ANUL L — No. 9. SEPTEMBRE 1890, ANALELE Pee ITECTURE ARTELOR CU CARE SE LEGA REPEDE OCHIRE ARCHITECTURE! BYZANTINE W Religinnes, pentra rominl, a fost in tot timpul 0 bast te- rmeinic& asupra cfria etal rezimat existent lor national, Din timpi eof mat inapoiat 1 vedem pastrind cu scumpatate, ca un paladiam sfint, eedintole batrine, gi, prin virtutea lor, dobindind o putere de resistenta asupra cfrin so sfltm8, ca pio stined neclintita, furia barbarlor : torentele lor trecur’ ‘asupr¥t fark a o abate, Ceea co e mat molt, ef puturs chiar cregtina pe hx 846 pe bulgart oart se stabilise alaturt cu din- ‘i, a1 dusera in timp de socolt o viafa tn comun. Dreptarile rafiunel, basate pe eredingale ef, se afirmard cu o putere gi mai mare in timpi mal moder. In fata Islumismalut eucer'- tor, ele M1 deterd eroismul dla gf apara independinia gi da lupta penta oivilisatinnes omenirol; semnal concaistet, mos- cheia mahomeband nu puta ese Intemoozo nicl odat pe pi- ‘mint rouninilor ‘Maltimes edificilor religidse, inte {ari In caro simimin- tele pise era atit de inrtdacinate,e cova natural ; vit ma- ionald si credinja se confunfai in inimels rorfailor. Archi- teotura prin uftmare, puta sf se desvoltezo pe pamintul {rel {nod din seooliteregtinarel el. Din neferiire fms’, acd epoca fondarel nora din aceste ageqaminte se ured pind tn timpt aift de depactat, ele an primit-deso preschimbael in formele si constmctinnes lor; si adi cele mat vecht eladitt ale romini- lor abia sunt din al XII se, ‘Am arAtat of stilul aoestor biserict a trebuit st fe bizantin 4 cerodtai acum cum 38 ransfrmat fn Repti, oprind~ re mai ca sémi asupra biserice! de la CurteaSie Angog, care xno presint& tipul architeotarel religidse a tare, in cel mat Inalt grad de perfectie Ia care a putut ating Forma phanulut edifeiilor religidse din tara se péte clasa fn ‘rel tipurl : tipol ptrat care 6 0 reproducere eu mic! modifi- ‘lui a planulul atit de general intrebuinjat n Grecia, mmntele Athos, Bulgaria ete; tipul mixt sai combinarea planulal pi- trat en dispositiile planulut basilioet antioe; im fine tipnl planulut ia formé, do ornce, ou apside gi altar somi-cirealare te din Iauntea i rotunde san poligonale pe din afar. Acest ‘din arm tip, fxte rar in Orient, paro fi traditional pe pa ‘mintul tare, i primit de romint, dae nu din cet dintiia. se coll af desvoltarei artet bizantine, cel putin intr’ epoed forte Mlopdrtata. Generalitaten intrebsintare lof ¢ un argument In favérea opiniunel o» sustinem ; oft planul pirat sai tipal ‘admis in tot Oriontul,abia 5] tneiInim tn ctte-ea edifcil, pre- feumn St Nicolae Domnese din orgut Argogului, St Dimitrie din Craiova si péte elte-va stele po caro nol le trecem scum feu vedotea, Ags dar, tipal earncterstio al bisericilor din Row nie eel ce ne presinta in forma sa, cruoea, simbotal credin- {l, cal co a servit oa tip bisericclor St. Iavor gi Tin din Tera- salim, biserioei principale din manastirea St, Lanra in muntele ‘Athos, sila mai multe biseriet din Germania eave datérA din timpul colt dnt inriusist bizantino pe marginele Rinula ‘dio din epoca Tui Carot cel mare. aca oonsiderim formele extarire ale edifcilor religiése slo Romtniet, vedem et qi dinsele tai modifioat gi eu incotul ‘sali depastat de stifal carat bizantin, spre a deveni mal locale, ‘mat apropiate la clima si gustul romfailor. Acésta tending, Sinvederaté Im biserica episcopald de 1a Cartea de Arges, ar f fst Teane do constatat tn této olficilerelighise ridieate in epoca strifuct a lui Rada eel mare gi Négoe Basarab; dar ‘mal tote sti rotuoit, gi adi nn ne mat romine din aos tim puri de elt etto-va clit, printre cart monumental rdicat do ‘Négoe asarab ¢ cel mal Insemnat sab této privintsle Dar mai Inainte d's coroota insemnatatea ce are pentra ro ‘mit acest edificid, gi valérea. luk ea operd de arts, s& repro- ducem act desorierea oo flim In edltoriio Ini Macario, pa- triaroul Antiochiot care, dup eum scim, visitt fara po la finele domnic! Iu Matet Voda Hassrab, adied pola 1054. Acéeta eseriove va. permite cititorilor nostri a face apropiert tutre starca do agi a edificinlut gi starea sa de actin dont self, ‘ind eonstruotiunes 0 afla Inca In mal t6t& integrtatea $1 striluciea of, Dar st lisim euvintal euviosulal Archidiacon Paul din Alep,seritoral acestat citort:}) 1) Trudagianen englack de Bajo, € My us. 324" Tepes 166 Unmnindu-ne drome pina aéra, not ajunserdim pina apripe de ‘raga! nuit Argeg; 1a dre-eare distant do dinsal poporul ey cu ficlif ca s8 ne Intimpine. Acést& localitats coprinde nous biseric: patra sunt inchinate fn namele St, Nicolae, a incon © cu hramul Intrarea tn biserie& a Maiot Domnulat, a gases eu Ihramul St Apostol Petru, a gaptea oa al S-ilor Potm gi Pavel, a opta ou hramul Adormiret Maicet Domnulut si a noua © Indiiata in numele St, Gheorghe, Casele acest ora sunt férle frumdse gi sémana en acelea din farm Cazaeilor. IntrInsul Jocueso cfj-va greet, imprenna cu cari vent se ntimpine gi egumenal manistiret, Not trecaram din orag Inainte pind la manstire, care e departata lao jumétats ord do dinent; dar de-alungal dramalat este an sie netntrerapt case, proprietaft ale minstiret tm cure Toeuese figantl (2), 1obl al manistirel Not ajunserdmm néptea gi tndata dupa snsire ‘merserdan In bisericd ca si-no inchiniim gt de acolo trecaram Jn trapenari, A.doua dino seularim do yreme ca siascultam servicial biceroa Aci urméra descriovea manastivel'): — Pe @asupra port ‘este clopolnita cladit acum de putint ant de etre reposatul Mathot Voovod, Chilile care alestuese oirconferinta, sunt o frumési elidire do pintra cu o galerie sus gi alta jos. La mi Jo sts biserica, care este intradevér precum sia mal dis, un ‘object de mirare pentra minto si un ce fra asemuire printre ‘mndstirle din acest principat. Ea fost olidité de reposatal Négoe Voevod, acum 187 de ani, precum am dovedit.cerce ‘tind data el, Se zice cd nefiind marmuri in acést& tars. Vor: vou! spre a dobindi aoest- material, Intrebuints urmétornl ‘mestesog. El dobindi de la imparatal tnrcese un hatigeri spre a citi o giamid in etatea Bodom gi eu acest mijloc #1 adu- se din Tareia, pe rfal Dundrel, tn corabil, marmura gi piatra pind la acca localitato. In acolag timp el tocmi, ca pentru cl ites giomel, architeot q ali megtet! sipatorl de patra st 1 PPuse st Increze la aodstA bisoricd, In a elroia Inaltaro el ora stimulat de 0 inspirare divind; dar Ioeul fa care ea x6 aft, ‘era maf inainte un lao, adunat din apele de sorginte, in milo cul cfteia se desooperi o veche joni a Maicet Domnulut, pe ‘care unul din prof 0 duse la biserica din ors eu ramul sfintulut Nicolae, ee se zion a fl eva Ginttid zidité acolo iin care o¢ alfa mégtele unel tiners fecie martire, numitt S-ta Filotca, Se dice cf tatAl ef fuso un mate sgireit; arin acele ‘yremut find p'acolo o stragnict lips de pine, abea tina fe cir tmparjea merindele, ra scirea tatAlul s80, pe In strach. Intro di el sosi fri vosto gi o gsi in aodsta oeupars; atanol Indata 1 tio eapal. Trupal of so pstréza Inca: ca aro un ovabég: sail un servieid particular al s86 si netucetat ea free mumerise minunt. Not avarim bine-envintarea dane inchina 1a méstele sale, Mat Ia urma ins Joona despre care sa vorbit, #6 reinérse Ja Toen! do inainta, si atunct Dumnoded inspirs pe Neagoo Voovod, eatcle indata vent la aosst Too gl tnoepm cldiren mi- ‘itil; cn atft mal alos e, pracum s'a spas, rgodinga gavor. rola! (iret rominesot fasese pe timpit caf vecht tn acest oray al Angogulnl. Piind inst locnl destinat, pentra biserica era un Tae plin de ape, dupa cum mat sus ea mentlonat, el impha la: °) Gea mat ss aout Arab dice uematirele cuvinte «Not anisan de 1 tnt lt peice eh In weft fark Romine tea 6 mare minke tie omodsed, ere dap reins lr, a are ptr ea une ae Accel; yal auc de In nse note! ret ere fasese fee feanior yi ln Veneta, ch pe acolo nae nin aemenen. Fa se ates saknien do Arey ANALELE ARCHITECTURE ‘eal en pietro gi cx edrbant, si cind bisorion fa terminata, ea remmase fra rivals, oo! putin In frumusetea exteridra, precum ‘am végat’o; ett exterioral e mult mat frumos de cit interio- rail Ev este fuchinats, hramulut Adoriniren Maicet Domnului, Imprejurul el este 0 trecktsre tncinsd ou balustrade de patra ‘tn numér de 318, spre a corespunde, dupa cam se erede, In ‘niuméral capilor de familie tnsarcina¢l prin porunca. Voevo- alt, eu stringerea gi privigheren banilor ce a servit la clde diren bisericel, Temelia e agedata pe bolovant mati de piatra, scobita imprejural intregol cireonferinte en un eanal prin care pele so scurg gi se revérs. In privinta architecture, este ou repating® unul om si dea o deseriere intiéga si potrivita, atit de felurite sunt sculpture gi omamentele ferestrelor, din ‘caro unelo sunt Iungl gi Inguste, altele rotunde gi mpodebite pe margini ca nisce paveze. Pe d'asupra lor sunt azcusl de 0 stucturd micé, la impreunarea edror se afla nisce cstenleje de piatra cate sémana cu nisoe disoust soulptate, Ele sunt 84 In rnumér si pe dasupra fie cain se dice c& Voevodul a agezat fo pasire de alama eu aripilo tntinse, ca cum tn adevér at fi sburind, Cind ge tidied vintal mare, aosste pastel gaurd in vint si cletin clopojei atimatt do aripele lor }). Numat doué sail tre! se mat afl tne Abt biserie& arw pat eupole are dows, po alaturle uso, sunt nalte gt rotunde en laturt spirale gi se presint® privitorulot ea eum ar fis ead, ne putind vedea despre care parts sunt spriinit. Botta cea mare do dasupra chore » teonjorati cu 70 de balustrade, care se crede ct corespund la numéral eslor 70 de discipul, Dasupra fle ciria cupote este cto 0 eruoe, si pe lature biso- roel Ia fie-care unghit, esto iar ete o ertco; astfel stint om totul 20 de eruet. In cot dout mat mict pore af biseticel, eel despre snd gi cel despre non, so allt, intra ferestre, 4nse stilpi de marmura alba’ tnire fleware; si 0 jumétate dintra- cogtia so véd chiar pe din afard. Acast stilpl ap credo ci 00- respand ou eet 12 Apostoll si, purtind numele lor, ef sunt sprijinitort constructe!®). Dinsintea ugot biseriost este o fine ‘dst cupola pe patra stilpt de marmura eu base de arama poeta. Imprejural boltal, Ia cite si patmn expolele, se rézima, © larga balustrada. Tote seulpturile si ornamentele dupa. pa- roti! gi turmurile acestel biseriol sunt acoperite ou ans, et Japis lazuli ete. $1 en tote colorile posibil, Paretil sunt incing! peste tot cu un brit Impletit. Spre a se urea in biserica, sl Jose sapteact gi patra de trepte de marmurd; 3) pragul_ in trim este asemenea cu total de marmari. Usa este ca dou’ ‘canaturl, de proporjie mare gl Iucrata cu maestrie, de meg. in Constantinopol; po dinsa e scrish grecegte data clt- ie, Dupa co intr pe acea ugi, mal urct tref trepte spre a. ajunge Ia pardoscla biserical care este t6tA de fink marmors, alba. Biserica se compune din doué part. Cea dint. parte ‘care este navea sali advonul, confine 12 gedse eoline de plata 1n spiral, fe care pereche de acviast forma. Cele dow’ de la naga extericr dai Intre dinseletrecere persdnelor oe intew tn ") Act pede care na se mat vd pe dere de pnt de ae pare ‘pe rete Inert ase renin faguoent de metal yo paste Tor caper, Te aa contatatrepesistate in mera desea ale biel owen Ge ‘pe mint de eve Neagoo Voit yi an de ln Af. in pores din Sivoo tse sar prea acl pane of fot smal din Ieure Tor teste cod aneiteen pre de pla ait «fst det ly "Act ete in dewree @ devéatheite pe eae mh, cm cron tebe mal ca sa ho abi fad fo ainda fT model ‘ie pee imperecte ale amare arab. "irre Tovederats fl prec se dove gl dln erin cath saat In vale,bisericd; oxle doué corespandétére sunt dinaintea n dou® ust, adic ugit despre chord ; apot pat in partea drépta gi patra tn cea sting, compleeter.nnméral de 12, namérul Apos- tolilor, precum sia qi. Intre fie care doné eoléne e otte 0 pic ‘turd dso framuseie surprindétore, executatd. pe amindout ‘rfl, do artgth eretesi, In fatd sunt fnfitigatt unit match feat = In dos, sunt porttetelo unor vestite euvidse. Din dosal polsnelor, la drépta, sunt mormintole dommnilor {rel rominest! ‘i etitor! al mandstivel cu sotile Lor; iar pe plete, sunt. 7 vito portretele lor. Ua chorel e de marmurd albi, larga i framést; a este acoperité cu o stof® de aur cusut peste tot ‘on infatigarea AdormiretMaicet Domnulat Cortina sat perdéua altaralut ed’o Iucrare forte frumés& gi adevérat minunat; so ice oa fost cusuta de mina Démnnelzisulut Voovod.Portretsle Sotulut si bietlor ef sant Incrate pe acea stofi, de partes rept; ale ial feteloy, de partea sting’, pe marginea cortinel Chora se compuane din don8 semi-cercur. In vifal eupotet e zu rdvit domnal nostra Mesin gi coréna'Te carat de aur. Cit despre tipi Tut Christos, care este la usa altarutui, el © compus de mosaioe agedate po o placd de mare antichitate; este chiar cela despre care insemnézi chronicele grecestt: ct fost mat {nti agezate Ia fintina Samariténului din Sf. Sofia; acolo vent ‘un ebred, gi mpunsentensulen sabia, gi tndats singole curse dintrinstl gift stropi bxinele, Ebreal bagi pictura in fintina, ar tndaté apele 98 revirsard gi se schimbard in singe. Pe ati 0» poporal aflé despre aoést’ Imprejarare, puse mina pe fbr, care se etmoscan dup singele ce avea pe tine. Tota ‘acést storie e deserist pe manginele picturel, adie’, cum a fost atienata, eum ebrenl a mpans Inte'Insul sia bagato tn fintind, ot Ya dovedit lumen i cum aoésta tmprejarare ade vvérata s trocut- In tht ebronicele grecesti din acel timp. ‘Loen! ranet era sub mina stingd gi tot mal remine urme inve- orate de singe, Cea mal mare parte din mozaicd a eaut gi a Tisat placa géla; po dosul ef © zugravita restignirea. Acésta ‘este o comsrt intradevir vrodnicd de admiratiune ?), precum 4 iosina Maicet Domaulut care sa git n Ia gl care esto gi mat ‘echif, In adevér, en netncotat face minanl ; se xice ea intro nivale fird veste a ungurilor intracdsta. fara, ef coprinsera Indnvstirea, sodser’ ochit de la tite chipurile din bisericd ‘aruncard aoésté sflntd iodnd in foe ; dar ea remaso neatins. Tn coméra méstelor de sfin{{ pastrate In acésta biscricd, not ne inchinardm la tre oapete : al lui Sorghie, al Tut Baccht al lut Nifon patriarcal Constantinopolulul care muri la sintal Munto; osebit de aosstea, mai sunt gi alte méste, Intr'un colyal eladirior 6 o frumées eapela ca dou’ cupole, nchinats Ja sing Petru gi Panl, Spro a spano total intrun cuvint, woésta biseriea ¢ 0 nestemat8 pe Tame, Mérinimosnl ef funda: tor igfstérso gi slngole din inima spre ao cladi, ¢i mu cruta niet 0 cheltniala pentru marirea si infeamuse(atea el. Bl aduse in Constantinopol vestita ieénd despro care am vorbit mat sus, procum gi celeTalte bogate méyte, plétind pentra dinssle tun mare pro. Spre-a svirgh epuafnx (Uienosirea) acestel bist iol, el corm bine cuvintarea lal Nifon numital Patriarch, gi cconeursul tutulor eipeteniilor mindstrilor do In Sf Munte, efoetorial san trapeztria mandstire e forte spatidsd; st ‘mmonl na s0 péto potrivi de oft ou al castelulut din fara nés- ‘xa, numit Hisno, fiind ootogonal pe din afaré gi strapans de ‘ste partie on sigilin Int Solomon Struct cladielor goostel mandstil o fete frumdsd, avind galerit de comonicatit do la una ping la alta, Jur fmpeejurul 7) Daspre act ici worse ge enicnvomldselenoninl Magan bie, yo aia tt, 1¥, pe 2 17 Inyrddiret sunt helestae pemtra plstrarea pesoout; i ul Ar- gqulu, de In care i oragal gi mindstirea Jel iat num gi caro este o tela forte lang, cargo pe apedpe, Heamal ménts- trot este tn dina Adorminet Maicot Domnall, la 15 August, ‘ind attnct maf tt populatia tarot vino adi. doun qi dup serbitére, In urma Iitarghiel, se face o pomentre gi un spt ‘in ondrea fundatorilor. — Damnojed st miluiaset enfltale Jor! — A treia die a slujitortor cart at Incrat tn eole-Talto out lil CCrodom do un mare intores,a pane alsturi cu deseriorea de ‘maf aus, si cavintele ou care cronicaral romfn anonitm, deserie ‘soft mininata clidire, vorbind despro faptolesiralncite ale Jul Négoo Basarab. intr'an timp cfnd elo erat pote inc o sx voniro firto préspata: }) Si sparse Mitropolia din Angog din temelia ef) si 2idi in oct ef alta sintd bisericA cioplita gi notozta, gi sipata en flor, sia prins pe din launtra téte petrele una cn alta pe din dos eu sodbe de far cu mare mogtogug si al varsat plumab de Je at intait i a0 facat prin mijlocl tindet biserioaf 12 stlpt Snalf, tot do piatr& cioplitt gi invitt,gfrte frumogt gi minus ‘af, care tnchipuese 12 Apostol. $i in'sintal altar do asupra pristolnlut, ine’ faicu un Inera minanat en turligire witsate, Jar forostrloaltarulut gi al bisoricol cole de pe d'asuprn i ale tindel tot seobite gi resbatute prin piatrd, ca mare mostogug Jo fica, §{ la mijloe o cooli ou un beta de piatrtmpletit ta trel vies cioplit cn flor gi polet. Bisorica ca altaral din- round en tinds, Inebipaind sinta sl nedespaita Troita, lar pe sub stmagina oa mai din jos, imprejur att biseien, faen co stragind tot de marmura alba eioplita, eu flort scobito gi ssipate forte fromos, iar acoperémtntal tot de plumb amestocat x cnstor, si crucile pe turle tot poleito on aor, gi tuelele tat ioplite eu flow, gi mele fionto sncite, si imprejarul boltelor cute steme de plates cloplita ca mostagng ai poleite en aur. $i fica un cordaosl dinaintea,biserice’ pe patra stip de ma ‘muri pestrit rte minunat boltit si zngravit gi invelitsiacela ‘x plumb ; si fen scara biseriet tt de piatra soit en flort slou 12 trupto somnnd 12 seminti ale lu Istael. $i. pardosi ‘ttt biserica, tinda gi altarul impreuné si acel cence! ea ‘marmuré alba, gi Te Impodobi pe dinaunten si pe din afara fe fromos, si tte scobitmele petilor po din birt le vépsi cu lazur albastra, iar florile le polei eu aur, Siaga vom putea spune ca adevdrat cA ma este aga mare gi soborniea ca. Sio- nul carele ‘| ficuse Solomon, nicl ca Sf. Sofia care 0 fea ‘Justinian tmparatal; iar ou frumusoten este mai prests de ct aczea, In urma oelor dice in care aflam mal multe amérunte ints resanie asupra constructiunel, ar fi necesaridi a vorbi despre stam sa actual’ ; dar Iucrarea ee publicim in uma va da cititorlor nogti o descriere maf compleota asupra edificiula, 4o eft am putea not so facem in cadrul resting al unel into: ducori. Acéstd seriore consolin{ids& a D. Reissenterger, publi ‘oat in limba german in Anwarul pe 4860 al C. R, Comi- siunt contrale pentru cercelarea $i conservaron monumente- ») Magasin. Io. p. Dasa, £1, 2612. 2) Se volo dar ek pe local acd fix lth eso icra mu un tae psc dion elltral arabe ange wu ave saya Dus eaa Jor, din Viena ’) gi fucute, tn timpal cole din urma cep a ‘iret do cate armia anstriaed, ne presi’ biserica episcopal do la Carta do Argog tn tot ce are mal interesant din pune: tuldo vedere al formelor architocturale, si, evia eo © mat malt, ‘vine in ajutorul cititorlor, chiar prin desemne, Din nefericire {nsi, antorul german, preoccpat de istoria generald a artelo, considera acest edificit namat ca un exemplu. pretios de fn tarirle stilulut oriental, gi nn atinge niet una din cestinnile privitore In desveltares architectarel in tara rominése Lipea ‘cestnl cadra natural ff ridied, dee entn, parte din interesul ce ar fi putut avea pentin nol; dar ea monografi credincidst ‘merits 16ta stentiunea gi recunogtinga romfnilor, st Anatele Archiecturet vor face un servi pablicnlal. reproduetnd, tn: tro tradnoere pect sia putnt mal deli, wosst soriere de un interes att national eit i artistic v Diserica episcopal de In Curten de Argos mare nrmato im portanta curat artistiod; ea marturiaosce despre gloria gi st. Tucirea tne epoce a istoriet fArel, despre viata morala. i intolectuala. a rominilor. Dar si prooedain regulat gis corce tim valéren sa ea operd do art Cal dintiid punct @ rom stabill ¢ ef stilal bizantin mu ne presintd nici tin monnment care ar puton servi Intun ‘mod direct de prototip edifciulat ee studiem, Elementele sunt bizantine, omamentaren sa find, variats, eapritidsl, aduce faminte unele motive alo architecturet arabe: dar cladirea, Tuaté in tntregul s8i, forméz o ereatiune originala care, tn formele si dispositile sale generale, eprodueo tipul bisericilor {rel O alta deosebire pe care o eradem fundamental sf care Aovedesce transformarea, localisarea architecturel admis’ de roti, ¢ tendinta d'a decors suprafetele itinse ale fatadelor ‘41 chiar d' colora unile omamente sculpturale. Bisrica epis- opal de Ta Curtea de Anges presint& sub acest punct de vedere seva caracteristic si original; cect nu cunéscem nici tun exemplu de stilul bizantia in care sculptura si pictura $8 fie tractate tn acelag! mod. Forma planulu, tn partea sa prin- cipal, presintA tipul traditional, dospre care am vorbit, dar ‘exo modifieare pe care asemenea nn o fnélinim de oft aci, Astfl, un spafid patrat e addogat la odificit, gi tm protunginea. navel biseriel, se alli dispus, intracésta, un alt-patratinte- ior, format de 12 coldne de marmuri alba caro sustin a dons capolt, si care 11 despart tn dou’ nave colatarale gi tn trun nartex san advon. Dar aoésta nn constitue o alterare a ‘ipmlut, find e& parioa consin}ita servicilat religios remfne neschimbatd; gle de crequt of, daca sar fi pAstrat edificile foare ail precedat constractiunea co studiom si caro ad sat ‘nlocnit printraltol, am fi gst exemple de acct’ dispositie, In gener intr'un edificid, planul comand na numal faa ele, dar chiar formelo constructinnal. In acest monument alo formnéatiun sistem, combinat pentru a da cdiret o stabilitate perfect, cfc téte miduliril edificinlal ai o fonetiune.ade- ‘veratd, in ponctul de vedere al presiunilor Iaterale, al resis tingelor opnse, si constructinnen so fnaltA ngéra fart n avea teebuint®, ca in edifleile ogivale, de stilpt sat) areust spxij- °) Jameh der Kaisereh Konig Cenra-Gummisdon for Broecbong ‘ud rbalung der Haadenknate. 1V Band oigt von dem Commision tgs Dr Getor Heider, Wien, 180) Santruckere-De a ag. 17 ik In p22, sea monopraia ftilat Die Boi Rater Kirche Bek area de Argyrh bn dar Walls, 0m Lag Reidorge, cop. And 4 stampe granate po eel 29 gravate pe le, pear ne in Te ‘palace ct pote mat exact pein ogra 16s ANALELE ARCHITECTUREL nite. Principint architaetnral pe care se rézima acest sis- tem fa aplioat chiar do Hranollesehi tm eatodrala Plorenqe, Santa Maria deFiod, cind acest om de genit voi ase departs de sistemal opval, gia erea domnl sbi, care treeo en dept eavint de un cap lopert al nechitactarel Renascare. Capolee principale, frte tale, ca tm edifice ridicate de Constandin el mare gi descrise do istricul 980 Busey, sunt fo dovadt mat mule de vechimes acest tip eae sarat® fa fara néstrd sub un aspect ati de nod. In fine dieposiia tar Iurilor miet fm spial8 decorarea zonetsuperie a bisriet prin rosaje do un deiomn elogant si prin arcade simulate, forma undulaté acoperemintant, iio profiler, ferestre, {ute par a se departa do still carant bizantin gi fine de tradi architectural g locale ale (Are. ‘apa efte wéJurdm, aa bizantind luase in Rominia. 0 des- ‘volta cu total nou se abttuse din principal de nemigeare al artelor orientale sf trobuo dar s@ consideram monumental CCurtt do Arges ca exemplal col mal perfect co me a remas din epoca ce Inflorte @ architecture! nationale su domnirea tract lot Neagoo Basar, ' cova inst etre aruned Indoil fn spisto gi tarbura eon- etioite esto mal tntemeiate, ck romtnit ad ridicat acest rmonnment, chm péto fi unie in fell 98? Arta procado prin frupe, care ne permit urma o tradi artistic Marerim o& bserica episeopalé de la Cutten do Argo ca exweutiane, ca fine do omamentare, nace aff ni un pre- fedent in far; dae aetsta mu probéel ch monumental © 0 importatio strina st fr. lgatara eu tradi locale. A con- sera ase ceatinnea eate doa perdo din Yodere elamentele principale a Tua aparenta dreptralitate In architects, ‘fara de geniulerentor al artist, fm orl ee oldie trebue 2 tine sémd de forme, do eonstzuejiane do tipul general, de ‘cel fond comun de cunosointe gi de metode oe se transinit din generatiune tn generate gi care concarer In riicarea ‘unnt edifid, Tote acest To aflim nealterate tn oladitle ce te athmat remas gt ehiar tn multe din cele care sa ridin, tal tn Uma. Afsrt de acista,credem asemenea of de Sar pistrat: mat mle din bsericilo week, am fl putut- ura f- Tiagin chiar sub punotal de vedere al ornamentare, Mindst- tea Deafut, care m precedat construction bisricet de In Garten de Arges trebuit sf alba max! asemanart en dia, Cronica anonimt se exprima asuprdt intron mod, care no Intdresce in acdst& oredinfA lar trupal Radulut Voda (ce! mare) I Ingropard in morméntal caret fcuse in tinds bi Tericet tn mAnststiven din del unde ese lramal Sf. Niestue “facatoral do minun,eare 0 zidse din temelia in domnia 5 ot de patra cnplita i siipt aitor gi feretrle de mar- Turd, cam se vede si acum, bseric8 funds. gi minanata, Tian a 0 zag ef a8 apueat, e apot sta zagrit ex por “ranea Tat Négoe Vou, et vapsdia gi cu aur* 3) Na vorbim ‘de mination Bistita, do biserca Apostoi, claite de Négoo ‘i feat Tot gi are’ patina urmé de Mibmen Voda 2) mu ‘orbim nict de edifiile mal vech, precum bserica Domne din Tigovigte,ridioatt do Viadislav Vod8 (1427), mindstrea ‘Tinganat de Radu eel framos, ete. Vom mat observa of epoca Jal Radu eel mare si Néqoe Haasarab, © nsemnaté pentea muljimen clidrilorridicate de tibona regs, tiing tubled diplomatic sf tribona preset woe ave Bacar ineae Titra exparathcalealte Wor putea nven trae comin 2. Sala do pas! perdu jade paar pom Ht 6. monsmentals,tnapixre_ de ‘2008-960 persine Jn ple, pun] ser fase treba dsl deni dot uma Seta geingeor prin ovantiesmert cu exterior rineeun ‘etibal ca an vest patra 300 prséne ava central ds Undo sso pote diige In ont ato parte a eifetual ‘3. Apartamental pregedintelat Camerei ve coprinde un cabinet din Toeeh ren 80 mun salon de rept circa So meal o antrcamert, iva f aatbl aged lt =&.aibt iesne comunteate mat ni ct. teibune presedentila. gn i gayest proqttlt conte eae. inna Camere 4 Apartamental pregedintlat constitu va copsinde on cabinet de tern cite me, om salon penten coll de fui ren 80 m¥ camer. de convostire 20 m3 0 ant Camerd, Apertamental ya 8 agejat antl Im of fo tn 0. fnmtenio directs ou apartamental preedintetat Camere gi rubs lone comunicar cu ean gdinglor i parten unde so ihorsce banen ministerial. 5. Cabinetul de lecturé dilnick si odaia de distributic a imprimatalor vor sven eabnetal 50 me ala etea 20 m0 Hivorflaynjats im apropiere dala de past peat 6 Incperle pentra sect vor fin muse do 7, patind coniino 2 perso pe seat #1 10-15 Sn pio gi avn fo fate cron {Dim my eo vor'h agejato una Tiga alta io ‘mnitnd eat inte te 7. Inchiperile pentrs comisiunk vor fifa namér de 8, din cars dinctptteredo-0 persine po aun, st ann penta omisinnen budgetara tneapeee se BD perae po sea, ejarul inet mese. & Incdperile pentru comitetal delogatilor vor ffm nn: miedo tnetpeire do 10 poredne per aonun. azogato ch Eo pote at in apropiore do ata season ANALELE ARCHITECTURE! 9, Inckiperile pentra audientele deputatilor vor coprinde * o sala de asteptare de 20—40 rm’, comunielnd en dout cable ‘ete de convarbire, avind fie-care circa 10 m? si precedat do lun malo vestibul eu intrage exterlora. 10, Inciperile pentru chestura vor coprinds o oda mare do ciroa 40m, agodata elt se pote mal tn apropiere de sala ‘do past perdu tn eabines peneea chestoralonster de elton wim 11 Incdperile pontra cancelaria Camerei vor eoprinde ‘un cabinet pentru ditector de clea 20 m?, un cabinet entra ssub-diector de cites 16 m, an cabinet pentru easier de circa Im. p, dout camere pentra funetionatt de citea 25m. p, 0 ‘camorl pentru ngchiva eines 40 mq o-anticainora gan vest bol avind um anteed exterior separat. Cabinetul dirootoralat ‘cancelariet va fi In comunicavie sat cel putin ct se péte mal {n apropiere de apartamental presedintelul Cameret Incapor! oo a0 pot asoza, dupa cam so va east mat Dine, ‘kn parter, snb-s0l oa otagi 1. Inciperile pentru biblioteed se vor compane deo sala Incipitone de 16000 volume slo camerdpentra bibliotecar dle elren 101m aide o-camerh te ervicin de cirea 12 n° Ucn i emia cami ou ls do sql pert! gt ae fi de dort, pe eft spatial o va permite, ca ‘si se agede tot la parter. ae : 2. Inclperile pentru stenografl se vor compune de patra cabinete pent benogrnft qo eaterd de eorecitne, &vind fiecare 29-10 me ‘Acoso cabins tebue disse astfel tn oft potd comus nica ct Tnlesnite in canceafin Camerl fea stenograll = Pid merge i Toe lor tn sla seintlor Tarn rece pen i Ente sae ‘3. TneSperile pentru restanraninL-bufet se vor compune 40 sala avind cirea 70-80 m’, cn un ofc si depenlinfale ‘crea, pects hiltod, cule, odae de setvitor, camer, Pivni(a separa, ote. Acsste Incdper! nu vor comanien et Camera de tt prin saionalestanrant; Jar pentru tote col alte ieapent va fo intare exterior separa. 44 nedperile pentru posta si telegrat se Yor compono do lous eamere, unt de eirea 80m pentra publi alta de ex 6m. pniea amps, glvor 8 dirpon nfl in lt a8 fie fesneigstcomuntente et sala dé pagl perdu st ea Aparinmental.pregedinteat eons ming 5. neers pont Intendent vor coe st etme si ole z 6. Incdperile pentru portar vor coprinde doué odat. ® 7. Usierior de servci so va tuserva. 0 olae mare vegi igh erat rll : jperile pentrn coxpal de garda, cate va fonctions anal ta orale do ptt to copra do fre Ten 2B pent ee ene ra sors ;perile pentru postal de pompiert == vor compune de odaeide yore penara 20 de sola, 0 odAa pentrn go: {apes sa depos penta pimp tte nee ale ponmpieritor. ‘Nota. Difritelo tncpest din pivnia san subsol care ae remnines spon, se vor tacebainta petra Tustatafianen Calurfereon, maginclorpentra Thain elctrica i ca Ue= pst penta lemme, carGunt gt diverse alte materiale ‘Waterclosete 4 urinare 88 vor dispune pe et so va, putea separ pontmnfleeaze grup de Inedpertwstnd lamin deta Penn evnuareneabinetlor se va adopt sistmul e fou 4 regi. PROGRAMUL PENTRU SENAT Incapert eart trebne sa fle asedjate ta parter 1. Sala sedintelor. Sala gedimtalor va A Inctpatére de 180 de persdne agedate pe fotolimri, Fototinele vor # individuale, avénd ea largime Di60--0.70 9 a langime 1.15125, inclusiy popitral eare vafid'Inaintes fotolintat, Circalatia wa fl fit sf baneite na vor oprinde mal malt de 4-5 fotolia! masirmain. Sala va fi dis pusd in amnfiteatra gi baneile’ vor fl agedato po palierur, fbvénd 115—128 Hagime si 015 inalgime. Dimensianile set ‘vor f combinato astiel In eft acnstion 9 flo eat se pate de perfect Tn sala de sodinge so vor agoda 1) Banen ministeriata, incapstire de 10 Joourt gi dis past ast-fel in cit ®4 potd comunica cu tnlesnire fn tribuna pregedin{ial $i si se potd cu {nlesnire asculta po orator cart fr vorbi de In tibuna sa do la Jocuri Jor, precum asermenea fc gf minigtit 9 ta fl sacoltagt cu Inesnive din tote parle sale by) Banca prelatilor xa fi dispast tntx’o positiune sepa- rat, ineapitore do 10 Toouel, din care unui, cel din capul Dance}, formAnd tn fotoid individual, va i reservat pentr ‘Mogtenttorat Tronulal ‘¢) Tribune pregedentiald, spatiéed gi dispust ast-folén cats ptt domina tntréga adintre: pe Langa fotolial prege- tintelut se vor dispune la deépta gi ia sting eate doué foto- tinrk ponte ect 4 sectetam {d) Triluna cratoror, sgognt putin mal jos de tribuna pregedentinla si avend on prpitrn patios, ©} Steniografl, in numnce do 6, instalatf la nivelul de jos fs emicilalur gl astfl in eft s& pot asculta cu fnlesnire pe trator, do orf i unde ar vorbi, $1 $4 potA, comunica th bit rourile Tor fra & traversa tala gedinjetor 1) Tribune regal, iyetpttire Ue 10 locart i precedata, ddo-un salon gi do un vestibul 1) ribuna publica, inoipstre do 150 ~200 porsne age 3 i dine cotinoe gf cispunen do dognjmento tndostn ? Tatéee, spre putea fi repode gi lesne evacuatd Ia cas do. treba t 1) Tribune preset, inctptére de 10 persine, agodate ‘@insintes tnor meso spro a putea seri, va communica en 0 camer pent jurmait 9 9 anteamerd pent cuir, 1) Pribunat diplomalted, tncapétére de 30 persine 5) Tribima foslilor depulali gi senator, Incapsoire de he K) Tribuna démnelor, incapétire de 6) persine. 1) Tribwna ofleata, Taeapstire de 100 persine ‘Tote aoeste tribune vor fi astfel dispuse in cat din ele so pata vodea gi asculta in sala yedinjelor, fra inst a avea fen densa niet o comnnicatio diroota. Intrares se va face prin exterior. Cale 4 dint tribune, amumo teibuns regald, tr ‘bona publi, diplomatica gi trihana presel, vor nvea fiecare intrarea exteriérs separata ;cslealte Vor pntan avea o intrare comuna. 2, Saia de pasi perdu Sala do pai pierdutf va fl monumentala, incipatore“de 160200 peraine In picior, puttnd servi, Ia eas de trebuinta, ‘de salade retniune sal de eanforinta. Fa va comunica cu sala fexin(elor prin o anticamera si cu exterioral printrun vest Bl en tun ¥estiae pentra 200 perecne; ea va fi central de unde se. pote dirige In otis op parte 2 ediliciul ‘8. Ap: presedintelul Senatulul va coprinde un cabinet de Tuera cites 30 m2, un salon de receplinne citea 50m, gi o anticamers, gi-va fl astiol agedat in clt 88 aiba Tesne comunicatie maf fata cu tribuna pregodentialé gf in ‘arma ou apariamentul progedintelul consiliafut qi ca cance: Jara Senatalat 4. Apartamentul pregedintelui consiliului va coprinde un cabinet de Inca cirea $01m2, un salon pentru consiial de ‘minigtri cirea 50m o camera de convorbice 20m. si 0 an: ticamerd. Apartamental va fl agedat astfel tn ct si flo in ccomunfoatie directa et: apartamentl progedintolai Senatutal fst aibt Jeane comonicaro en sala gedinjslor in partea unde _ gisesce banca ministerial, 5, Cabinetal de Lectura gilnied gi odain do distributie a ‘imprimatolor vor avoa cabinetnl 50:m? gi odaia cirea 20m stor fl agojate I apropiore de sala do past piecdutl 6, Inciperile pontra’ ‘or fin nuinge de 5, putand contine 2b persdne po sean si 10—15 In picid, si avénd fiecare circa jg mj ele vor fl agegate una Iingt alia gi co > imanieind toi tnt ele. ANALELE ARCHITECTUREL 176 7. Inebperile pentru comisiun vor fi ta namie de dowd fincapétdre ecare do 8 perscne pe scann, '§ Inekperile pentru comitetul delegatilor vor fi in nu Inetpttére de 10. persGne pe scann, gl agedate tlt se pave mal In spropiere do sala yedinjelor 9, Inedperile pentru audienfele senatorilor vor coprinle ‘sala de agteptare de 30—40 m*, commanioand en dows ca Dinote de convorbire, avénd Re-eare oirea 16 m= i precedate ddovun mic vestibal en intrare exterid, ‘10. Incfperile pentru cestura vor coprinde o ose mane do cnca fim agelatd eA. se pte mal in apropiere de sala ‘de past pierdugl gin cabinet pentru cestoralcaster de crea ne. ‘IL Ineiperile pentru eancelaria Senatulut vor coprinds tun eabisot penta director do eizea 20 m2, un cabinet penta Subeditector de cirea 16 im an cabinot pentru castor do citea Wm. p, don’ camere pentin fanotionarl do eines 25 mp. fe cere, 0 camera penten nechiva ren 40m = sto anticamerh 80 vestibul, avénd tin antred exterior soparat Cabinetal disectorula eanoslarit va fin comunicatie, sai cal putin eft se pote mal fn apropiere de apartamental pre- ‘odintela! Senatulut Bscaipor! op 40 pot azo dapo cum so va gat mal bine, “ia parier,eub-vo? sal ete. Benne ee eeentt a ee aes I ee cert ee eo traci pie eee er pear eon l eee oot oe Soe la goit vii176 ANALELE ARCHITECTURE CLADIREA PALATULIT ADMIMISTRATIV $1 JUDECATORESC DIN BRKILA | Gititorit nostri st adue aminte e& in No, 2 al Analelor, examinind organisarea concursulut pentra intocmirea pro: | iectulut palatulut administrativ si judeeatorese din Bra am aratat cit de defectudsd este Intocmirea si cit de red ‘este terenul ales, afirmind tot de odata ed resultatul va fi nenorocit. Ca ément speciall eram in drept si matin masurd a ne di socotéla de acésta afacere, totus ne am atras atunct — din partea comitetulut permanent al judeult Braila— fel de fol de acusatiuns, ba chiar si un comunicat in Mdo- | atgral oficial, prin cate eram acuzayi ci vrem <4 facem | rhe dep | -)-adipncursul sa fiout,pe primele base gresite, si resulta: | ‘mil a fost ca, proieetele presentate sunt respinse de Con silal technic’ de pe ling Ministeral Lucrarilor publice, | acordind premit de tncuragiare acelora ce stab perdut | vremea ci un concars asa ce ret) organisa. ‘Consiiul technic a pus in vedere eomitetulu, ed tere- anales e mie gi programma ré0 intocmit, | Dupa o gresala, comitetol permanent de Braila veea sa fed aka Prin decretul regal No. 2484 de la 1 August 1890, se convéed consilal judegean spre a incuviinga maritea lo- culut prin cumpararea unut teren vecin, precum si mod fiearea proiectului() conform cerintelor consilulsi technic. Resultatul nu péte fi de cit o cirpeala, ctct a face mo- dlifeart unul proieet, care a fost iatocmit pentru un anume teren, sia cduta sa potrivestt pe alt teren,e tocmai ea nigte haine,eirora cauft sa le adaogt pete $i clinurtspre Se potrivi pe alt corp. Cel mat bun hier ce are de facut Onor. Consitin | general de Braila, este sé caute a se con Speciall — architect — care este intinderea de teren ne- cesar si apoi, cu-un program intocmit in mod rafional, si se faed un proiect dia nod fie prin concurs, fe pe eale de comanda unui architect romin eu renume. Pagina buna-voinga din partea Onor. Consilit general, si va seapa judeyol Braila de rusinea Bacaulut, care a construit un palat administrativ si judecatorese tot cu aceleast procedeurl nenorocite, eu care a inceput eomite- tol permanent le Braila Nol ne facem datoria spre a atrage atenta celor in dirept, bert sunt s& procedeze cum vor erede mat bine DIVERSE Sapituri si descoperiri Linga, Treves, vechiul orag imperial aqt capitala regent ta Prosia Renani,'s'a ficut 0 descoperire de o forte mare im portanta.archeologica. ‘Sipindusse un anf, se dat peste um trup de edie, apot lun Tritou frto bine éonservat gio statue do. claret on enturagidridieat pe un piedestal inalt de mat bine de un meta; — acésta din urms statue reprezint® in soldat ro- ‘man luptind; inimical séi, tnvins. ¢ ealeat sub Po fofole piedestalntal gi In firidi se vede Mineeva, funon, Heroale gi Mereur Se crede cA totnl apartine nul mormint. din al 2-lea sail al len secol, locul descoperitt find intre Treves Coblentz, fe prin ment | Importanta gi splendétea oragulat reves, ined de In tn- coputal imperiafat roman, sunt stestate pein mle tein pi idre; mal'en séind. 50 obsersa, 0 pérth, pérla Augustus, care trece de cea mat importanta din olte se otnose pind faouma Th aoest gen. O achizitie « muzeulué din Berlin Seo{innes egiptean’ a musenlut din Berlin a cnmpaext 0 Important statue do lemn din epoon primatal imperia, ease sia sit Hnga Modine olan, Incenal Importanta Pemorama a Basttit din Paris, opera lor Poilpot si Jacob, atft da admirata ta. timptlultimel expo- sit nuiversaoy' fost distrust zille acesten denn incendli ‘Tabele pentru caleulal volumelor corpurilor eilindrice Acesta esto titlol una non gi forte util uvragi: datort ‘unuia dintre harnicitinginer! romtal d. Gr. Poonam, ‘Carillo Wschnioe apar aga de ati. cA tn adevér cid ve dom cd so gasuse tinerl carl canta st agtearna shina lor pe hatte, ni se umple inima de bucuria, ‘Cu totit gtim eft: do mult timp 80 pordo In calentele difoi- ‘olor volumo, In tntoemirea unnl devia. Prin tabelele eal, d Poenaru ne’ scapi de calenlal formelor ellindrice — aga de des Intrebuintate —, dindu-ne timpul ce perdeam isi garanta calcalalu Cit de fericitl am fish constattm ett so pte mat des, aparitiunea de elrtT aga do atilo gi earl ne lipsese cu total Fulicitim din inima pe d. Poenara, si credem oa exeraplai ‘sale va fi imitat, spre mtndria cocpalut de inginert dia eare face parte Podul peste O1t ta Slatina De eltva timp se Intreprinde 14 not Wotde eoloste, fst ca cine-a nf ae ocupe de le do cio sunt facut qt cum want fteate, Spe. da. satishcore eorinjelor enoeme de cf de comuni- aj, 4m dat un avint foarte mare eonstmctinior de. gouelo Sat frat, ta reallzatea erora a inte Inert de ard de 6 aloe n adever remareabia Tipan de publicatispetat,precom gi obicnuinia do a gt fl orode o8 tot ce e important ‘vine dla gtclaatata to Mat SA rece ou ‘voletea Tuer exe esas compat cle ma portant Gin Baro ~ eet te Dar clnd aceste eras sunt opera cmenilor special 1o- mint, negra ato Indota datore ne obliga Te pune Th cvidenta Printre numetdsele ert de art importante, datorite i sinerilor sominy, rebue sh claston printre est ati poddl Ga peste Ok, IngA Slating, datorit naa date cal ma ea- patil inginec, dC. Davidesen. ‘Acest pod serve pentrn goseana.na(ionals Stina Cay form, gt te ngednt tn partea'sudiol a requ, Thainte de acest pod, servicio do trecee'se flcea pe un ait pod de fe, constrit de o-companie engler® dar cate & fost rape do apele mart ale Oltutl aoums aia. ant ‘onl pod este de fer plots de patra. Constretin in inttogal 80 are aspect monumental 9 ob zat, cola co rte intmpla dos constratiuntfor de acest gen, fant sant tntgemite, mat totacana, tn vederen necesita de trecere gia indicajiuilor de cate ‘D. Davidese a tales cp, ginduse eu onagul Satna, trebue st satiatacd “ooh “prin rme. frames, ee ce 29 revlon mute stoves ‘Ne muljamim—Ppentrn_moment — a atmge atentianen saupea acetal importante opere do a, reatated & reve m Gleraia supra etm numer vi a Ss