avea in vedere ln examinarca proiectelor. In acest scop, concarentil vor Ingeji d'a se tine de el in mod cht so pate do exact 3) Concurentit vor fi tinufl d'a presenta : 1) tn plan general de situa pe seara do 020025, 1) un plan pent fiecare cxt po scara de 0.005. ©) un plan separat aratind disposiiunilo vestibululuy, sc& riteslel marl, procum si a saleTde sodint indietnduse locale destinate bincet ministerial, tribunel preyedentiale, tribunet ‘oratorilo, difertalor tribune publica, pecum gi locarile depu- tatilor, stonogeafllor eto, pe scara de 001, ‘t) O fatada principald io fatad’ socondara pe seara 001 ©) O seotiune tranaversala si una longitudinalé. pe scara de. 0005. ~ 1) Un mic memorih esplicativ tn limba romina sad frances. 4) Tote dasemnele vor f fiente in mod obligatorid pe scd- rile Indieato maf sus qi In ooméla négra, afard de cele dos fajade cari wor fi colorate. z ‘Nu se vor indion nicl instalatiolo speciale nict constructia. 1) Valdrea cltdire! ne trebuind sntréed sama de 2¥x mil. pentru Camera gi 1¥ mil. pontra Sonat, Se va faoo o evaluntio po metry cub de clidiel soootit de ta uprafija super temollor st pina la supra-cornise, fard finvelitore. ‘Profnl de evaluare va fl de 40 let metra cub de cladire. ti) Projectole vor fl depase Ia Secretariatal Consilialut de ‘Minigtrit sad le sediul Tegaginnt rorine din strAindtate pind ‘cel sat trait In 1) Noombro 1890 orele 4p. m. Desemnele vor fi intinse po rame de leinn spre a putea fi fexpuse sl cele depnse Tn legatiunile romine din streinatate ‘Vor trebui s4 fio bine embalate spre a nu se vataina in timpul feapeoreal 7) Tote desemnele aoeluiagl proiect gi memoriul vor purta tun ymoto" gi vor fi neiselite, Numele i adresa antorulut Yor scrise forte lmurit si dotaliat tntrun plio pecethit, favénd pe el acelagt moto ca desemnele, licurile pocetluite vor rhminea Tn plstrarea D-lul Secrotar al Consiliaa de Minigti, care va sorvi gi do Sooretar al Jt viata Conditiunt speciale 41) Palatal Cameret deputatitor so va ridioa pe terennl a ef ria schifa stlatunér’, avénd fatada principald pe Balevardul Blisabeta,fagada socondard po Choiul Démbovitel si fatadele laterale pe cele dou’ strade de comunicatiune dupe lata), 2) Teronnl santas so va socott la 1.50 adencime. 23) Materialelo disponibile vor f piatra, c&rdunida. gi faient Temnl si fern—pentra tnvelltore. zinoul Tnvelitgrea de geamurl 99 va. tnldtura pe cft se va putea, preferindivse iuminarea direct’. 'd) Pentru exterioral Palatalat se va intrebuinta penta fa- tauda principala aprope exolusiv pintra si pentru fatadele lato- Tale, platra combnata en erdmida aparenta,faien{@ sa ten- ccital imitind piatra '5) In deoorajiunes interiérA a sale gedintelor se va ave 4n vedere da se menaja nig pontra a so aged fn ele bust ‘entra Gamer, despre Bulerard i pnt Seat depe cal Vitor. | Pan Sean van pe Tena era shih alaure snénd iad pnp pe Caen Vicor, alee feondare petal Giro 'q'Statoples,fvada tral pel dsneh de comets ANALELE ARCHITECTUREL ‘menilor isting! at ye, precam. gi panoart pe cart se vor ‘leturefaptle matey sa epmodsle arent alo storie na Kon “alata Camoret deputatior si al Senatulut vor coprinde ‘nomal Incdperile specifcate tm programul de mal jos, dispas apa cam sarata.pntra f-caro Tm parte si care var forma dons grupur : Inetperile caro vor trebui sa fe negregit Is par- ‘or i Inodperile cee vor putea agoza la parter, sub-sol sal la tun eat superior, dupa cum se va gsi mat nemerit, Matndi-ee ‘in acésta privinga deplina facultate concurentilor ‘Se specificd cf tribunele care fae parte din Inciperite des- tints se age a parter pot superpus,de eva gst ds euviinta. CAMERA PROGRAMA Incaperilor eare trebue 8 fle agedate la parter 41) Sala gedintelor. Sala. golinelor va fi Incapatdre do 800 de perssne age: ate po fotolitcl, Fotoliuile vor ff individuale, vind oa Tae- fimo 0 60—0.70 si ca langime 1.15—1.25 inclusiv pupitrele, fart vor 8 dinaintea fotoliulu. Cireulafia va fi facile gi bin elle nu vor coprinde mat malt de4—6 fotoliue! maximum. Sala va Bi dispusi in amfiteaten gi bancile vor fi agezate pe palierue, avind 1151.25 largime gi 0.15 tnaltime. Dimensitmile salei vor fi oombinate ast-fel in cltacustica ‘i fie oft 50 pote de perfacta, Tn sala de gedintt se vor ageda ‘8} Banca minisleriald, incapatére de 10 locurt si dispasa ast-fel in elt se psi combnica ou Inlesnire ta Tribuna Prosi- entialé: si si. potd cu inlesnire asculta pe oratorl carl ar vvorbi do Ia tribuna sai de la Jocarile lor, precum asemenca mig pH ascltay cu Ilene ain vite parle ) Tribwna Presidential, spaigsd si dispush asl in ott si pétd domina intrégn aunts: po finga Fotolia. Preyeden- fut se vor dispune la drepta i a stingn cite doug fualurh Jenin cata fan fuel Sa meal foc sa loja.speciaa de unde M.S, Rope cogs mesagl ‘entra deschiderea corprilorlegintre scare va sta ichisd prin inchidere mobil fn tot celal timp. ©) Tribuna Oratordor. aerate putin mal jos de tibuna progideniaa gt avind un pupitru spat <} Stenograp in numét de installa iva do jos at mica ast in cl po acuta on nlesnie pe or2- fori do or Hunde ar vorbi ‘a8 pita comuniea eu hroarls tn, ena inn cg ©) Triwna Ragala, neapatiee de 10 Yocut sl precedat ‘an salon gi de un vestibul. aa 1) Trabuna Publiod, Inpro de 900400 porséne agezate pe banel continue si dispantnd de degnjamonto Indestal- Elmar ape pd sora asd nh 1) Tridwn Preset meapatire de 40 persine, aerate din- sist nce mess sie pea ser, Va communion © 0. Inert entra jamli— i 0 antcamera pentra cuit 1) Tribune diplomatic, tpospatsre do 30 persins 4) Drimuna foltordeputafigf senators,incaatsrs de 40 persine. {) Triduna dametor, ireipitare de 60 porsine Wp Tribune Ofeild tocapate do 00 persine ‘Tote acoste tribune vor H dispnss tn elt. dinsele 8A pota vvedea si ascalta tn sala gedintelor,fird Inst = avea cu dinsa ‘nicl o comnnicatie directa. Intrarea se va iace prin exterior. Cole 4 dintit tribune, precum ‘Tribuna Regala, Tribana Publica, Diplomatiea gi Tribuna Proset vor avea fi-care in trare exteridrd separata, calolalte vor putea avea 0. intrare Dal it de Pagit-pond Suis de Paste mf. monamentl6, teptre do 00-400 partment, pod sre fa cas do rebut Ge soia de reaniune, 2a do conering Ha va comtunica cuANALELE ARCHITECTUREL sale ytinjlr rin o antleamerd. i ex extcorlprinteun feoubgh ef un vine ents 500 pers. Baa. eeneal Toanio oh eo a digo nor pata cla ')Apartamental Praedineal Camere va opin den cabo do inru,srer 90m elon do rocopne, clr Sian ements en Sm caret Svat agth aps mci ak aia lese comantete mat Shah nbn Pryde fino paranentl Prone Ca gt an ee ‘hpartamental. Progedinelat ws copsinde tn cttnetdo'Tuca ies 20 tun ston pentru. Cans A Mig ro BD no cameh do onvoroie 20 m0 Sidon, partmontel va ageat ass net sfc tm comani- caf dime cu partment Prana Camere #3 SM fone conanicre ou ala digo, tm paren unde So ‘Goes Banca Ministerial J Som sf oui crea 8) Cabinetul de leetura dilnick ‘a imprimatelor vor avea cabinet 20'm sl vor fl agedate In apropiere de sala. de Pasil-perdutt. 8) tnuperite pentru So{ial vor fin namin de, 7, pe ‘tind contine 25 persdne pe sean gi 10—15 tn piciére gi ac ‘vind fieeare cite 1 mg; ele yor fl agezato tina Moga alta ‘¥ comunietnd vite Intee ele 1) Inedperile penton Comisiuni vor fi tn mumie do tre, din eare dous Inoapatdre de 10 porséne po seann si una pentra ‘comisitinea bugetara ineapatre de 30 persdne pe sean 88) Inckperile pontra Comitetul Dalegatilor yor fi In mu- mir de done, ineapatére de 10 persdne po scaun sl aysdate ‘tts pite maf in apropiare de sala sedintelor '9) Inedperile pentra audientele Depatatilor vor coprinds ‘sald de agteptare de 20-40 m!, eommnicind cu = cabineta ‘de eonvorbis avind fie-caro circa 16 m? gi precedat de un mic ‘vestibul ea intrare esteriea. 10) Inedperile pentra chesturd vor coprinds o odaie mare do cirea mt, agofata ft <6 pote mal In apropiore de sala ddo Pagit-pordugl gi un cabinet pentra chestorul casier, de circa. 16 1 ‘| Inc&iperile pentru Cancelaria, Camerei vor coprinde tun cabinet pentet director de circa 20 m*, un eabinet penta, Ssab-director de citea 18 m, un eabinet pentru casior de circa 16 mt, doué camere pentra fanctionati do citoa 25m, fe-are, o camera pentmn archiva circa 40 mt, gio anticamert sai vestibul avind un antred exterior separat. Cabinetul di rectorulat cancelatiet va fin comanicatie, sai cel putin elt ‘se pate in aproplere, de apartamental preedintalat Camer ‘acdpert o® 60 pot azezs, dupa eam 0 va gist mal bine, 14 parte, so-so? sat tag: 41) Inckperile pentra Bibliotesd se vor compuno doo sala Incipatére pentria 10.000 volume, si 0 camera pentra biblio ‘twoar de cirea 16 m® s{ deo camera de servicih do cirea 12 m° Biblioteca trebo s4 ab Iesnicidss comunicatie cn sala de Pasikperdat{ 91 ar fide dorit, pe elt spatin o va permite, ca ‘el agede tot la parter ‘2)Tneiperile pentra stenografi so vor compune de 4 cabi- ‘note pentru stehografi gio eameri de coreotiane, avind fic care 25—8) me ‘Aceste cabinela trebue dispuse ast-fel, In cat se pote comm. ‘nica ou Tnlesniro eu cancelaria Camerel st ca stenograll si [PORA merge la locul lor in sala gedintelor fara a trace prin incinta salet 8) Incdperile pentru Restaurantul-Bufet se vor compune de sald avind circa 70—80 m*, cu. un oficid. i dependin- {ele neoesaril, precam tun mio biurod, cuhnie, olaie de sor- itor, camera, pivnita soparate etc. Acéste Incdper! mu vor comunica cn Camera de eft prin salonulrestanrant, iar pentru tote celelalte tncdperl va fi 0 Intrare exteriérd. boparata. 4) Tnciperile pentru postt gi telegrat so vor compane do 2 camer, una de cires 30 im? pentru public si alta do ‘tea 16 m, pantza amploiag{ si vor fi dispase aatefel tn oft odaia de distributie | st fe inleniioaacomunieain on sla de Pagi-perdayt en spartamentnl Preyedinteiat Const do Minit 8) incpeie pont itendent vor corn 9 execs x 6) Tnckperite pentru porta vor ooprinde 2 ol p Upto de erro svn reorva o ole mare pena Ambra desbicataleellr @) Inohperile pentra corpul de gard& care va faniiona nommal in-erle de goflnge for copinde.o sala de gate eu 50 non! fo odd ponte lor Me sari 9) Inebporile pentru postal do se vor compane dep ais da elie puoi 30 de sold, o ola: peae fetal yout un depots penta o pom x diet anaie {is pope. Nota Difrtte notpert din pivnite saa sob so, care at rornnen disponibile, 20 vor Inucbaints ponte. natataiane Calocorlor,maginslorpantraHimlaacts electrics do Dito pentru Ino, otal divers alto material Watsrcloweo usin se Yor depone poctt svn puten separat pentru Heeare grap de taciper.aviad lamin di UiL, Pontraevacuareaeabinwialo, 90 va sdopta sistema ‘te tont a Tego SENATUL PROGRAMA Inciporilor care trebue si fle ageqate la parter 2) Sala gedintelor Sala gdinfalor va fi Inoapatére de 130 de pes, agedate pe fol. Fotolinnle vor individnale, avénd ea latgime 0160 —~0.70 si cea Tangimo 115125 inelosiy papite, cate vai dinaintea fotolia Gircaatia va i fucil6 gf bance na vor cuprinde: mat mult do45 llut maxim ‘Sala va fi dispust In amfitéira gi baneile vor fagezate pe palio, avend 115125 largime fi 0.15 inaltime, Drolet wor Goats as nt actin safe tts pote de perfects. Inala do fda 2 en na a) Baanea ministerial taps do 10 four gt dispust afl tnt a pott comunica on falesnre ca tribuna prese- dential i st potd acuta oa “nleanite pe oratoit cate ae ‘orbi de la teibnna sande Ta Toearlo Ton, prooam asomenen ag mini posta aah eats dn tte palo ‘ait ) Banca prelaitor va f dispusa tnte'o pesitiune separa, Incapavéro dé 10 tocar, din cate unul, cal in ‘cap al banc formind un fotolia. individual, va f reservat pentra mostenito: ral trong ©) Tribune pregidentiata spatiéss si dispusd astfel in ott se péte domina tatréga adanare; pe thug ftolialpregodinto Ir'se vor dispone la drépta. si lasting cite dout fotolne! ‘entra cot 4 ssorotar. In fonda thane se va menays tn lo! al logia specials do unde M.S Hogelo citeg snesagiul pen- fu doschidorea corpurlor leginitdee #1 care va sta inchisa pin Tnchidero mobil tot ce tale timp @) Tribuna oratordor, agezatS pain mat jos do tibuna pregedentiala i avfnd ah papitea sation ©) Stenograjé in naraic'de 6, inetalatt ia nivelal. de jos a hemiciolat gt astfel eft sa pita asculta eu fnlesnine po ora tort, de ort altundo ar vorbis st pota comnica eu biarourle Jor, rae taversa sala gadinjlor b Trbuna regat, tte do 10 nou prestnt do tun salon sido un vestibal 1) Tribuna publied, inospatére de 200—300 persone, ngorate pe banet continuo gi dispaind. de degagiamente indestalstsre Spre- patea A leene st tepede evacanta Ia cas do tebuintd 1) Tribwna preset, incapatdre do 1) perms, agoeato dina: intoa nor mes, spro'a pitoa ser. Va Comunica cao camera entra jumaligti so anticamors entra euroe. 4) Tribuna diplomatica, incapatore do 30 persine40 |) Tribwna fostitor depulalt 9¢ senatori tneapatsre de 40 persone x) Tribuna damelor, incipatére de 60 pereine, 1) Tribnena ofteiata, Ynedpatsre de 60 perssine. ‘Tote aceste tribnne vor fiast-fel dispusen ct dinselest pots vyedea siasculta. in sala godingelor, fart inst a ave ca dinsa thet o comunicatie directa. Intrarea so-va face prin exterior. Cole 4 tnisid tribune lit & g, h gi, vor avea fie care olte 0 Intrare exterior separata, cale-alte vor pute avea o intrare exterigra comun, 2) Sala de Pasil-perduti Sula de Pagieperdult va fi monumentala, incapatére do 180-250 de perstne In piciére, putind servi Tn cas de treba- Inga de sald de reuniune sal de conferint&. Bx va. commnica ‘cn sala gedingelor prin o anticamerd gi cu exterioral printran ‘estibul ea un vestiar pentra 200 de persdne, Hl vai contral ‘de unde sh se péta dirige In ort st ce parte a edificialat '3) Apartamentul Pregedintelul Cameret va coprinde un cabinet de Inera de circa 20 m:, wn salon de receptiune de fren 50 mo camer de convarbire de eirea 30 m4 si do O anticamerd si va fi nst-fol agodat in clt 68 aii lesne co- fmunicatia maf intiit. et tribuna Pregedentialé st in urm.oa. ‘pattamentnl Pregedintelut Consilinlat gi cu cancelaria Ce mere ‘D ‘Apartamentul Pregedintslat Consiliului va coprinde tn abinet-de focra de cirea 8) m?, un salon pentru Con- Siial-de Minigtt de cirea 501 ms.o camera de convorbire do firea 20 m#, si 0 anticamerd, — Apartamental va fi agodat ‘astiel in oft 24 fe tn comonicaginne directa. cu apartatnen: tal Pregedintelai Cameret-gi 24 aiba lesne comunicare on sala gadinfolor, in partes unde se gisesta banca ministerial. ') Cabinetul de lecturi dilnicd gi odaia de distributic a imprimatelor vor avea cabinetul 80 m°. si odaia 20 m% gi vor fl agadate ia apropiere de sala. de, Pasitperduth ') Incaperile pentru Seefinni vor fi in numér de 5, pa- tind contine 26 persdne po seanne gi 10—15 tn picidre si favind fie-rare 10 m,.6 m ; ole vor f agedate tna Tingt alta ‘i comunicind, tte Inte ele. ‘7 Incdperile pentru Comisiuni vor fi in numér de dont, sncdpatore Be-care de 8 perstine pe scann, '8) Incliperile pentru Comitetul Delegatilor vor fi tn nn- mie de dont inckpazsre de 10 perséne po seaun gi agedate lt so pote mal In apropiere de sala gedintelor. '9) Iheaperile pentru audientele Senatorilor vor coprinds fo sat de agteptare de 30—40 m= comnnicind en 2 eabinete de convortire,avind fle-care efto 16 mi precedat de un mio ‘vestibul eu intrare exteridra 40) Inciperile pentru chesturi vor coprinde o odaie de ‘cien 30 mf, agegat® oft sp pote mat in apropiere do saln de Pagit-perduti gin cabinet pentra chestorul casier de circa, 16 11) Inciperile pentru eancelaria Senatului vor coprinde ‘un cabinet pentra director de circa 20 m*, un cabinet penta subdirector de circa 16 m?, un cabinet pentra easier do tirea 16 m, dows camere pentru fanotionart de circa 25 an fiecare, gio camer’ pentra archiva de cirea 40 m?. so an- tioamera’ sat vestibul, avind un antret| exterior separat.— Cabinet directorafal cancelariel Senatulut va fi fa comuni- fatio sa cel putin elt se pote maf tn apropiere de aparta- ‘mental Pregedintalul Senatulut -ncaport oo 40 pot apoa dap cum so va get mal Dito, tie parior, su sol sat etme. 4) Incdperile pentru biblioteed se vor compune de o salt moapaiére de 10.000 volume, de o camera pentra bibliovecar Ge cirea 16 m2. si de camera de servicid de cirea 12.m Biblioteca trebue s4. alba lesniciést. comunicatie cu sala a Dap dodo, po ot spel © we per mito, ca sf sage tot la 2) Inckperile pentru se vor compune de 4 i fonografl gt o camera de corectinme, avind flocare 25—80 m ‘Acesto cabinete trebue dispase ast-fel tn eit st pot co- ‘monica ot fnlesnire cn cancolaria Senatulut si ca stenografil ANALELE ARCHITECTURE! 4 eth arg i ol tr tela psig, fet toe prin incinta sale ') Incaperile pentru Restaurantal-Bufet s vor compan de") salt arind trea D705 cx Un old do pending ‘oonsnriy prenm bare, euhnie,edaia de sovitor, camara nit sepnmatl cto Aoste Sncpert ni Yor coretunien ct Renata doef prin salon estagrant, iar pentra tote oole fin motpet yao intrare extei6ed pact 4) Ineterite pentru posta gi telagaf se or ompune din dont oanre, aires 55°» penten public galt de ies prs nal vor ras atin ce Infect communiatin cu sala do Pagicperdot,# en apar- tamentul Pregedintelut Conailinlui de Ministri : WD) Incpero pnt intndent vor capri 9 camer ds leet a enka @) Inviperile pentru postar vor corinie 2 ol ‘) Uniehor do servieia ov vu reserva o odale mare pon- tra imbricata desrcatal reer 3) Invaperile pentru corpal de garda care va fanctiona nuthin aide guint vor copra 9 dae do sede pon- tm 2b soldat io odd pete ofteral de serve ‘) Tnckpete pentru postal de. pompiert so vor compane dio) cdais do gare pert 2) do" sola 0 o¥4its penta ‘thu posttar gun deposit penta 0 pompa si difrte ele Bin penton ‘noun Diese incipert tn pivnie sad eub-sol, caro ar ranuca disponibile se vor tnerebung ponten instalaianen ‘Mlonoror muginslor pentra Tomine elles gt ca deposite ‘ents lomo, edtbani qe divers alte materiale ‘Watarclosee arin, se vor disp po cit so va putea separa pont fisea grup important taper, nd Ine mint diet Pent evacuate cabinetelor se va sopta sistemal de fout a tego ‘Atragem tn mod particular atentia architectilor ro- ‘mani, cl iutoemirea proiectulul definitiv yi dirigerea lucra- rilor o va avea unul dintre architecti romint care, faind parte la concurs, va fi clasat mal sus printre romial. ‘Acésta constitue wn iademn puternic pentru. artistit nogtrit si 0 garantie contra favoritismulut in alegerea celul ce va trebui si intocmésca proiectul defini as STATUA LUI GHEORGHE ASSAKY ‘Acum doud-zeéi deant o statua era cova necunoacut tn tara noastra, de st doringa de @ reaminti Domnit ce sit ilustrat ‘pe olmpif de résboan sai vreun soriitor, veoun luptitor pe ‘arena gtiinifed, Inféfisindat in marmor& sail tn bronz, era ined de malt in peptueile multora, Greutijle ce a trebuit st Je Inkimpine bronzul din fata Uuniversitatet,ridieat. tn save nirea eroulut de la Calagarent, sint ined proaspete tn. momo- ria noastrd, De atunet bulavardal Acadomiet sa inframusetat cu alte dou statnt, a lal Eliade sia Int Lazae. Tag, la rind Toe, vor aven oa treia statna, aceia a Int Gheorghe Assaky. Leotorit nogtri ati deja. cunogtint& de cele ‘alte dou, Miron Costin si Stefan ool mare. E de obsereat c& Statnele din Bucuresti sint doud in marmora st una fn bronz; cele din Iasi contrarid, doua in bronz gi cea de a treis, AS: ‘saky, in marmord, In ast® privint4 ospitala Moldovet © mat fericitd, Cina nu a avut ocaziunes si vada of eoalptura tn patra, expusa sub ceral liber, in scart vremo st deterioreaz, ‘rapa, prinde maschiG, se Iaverzayte, contrariul bronzulUl, co Gureazi veacurl. Marmora e bun’ pentra muzee eae en total defectuoast penten piata public8. Regratim c& comitetal co ‘ga dat silinge pontra ridioarea statuet acelui carele in-Statua lui G. Assiat purla numele de Gheorghi Asaky, iar dupa ant re- Teaiind in pulbere sufelul cel tnvia, se tnloarse sinul Telus ce Va font urdil gi erwia lo-a-una se tuchina prin Togirea virtufes* nu Iuat'In do aproape oercotare acsate ‘motive; do almintrelea nui se pot aduce de ot lane, pentra slrguinja ce pas In stringerea fondu necesr. Eun ce stronid ch uno! din istriifnogti cat mat bunt, desere pe omtl cru at Mt ridioim statue a pe un om fatal cn nutres spirtul metiouos al inl Michacle Stari ‘Si aceasta st seis gi tiparit pentra tinerimen qoolar, ca stio cine suntem gicine am fost, do a ne eandsce preamic gi Dre inimic™ chiar ty anul, cnd de ta teibana parlamentaat, ‘nul din oratont in vazd do pe atuncl zicea c& ,adaog’ & ‘Yooe putin insemnatA pe Inga coral gonoral gi unanim, pontra plata ce mertat Assaky din partea Romnietttreg. © fig en aosia Int Gheorghe Assaky na pte s& nein spire de eit respect; m vremurile do amoreala. co strébiten Moldova la inceputal veaulu, acest noi Lazar muncosto-po ‘apote in Hitraturd, In siingo, in arta, lasind pretutindentur- ime do o activitate exemplard. S&nu uitam e& el sa ooupat ‘de architecnra gi dopletnel Un biograf ne citeazAtablouila Jat istorioo nmi do patra, cele mai eunoseut, malta reproduciunilr sant: 1) Muoma tut Stefan cel mare fa clatea Nea 2) Biltia Moldovenitor cu cavalerii Teuton: 8) Tealamentut lub Sef 4) Alezancrw col Bun priming tne ignite de ta imperatorele Paleology. Ridictad o statue Tal Assaky, romfnit dovodese ob gti 2 prefuiased munca acelra oe, frdpreget, aii Incrat pontra ‘ropiigie,Mstnd un nume tn urma Jor. Marmora o eta do sub dalia amicalut nostra seulptoral Georgesca, e&fuia Bucuresti-ttdatoréza si po aocia ridioata ‘m amintirea lat Gheorghe Lazar. Asay repreintatgetnd po scaun, pin urmare tntia statue ce pelos.» poza Cstenitcre a Tut Miron Costin, a I Blade Tut Lax ‘Artist sa srvt, coder, do basooiefalInrat a Braxelles 11865, are se spune co frto regi; de almintelea nn © nwoesitate mult ca 6a sememe, sh reproduc textual tr suri omulut; tn arta, gi mat ow-sémé tn arta soafptorat, oa totulaltole sunt condifanile oe trebue sa indeplinéso 0 a rare de asemonea natu, ‘Ne facem o via plagoro aducind aci felicitailo nostro ut CGeorgesca. In opera de fat, mal mult de eft tn ort care alka, dommnia. sa dovedegte calif artstce oe Fao multh ondre. Tnima ni so umple de bucare cind vedem succescle tnarlor rountn, Sfirgivom odata ca nenoroeital obieid da ne adresa Sntruna Ia string, orf do lta eghavem novoio ? $i nu 6 regre tabi, c& pontea o stata ea a eronicarafat Miron Costin no am adresat una polone, iar una sculptor italian pentra acon ‘In Blade Sant ele dre eapodopere lueravle ete de sub daltelo stating ? Taré noindoim. Singara, In adever, do Yao, esto aosia semnata de Prémio, statua Tut Stefan din Tag. Dar Postamentalacestel oper eqostro? Ko reproduetie fe a _ satne!Toanet «Are din piala Piamidslor din Paris simu tn ‘ro mare semonie on bronzal ee suport. Cestianea piedestalulal net statue, mu ar trebui toomal trecuta ou vedere, Reusit a ool putin suportal eo va servi do bard marmot ridicate in arintirea Iai Assay’? Not o dari din tcta intima Tc ota, trimitem flicitart aculptoralat Georgescu Srerax Giocantax. one ANALELE ARCHITECTURE 143 DESPRE ARTE $1 DESPRE CULTURA LOR | ‘TARA ROMANEASCA i m. eee? Hunt fora entra « nls art. — Arie inte tn sistema genet led uel nae — Cerebus «per pate {er int Bol de ate mines ~ Inanvn star at Mm pice gi enna tmp fundamental penta una eo ‘aia, pe tla ate rate a ?—~ Det {nnn ni Deena n+ ary dar conde nape pate orguaates slat ~ 5 dou oni ears do wlan ‘nea miei. ~ Flee desman oa supa ate Sl nos ee populares arc ~ Nessa oi ra a entra nore arb. Tiara produ art aspen sulle Bawa ~ Coat fe dont Conta Hag Tn tara nostra se ftimpla forte des cu interesle cae mae le natianet si fie confandate a interesee pariclare alo indvide- lor. Ne grtbim dara declara o& ea oe no preocup nu sunt alt at, et artle, gf au vom eden, sperm, mn greg aa pre- ali in numele e, post stlucte gi funn! lerative pentru antgu. Coca ce cerom e asiguarea culture atl, asgurarea oruul arti al et, gi dreptaten care tebuie st preside in- teun guvern national. Tara alae net 0 obligatane etre metio- * crt; dare date a incaraga talent, dare a ile tor tl, care ist st nobila yocatiane a artlor,stadil gi miele lag extiva dspositile naturale ‘Am site l-care om posed simul artistic, c&artele exit tn starearodimentart aoe co popor; dar acest sn, din noe, se conrupe cind eucatia nn ‘vine in ajutor, eo dooscbire mare Ing statea de cuter a artelor gi starea Tor de sebatce, Art de acetea, ata tore plapinda care na pte prospera de atin rijlocal poporelor unde gustl ¢ desvotat,simtimintele ridicato | si vude nine cotura morula gi ntloctualt nn © numa un cu- nt degert Arle cer af iubito ef paso pentru asf revela ( secrtole lor: sieindipsesce poesn ime! i simfimintele prin cart am peas To sini. ne va Bou anovoin{l a oerea con |, mat mies incatare ta fata prodacaror arise, Liga de gust | sido educaia nectar, vor tree alitur! eu eapetle oper le mat strait, rts cerea nit 9 migeare-a sofletlul; le a pri cao curiosilate, impresunen lor se vor serge Indah ia memoria nist, nelasind nit o tntiprire Fara exagera,eredem of faculailearisten sunt fort lito tn scietaten: ost, gi va tebuitimp pentru ale desrolia; dar oie lpst ue pe Oe impedio da cutiva rtle? pote ea serv av argument pent foturarua lr, cid sim e& chiar ast call eontribuesce ale forma ? tit dosvoltatea liber tuivlor facultilr una popor Bing liter, arte, chiar insti i object, tte tnd Ia ees re- sala, urmatit on aia straint de naunile moderne. Dact aceste xpresunt ale unet societal nu pot avea o desvoltare. parle, tao ea ou pote ating pefetia a ot de oat e-eare dint’ tele nat eebue st existe i'r ear asin lear. {oto acesteexpresinnt ale civilsatit nnel mation, cea mat independinte, in mersl 40, «arta. Dar ara 6 tot de oda ideie 4 miloc de expresizne; cel dae cngetare, smimintsl artis {lat precedézd semnul acest vs al inaginatet nt ma dobindesce 6 realitate, na iao form desist de ct rin semnal care tenis tenfa, Idea ins gi forma ce da artistl suot nedesparite in ate; | elegant mitered inn nr dnl; eae eorpaat cu seta. Milocal de expresivne, semnul prin urmere, acta 4 limba variata a arteor, acest obstacl ew ear artist intr ade- 7 sa in it ci exprimo ide, i are lei ale cag euin-ut tal, Trebue dar o educotie pentru arte ex Sf petra ty, spre a familasiaa pe aritt ew litnba eu care se vor servi sl spre ap forma gust, ect din acest punet de vedere framosul se impune prin autoritaten eapetelor oper reeanoseute, chiar de nu le-am, Inelege, a gi adevéral la cet enti past al wet. ‘Artle, considerate ase, ineep prin doctrine, prin credint, i jung la"libertate mai tind, cin artist, posedind bine partea material artes, dad un sbor maf liber engetiet lor. Legile spi- ritulot sunt dar acelegl in diversele ramuri ale desvoltaret sale, siarta, ca sliterile gi seinfele, itr in sistemal general al eda cael tunel natinnl. Pentra a asigura enltora artelor, tebuese tote rijlocele ce inteebuingim in instruetionea publieg; gi preeum vem gcol i bibioteet tn care so forméza intligenta gi inima ti nerimel, trebue st ool! gi musee pentra formarea gi degvoltarea sustulal et Ari o pretente prea mare 'a ered el vom putea tmprovisa o-academit de pietor, de scalptor, de architect i de masicantt ‘de genit; et arele vor infor indat en putere; e& vom putea riva- tiza eu natiunile cule, Seolle de acte nan dat nictodata gi na vor ‘da geninl,eelor ce nuit an; dae pot servia ‘I desvota in ce ce sunt favoratt de naturd. Artista se nasce artist, ca postal; ¢ un nde~ ver vechia, Vor mal addioga ci in arte, ca In te, © anevoie a face pasurt de uring; asemenen cercitt sunt condamnate mal de Inainte a da resultate negative; gar f trst, Im adevér, a ne pre itt deceptiunt descuragiatore. Modestia i aspiraot a ajons a fi jn tara nfstrd © conse de sueces Am véat ef in arte trebne sf deosebim, pint a Ore eare panet, artea materials teehnied de parteaartistck O geola de arte bine Organisatd, va putea #4 formeze eu folesnire tinerimea a minui eu indemivare pens, molela sia sealpta,« proecta gia executa ‘un edificia, w da i fine tote secretele practice; dar in ceea ce privesce partea artistic ral ef, bine foeles trebue mirginit ia ‘re care prinopit generale carl numat #4 dirigh talentele Ori nalitatea find cea eintia ealitte a artiste, a-T impane un sis tem de precopte gi de regull de composite, a-I prescrie un sil, 0 manierf, ¢ a da 0 loviee de morte iniiativet individuale gi ibere inspied ‘Hird a perde din vedere deosebiren ce stabilirim, sf cereetim scum unnl din principio fondamentale ale organiser unet geolt do art. Tato goola de arte @ necesar a nu desprti invétamintl pio~ ture, seulptoret si architectarel, nu numat ef ele aa de bast in eomun desemnul fo diferitele sale apliear, a find c&junimen ftistd srebue xf trllaer4 In acoa fraternitate din eare nasce 0 femmulajiane bine intelés8, Acest mod de a studia artele a condns pe Italia Ia resultatle cele mat fericite wi adi mat tote popdrele at pus tn Iuerare. No cerem ea linia de demarcare a specialit- tilor in arele plastice st ‘ispard eu total : eeulptorul vafsculp- tor si pietoral pitor; stot ins mat multe puncturl prin cart artele se uns, ig impramati mijlcele, afin fnvémint commun. E esonfial prin urmaro, in orgavisarea stuilor, a ine fn sé fceste analogt ia nu despicti even co este firesoe unit Deosebit de aeestes, na vedem o imposibilitate ca un artist si poli imbréiga, in ceea ep alt mal general, ite trele ramurile ‘acest Invélamint, chiar de ar remine special totr'una dintrnsele, Artele nu cer neapirat ca seiinfele, deosebirea specialitiilor, si iment nu va contests superiortaten unol artist care ar poseda texpresinile lor diverse. Operile Iu ar avea ealttile cart lipsese {in genere operlor prodasedintr'un punt de vedere eselusiv, ar armonisa mat bine en lnile ediieilor pentra cart sunt des- tinate, Cn eanoseinya principielor, seopulul si mijlocelor 08 in- Arebuinjéza fe care art, ar disptren pote acele grezell cant fae ANALELE ARCHITECTUREL desea ca o pictur oA fle tract ex un bas-relief, un monument de seulpturd ea 0 imagine pietuala, um edifcit ca o Inchipuire lestinata a saisfuce noma prvires, fird a tine in simi lege sreutitet gi conditjele excontarel, Artigtifantichitie, af secolalt ‘de mijloo, af renaseeret itaiane sunt un exemplu de cees ee pot cesta artele din acésta apropiere. Limba comund a stieloe find desemnal, el e basa ort etre or- ganisirtartstce, Tote sacrficile nistre pentru a crea. seoll su peridve de arte, pentra a forma gustl prin desvoltare facultitior fartstice le natianel, ar reminea fied resultate dack nam da acest invéint rola insemnat ce trebne sf ooupe fn instruc ‘anes publict. Desemnel, eum s'aqis,e un mijloc de expresiune, 6 limba, pe care suntem nevoil ao studia precum studiem pri ‘pele gi reglile cuvintulu, pentru a putea si ne exprimian ide ‘i simjimintele;fnsemnatatea sa, prin uemiar, lind aceigt, © n fpaeat a "introduce de timpurit tn studlle junimet artiste, ‘Dar desemmul na e necestr numal in arte; prin epictrile sale 1a sciinje, ela dat un shor nod industriel, gi trobuinta sa in deo- sebitele rainurt ale eunoseintelor, e recunoscutd aide tote po porele cult, Seoile de desemn din Franfa, Germania, Hala ete, sacrifiile fieute tn acest din urm& ant de Englitera pentru a perfectiona metodele acestal invéyimiat gi a erea geoltnoul, do ‘yedeseindestl importan[adesemnulul). Desemnul, ice un autor, ‘a ajans a f att de indiepensabil tn et @ de creat cA, int"un vi ‘tor apropiat, vom invéta st desemnlim precur favetim s& serim®)- [Na vom cerceta pint la ce punet desemnal e introdus in siste- ‘mal nostra de instructiune, st care sunt rosultaele ce produce, (Ort eum ina, existh gi ar fl Torte Jesne a da 0 desvoltar viincidsd in instructiunea primard gi secondard, pentru a pregiti chiar din prineipin.tinerimen care se destinéza pentru educaia profesional sad artistid. Dispositile fret se desvolta prin eser- étarea lor, si nu ne indoim c& princiiele de desemn linear gi chiar de desemn liber, predate janimel intro vista frageds, vor forma nu numat mina gi ochial, dar ehiar gustul, Elini| inrepead ducati tinerimel prin desemn, si acest popor ajunse a produce omit insemnate i arte, litres sine. «Pamfl cel mal faimos «pietor din Sieyons, — die a Laborde, — facuse a se primi ca ‘reguld gi chiar ea lege obligators, ca tot cop st iavete a de- ‘eemna mat inainted' serie, ma? fusinte da tntreprinde vre un alt studi, si generata formata prin acest minunat sistem, dete > SGieciet mat multi atistt de ct sritr, 1 dete mal cu osebire ‘ace public deient care fa judele competinte al lat Ietinus, Fix 5 i Apelle.»8) Desemnul insi'na © arta; precum tnvilaméutul sever, acest ‘instrament al agetirel, au ne da gi talentul de seritort, asemienea, sidesemnul nu constitue artstol. Dar stufial a8 pote servi a Gesvolta observatia, a obicinaispiitul a proporgile x! armonia linilor,« da fn fine memoriel,acea agerime prin eare patrundem sine intiptrim in minte formole obieetelor ; sf aceste resultate +) Atk de ytle de deen, tee af mal mention nsemmace Uillgeate+ Neorouph iano gi Seaham, erate asemenea eu eopal da wal qh ie Berea, Cours dlamemaze de desn Parse ne esinn i In neste °) Lecomte Lard, apts Yuppiation dow a 80h. -Qontre cents ans avant Jets Crist, Papi, Te pos famevs pelt ie Sjeion, ava fait admetsre pour tpl et moe comme Ll oblige ‘ue tous es enantsapprendralent « deiner avant erie, avant Sen- “Teeprendre aucune autre nde, ot Ix géodrton formée par cet excellent Tryst dosua bl Gree plas arts que Gexivaing af donna surtout ‘ee public dat gui egy compéteat det de Phidiae et @Apll=ANALELE ARCHITECTUREL ‘bu sunt att de despretuit, Pentru a studia metédele gi practicn fattelor frumise, tebuesce o go0lk pentru aceste arte; Inst fe neaptrat a o fatemeia pe tnvétamintal desemnolut geometric si ddesemnalu Ibe, organisat pe o bast mat largt in golile primare si seoundare, Aeésta ¢ cea dnt conde a organisicel artelor Intro fart Dar acct conditie nu ¢ de june. Arclefrumése nat 0 exis ten fsolaté In sina] net natant Kdealul lor © in regiunea se Jor si a simimintelor mart; dar trebue o form’ materialé pentru 4"Lexprima,trebue concarsal mestielor care proceda din apli ‘rile desemoulut I industri, pentru a realisalibera inspirayie ‘artistulul, Dact voim ea arta st alba ridaein!adinet in natiuney ‘alt sh ingriim a" asigara aoele legiual de Tuceitort intligent! si indeminatict cari pon in Inerare eoncepyite et monumental, ‘rebue si creim alaturt oa viata artistic, viaga profesional. Ags ar, ca intermediar intreo s06la superiord de arte g instructiunen primard a desemnului, eredem necesarit organisarea unet geolt speciale de desemn, dup modell adesea imitat *) al gedlelor Speciale de desemn din Franta, Prin metédele lor practice, artele nu sunt mat mult de eft rmiestrit innoblate, ridicate de genfol artiste : muff din artstit ‘cel mari ai, debatat prin caviora modest de Inritor, si acexa ‘nu “a fmpedicat da face capete dopers. E un adevtr necon- {estat ago file care af sciut 9 supue industria tnrarire ar- felor, a atine remltatele cele mal fericite. Far& a urea eursal socolelor pentru a ofuta exemple depéetate, Franta, unde artele sat atit de tespindite in poo, ne lovedeste indestal superiori~ tates la care o naiune pote ajunge Io arte si industrie,aplcind ‘veste principit la organisarea of artistic gi infustrial. Misinnea bine intelést'« artelor e d’a se inspira din tote sorgintele vit ale voles net (8rt moral, raigimne, pate; de a domina, de a di- rige actvitaten et spre tol ce e mare gi frumos, si d's imprima tae tulor producerilor, acl caracter de expresie si de frumusete fir de care materia nn poteavea mare valire, Aga dar, prima condi tie pentrn tnllorien noi seolt de arte frumdse e d'a pregati din prinepid organisare larga a instrctiunet desemanulat; a doua ‘a erea gooll speciale pentru formarea méestrifor. Sei cf obiectanile na vor lips pentru inlturarea. desemnn- 1 din sstemul instructianet poblice. Nise va dice ef tinerimen ‘ni pote perde timpal a desemna, clad aoost timp abia ieste de ‘june pentra a invita a cit gia scrie; dar deosebit ed desernnal rn pote f considerat ea 0 perdere de timp penta eel oe se decid ‘4 Imbriiga 0 profesiune, a xtudiao ari, vom observa ed forte pu “tint profit de inatruotianen ce primosetn gcoll gi ea tote acestenin- struetiunea nu sa considerat ined de niment cao pendere de timp. Desemnal nu numal e@ nu tmpediea celealte studi, dar Ine’ le ‘ine In ajulor; efet adresindu-se Ia facaltaile cele mat vit ale inteligent, el d& un interes studilor, ilesnesce inveyimintal sorierel, ait de anevoios in temucle sale abstracte, si pregiteste ‘0 basi solid instruotinne artistice gi profesionale*). Tota tineri- °) ‘ngs wi Geeanin arent i intodae in ole lor meio allt de Frees ?) Le ede Lalonde, Rapport our Pepplicatin des ats inde. ee suarquos bien yao te dein est en ngage qwascune design prio om ‘evita ne romplae..arare est ane pate de dessa, Tenelge seal ai Terman “Aprende ax enfants lex proportions echoes par Tha: ‘rs gues haventionnls qui eomposet 1 WSS higin bine deans ot deem « Hinks pe tare nie doce orb sat ser nao loco.» Seirea face parte di desea; a oseo ritcze dao prot sngur. A inva pe coll people Incr {lr prin bicit da figura obictle nature © se aug destin fee tne isting; «pen ag apa fe Iter, len i laren acstr gu de comente eae compan severen”_ 15 snes din geoll nn pte ange a Aneta dar mt pot aspire a deveai meseriat, industrial! sdesemnal maa penta cing tn sadn de pri ‘Mani de asain, esemnal ¢ on mloe de desveltare pontra Aalntleadevérat artist. Cet co wor avea disposi natural, vor prin’ acl iniiaea, vor fae exe ditt pas petra a trece ia {cole speciale de devemn, in geln superior dort fromose. Gu acest chip sela de ate sea rerun. in tne eat a in avov‘r disposi artice; gi eet ee so vor Ingla In vocajunen lor, vor avea ino fnlsives da tree insole profesional de a ‘gi face 0 carier’. 8 - * Arta industria voreiiga mult prin acaihaproier ine {nie vom forma aetl arith de merit east onorene tara rin producti lr, 8 mqegogtt indents de gust ear or da un ajlor tose arta, interpret cw intlgentt oncepurie sale Intoriaartelor, pe care am ons? aesea In acest sudur, ne d&g ack exemple eare verifich aso nos, In antchiate arta confund oa industri, i ele mat tic one ae deoibese prin framuseen gt armoniaformeoe. Jn timpal Renascere, care profuse aoea mulime nenumérata ron, scalp nem, mole, vase, nse alte, etre finota gusta orginaltaten desert lo dato adovéatd va lore ating. ata da mina nse, et 2 popor,etea et ops genial aap prodaoo gi d's rita a conompil cle mat grande, In. sectlal noseu in fine, ceen ce ager euperio- Flaten Francie in puncol de votere attic nda. sunt {cole peal de dese, goal de at trumbee gi mal pre- ode toe, aces fendintaspniaat poe da un sina cu ffs, trsbuinjele ou simfiminta, magna cu rata, ca r= ‘monisaacesth plet vit ale najane spre ale fae s4coneareze in un singursopp: mde, Inavitiren gi progres Francie Nico a object asemenea ch respindivea insrclune deaem- ult, popolrisarea artelor ce propinem, nu mint peo cone de sicon pent witoral actin a ie Dar actor regunde fe in fot tinpl, tree sf tinem seme tendo nnot fyoi, In seroalnosry, ads msord nu otal ch a inlesn ‘lewroltre talentelor gi forma un pubic capabil da infloge {ita apretelartele, da neta fun element nod de tains penlradinsel, Onnisare artelor ast tlt va sail din Princpt'o grada(e, fr do cae ain ettea in dfectal da even ‘© cask numerisd dari de doun mind, pe care ain expane ‘muri defome ot {aro care artlesunt inc pain guste Acta gradaio 0 credem neaparat:naiunen niga va Boh Inala participa lao educate aera eral; dar ume ta- lentle vor pate urea aoe sear care conduce de In lementele dle dese govnotic al dsemn Iker, nyla special do despa, flo acest n goa de are frame Na erodem oe vor gti ml ear simp amoral ihe tet atelor pnt a sutine of soll sunt de prisos pent ilo rien lor; cele evident et nto fark onde are lpsse en to- {ul unde pl at mused a fox o fistiane, nnd gust mal toll oafacere de moda, ar f anevoie ale cron intl fl. ta sara aaa, itr : © c8 lint arealsa un progres, cit de tc, rt un centre de impasine? A dito desoltrenartlor in fara ontra firh gol de desemm gi de art, {rd muse a fi ceva in contra nate Iuruilor. Fink sre, entra de atuno, ‘ints lamina universal nn ar ten exit Fito diertinne central cane si determine gi 8 coondonn migerile une nin ne-ar gee presupne vila ot moral Aci lege reslézh dolar snfiminl arise, dervoarea arte Cail fa ‘nine sh prin radtcind pe lintel nos, le trebue etna Jord inspira, le ete un cera de mpulsune car oeeze* rigsarea ako ie.46 ANALELE ARCHITECTUREL Blaton ne spane ok omul devine asemenes obiectelor admira- ‘anol sale, Acest adevér al marelut filosof athenia, a primit cea ‘mai via confirmare tn tot curs itor. Antichitateaelasick nu Inelegea frumasefea fisict despitth. de frumusetea moral; si ‘euvintl xzlenariis. att de det aplieat de amici, de recunos- int, de pieiate po operile de art, si mat eu sémi pe vase, n= sma tol de odaté fromoseten si bundtates, Insemna merital ‘uprem. Aces! mod de a considera artele, era proscris chiar de institute lr. O lego Thebandpriven reproduceren uta gi s1= Dieetelorinjositére ea o violare & principielor artel, ratunet st ‘morale publie gi eondamna pe artistal culpabil le pedepsile cele mat aspre. Aristotel pleca din acelag!prineipi etn recomanda a fri veerea tinerimet de spectacolal urtulul Maxima tut taton ajunsese a fo eredinta, Femeile Sparte se Inconjuran de sfatuele luf Nareis, Neren, Hyacinth, Castor si Polux pentru a ‘ven neincetat sub privre, tpl frumosetel perfecto, pentra agi fntiphri fn imaginatie, eregond of sul acée'® impresiune vor da Inaseere unor copit ramos). Lessing interpret In acelag chip vieele mumelorluf Alexandra cel mare, Aristomene, Seipion, Au- rust, vise M@ care figuréz8 un sérpe, simbol obicinait al divinitt- {el Preoenparea nelncetata in care trtiai femeile grevilor, de tipal fumusete divine, pretutindent reprodus de arta, le urmarsa chiar in miloenl viseor. In {ara nostri, ande priviresintineste mat mult Incrunt neplt- ‘ewié, unde, prin comumperea gustalul, ne am obieinut'a admira fi ceea oe nu merit dmirarea, s'am fi intemeiati d'a cred ct tana din causelestrel ndetre morale e chia ipsa artelor frumése? Acésta iufurie a frumusetel asupra sulletelor e un fapt_ din cele mai josemnate : simtimintal neinteresat al frumosetet na pite si existe de cit im sulletelo noble ei singur ar putea apropia. ‘pe oment tn admirarea operilor de arti, Monumentele architec- tural, tablourile,stompele, bronzuril,statuele, modalile,luinoa ‘ace ideal, pind de poese gi de tnctntar, ace! vis pln de stra- ire al imaginatiet si genial popérelor, ea timpal produce 0 inpresiane adn’ asupra sulletelor si pote chiar modifiea mora- ‘varle si gustal unet naan Coletiunile de obiecte de aet8, museele sunt prin urmare ne~ ‘esarif ex gi geolile, pentra a forme gustul gi sim{imintele unel natiunt Pentre janimen artist, studil for ova initia tn stil gi ‘metédele anticitatel, in arta en care atitit cet mart ai tiut x piltrunga gi se exprime secrete frumusefel; pentru public va fi ‘un Invéylinint pct, [Negreit, pretenta @'a reaisa n sourt timp tn mnsed complect ‘ar fun vis degert; dar tntr'un eere mal restrins aeésté necesi- tate nu e mat presus de puterle néstre : elementele ni lipsese. Moltamita generosite dul general Mavros gid. Dimitrie Sturza, au putem ce e& posed an ineeput de mused, in care senlp~ tora anti, bronzurile, nomismatiea, eeramica si alte ramart sunt rapresintate; am dori insa ea aceste colectiunt adunate de autorit lor cu sacifet insemnate si primite cu recunostinst de natiune, eh se instaleze eit mat netntirziat tntrun local apropiat pentru dinsle gi sf se complecteze pe tot anul. In interesul stu- flor artel, am dori asemenea si so adaoge pe lingl aceste obiecte de 0 adevérath insemnatate artistic gi archeologies, 0 coleotiane de copit de gyps dupf capetele-toperd ale statuariet fntice gi dupa fragmentele de architecnra gi de ornamentare mo- rnumentald, AcéstA colectiune e neaplrard pentru geolile de de= sermn side arta, si sscrifccle pecuniare oe ar face fara no sunt ‘Ut de mar, ca ef ne fact a amina indent realisarea ef. Am dori, mai eu oeebie, st se adune in acelag local tte antichit *) Haultoct. Conre @arciologl. p27 9) RaoutFuchate. Coats Parctolope, Io. cit {ile tarel, san modele dupe cele ce na sar putea strimata eu i Tesnire. Antichitatle pret find legate tn punctul de vedere istorie siarcheologie de existen{a néstré nationals, mésurn acésta ar ‘la un resung in t6teinimele se romint, In starea néstea de rine morale si materiale, asemenea inceputurt ar fio incurs siare din cle mal mart, cet am potea in fine #4 gicem ea, daca fartele sunt ined e&ate in fara nésted, eel pugin buna vointé nu lipsesce pentru a le rica Ajungt la acest punet, #& Incheem aodst luerare resumind elle c@ am cercat a desvolta Misionea orf efrul gaveen, mal eu oxebice i fara ndste, ind civilisitre, eo datorie pentru cet ce ti sorta ef, a desvolta prin {te miloosle inteligenta gf moralitatea poporuel, gi un drept lo- sitina al nationel care Ya incredingato, Nimenf nu va contesta, speriim, droptl Ia collard al unet Yr, eet e chiar dreptul et Ia ‘viata, Dar aoésta eulturd trebue af fe armoniGal,trebue ea tte facultatile natiunel 8 fie de o potriva desvoltate. A sacrifca uncle dintinsele, a le lisa in adormiro, ¢ a sacrfia interese morale, pate chiar interese materiale nepretute. Prin urmare, artelefri- meee trebuese cultivate oa si seinfele gi litre, trebuese incor. ‘porate tn sistomal general al intraetianet pubice Pentru a asigura dar organisarea artelor in {ara néstrd, pro= punem 41) Introducerea desemnulat geometric gi cu timpul desemnnlat liber de ornamente, in tote goolle primare si secondare. 2) Crearen a dous geolt speciale de desemn, tn last gf Bun revel, pentru mestile carl se rézim pe desemn gi pe matemati- eile apicate ; Aceste dont geal vor avea rept acop d'a proda tinerimel ce se destinézt Ia induatriele desvoltate de arte, eunoscintele teo- rotice si practice nocesarit pentru a tmbriiga o méestrie ; gi ti nerimer artiste, notiunile indispensabile pentru a profita de stu dile din geola de arte framése °). '8) Crearea a dous gelt de arte frumése, in Tat yi Bacurestl, {in caro si. studieze architectura, picturn si seulptura, In aceste col stadile ek fie tooretie, practice gt istorice *). 4) Pentru inlemitea stadilor de art, anexarea In museee din Tas ¢i Bucuresti, a dou’ colectiant de gypsurt dupa capetele do pera sculptural. 5) Crearea in Bucuresti, a unl mused central de antichtatt nationale, ‘Santem in aurora une efoce de reinvere, de regenerare pen~ ‘mu romink, dar sttebatem die forth ritice, Acemens timpu sunt vote in deceptt amare, in descurogit, 19 desertiun, ¢ iment fn va contestasimtomele une trate amorir care parea coprinds pe nesimfte sulle gi ale ineilui in umbrele el adormitore. Ge- inl motif par> a fifi @acupra natiunit gi a Y tntunecs viitoral cea umbra negrelor ele aripi. ‘Trebue tnsft re a pede inima, 7) reemonet at do tt wa oenpt do ernie de atte prin ciple de geome ide stoma, rope de aritectar, emt net ‘irae pentru stn artform geere Adocom amine eon ce Var adat As nest aden, ch perspective om pts stds fr easing element for de gooetela dseipnh; «8 sajiintl poporilrse deve mal ead pei saint develo Ui Sine Ghat met ae sane ‘hen epector ect mat fnsenate din storia atl: antelatn elaich ff ronanorn Taian oe 2) Din Tahresce i Aesandreeu (piste) a creat in at lt rn ame strage aenunes Efe aspen olor do arth; d. Aman, plecnd tintrat punt de vedere, voit asemenen dea deechide un atelier de ie- fark; not ordi ara ima eh revalat. Credem dare © inpal a asp mint lo tsoce pena 4 tego rsliatl ce umaese Se fare pare = itoral- ato al iret va agua, od ptr, sulp- font architec it or da on pe eeu areoe ql vor era Speen pent clin gs pine or,ANALELE ARCHITECTURE sar ebue a despera i a miri numéral celor bil de aoéstt fila pati, epri a pondrelor care sim{ ined lanturile cagetire, ind Tantutile servitudinel polities sunt sfrimete ? Pentru not, soldat lide, creder tn virtuten gi 1n lumina ef, pentru @ goui negurt'e ‘ot so Intokese, Libertatea porta pe frunteT o flack cerenscl : ‘eugetarea, Namaf ea e saverant « Inmet Vom dice dar color co ‘espera: af respindim lumina, #8 respindim idee, st lomindm nationea, dac voim a vedea sorele vitorult stlucind tn Wt ‘vlenddrva lu In sino unet nafunt care aspir la vat, sunt po- ter ascunse; trebue sk soim a le desvolta, Sinn mésurdin ener- i, vointa néstrindividuala, eu energia, eu voinja ce pote dese figura adesea un popor : poporal e uriagt in momentele sale de cntusiasin "Park a stribatat timpuet mat grele, gine vom indoui ‘re de vitor ef, not eare eanoscem faptle sul istoice ? Tre- ‘bue dari punem in actvitae aoeate fort, gi numa instructia- ‘nea publick face asemenea tinunt, instractianen adevérat libe- ral asbfel eum o injeleg poporele civilisate unt epoce decisive pentru viata najinilor: nu ne indoim ef epoca in care ne alli o din aceloa. Vitorul fet depinde malt e la acest punct de pleeare, ie sigur ei nu vom culege de eit ‘ceea ce vom sei de timpurid. $8 semanim. Daet aspirim la un rol in concertal najiailor eulte, dact simfim misiunea nostré tm Orient, trebue si nn ne grim artele ; e&ct ele vor contribut a forma inima si intoligenta rominior. In adevér, ind ele vor des volta si vor inobila gastal natinnel, simtimintele si ieile of mu vor reminea in urma D_Brersonn or SAVA HENTIA Artistul Sava Hentia sa nisout la 1 Februarie, anal 1845, ‘in oftanal Sibigel, comana Sebog din Ardeal. Un unchity al 8%, fotograf, aname Zahatia Daciulesca, védind in trecerea-t ‘rin Sebeg cf mioul Sava, caro urma la goéla comunala, avea ‘o deosebita apleeare pentra desemn, 1110, eu dinstl si, fn 156: 41 aduse Ia Buourescl. Aci peste tre anf, Hentia intré tn goola dle Bole-Art, In acolag an inst, adic& in 1865, mértea smulse te acest bun gi singur eprijinitor al artistulu caro a ff rémas ‘ast-fol ou tatal Hipsit do mijléoo, dac8, concuring, nar fi isbu- tit et primésca o modest burst de Ia stat. Cu actsta — si cu ce mat putea agonisi de pe mict Iucrigi — se sustinn el in ‘timpul color cine! ant de studit, pind cind, absolvind cursul, ‘a obtinat premiul in marele concurs de streinatate al anulul 1570. ‘Tot im anal acesta, eu ocasitmnen, expositiunil do Boll-Arte, Hentia obtinu medalia clasa II pentru portret. El expusese o pinzit ce tnfitga pe d, Caligari In primavara anulal 1871, primind bursa pentra stréinatate, Henjia pleo8 tn talia, unde visits mn sborul paserit mat tite rmaseele din oala mat'de frunte orago alo patriel Int Rafael; ‘apol se opei eft-va 1s Roma, iar de act se indreptt spre Pe Capitala Inmit*, dupa cum M1 numesos, cu drept cavint, Vie tor Hugo, marele poet al secolutai ; spre Paris, oragal cétre ‘care 6 atintese tte priviile tinorimil stadidse, cltre care bor tte aspiratiunile ‘Aci intra In Academia de BolleArt, intr elevil lul Caba- nel). Dar abia puta ice artistul : «Am ajuns t+ abia ava timp st frmezeo lame de frumse magi vat de mun- vest so non’ Inme de neenzut 0 noaé vat do ipsurt ‘se desfigir inainten lat prin intrigelo mor eamarazt at fendi romisesers in Bucuresi,—~ gi asta namal din caus no- capnbiiti lor—ministrl Tell ais rsa cise acoso, Ist inchipueste oricine ce va se died a reminea tn mijlocul Parisulal, cstate imenst; in mijlocul a mat mult de dows rilidne Jocuitorl, ca total strein gi fird mijldee. 01 do sigur Imiseria ar i sfirgt aogea co cla miserabill Ineopuse, daca nisce suflete tinere, nisce suflete noble, nar fi fost ack pentea 4 sprijini desnddejdea, Mal mult studonti romint, Imire care Gail AL Viddeseu gi P. Obodenara, care uematt In drept, M. Mironescu, la setinte, si alti al ciror nume no sctpa in acest ‘moment. now’, dar sunt adine spate in inima artistulnl,con- ‘ribuir, fe prin cotisatiunf lanare, fe prin procurarea de Incra, la sustineres lal Hentia, jutindu!l astfela-gt urma studille. La 1873, adiea tinal doilea an de eind so afla laParis, Henjia ava ecssbita ondre de a fiadmis Intre exposantif Salonula, cx tabloul s8i mitologic: Psichea pardaila de Amor. Trimitind pot in tard acésta pinzi, de mArime natarala, co tnfatigéza po Psichea dormind po unde, scildatd do razele argintése ale Tune}, d. Booresou, care p'atuncl era ministru al ealtlor gi al instractinnit pablice, fica antorala et, dupa stéraintele d-lut Aman. pictor st profesor al Solel de Belle Arte, o mica burst de ‘ima suta dout-Jeci delet pe luna, acordandu si o sum de opt ssute do lef dropt reeompensi pentea tabloul Pvicheet ce era destinat pinacotecei Musoulut nostea national. In 1874, Hentia, termindndust studiolo la Paris, se ntrso tn {ard sifigura printre cet de'nt#i la Expositia de Belle-Arte ce avn loe fn Buentosot, in ima aoelat an, en abloul Peicheet sieuo noud plinzi: durora, ce chiar datunc! s ayedat la ‘Teatmm National, In Joja Saveranilor, dup® dorinta exprimata do MM. LL. Cu aossta ooasine i so docorné modalia clasa II pentru pleturd mitalogios. La Septembre, 1875, fa numit ca profesor suplinits, iar tan an dup acces, In arma concursulu ce a depas Ia. 3 folie 1876, ca maestra cn titIn provisorit, de desemn gi ealigeafio a Extornatul eocandar de fete din Buouresol, unde functio: nécé si astie{i. Tot In aosst an, 1876, a fost namit ol gi la Asilul Elena-Démna oa profesor do desomn gi do pictura. Jn timpul resboiulut dia 1877—1878, cand tot Romamul gia opus prinosnl pe altaral independentet néstre, Hentia Inc nia stat, inaotiv. Fiind atagat ea piotor pe ling’ marele cuar. tier general po tot timpul r8sboiulul, ol a lverat_mat multe pando, soene prinse de pe naturi in foga evenimentelor si-a ppenelaint, dintre cart cole mat multe s'ad cumpérat de M. $. ‘Rogele, caro ‘Y confori, ea dovad’ de thalta s buné-vointa, ‘medalia Bene-Merenté clase Il .pontra distinsolo salo lucriet sn plea." Multe din aceste pnze, Irate fn timpul eampaniet Roma- nilor in Bulgaria, so glaose gi In pososinnes D-lut Ghit4 loan, care © un amator deosebit al artet sl un bun eolectionist Cea din urma Incrare do insomnatate a artistull gi cea mai mare, inst prin dimensiuno, oste Intrarea trivmfuld a tut () Alesandra Cabanel, oly a Tat ie artist de an leat rar clgua. se datorisk ner oper, into cao pod Flrotin (881). EL a exe: ‘tt petty yalatal prairie Paria cw ajtor Int Benowvlle, dont Se-fce medal inigind cle dowcaprede tani. A obvint © meda- Tin de ondve la Expostia Univeral din 1607 (Paris). Tn 1858 « fost na tt Calor gi to 1886 OSsier al Lagat do wor, fr in 1805 a os a+ Tee cn mem al Asidenit de Belle-Are, im los at orte Vernetus ‘Traian in Sarmisegetuen. Ea a figurat In Expositianes de ‘ArteFramése o9 s'a deschis tn primavara anulut 1881, tm- preund eu o Venierd, co sia véndat, gi alte panza, Cu acésta fccasiune Hentia a objinut premiul II pentra pictur istoried, jar fn tomna acelaiagl an juriul Expositianel romane din Sibin, ‘unde el trimisese portrotil regretatet Ana Davila, 1t deoernd diploma de onde Tn anol treout is’ conferit ,pentra meritale sale artistice oa dota medalie Bene-Merenfi, Inst — din erdre negresit— ‘gaoésta tot declasa I, proba e& el nu gia vénat dstinetiunile oficiale, act, vorbind maf sus despre cea Gin urma Tacrare Tat Hentia 1 cea mat mare. am pus parantesa: prin dimensiune, asta nn Insempézl de loc o& acfté ping mu e de 0 vale reoontestats. Din contra ! Tablonl Iatrarit triamfute a tnt ‘Traian in Sarmisegelusa 6 0 erare monumentald. Compost tianea emagistrala i desemmul destul de corec, Henin find ‘onal dintre rail pitort car sci manai in perfeetiane con- ial desemnatorata Desemnnrile Int sunt adevérate ginva- ere gi omultime de bucit! tratate cu creional (fa plume) sunt capo dopere do perfocinne, intratat observatianen este ‘lind de adevir si executianen de fine. ‘ack tnsd excoutinnea tabloulat n' corespuns agteptilor schiel si nm e po deplin Ia inltimen net pinze de aga, va Tore, trebue 68 ge (ink sé de Imprejurdrle defavoraile fn carl produ, de tt fal de neajunsutt on care artistal fost nevolt sf lupe: Tips mileslor binese!—cel bogttia ra bitat nil o data tn age pictorlut, —a uno atelier cum fe cade, a modelelor trebuincie ; gi ¢ do datoria. guvernutat ‘mm las in pli gn ltare aoéstA pinzA co povestesto tu elocinté epopea cxiginelornéstre. Local acestetpagine din istora parielgt din istoria aretroméno e negregit Int’ Ga Jere national qi este o vasine pentru not 8 am Hsato orop- sit tn sala do la biseriea Stravopoleos, unde artistul a fost silt so lao de la Bxpositiones din 1851, ‘inet minte: Neluarea tn sémf a tutulor jertfelor ce aoéstt pn a costat pe atist, va fen total fatal pentra vitor ftelor in Rominiat Deja ne plingem o& artitit nostri nut fuaret peril in ereatiuni mari,nu se mésér8 ou opore cart ‘formeze epocd, cial perd timpal gg usézfortele cu schite carl nu cer multé inoordare de manck gi cheltuiatt de imag ‘naitme, sca portete banalo alo unor mutre gi mal banal CC vret ina‘ artigtit sland din banaltat i sso aven tureze in compostiunt matt end, in genere sacl, sunt sigort cf nirglvor vedea rambursate nic cel pain cheltelile mate- rialaluf brut? Bxerptal at Hentia va fl ee! maf descuragetor pentru toft cart ar voi sft ia sboral speeInaltelerepiunt alo ariel! E dar de datoria si de ondrea tntreget corporation! a attistilor dea stra on aoésta ld desasindst st nu s0 dea vittoria») And cind aosett uitare fai de artist se va repara tndem- ninduvse ast-fel si mérgh tnainto—clcl a dovedit e& poseda fnudestul calitatile pictorululistorio—Psichea rémane os mat ‘mare oper a To! Hentia, pe eare nel destiinuesce ca un artist ‘adevérat, ea un pictor ales si magistral. Poate c asta vine ‘acolo cA subiectal, eoprinzénd maf mult& poesie melancolica cconvenea mst bine naturit putin misantrope aartistulat, bind, ©) Seri im Ma, 1900 ANALELE ARCHITECTURE! timid gi muneitor, CAct—cata s'o spanem—Henfia sufere de vvFo dout-zeot de ani de o surditate aprope desivéryita, resul- tat al unor frigurl tiide oa care s'a alos din inundatia de la 1869, Artistul gedea pe atunct Intro east pe Tocul ‘unde azi se afld hanal Babic gi era tn puterea. somnult ia noptif end simti rieéla apot eo ajunsese 1a tndltimes agter. nntulut. Bet inchipueste orfoine griza omulat tn prime} care abia seapa gol i not tn délal Schitn-Migurénu. Astfel el nu pote auf nimic din cosa oo so vorbeste, dac,—de o inte ligent& rari,—Intelege tot o8 i se spune, numat dupé simpla rmigeare a buzelor. Aoista a contribuit de sigar ca si placi ‘maf bine, de eft aduntrile, 68 ritioésed po odampil gi prin pa- url véndnd orf peisagele ca blocul pe genuchi, off pisirile. ‘0a pagca la ochit. Cu téte acestea, departs dea fi un stlbatic, el, ea figura’! ‘tat do simpatios, pe care se asterne un vél ugor de palida ‘melancolie, si ou inimat deschis4, e ool maf vesel in mijlo- ‘eal tnet petreoer. Pentru prictenil laf e un pelevinagi eu deo- sebire pldout doa Ina drumul Cotrocenilor. Aci, tm curtes Asilului Elena-Démna, intr’ césuta modest’ i tnire patra ‘pereti abl, acoperitt aprépe peste tot eu panz’ fromos 21 gvita, loouegoe artist git amintego cu placere momen: tele petrecute in societatea Int gl 0 operelor sale. Tati aci un efeot de apns de sére: Méra, care se arat pri ‘iritintre umbra noptil ce intunecd plmantal_ gi lumina ore- ‘pasculel oe inflicteéza coral; alaturl, Tirgut Mogilor cu curl csitatile lu; mat departe Pelegut repedindv-se printee stint. Tet un portrot de beizadea ; colo trl bie(t diavolt sorbind ca 6 piedtaré profral din pahare Ia umbra frunzarafut din faa cfroiumlt; mat dincolo, 0 Romdncd duoénd-merinde la cimp ; inesee un manuchia frumos de mandre flor, qi altele. pot schite de tot fell, Ineratl Incepute si neispravite, tote aceste ‘and un farmeonedescris acestet umilite Jocuinte a umilitulat artist. Indatoritor, desintoresat, dedat cu suferingele cart Ind felt in rabdare ele iubit de toff eI Ml cunose gil sci pre- {i Acestia, de gi putint la mumér, sunt inside ajuns pentra fll face 88 uite tte necazurilo co a indurat si indurs tne el ‘tat omul eft gi artistl Toue 1, Rogea ae PRIVIRE GENERALA MONUMENTELOR NATIONALE a ‘MIJLOCUL DE A IMPEDICA DISTRUGEREA LOR i Printre cliirile banale ridicule cose ridio8 astAdt gl prin: tre dirimatorile co {i fae mila Ia vedere, inttinim de Ta un ccap la altnl al faref ruine mare(o si monamente strélucite din ‘impit trecutf, amintind vremuri mal feriite In care so gasea 0 dati Rominia gi rile loouite de rominl. Multe din monumentale trecutulat at dispiirat ca total sab ‘greutaten veacurilor; iar efto ne-ail mai rémas urgisite gi ne agate in sémd, abea stat in ploide, slabite de cutremare st ‘yromut rele, Acaste ladiri variate din secoful XM-lea tmpros- patéra artistalul schimbérile troptate ale artet sia gustalul, frebuincidse nnef desvoltaetartistioe gi aduceistorie deshagint folositdre in privinga stare politice sl inteleotuale a diferitelor ‘iuspari, Cu deosebire sunt epoot de desvoltari mat puterniceANALELE ARCHITECTUREL imistoria popdrelor, acestoa sunt: monente de fnilorire eind ‘igeatile mine, puterea militara si desvoltarea artistica for- ‘méraun buchot armonie de la care nu ne putem Ia ochi intrinsele gisim gindiel gi expresiunt frumése, care strinse {ntv'o limbs placat, sunt un isvor neseeat pentru o arti now’, Inte’o cladiee istorio8 nn admitam numa formele materiale, cei admirim péte mat malt amintirea vre unui om ilustra, a tunel epoet sizélucite sait valérea sa pontra istoria artel pe ‘care nicl 0 imitatie mu o pote da, iat pentra ce trebue 88 t- net a monumentele vechi si atndiem valirea lor artistica toric Selinta archeologiel imbratieéz8 cunostinta acestor si un architoct trebuo si candsea diferitale ‘start gi stilurl prin care a treeut arta architecturala ; nu tre- ‘bas 4 se faci deoecbire etnd e vorba de admiratie, 0 frie cca Curten de Arges gi Treiafetifele din last se pot. compara ca. tedraleloe gotige sai monumentalor grocest, inimna trobue st se tnflicareze Ia tot ce e frumos, penteu a produce, ceva. deo- chit, e&cl daca eclectismul¢ interzis pentra a produce, sim eeclactict pontra a admira. ‘St studiem prin urmaro eladirile néstre pentru a duce may ‘eparte firal desvoltarel lor artistioe, Intocmal precum aria ‘gréoa gi monumentele echt se studiaza pentru a se trage fo- Jose dintrinsee, iar am pentraa Ye reproduce Se studiaz pen- tru a segisi modele carl fn urm s& se transmité sub impulsia ‘une nou! voinge si a unnl sentiment personal, ea chipul acosta ‘sed nagtere aor Incriti originale, astel orl c= sar face 6 imitatie, gi imitatia e tot-d'auna palida. Din nenorocire, ‘tocmal avesta ¢ defoctnl goblet de asta! care ridicinduse in sistem, apnck pe o cale gresita; c&cl sistemele chiar cele mat ‘bane sunt o piedied pentra progres in ara, ole tmpodie’ ma- nifeetarea spontance si personala a artistulal, spritul 80 na ‘ote sbura in afaré de co ¢ permis, itt de co aprépe sigur ‘mai tot-d'auna artist cari rationéda mult, produc opere si ‘a0 in nchipuitl ‘Studierea diferitelor ramure ale productiunilorartsticeaflate Js nof fncopind din timpurile oele mal vechi si pind asta, ar forma un isvor de tnvéyaminto pentru o desvoltare viitire si fr revarsa lamin noul asupra productiunilor artist a Euro- pel orientale, putin emmoscute, din lipsa documentalor scrise. Din tote ramurile artistice, architectara presinta cel mal rare interes in fara lanol. Monumentele néstre efze mat sunt, ‘desi lisate tm pérdsire do malta vromo, Iupt tn importanta fou ale vecinilor nostrit gi Tntree in frumusete pe ale multor popéire din Europa, 88 ne incordim dar puterile pentru a Te astra ca si nu ne blesteme gonoratiole vitére. Fie-care mo- ument ne aminteste figura unul domn strilucit, ne tmpros- ‘pAtézA faptele mérete si isbindile trocute, elo sunt célbaza ‘irtutilor cetdjeneset gi a InvBtamintelor artistion viitore; monumentele ins at un sflrgit, dispar pe nesimiite gi cu ‘tot respeotal gi dorinja do a lo pastra, ajunge o vreme cand ima mal rémine pétra pe pétra, se duc, luand cu dénsele in hhaosul witarel, amintirea c'an trait vro-o data. S& se facd dar esenurl, si $e descrie fle-oare monument In. parte, cas inde cel putin o inchipuite serist, neytérsa pentru istoricit viitori, Numat adipa{i cu asemenea sentimente putem piyi ‘etre un viltor sigur do mirire, oatre care tinde naginnes rromind, plind de vigéro gi do staraint. 1 Arehitectura néstri in mare parte e religiésd side origina Dizantin’. Arta bizantind so gisesce In tte yartile unde ‘sa introdus biserion chrogtind de orient, aoésta e una din oe 49 ccausele pentrn care se afl: si la not: Pe dealt parte, prin legitarile tndelungste, Oriental, 41 mal ales Constantinopolaly ne a transmis direc civilisayiunea arte sale, care se tntinsese 4 vécal do miloe pind in cecidentul ouropaan. Pe end im- periul roman de oceident so stinsese sub incursinnile nesfi- ‘ite de barber, in orient Constantinopolal atragea admiratia Tamol intregi prin splendéron artelor sale, sorvind do logaturd fntee oriont gi oocident. Aga dar, stadiul arhiteotaret bizan- tino intoreséz de aprope istorin arte! romaine, si yedem dar 2 oa arta bizantina. Pomtra a fi Inst mal comploct, originea artelor Ja not trebae ciutats eu mult Inainte, ea trebue c&utata In epoca romani, end Dacia deveni provincia imperiula. ‘La Inoepatal eret chrestine Carpatit si peninsula balcanick ‘emai ocupate de popire de origina tracie’. Parte drépta a andre caja sub stapinirea Romanilor qi in scurt timp tot peninsula Baleanioa deveni colonie ou earactor roman. Bar- Darit de peste Dundro 7 nolinigtéan des, sf Traian, pentru a ‘scdpa imperial de teibutal Injositor o» pliten Dacilorsi penta ‘8 Inlatura nelinigtea ce le cansa marirea puteret Dacor, treou Dundrea la ine putal secolnin al IElea i supune oporal Dae In urma unor rishée erincene, Poporul roman stebatori Invingeres Dacilor ca pe cea mal mare isbainds a imperial, Degi mu-ne a rémas nicl o urmé de constructiant din timp! Dacilor, ef tas& erat un popor Tnxos gi bogat. Pe columna lat Traian din Roma sunt roprezentate baso-eliefurl fn care se vod vaze protise Inato do la Daci, inte alte scene tna iu care se vede o cApitenie Dacd oferind tal ‘Traian 0 tava eu obiecto pretidse. Intors la Roma Traian, cu prada ficutd tn resbel,ridied fora Traian. Sarmatit, Mesaget gt Soiti, pops mat vooht ca Dacil, cunogtead arta ffarariel in edt na mal rimano Indoiald ei Gotedacit carl erati mat fnaintagt de o&t déngil, sf nu fi cunoscut arte argintarie Colonizarea Daciel se fica in scurt timp si lus 0 desvoltare repede sub dominatinnes romana, Se ficu peste tot drumut, apedueta, se ridicara terme, amflteatre gi temple, Ruinele din Sarmisegetnza, din Apulum gi téte cetatile de pe malul Di- nitel cate zae sub pmint, ne invederogto munca titanicd a poporatal roman in scurtul timp de la Traian pind la Aurtian, cond barbari atacind de t6:e plrtile imperial roman, pentru putea apdra retrial imperialul, Aurelian retrase legiunile Sale fn drépta Danarel, lasind Dacia prada Gotilor coborii de pe tétmurile Baltiool, ka Marea Négea Gotit pridaré gi pustira trio ocupate de Romant gi Dacia- felix, dup cum o numeni Romani pentra fertlele ef ctmpi deveni cimp deschis jafurilor barbare. Cu mivalirea Gofilor, 0 ‘sort amard incepa pentru natianea Romana care strinst in ferverul mantilor ea Intro ghidoo, agtepta In zadar timpurt ‘mai linitite, Goti! so agezard in clmpit si imbratigara rel sgunea cregtind. Tesuurul de la Peteisa atribuit Gotilor pa sini, aratao desvoltare a aoostut popor In timpul gederet sale {in Dacia. ‘Dupa Gott se n&pustese asupra Daciot in secotul al 1V-lea Hon, apot vin Gepiait de ném ca Gotit si dup dinait urmaré Avarit, o now. spets de Hant cart vin prin secolul Vi-les giim scart timp se Indreptéga spre apas, agadinduse tn Panonia pind cind Carol cel mageit sfirdma in. seeotul al Vien Un popor care avo mare influenta asupra Rominilor fa Selavinit gi Anti. EC se aflad in clmpitle Daciet gi la. veninea Avatilor cdutard adapost in mun{it ocupatt de Romin{ en eare ‘¢ Imprietenir up Avari vin Bulgari, popor de rast Mongola ee Toeuinitpo Volga, Avaeit fast vin paste dint s-isubjuga, dar in oa nd Bulgasit so soutura de dominafinnea Avarilor gin seco- Jal al Vien treo Dundres gi ocupd cimpiil, ajerinduse tn rijlocal Sclavnilor, cind Bulgari ‘si peed nafionalitaten se slavonisée fn curind, pteind numa de Bulgar precura si Norman de nume german farddesnayionalisatt do Francezt {m milocaledrora oe agecaserd. Peoenegi, un alt near do slbatiot stabil! intro Nistea gi Sire, sant striate armatel antag a tee In Tra Dupa Pecenegt se aritard tn valea Dundrel pe Ia anul 1100 Camnait alto lo de Mongott gi ta fino pentru a complecta Janjal do barbast, Tatarit do rast Mongol gi el, ném Infor ‘or gi col mat eamplit din eft so nipastisort asupra,Dacet, nimicese po Cumant. Platt din Asia, pustiéed. Viadimiral, Moscova, Kiovl,¢ ajang tn Ungara, Navaires Tatarilor san dui pn tm tomeio taoopatarite do voovodate romine gi pro- {84 patal cel nof unde avea sf ge reverse noua patard do Romant a descilecaral Tn tums atitor nivalis! barbaro,nimio wa se mat alese do ppntntol romtnese, td elvlizaia romana se gterse ca pl bore, oragole ford. distrnss i tngropste sub proprisie lor a amaturt. La flecare invariune, Romfnil reteigindn-so iar tm tmanft,pindeat timpol cind érdelo barbare parseai. fara pentru a. cobort fn clmpit putin es putin. In fine, dupa ‘mul nelinist, ajunserd a se organiza In mit stato gi tn se colul al XitHea fa drépta Dandret erait voovodate ca tara Sevatinafu, fara fat Lyortioy im deépta. Oltalut ou knezatelo Jur Ton gi al Tat Fareag pla tn Ol, gaa lt Seneslan In stnga Ct ara Fa Lyte, care tdte erat yoovodato valnche sub suzeranitatoa Cugarllor. Vranoes 9i Rtmnica erat loeuita de tin grup compact de Romtnl, asemenea si tinntal Bact al Cimpulungutat din Bucovina, Fighragl si Maramaresa, tite rat loite do Roratat, Ca agezaren. Balgarilor poste Danae Rominit fark despary(t m dows. Cot do drépta Daniel re ‘rag in virforle Bolomnilor gi in Pind, dap cunh fiouser i fratt lor din Carp, cad tmpreund cu Bulgari sub stint zea bizantin8 fn socal XHea gi resoulindu-se in_secoll ‘unmator, soataré jugul bizantin prin viteia lor st forméza imperial Romino‘Bulgar sub dinastia Asanilor de origin r0- ‘mind Sub Ioana imperil Romine-Bulgar capa un rename eligi Ge sen al XIVSou cao fits do fnatismal innsufman, ‘Atunot paterea Ramtnilortrece de pe matal drept pe cst sting al Danae, sub stapfnirea Basarabilor, RomAnit grapatt fn state cu mult inaintea Bulgxcilor, ist aveat organiza gt biserica Tor 29 dem dar care ora arta bizantini la Romint pe acele vromari Imperial roman stabilindn-so pe malarile Bosforul, gsi o civilisagc izvorith din Asia, sub influenja artel grecest. Bie zantinit se adresad la artistit dinSyria, carl aducead din Asia ccunostingelelor inaintate in arta olin. Bolta care elemen ‘tl caracteritic al arial bizantine so obietnnia chiar din se solul 1V-lea gi al Velen in Syria sim Asia mica ‘Po elnd imperial roman do occident s6 sframase de mava- lieele barbare, Constaatinopolal remsese singural centru mal Tminat si exersa influenta artalor salo asupra tntregulal oc- cident. fn regione néstr’ influonta bizantina era direct, chiar din secolul al Vi-lea sati al Vil-lea,adic8 tnaintea. sta- bilire! Balgarilor in mijloout Sclavinilor, nt mat remine fn: ‘doialé cf architectara izantin& sa introdus la Romi, pote ‘chiar 0 dati cu erestinisinl ANALELE ARCHITECTUREL Pe cind tn Constantinopol se ridiea de Justinian, Sfnta Sofia, cel mat mre gi impunttor monument prin Indrinéla conceptiunel boll gi a proportiunilor neobicinuito pind a- tanct, popérele celolalte se influenjati de noua directiune si splendére data artt bizantine gi finta Sofia servi de. model stutaror oelortatte clad Atunct arta bizantind lal 0 desvoltare al céret caracter 30 pistrd tot-d'ana gi cu t6to shuciumarile iconoclagtilor cart pusesera In pericol chiar existonin imperilut, arta bizantind rengi a se monfine gi a Ina continu 0 desvoltare. inflortéie pint in secotnl al Xen sub dinastin macedonéna, Peloponszal,Tesalia, Rpiul gi Macedonia, ocupate tn parts de Valachi, transmiteaa arta bizanting in Baleant i tm Car ppajt-voevodatelor valache, onganizate dupa elu! statelor fen- alo din vécal do mijlo, De si planal bisoricelor pin la acésta dats remase mat a colagt cain timpal Inj Justinian, bsericile tm fajado ins Ina forme mat tnalato gi mat elogante, bolta tm loc. $0 agez0 direct pe pendantivt ca la sfinta Sofia, Icepm aa. se ageza po ‘mm olan cirenlar care la inoepat ardta putind indrasnsla dea 0 ridica. Bolle. Inoepard a so tmalfi, ajungind ctte 0 dats pina la dout-spre-dece Cam pe timpal acesta Bulgari cizind sub bizantint, voovo datelo romin, ajutate do yremuri mai buno, patinda.so forma, fn state onganizate, genul architocturet greco-romane din Po- Toponez se transiniss la popécele din Baleant i Carpal De i ‘monumentele ndstre cele mal vecht n'a date, © aprépe sigur & Ia desotlecaren lui RaduNegra din munti bisericela din voovodatele romine avéi caracterul biseries! Domnegtt din Cartea de Arges. Dup& formele sale architectarale, acca oli- dire singura mat veoh, sion tte 08 traditia spuno ce zi dita de Radu-Negra, ar 8 cu putintA chine 9 fl existat acést biserict fn Argos pe vremea fntomeere statulalromin. ‘Planul biserioo! Domnogt! are forma patrata,o bolt lam: to ridicata pe un olan eilindric se rézema pe patra pendan= tivl, Bxtevioral ¢ decorat in fol cidiclor grecoxomane in stratur orizontalealvernind de petra side cAramida. Acosta ¢ tipul bisercilor din sooofnt al [Xen pina ia al XTHea_ din Plopones si care sa tnting intro reginne tndopariat la Bale gar, In Serb m stale romtno gi la Ragl, ‘Arta la Rontnl era ourat bizantinf pind tn secolul al XIIL-ea is'a pastrat modificindu-so dupa vremurt si potrivit. gusta Tf local, pind tn sacolal al XVIIEJea, dup cum se pote ob serva la Snagoy, la Mitropolia gi la. biserica Domnéscd. din ‘Teegovis I Stata Damir din Craiova i monastiea do In Hore Tn regiunea Moldovet forma plannlat ¢ cu totul deosebits, mai la tte bisericele planul e 0 eruce cu tret abside circulars fn interior gi poligonalo sai rotunde la exterior, i cea mat vveche bisericl cate nea romas © din mijlocul secolalut al XViea. Cu o jamatato do seco! mat tn urmé gisim in tara romtnéecd monastirea Mealulat din Tiepovigto, zidita de Rada cel mare, care aro asomAnare fn plan cu cladirilo din Moldova. fluent’ goticd so gisogto In Moldova mat la téte bi seticele i acdsta cn doosabieo Ia boltile usilor gia fe. restrelor. Bolta gotiea invontata tn Franta la finele secolulat ‘al XTLlea, ajunse In sourt timp a so respfndi tn t6t& Europa ‘chiar din eeoolal al Xit-oa introductnda-se pind gi tn Rusia. Introducerea ef In Moldova se esplick prin contactal ou pute rile occidentale gi mat ales on Polonia, tot de o data se pote datora gi catoliolamalul din Moldova unde se afla din timpu- tile oole mat veoh si insistentet cu care finea a se lati_ = ANALELE ARCHITECTURE 11 Statole romine intatindu-se dine {a ce de Ia desoalecare ‘nodes, yremuri mat linigtite ajutaré térilor a lux o fisiono- ‘n-acelagl timp arta se putu desvolta mat r geniulut rominese, atingind culmea maes- triol gia strilucieo! sub Neagoo Voovod in fara rominésca. i ‘un seco! mal tiraidisub Vasile Lup Voda in Moldova, prin ‘creatiunea color don’ giuvaerurl a arte! romine, Cartes de Angey gi Tresfetitele din Iagl. ‘Stndiind diforiteloeladie ridicato din socotul al XIILoa gi pina la mijtocul secolului al XVIIElea se observ’ o transfor~ ‘mare regulata gi fird tntrerupere, a unnt gen de architoctnea care datéra de-secole. ‘Cai deosobire in Moldova solectiunea architecturala. se ob serv forte losne cum s'a facut tn mod regulat de la Stefan ‘eel Mare si pina la Vasile Lupa. In urma maltor incercél, ar ‘chiteotura la not ajunse en vremea aso desvolta potrivit eo injalor locale gi gustulut romMnese, totus! pastrindul carac- ‘oral orontal tn liniele generale Architeo(it gi lucrdtortstréint ‘chemati la Iaceput. prin seoolele Xilea gi al XILea pentra a ‘2idibiseriot gi monastirt in voovodatele valacho, ea deseol- taroa Iueririlor aii format o godl& de maigtri al loovlut care se alimenta treptat.cu elemente nou tot din Orientul europén, Chemarea artigtlor stBin! Ioculul mare nimic injositor pen ‘tru arta roming, mal in tote partile sa feat apel Ia artigtit strbinl. La Roma monumentele so Ineredingad artstilor grect ‘41 In Constantinopol so ficea apel ta canostintsle artigtilor ‘din fundul Asie ‘Artigtit chemajt Ia not in mare parte eraii Macodo-romtnt din Pind, descendent! at colonistilor Romant din Mesia. Et edéiretragl In vasful muntilor la. venirea barbaior in cme Piile baleanice, ea gi feagit lor din stinga Dunael care se ro ‘rasese In Carpati, Macedo-romanit sunt ment fntreprinzi- fopatatia lor de megtenl se Intinde gi astd-di tn regiunile oo inconjér8, atribuindalise chiar cladirea tn- ‘ture monamentelor importante din peninsula baleanicd, Max ‘eedo-rominil aii oa deosebire un gust desvoltat in arta ar ‘Hea statele romaine ajunsese otro stare de inflorire surpeindtdre in elt 60’ impunda chiar popSrelor ‘yecine, Domanil nogtrit jucail un mare rol in politica orients Jt i se deosibéit prin marinimia earacteralul si prin boga tele ce réspindét in Lite pile. In muntele Atos devenira clitorit may multor ago(aminte gi lavre, Neagoe Voovod, una din marele figurt ale acelut secol,zidt ‘monumentala elidire cate purarea va fi cea mal fnalt erea- tiune a artet roméne. Conceptiunea maréta a Curfel de Ar ges, formele delicato si variate a sculpturilor gi in fine bo- tia oramentatiel polichrome atrages curiositatea multor celatort stréini, cart réspindéi depare vestea feriel ce ve dasord im fara rominésca. In Moldova era préspitd aminticea marelui etod eare spe- ase toi{ vecini prin isbindele sale neintrerapte de o jum’ tate de secol. El se facuse apiritoral cregtinismulul yi pen ‘ta Tuptele sale desperate contra Musulmanilor merita de la Papa numele de sfint. Stefan cel Mare fu un caracter po- trivit timpulal in caro triia, ol era religios si crud tn ace Jat timp. Pentra comemorarea faptelor mari sivirste tn fe- ricita sa domnie, riick nenamérate cladie! in muntele Athos {in pirtile Grecie. Biserille ridicate de Stefan cel Mare, formézd epocd tn {storia artet romine. Aprépe téte fn plan at forma crucet ex > = ‘rel abside, exterioral e proportionat ou eloganta, avind 0 forma inaltata si decoratia polichrom& a exterioralui, ew piatra, eardmida, toracote smiliuite oa snimale simbolice 1 fresount le da un efeot stralucitar. Sfintul Nioolae Dome nose din Tag, Balinegti logofétalut ‘Tent, Hislaul, Voronotul i Sfintal In din Piatra, sunt tncd fata pentra a admira sila gi originalitatea lor. Pentru numéral gi earactorul par- ticular col ai penta istoria artol, le putem grapa Intron sil ea numele de Stefan cet Mare. ‘raditia cladirilor lai Stefan cel mare o dase maf departs Potru-Rareg. Bl Ind sarvina laudabila de a ropara gi tntarl ‘mal tote claditile gisite tn présta stare. Zidi Probota pen ‘tru odihna rémasifelor sale, wna din eele mal caracteristice biserict prin dispositia planilut care aro trol nartexut, Cladirile ridicate de Petru-Ratey sunt o transipie intze alo Ju Stofan col Mare gi ale lat Vasile Lupa. Aoesten sunt epo- ‘ele care prin cladinile lor, resar din Iangul general de monu- mente alo artot romine. In Moldova sistomul decoratiunilor polichrome cu frescurl c&raumiqi si dlo smalfuite 1a exterior noope ou cladirilo cele mal vec gi merge pand la fnele se- colulut al XViea, termindndu-se cu Aron Voda, cind incepe fi 1d executate gi interpretate, sistemul acestel decorasiunt care nu se afld in Tara rominéscd de eit la efte-va mick in- cerodal, ¢ forte rispandit ia Moldova. Ela fost introdus prin Rusia, a etre cladiol ati faiante gi teracote smaljuite impru- ‘mutate prin contactul ca orientul de la Perst gi Arabi, Arta roman’ eapata o mare desvoltare in Moldova la mij- Joeut secolulut al XVIMIea sub Vasile-Lupu. Lungal gir al bi- seticelor eu earacter moldovenesc ajunse de se perfection’ gi lua o forma ultima do strslucie prin ereatianea Treisfetitelor ‘care se ridicd in mijlocul Iasilor. Proportiunile svolte ale cki- ‘iret gi bogatia deooratinnet Intrece tot ce all vecinil nostril, fictnd.o chiar unica tn Enropa. Decoratiunea de gi bizantind are un earacter mat mult 3- raheso si persan. Rusia caro primise o influent paternica din ‘Asia gi a clive cladie( din seoolal al XVI-Jea ai tmpramutat Im mare parte formele sale din mijlocal Asie, a contribuit {inten cft-va la introducerea nouilor elemente orientale in arta romind Sistemul boltilor superpuse care se obicinuiad din epoca $tofan cel Mare, primi o now transformare sub Va- le Lupu, Dispositia interira a boltilor pantooratoralut i tumulut nartexalal de la Treisfetitele sunt o combinatia mi- ‘nuuatf gi inteligent& prolacénd un efect surprinzitor in de- coratiune prin varitatea de lumint gi tmbre la care dati nas- cere. AoéstA dispositie s' Intrebaintat de Arabl gi de Persant 1n secolal XVIlea in architectura lor si era combinata cu tendin{a de a strdngs bolle gi Je da proportiunt Indliate. (Ca epoca Tui Vasile Lupn in Moldova so stinge orce ten= dint de progres In arta, gi decadenta deveni din o® fn ce mat simfitdre prin amestecarea in architectnra romind a stilulul rocoea Htalionesé cu care nu patea si aibi nict 0 Tegatard, ‘Im aoelagi timp In Montenia Mateid Basarab zidesoe o mul ‘time de biseries, continuind architectura greco-roman a se- colulut al Xill-tea care de gi nu era intrerupta, dar fusese 1a ‘sat mai la o parte prin introduoeren uel arto nou! cu malt ‘mat atrigétére a Nonastirel Délulut gt a Curjet de Arges. Ar chitectura incepe a sufori o decadent4. tp formele sale si In sistemnl de constmctiune ‘Din cole patrasfec! de biserict co se atribue lut Mateidl Basarab, cea maf de cipetenie © sintnl Dumitru din Craiova, In timpal Jot Vasile Lupa gt al luf Mateid. Basarab statole182 ANALBLE ARCHITECTURET romine jusert 0 desvoltare paternict sub impaliuns pa- {riotioslor sentiments alo Domrilr, lament rominese cae ‘un mement fsese coplogt da elements stéins, rnasen doo data ea prin free, so dosohiserd gol i 90 tiara itt {in limba roman, recnnoacéndaseofcil a Kita staal, in Toca! colt slavone intros prin contatal ct Bulgarit de i caw a Tantonginiatiabiseriossea gi a stata nost Dorin Secteat din Domai roma era de fe un sin sur sia putorie, gropindintrun corp tot elemental rmtnoso, ‘to ack se néseeaInptle nostryite dint one dons stato su ror, flvcare dintréneeisvoind a supine pe octal Dap rolteInpte care avard de resltatslabitea i a waning cnatat stat, Dri Romint dandngt in fine sé de rea Gv! Towa, srr prin a leg 0. prietenio negeat de poe in amine sia Se-care rdicart cite o biserit fn fara cata, Astfel Matt asarab vii Sova tn inal Pane ine Vasito Lupa tnlta in milocol Tiaovitet captala ‘Eee romineic, mini isrit Stolen dap felal Triste ain Tayi Ins irk Taxa fr bopia essturet do fot, nd f- cat mmmat eu tencnialt po din afar De Is jumiatna soca al XViea arta rom tncepa 9 Juno nond transformare prin inBaenta venetiant. Pe accle ‘roma regina miso yf impanea arta qi produofile slo ar tistioo matin t6ta atop, legatarite comercial ale statelor nat on Venofa inlenird sofstéinaentd artista das do elomental grocese din Constantiopol si din muntele ‘Athos, find i ef tebuitortaret venetiane Din nofatd’ nou opood art romine care toepo do laf: rmitaten seotaiot al XVILe 3 ine pi la jamétatea sooo Tulot XViIea, ne @retoas biserica Horezal care tne com- plooté ea tote Inctpeile primitive. Momatien oeup in sp tia patrat oa glerit pe stip de pintado jor tmprejur avind te file patrvlat te an porto, Inuenta. venetian. e Stain colo mai mtet dealt «ornamental seulptra, ea loosebiro fast aoésth infenta se vedo fm testa fino a vesmintolor aint i In vaelebisrioegt din caro ocolote importants s af Ts mare din Bucur. Acta enact ar- tisticd «ava maton sem iriurire fn fara omincsc i dap ‘dora dun sol so termina ea biserion Stavropaeos din Bucurese!, al cAref exterior polichrom gi cu porticul de pétri do I intra a capltat om timp un aspoct srmonios isercle nists af fost tottwcina decorate tn interior a pictues bizantind « gore din mnie Athos a for desvol taro fi coentd tntran hiertim frt viguos, de gi ata po- tare trop ab ca tint imiajia-natael pictara,bizan tina tnfMovine mat mult conventional, do ett un stdin al ratumg fa"genoral ca tisbno prvita din punctl do vedero al efereTat moray, rk a intra in dealele desenalut snd A coloritufu. Aodta potard ae Tatinde gi astigt im tot orienta crgtn, iar im Rusa ea a durat mama pint tn seo Tal al XVIMen, cin aritit Rost void da o tendint®. do realiam in sonsl do pasta still, dar stodind yi natara ‘certo ineretr na dat niet un resulta satisfictor gt nick pind ast artgtit modern! wath ajons a tnvingo aoést aeatate Do la jumétaten secolalul al XVII arta romtnd merge spre 0 dacadenta repede, modelurilo sunt rt interpretato do mtint stingace, onstractont perd banele obiceiue! ne mal, ounoseind ‘incipiile constructiunet din epocele inflaritére a seoolelor al Ullea sad din al XViLea, producind din aodsta. cans pete fra caraotor @ putin temelnice, Traditianlle se perd ‘data ou inlocuirea vechilor artgtt ow ali nuot de prin Talia ‘i Austria fra legitart cu tara st ct arta titel. Stilal roe0 italionose do réd gust in architecturd se respindaste on Tepe dicinnea falgeralul, npustindu.ss asupra férol tntregl gi mal ‘ales asupra Moldovef, unde s'a introdas prin nord din Polonia si Rusia tn timpit ctnd artist italient citreeratt acesto_ {Ar Ast-fol dela jumdtatea socolula trecut arta romtna se perde din ce tn ce pnd ce se stinse cu total Intro decadent’. care era reflaxul unel start sociale i politico nolinisitére chiar pentru nationalitatea romana, (va uma) ames sai age Von CONSTRUCTIA TEATRULU! DIN IASI ipsa una local do tata ta ag ste do mal site, tt Tomen donee 8 vad ridicndvee oft mat repede acest palatal artlor. Minister gi Parlament, de acord.catntréga opinio pubic, a hotirit a of mal earind sa se ziésck mo dorta tetra, “Asta 'aIntoomit o comisi compusd din dil Velen, Sti osc de fa tat din cure! 9d. Constandinia do a tae tru din Ing, care tmproana. cu dni achivett Stvulsou Soooloson ai Ina in studi castinnea,intoomind un. program aiming de tot ce treba 88 coprind& nol ea Pedo até. parte, primarin do Tg intervenit fn steing- tats, obtinind plant dopo lama tite teatro, ca 8 pot crienta i mal bine eomistanea De gi fondaile sunt frte miet — adio8 numa $00,000 a, totngt not crdem ca a0 va cata aso satisfac tte cringe ‘nal ban teatra modes, fir a e opi Tao oestinne de esno- ri 8 tele, “Torun po eare se va eld acest important monument $m fifavorabil oa posits gt atindere, ita do oat Bind dest nat petra feat, prin testament donatorali ‘Penta ralisareaprizetclr, coms a fot de pero s8 9° tnsircinoza un areitectromtn ear, th vodereaprograzul si ming in strointtat st visite teatrole ca mat bine in. stalat, dupe eate st feh proietal dainty pant Tai Procol ni so parb cal mai nemeré spro a putea ajunge smal roped Ia relisagea clint — one AVIS Facem cunoscut d-lor abonati ei suntem gata a ori-ce fel de imurisi relativ 1a concursul international pentru intocmires proiectelor Cameri i Senatului. D-nif abonati din provincle — cari nati achitat inet abo- namentul — sunt rugati cu insistenti a nu mai intirdia. Primim adesea reclamatiuni of nu se primese numerile din Anale, expediate Rugim pe abonafil nostri si bine voiasei a ne preveni de urgonti, ori de eite orf mu Te 80 septe un numér eel mult pind la 15 ale Tune. Administratia,i Tee FESERVAT CONSTRUCTII Z ordinpblue SERVAT CONSTRUCT Z Pavarocut Cancaret Teraw Re 7 eye mo ow bo weParator ne Jiustitic Din E RATOVA Protector {i crenia* A x Fatana FRincipara (sone! renal DoarParatur nr Jiustitir Diu Craiova Proiectut,Uttenia” ETAGI DESFRE FiATA JURATICOR Intocmit ne LN Soconescu Ancuitect si IncinerParatur aE Jiustitie aa Din Craiova Proigcrut J crenia* Ned SECTIA LongiTupinataA [ I TLATMNTTTTET UT UJ eo. oe W/Z __. 0 oe | LJ ul Yj Md | 7 Z SECTIA TRANSVERSALA LE z a “ fibdad Tea TE leN eee ss Tiers