Curs 8

Planificarea proceselor
Fire de executie

Sisteme de operare
Lect. Dr. Ozten CHELAI

Facultatea de Matematica si Informatica

Universitatea Ovidius Constanta

Curs8 SO - lect. dr. Ozten Chelai, 2009-2010 1

Planificarea proceselor

DefiniŃie: Planificarea proceselor este o activitate realizată de
planificatorul de procese (task scheduler = componentă a SO)
în vederea alocării de timp procesor, pe baza unor criterii
specifice, tuturor proceselor lansate în sistem, astfel încât să se
implementeze modelul paralelismului proceselor într-un sistem
cu multiprogramare.

Alocarea timpului procesor se va face conform unui algoritm de
planificare. Într-un sistem cu multiprogramare exista mai multe
procese în stare READY. SO va decide alocarea timpului
procesor(CPU -resursă sistem) către acestea.

Criterii de planificare

Echitabilitate = servirea tuturor solicitărilor.

EficienŃă = maximizarea coeficientului de utilizare a
procesorului.

Minimizarea timp de răspuns către procese (interactive şi cu
prelucrări în loturi de lucrări (batch processing)).

Maximizarea numărului de procese servite în unitatea de
timp.
Tipuri de planificare

Planificarea non-preemtiva (fără cuante de timp)
are loc atunci când un proces activ va elibera
procesorul fie la încheierea sa, fie la lansarea unei
operaŃii de I/E ce va conduce la blocarea sa.

Planificarea preemtivă (cu cuante de timp)
utilizează împărŃirea timpului procesor în cuante
egale de timp, gestionate de SO. Un proces activ va
elibera procesorul în momentul încheierii cuantei de
timp procesor ce i-a fost alocată, la încheierea sa
sau la lansarea unei operaŃii de I/E ce va conduce la
blocarea sa. Pot sa apara probleme la suspendarea
unui proces si deci necesitatea realizării excluderii
mutuale cu tehnici specifice.
Planificatorul CPU

Selecteaza din procesele care sunt in stare Ready
de executie si aloca CPU unui proces

Deciziile de planificare au loc cand un proces:
1. Comuta din starea running in waiting
2. Comuta din starea running in ready
3. Comuta din starea waiting in ready
4. Termina

Planificarea pentru 1 si 4 este non-preemptiva

Celelalte planificari sunt preemptive
Dispecerul (Dispatcher)

Modulul Dispecer acorda controlul CPU
procesului selectat de planificator. Acest
lucru implica:

Comutarea contextului

Comutarea in modul utilizator

Salt la locatia corespunzatoare din programul
utilizator pentru repornirea programului

Latenta dispecerului – timpul necesar
dispecerului pentru oprirea unui proces si
repornirea executiei celuilalt
Criteriul de planificare

Utilizarea CPU (CPU utilization) – ocuparea timpului
CPU cat mai mult posibil

Capacitate de executie (Throughput) – numarul de
procese care isi termina executia pe unitatea de
timp

Timpul de intoarcere (turnaround time) – timpul
necesar executiei unui anumit proces

Timpul de asteptare(waiting time) – timpul cat un
proces a asteptat in coada proceselor ready

Timpul de raspuns (respond time) – timpul de la
trimiterea cererii pana la producerea primului
raspuns, nu iesirea (pentru timesharing)
Criteriul de optimizare

Max CPU utilization

Max throughput

Min turnaround time

Min waiting time

Min response time
Planificarea FCFS (First-Come,
First-Served )
Procese Burst Time (timp de executie)
P1 24
P2 3
P3 3

Presupunem ca procesele sosesc in ordinea: P1 , P2 , P3
Diagrama Gantt Chart este:
P1 P2 P3

0 24 27 30

Timpul de asteptare este P1 = 0; P2 = 24; P3 = 27

Media timpului de asteptare este: (0 + 24 + 27)/3 = 17
FCFS
Presupunem ca ordinea de sosire este
P2 , P3 , P1

Diagrama Gantt chart este:

P2 P3 P1

0 3 6 30

Timpul de aspteptare pentru P1 = 6; P2 = 0; P3 = 3

Media timpului de asteptare: (6 + 0 + 3)/3 = 3

Mai buna decat in cazul anterior

Efectul Convoy (convoi) procesele mai scurte inaintea celor mai
lungi
Planificarea SJF (Shortest-
Job-First)

Asociaza fiecarui proces, lungimea timpului CPU
necesar executiei. Utilizeaza lungimea pentru a
planifica intai procesele cu timpul cel mai mic.

Doua scheme:

Non-preemptiva – odata alocat CPU procesului, nu poate
fi intrerupt pana nu se termina timpul de executie

Preemptiva – daca un nou proces soseste cu lungimea
CPU mai mica decat timpul ramas din executia procesului
curent, se aloca. Aceasta schema este Shortest-
Remaining-Time-First (SRTF)

SJF este optima – da media cea mai mica pentru
timpul de asteptare.
Planificarea cu prioritati

un numar (intreg) este asociat fiecarui proces

CPU este alocat procesului cu cea mai mare prioritate (cel mai
mic intreg ≡ cea mai mare prioritate)

Preemptiva

Non-preemptiva

SJF este o planificare cu prioritati in care prioritatea este cel mai
mic timp de executie (CPU burst time)

Problema ≡ Infometarea (Starvation) – procesele cu prioritate
mica se poata sa nu se execute vreodata

Solutie ≡ Imbatranirea (Aging) – cu cresterea timpului creste
prioritatea procesului
Planificarea circulara (Round-
Robin)

Procesele sunt plasate într-o coadă unică de aşteptare pentru
procese ready.

Fiecare proces primeste CPU o cuanta de timp

Va fi servit întotdeauna primul proces, iar la încheierea cuantei
alocate lui, procesul va trece la sfârşitul cozii de aşteptare.

Daca sunt n procese si cuanta este q, fiecare proces primeste
1/n timp CPU in unitati de q, deci nici un proces nu asteapta mai
mult de (n-1)q unitati de timp

Problema constă în alegerea dimensiunii cuantei de timp

q mare => FIFO

q mic => q trebuie sa fie mare relativ la timpul de comutare a
contextului, altfel overheadul este prea mare
Planificare cu cozi multiple de
asteptare (multilevel queue)

Procesele READY sunt grupate pe clase de priorităŃi. Pentru
fiecare nivel de prioritate se crează o coadă de aşteptare

foreground (interactive)

background (batch)

Fiecare coada are propriul algoritm de planificare

foreground – RR

background – FCFS

Planificarea trebuie realizata intre cozi

Planificarea cu prioritate fixa; (i.e., servirea tuturor din foreground
apoi din background). Posibilitate - infometare (starvation).

Felii de timp (Time slice) – fiecare coada primeste CPU un
anumit timp care poate fi apoi planificat de fiecare. Exemplu:

80% foreground in RR

20% to background in FCFS
Planificarea Multilevel Queue
Multilevel Feedback Queue

Un proces se poate muta intre diferitele cozi;
imbatranirea (aging) se poate implementa astfel

Planificatorul Multilevel-feedback-queue definit de
urmatorii parametri:

Numarul de cozi

Algoritmii de planificare pentru fiecare coada

Metodele utilizate pentru a determina cand sa se
actualizeze un proces

Metodele utilizate pentru a determina cand sa se
retrogradeze un proces

Metodele utilizate pentru a determina in care coada sa
intre un proces atunci cand e necesar
Planificarea multiprocesor

Planificarea cand sunt mai multe CPU
disponibile

Procesoare omogene intr-un multiprocesor

Partajarea incarcarii

Procesare asimetrica – numai un procesor
acceseaza structurile de date, usurand
concurenta la date
Planificare de timp-real

Hard real-time systems – necesita terminarea
unui task critic intr-un timp garantat

Soft real-time computing – necesita ca
procesele critice sa primeasca prioritate fata
de cele mai putin critice
 Planificare cu separarea
politicii de mecanism

Algoritmul de planificare acceptă parametri

de intrare de la procesele utilizator.

SO funcŃionează după un algoritm de
planificare bazat pe priorităŃi, dar procesele
pot utiliza apeluri sistem pentru stabilirea
nivelului de prioritate.
Planificarea pe doua nivele

Algoritmul va lua în considerare toate
procesele lansate (şi în stare READY) în
sistem fie că acestea se află în memoria
interna, fie că se află pe disc. Există de fapt 2
module planificatoare:

planificator de nivel inferior (low-level) – pentru
subsetul proceselor din memoria internă

planificator de nivel superior (high-level) – pentru
transferul altui subset, de pe disc în memoria
internă.
Planificarea de tip loterie

Fiecare proces va primi un numar de tichete.

La fiecare planificare SO va “extrage un tichet” şi va
aloca o cuantă de timp procesor posesorului
acestuia.

Se pot face reglaje prin alocarea unui numar diferit
de tichete, funcŃie de procesele ce urmează a fi
favorizate (lungi, scurte, cu operaŃii multiple sau
critice de I/E, etc).

De asemenea, procesele pot “dona” tichete
procesului a cărui încheiere o aşteaptă.
Planificarea la SO Linux

Doi algoritmi: time-sharing si real-time

Time-sharing

Bazat pe prioritati de credite – procesul cu cele mai multe credite
e planiticat

Creditele se micsoreaza cu intreruperile de timp

cand credit = 0, alt proces e ales

Cand toate procesele au credit = 0, recreditare

Bazata pe factori ce includ prioritati si istoric

Real-time

Soft real-time

Posix.1b compliant – doua clase

FCFS si RR

Procesul cu prioritatea cea mai mare se executa intai
Planificarea threadurilor Java

JVM utilizeaza un algoritm preemtiv de planificare bazat pe
prioritati

Coada FIFO este utilizata daca sunt mai multe fire cu aceeasi
prioritate

JVM planifica pentru executie un fir daca:

Firul curent in executie (stare Running) iese din starea Runnable

Un fir cu prioritate mai mare intra in stare Runnable

Time-Slicing

Deoarece JVM nu asigura time-sliceing, metoda yield() se poate
utiliza pentru a preda controlul altui fir cu aceeasi prioritate:
while (true) {
// perform CPU-intensive task
...
Thread.yield(); }

Prioritatile firelor: Thread.MIN_PRIORITY,
Thread.MAX_PRIORITY, Thread.NORM_PRIORITY

Prioritatile se pot seta cu metoda setPriority(int )
BIBLIOGRAFIE

Cristina Mindruta, Sisteme de operare –
suport de curs, www.univ-ovidius.ro/math