Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Produsul Final Al Misiunii de Audit Este Reprezentat de Raportul Şi Opinia de Audit
Produsul Final Al Misiunii de Audit Este Reprezentat de Raportul Şi Opinia de Audit
Ca efect al desfăşurării activităţilor, scopul final al misiunii de audit este exprimarea unei
opinii asupra situaţiilor financiare: Standardele de audit recunosc următoarele tipuri de
exprimări:
– opinia fără rezerve;
– opinia cu rezerve;
– imposibilitatea de a exprima o opinie;
– opinia adversă (contrară).
Opinia de dorit este opinia fără rezerve (necalificată sau nemodificată). Însă anumite
circumstanţe, evenimente, fapte conduc la o altă opinie decât opinia fără rezerve.
– specifice data sau perioada acoperită de fiecare situaţie financiară care compun situaţiile
financiare.
4) Responsabilitatea conducerii pentru situaţiile financiare
Acest paragraf din raportul auditorului prezintă responsabilităţile acelor persoane din cadrul
organizaţiei care sunt responsabile de întocmirea situaţiilor financiare. Raportul auditorului nu
trebuie să facă referire, în mod specific, la “conducere,” ci trebuie să utilizeze termenul care este
adecvat în acel context, potrivit cadrului general legal din jurisdicţia specifică. În unele
jurisdicţii, termenul adecvat face referire la persoanele însărcinate cu guvernanţa.
Raportul auditorului trebuie să includă o secţiune cu titlul “Responsabilitatea conducerii
pentru situaţiile financiare.” Raportul auditorului trebuie să descrie responsabilitatea conducerii
pentru întocmirea situaţiilor financiare. Descrierea trebuie să includă o explicaţie a faptului că
conducerea este responsabilă de întocmirea situaţiilor financiare, în conformitate cu cadrul
general de raportare financiară aplicabil, şi pentru acel control intern pe care îl determină necesar
pentru a permite întocmirea de situaţii financiare lipsite de denaturare semnificativă, cauzată fie
de fraudă, fie de eroare. Atunci când situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu un
cadru general de prezentare fidelă, explicaţia responsabilităţii conducerii pentru situaţiile
financiare din raportul auditorului trebuie să facă referire la „întocmirea şi prezentarea fidelă a
acestor situaţii financiare” sau la „întocmirea de situaţii financiare care furnizează o imagine
corectă şi fidelă,” aşa cum este cazul în circumstanţele respective.
5) Responsabilitatea auditorului
Raportul auditorului trebuie să includă o secţiune cu titlul “Responsabilitatea auditorului.”
Raportul auditorului trebuie să precizeze că responsabilitatea auditorului este de a exprima o
opinie asupra situaţiilor financiare în urma auditului. Raportul auditorului trebuie să precizeze că
auditul a fost desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit sau alte standarde
de audit relevante (ex. naţionale). Raportul auditorului trebuie să explice, de asemenea, că acele
standarde prevăd ca auditorul să se conformeze cerinţelor etice şi că auditorul planifică şi
efectuează auditul în aşa fel încât să obţină o asigurare rezonabilă a măsurii în care situaţiile
financiare sunt lipsite de denaturare semnificativă.
Raportul auditorului trebuie să descrie un audit prin precizarea obligatorie a următoarelor:
– un audit implică efectuarea de proceduri pentru obţinerea probelor de audit referitoare la
valorile şi prezentările din situaţiile financiare;
– procedurile selectate depind de raţionamentul auditorului, inclusiv de evaluarea riscului ca
situaţiile financiare să prezinte denaturări semnificative cauzate fie de fraudă, fie de eroare. În
realizarea acelor evaluări ale riscului, auditorul ia în considerare controlul intern relevant pentru
întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare ale entităţii, în vederea elaborării de
proceduri de audit adecvate circumstanţelor, dar fără a avea scopul de a exprima o opinie asupra
eficacităţii controlului intern. În circumstanţele în care auditorul are, de asemenea,
responsabilitatea de a exprima o opinie asupra eficacităţii controlului intern în paralel cu auditul
situaţiilor financiare, auditorul trebuie să omită formularea în care se menţionează că analiza
controlului intern nu are ca scop exprimarea opiniei cu privire la eficacitatea controlului intern; şi
– un audit trebuie să includă, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare al politicilor
contabile utilizate şi caracterul rezonabil al estimărilor contabile realizate de către conducere,
precum şi prezentarea generală a situaţiilor financiare.
Atunci când situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu un cadru general de
prezentare fidelă, descrierea auditului din raportul auditorului trebuie să facă referire la
“întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare ale entităţii” sau “întocmirea de către
entitate a situaţiilor financiare care oferă o imagine corectă şi fidelă,” după cum este adecvat în
circumstanţele respective.
În final, raportul auditorului trebuie să precizeze că auditorul crede că probele de audit pe
care le-a obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia auditorului.
6) Opinia auditorului
Raportul auditorului trebuie să prezinte în mod clar, într-o secţiune distinctă „Opinia.” Atunci
când se exprimă o opinie nemodificată cu privire la situaţiile financiare întocmite în conformitate
cu un cadru general de prezentare fidelă, opinia auditorului trebuie, cu excepţia cazului în care
legislaţia sau reglementările prevăd altfel, să utilizeze una dintre următoarele expresii, care sunt
considerate a fi echivalente:
„situaţiile financiare prezintă fidel, din toate punctele de vedere semnificative , … în
conformitate cu [cadrul general de raportare financiară aplicabil]”; sau
„situaţiile financiare oferă o imagine corectă şi fidelă a … în conformitate cu [cadrul general
de raportare financiară aplicabil]”.
Când se exprimă o opinie nemodificată cu privire la situaţiile financiare întocmite în
conformitate cu un cadru general de conformitate, opinia auditorului trebuie să fie că situaţiile
financiare sunt întocmite, din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu [cadrul
general de raportare financiară aplicabil].
7) Alte responsabilităţi de raportare
În cazul în care auditorul abordează alte responsabilităţi de raportare în raportul auditorului
cu privire la situaţiile financiare care sunt suplimentare responsabilităţii auditorului standardelor
internaţinale de audit, de a raporta cu privire la situaţiile financiare, aceste alte responsabilităţi de
raportare trebuie să fie abordate într-o secţiune distinctă din raportul auditorului al cărei subtitlu
va fi “Raport cu privire la alte cerinţe legale şi de reglementare,” sau un alt subtitlu adecvat
conţinutului secţiunii.
8) Semnătura auditorului
Raportul auditorului trebuie să fie semnat. Semnătura reprezintă numele firmei de audit,
numele personal al auditorului, sau ambele, după cum este cerut de jurisdicţia respectivă.
9) Data raportului auditorului
Raportul auditorului trebuie să fie datat nu mai devreme de data la care auditorul a obţinut
suficiente probe de audit adecvate pe care să îşi bazeze opinia auditorului cu privire la situaţiile
financiare, inclusiv probe potrivit cărora:
– au fost întocmite toate situaţiile incluse în situaţiile financiare, inclusive notele aferente;
şi;
– persoanele cu autoritatea recunoscută au declarat că şi-au asumat responsabilitatea pentru
acele situaţii financiare.
10) Adresa auditorului
Raportul auditorului trebuie să specifice locaţia din jurisdicţia în care auditorul îşi desfăşoară
activitatea.