Retele de Calculatoare - Cursul 3

Retele de calculatoare – Note de curs (C3)
http://scdsd.bluepink.ro; Contact: info3retele20102011@gmail.com
Cursul 3
Protocoale de nivel 2 OSI (Legatura de date)
1. Standardul IEEE 802.3

1.1. Standardul IEEE 802
IEEE – Institute of Electronics and Electrical Engineers
• Fondat în 1884, IEEE (http://www.ieee.org) întreţine standardele proprii pentru industria electronică şi
a calculatoarelor şi contribuie regulat la activitatea altor organizaţii de standardizare;
• IEEE este cel mai bine cunoscut pentru dezvoltarea standardelor pentru calculatoare şi industria
electronică, în special standardele IEEE 802 pentru reţelele locale
Pentru proiectul IEEE 802 (standardul 802 a aparut în 1980, luna februarie Æ de aici şi denumirea sa 802 ) au
existat sase comitete de standardizare:
802.1: probleme legate de interfata cu nivelurile superioare si cu gestionarea retelei locale;
802.2: definirea controlului legãturii logice; (LLC)
802.3: elaborarea standardului CSMA/CD (Carrier Sense, Multiple Access, Collision Detection);
802.4: elaborarea standardului pentru retelele Token Bus;
802.5: elaborarea standardului pentru retelele Token Ring;
802.6: elaborarea standardului pentru retelele metropolitane de tip DQDB (Distributed Queue, Dual Bus).
Ulterior, au apãrut alte opt comitete:
802.7: avizarea problemelor retelelor de bandã largã;
802.8: avizarea problemelor retelelor optice;
802.9: grupul pentru reþele cu servicii integrate (cu integrarea datelor si a vocii);
802.10: securitatea retelelor;
802.11: grupul pentru retele nebazate pe fir WLAN
802.12: grupul pentru retele de mare vitezã de tip 100baseVG;
802.13: grupul pentru retele de mare vitezã de tip 100baseX;
802.14: standardizarea transportului datelor în retele bazate pe cablu TV traditional.
802.15: Wireless Personal Area Networks (WPANs);
802.16: Wireless Broadband
1
1.2. Reţele ETHERNET (IEEE 802.3)

• Set de protocoale – Nivelele OSI: Fizic si Legatura de date (Acces la retea – Modelul TCP/IP)
• Inventat de Robert Metcalfe
• Dezvoltat de Xerox la sfarsitul anilor 1970
• Promovat si utilizat de Dec, IBM and Xerox in 1980s (cunosscut si sub numele de DIX
Ethernet)
• Devine standard IEEE in 1985 - 802.3
• In prezent utilizat de 80-90% din retelele LAN
Dr. Robert M. Metcalfe (1976) Ethernet- National Computer

Conference in June of that year.
(Source: http://www.raylab.com/antenna/Wireless_Soup.htm)
• Reţelele cele mai răspândite, deoarece echipamentele şi infrastructura sunt mai ieftine decât la
Token Ring;
• Metoda de acces : CSMA / CD – Carrier Sense Multiple Access / Collision Detection
(Sesizarea purtatoarei, Acces multiplu, Detectarea coliziunilor);
• Detectarea erorilor se face cu uşurinţă;
• Topologii uzuale: magistrală, stea şi magistrală – stea (TREE);
• Capacitatea de transfer:
- 10 Mbps - 10 BASE 2, 10 BASE 5 şi 10 BASE T
- 100 Mbps – Fast Ethernet
- 1000 Mbps – Gigabit Ethernet
- 10000Mbps – 10 Gigabit Ethernet
- 40 Gigabit Ethernet; ianuarie 2010: specificatii pentru 100 Gigabit Ethernet
2
http://standards.ieee.org/announcements/2010/ratification8023ba.html
Data Link LLC Sublayer IEEE 802.2

Layer MAC Sublayer
Token Ring IEEE 802.5

Ethernet
IEEE 802.3
100 Base-T
PHYSICAL LAYER
FDDI
LLC = Logical Link Control
• realizeazã interfata cu nivelurile superioare;
• controlul fluxului , sincronizarea şi controlul erorilor;
• acceseaza Gateway-ul pentru ca subnivelul inferior să poata accesa nivelele superioare ale
modelului OSI.
MAC = Media Access Control

• descrie modul de acces la mediul de transmisie;
• descrie modul cum primesc acces la date calculatoarele de pe reţea: conectivitatea fizica.
Obs. IEEE 802.3 se bazeaza pe tehnica Ethernet deosebindu-se insa la nivelul campurilor frame-
ului de Ethernet-ul firmei Xerox, initiatoarea acestui protocol, in cadrul echipei DIX (Digital,
Intel, Xerox).
1.3. Functionalitate
Intr-un mediu cu sesizarea coliziunilor o placa adaptoare (NIC – Network Interface Card - placa de
retea) „asculta” reteaua atunci cand are de transmis un frame. Cand sesizeaza ca o alta placa adaptoare
trimite un frame intervine un timp de asteptare pentru toate statiile, dupa care se reincearca
transmiterea. Se defineste coliziunea ca reprezentand incercarea simultana a doua statii de lucru (SL-
uri) de a transmite un frame pe un mediu comun de comunicatie. Prima statie care detecteazã o
coliziune îsi va suspenda emisia si va trimite un semnal special - interferenta (jamming – jam
signal): frecventã “specialã” si o duratã echivalentã unei transmisii de 32 de biti. Toate statiile vor
detecta acest semnal si îsi vor suspenda activitatea. Pentru a micsora “sansele de aparitie” a unei noi
coliziuni când statiile vor începe din nou sã transmitã, timpul care va trece pânã la reluarea
transmisiilor va fi diferit pentru fiecare statie. Intervalele de timp sunt stabilite pe baza unui
algoritm de revenire (back-off algorithm - Truncated Binary Exponential Backoff). Ethernet:
nedeterminist, nu asigura proritate in vederea retransmiterii pentru nici-un host din retea.
1.4. Definitii:
3
• Bit time – Este definit ca timpul necesar pentru un bit sa iasa prin placa de retea.
Relatie de calcul: bit time = 1 / viteza NIC
Exemplu: Pentru o placa de retea ce opereaza la 10 Mbit/s: bit time = 1 / (10 * 10^6) = 10^-7 = 100 *
10^-9 = 100 nanosecunde, ceea ce inseamna ca la 10 Mbit/s NIC poate asigura trecerea unui bit la
fiecare 100 nanosecunde.
• Slot time este definit ca fiind mai mare decat suma dintre timpul total de propagare
(dus intors - de doua ori timpul de propagare intre cele mai indepartate statii) si
durata blocului jam (semnal de interferenta – jamming) la nivelul MAC. Acest timp
depinde de nivelul fizic. Slot time reprezinta timpul de asteptare necesar ca mediul de
comunicatie sa fie declarat ca liber. Se aplica numai la half-duplex.
Slot time descrie patru aspecte importante ale tratării coliziunii:

a. Există o limită superioară a intervalului de timp necesar pentru detectarea unei coliziuni;
b. Există o limită superioară a timpului de achiziţie de la linie (timpul după care transmisia nu va
mai suferi o coliziune)
c. Există o limită superioară a lungimii unui fragment de bloc generat de o coliziune
d. Există o regulă de încercare a retransmisiei (algoritmul TBEB - Truncated Binary
Exponential Backoff)
Cazurile corespunzând modurilor de comunicaţie baseband şi broadband, presupunând că staţiile se

află la o distanţă cât mai mare una de cealaltă:
a.1. În cazul baseband intervalul de timp necesar detectării coliziunii este de două ori mai mare decât
timpul de propagare.
a.2. În cazul broadband cazul cel mai defavorabil este când staţiile se află foarte apropiate, timpul
necesar detectării coliziunii fiind de această dată de patru ori mai mare decât timpul de propagare.
În ambele cazuri s-a presupus că lungimea blocurilor este suficient de mare astfel încât să
permită detectarea coliziunii înainte de terminarea transmisiei. Acest lucru se impune în majoritatea
sistemelor ce folosesc CSMA/CD inclusiv în standardul IEEE 802.3. În caz contrar, performanţele
sistemului scad la nivelul protocolului CSMA în care coliziunile nu sunt detectate.De aceea slot time
este folosit pentru determinarea lungimii minime a blocurilor MAC.
În cazul detectării unei coliziuni se pune problema modului în care se va face retransmisia.
Presupunând că a apărut o coliziune, dacă cele două staţii implicate încearcă retransmisia după
un interval de timp prestabilit se va produce o nouă coliziune. Pentru a preveni o astfel de situaţie,
staţiile îşi vor înceta activitatea un interval de timp de lungime aleatoare. Apariţia coliziunilor
generează trafic adiţional. În cazul în care linia devine încărcată este foarte important să nu
supraîncărcăm linia cu retransmisii ce ar conduce la noi coliziuni, ce ar conduce la noi retransmisii
ş.a.m.d. Astfel, atunci când o staţie generează mai multe coliziuni, ea se dezactivează pentru o perioadă
de timp mai mare compensând supraîncărcarea reţelei.
Viteza Bit time Slot time Timp
10 Mbit/s 0.1 microsecond 512 bit times 51.2 microseconds
100 Mbit/s 0.01 microseconds 512 bit times 5.12 microseconds
1 Gbit/s 0.001 microsecond 4096 bit times 4.096 microseconds
4
10 Gbit/s 0.0001 microseconds Nu se aplica Nu se aplica
• Round trip collision delay (întârzierea de propagare a coliziunii ) - un parametru foarte

important pentru functionarea retelei. Întârzierea de propagare a coliziunii (determinatã prin
însumarea timpului necesar ca semnalul de date sã parcurgã traseul de la emitãtor la receptor si
a timpului necesar ca semnalul de coliziune sã parcurgã traseul de la receptor la emitãtor) a fost
standardizatã la 49,9 micros. Un pachet care are lungimea minimã de 512 bytes, transmis cu o
vitezã de 10 Mbps, necesitã un timp de M = 51,2 micros, asadar este îndeplinitã conditia ca
timpul de transmitere a frame-ului sã fie mai mare decât întârzierea de propagare a
coliziunii.
Pentru ca algoritmul sã functioneze corect trebuie ca statiile sã nu îsi termine transmisiile înainte
de a putea detecta coliziunea. Asadar, statiile trebuie sã detecteze în timp util coliziunile, indiferent de
lungimea cadrului care este transmis si de distanta maximã dintre douã statii.
Cazul critic este dat de cea mai defavorabilã situatie care poate apãrea:
• cele douã statii implicate în transmisiei (emitãtorul si receptorul) se aflã la cele douã extremitãti
ale retelei;
• emitãtorul initializeazã transmiterea unui cadru cãtre receptor;
• când cadrul se aflã foarte aproape de receptor, acesta initiazã, la rândul sãu, o transmisie;
• coliziunea are loc în imediata vecinãtate a receptorului;
• semnalul de coliziune se propagã pânã la emitãtor;
• emitãtorul detecteazã coliziunea si opreste transmisia.
Coliziune
Coliziune detectata – se emite un semnal de interferenta (jamming (jam) signal) – 32-48 biti: 10101010.....
Coliziune intarziata (Late Collision)
Coliziune care apare dupa transmiterea primilor 64 octeti ai frame-ului. Cauze: lungimi mari de cablu si
prezenta repetoarelor (frame-urile se pierd, protocoalele de pe nivelele superioare trebuie sa faca
retransmitere, ceea ce inseamna intarzieri mari, mai ales la nivelul aplicetie !!!!)
1.5. Metoda CSMA/CD

Metodã de acces care opereazã în trei faze:
5
• Sesizarea purtãtoarei (carrier sense) - fiecare statie care doreste sã initieze o transmisie de
date trebuie mai întâi sã "asculte" magistrala pentru a verifica dacã este ocupatã; acest principiu
este denumit "ascultã înainte de a vorbi" (listen before talking);
• Accesul multiplu (multiple access) - fiecare statie care a detectat cã magistrala este liberã
poate sã initializeze o transmisie; dacã douã sau mai multe statii încep sã transmitã simultan
atunci, datoritã faptului cã timpul de propagare a semnalului nu este nul, va apãrea o coliziune;
aceasta va afecta toate semnalele de date si transmisia va fi compromisã;
• Detectarea coliziunii (collision detection) - fiecare statie care transmite date poate detecta
coliziunile deoarece statiile ascultã linia în timpul transmisiei; principiul este denumit "ascultã
în timp ce vorbesti" (listen while talking).
DE RETINUT:
• Prima statie care detecteazã o coliziune îsi va suspenda emisia si va trimite un semnal special
care anuntã existenta unei interferente (jamming). Acest semnal va avea o frecventã specialã
si o duratã echivalentã unei transmisii de 32 de biti. Toate statiile vor detecta acest semnal si îsi
vor suspenda activitatea.
• Pentru a micsora sansele de aparitie a unei noi coliziuni când statiile vor începe din nou sã
transmitã, timpul care va trece pânã la reluarea transmisiilor va fi diferit pentru fiecare statie.
Intervalele de timp sunt stabilite pe baza unui algoritm de revenire (back-off algorithm).
• CSMA/CD - protocol nedeterminist, avand la baza un algoritm indicat in literatura ca
fiind de tipul best effort algorithm.
Obs: Eficienta metodei de acces CSMA/CD
6
http://www.ee.ucl.ac.uk/lcs/previous/LCS2004/15.pdf
http://www.it.uu.se/edu/course/homepage/datakom/ht06/slides/csmacd.pdf
http://www.cs.utexas.edu/~yzhang/Teaching/cs386m-f9/Readings/ethernet_552.pdf
• Algoritm TBEB - Truncated Binary Exponential Backoff: timpul de dezactivare (notat

delay) este egal cu un numar intreg, r, de slot time; timpul de dezactivare ce precede a n-a
incercare de retransmisie (notat cu r) este ales ca un intreg aleator r in intervalul 0 < r < 2k
unde k = min (n,10). Dupa un numar de incercari predefinite subnivelul MAC presupune ca
exista unele “probleme”, renunta si raporteaza esecul catre subnivelul LLC.
Reprezentare formala :
while n = incercari < backOffLimit

k := min(n incercari,10)
r := Random(0,2k)
delay := r * slotTime
• Algoritmul TBEB aproximeaza situatia ideala in care probabilitatea de transmisie a unui

pachet este 1/Q, unde Q reprezinta numarul de statii ce incearca sa transmita;
• Dezavantajul algoritmului TBEB il reprezinta efectul de last-in first-out pe care il
genereaza: o statie care nu are coliziuni sau are coliziuni putine are sanse mai mari de
transmisie decat o statie cu timpi mai mari de dezactivare.
Retransmiterea este transparenta fata de utilizator, coliziunile fiind rezolvate in mai putin de o
secunda. Nu exista prioritate de transmitere pentru nici una din statiile de lucru.
BACKOFF RANGE AS A FUNCTION OF COLLISIONS
Collision on Estimate of Number of Range of Random Range of Backoff
Attempt Number Other Stations Numbers Times (µs)
1 1 0…1 0 … 51.2
2 3 0…3 0 … 153.6
3 7 0…7 0 … 358.4
4 15 0 … 15 0 … 768.0
5 31 0 … 31 0 … 1587.2
6 63 0 … 63 0 … 3225.6
7 127 0 … 127 0 … 6502.4
8 255 0 … 255 0 … 13056.0
9 511 0 … 511 0 … 26163.2
10 1023 0 … 1023 0 … 52377.6
11 1023 0 … 1023 0 … 52377.6
12 1023 0 … 1023 0 … 52377.6
13 1023 0 … 1023 0 … 52377.6
14 1023 0 … 1023 0 … 52377.6
15 1023 0 … 1023 0 … 52377.6
16 Too High N/A Discard Frame
7
Backoff range increases exponentially with the number of collisions.
Sursa: http://www.industrialethernetu.com /
• http://www.industrialethernetu.com/courses/401_2.htm
1.6. Frame-uri Ethernet
1.6.1. Ethernet (Ethernet II) (fara P=preambul si FCS (CRC))

+---------+---------+---------+----------
| Dst | Src | Type | LLC Header+NetworkPDU...
+---------+---------+---------+----------
<-- 6 --> <-- 6 --> <-- 2 --> <-46-1500->
Type 0x80 0x00 = TCP/IP
Type 0x06 0x00 = XNS
Type 0x81 0x37 = Novell NetWare
1.6.2. 802.3 (fara P=preambul si FCS (CRC))

+---------+---------+---------+----------
| Dst | Src | Length | LLC Header+NetworkPDU...
+---------+---------+---------+----------
<-- 6 --> <-- 6 --> <-- 2 --> <-46-1500->
1.6.3. 802.2 (802.3 cu header 802.2)

+---------+---------+---------+-------+-------+-------+----------
| Dst | Src | Length | DSAP | SSAP |Control| NetworkPDU...
+---------+---------+---------+-------+-------+-------+----------
<- 1 -> <- 1 -> <- 1 -> <-43-1497->
1.6.4. SNAP (802.3 cu headere 802.2 si SNAP)

+---------+---------+---------+-------+-------+-------+-----------+---------+-----------
| Dst | Src | Length | 0xAA | 0xAA | 0x03 | Org Code | Type | NetworkPDU.
+---------+---------+---------+-------+-------+-------+-----------+---------+-----------
<-- 3 --> <-- 2 --> <-38-1492->
Observatie: SubNetwork Access Protocol (SNAP) este un standard pentru transmisia datagramelor IP
peste retele IEEE 802. Datagramele IP pot fi trimise pe retele IEEE 802 incapsulate cu 802.2 LLC si
SNAP (data link layers) si 802.3, 802.4 or 802.5 (physical network layers).
1.6.1. Ethernet (Xerox), Ethernet II
LLC
Header+
Denumire camp P AD AS Tip Network
CRC
PDU
Nr. Octeti 8 6 6 2 46÷1500 4
a) P = preambul – camp folosit pentru sincronizare si incadrare

i) Primii 7 octeti au forma 10101010
ii) Al 8-lea are forma 10101011
b) AD = Adresa de Destinatie (MAC)
c) AS = Adresa Sursa (MAC)
8
Tip – contine 2 octeti ce identifica tipul protocolului de nivel superior care a emis sau vrea sa
receptioneze frame-ul. Este asignat de Xerox si neinterpretat de 802.3. Campul permite
protocoalelor de nivel inalt (client) sa imparta reteaua fara „a intra” unul in mesajele celuilalt,
asigurand asa-numita multiplexare; ex: Type 0x80 0x00 = TCP/IP
d) LLC Header + NetworkPDU (D=Data) = contine mesajul de „date” ce se intentioneaza a
fi transmis la destinatie prin intermediul frame-ului ( reamintim ca frame-ul este un produs
al incapsularii de pe nivelul 2 OSI)
a) CRC = Cyclic Redundance Code – contine restul sumei de verificare ciclica a redundantei
calculat polinomial prin CRC-32. Secvenþa CRC (FCS – Frame Check Sequence) este datã
de restul împãrtirii acestui polinom la un polinom standard.
Standardul IEEE 802 foloseste urmãtorul polinom:

CRC32 = X32 + X26 + X25 + X22 + X16 + X12 + X11 + X10 + X8 + X7 + X5 + X4 + X2 + X + 1.
Notam: SLE = Statia de Lucru Emitatoare; SLD = Statia de Lucru Destinatie
SLD primeste frame-ul, face propriul calcul CRC-32 si compara valoarea calculata cu cea aflata in
campul CRC din pachet, concluzionand daca frame-ul a sosit intact. In caz de alterare informatia
este distrusa bit cu bit cerandu-se retransmiterea.
1.6.2. IEEE 802.3
LLC
Header+
Denumire CRC
P SFD AD AS L Network PAD
camp PDU /FCS
(Data)
Nr. Octeti 7 1 6 6 2 0÷1500 ! 4
a. P = preambul – 7 octeti de forma 10101010

b. SFD = Start Frame Delimiter – 1 octet de forma 10101011
c. AD = Adresa de Destinatie (MAC)
d. AS = Adresa Sursa (MAC)
e. L = lungimea (pe 2 octeti) – exprima lungimea campului D
9
f. D = Data - LLC Header + NetworkPDU – Variaza intre 0 si 1500 octeti cu observatia ca daca
are lungimea mai mica de 46 de octeti atunci PAD-ul este utilizat pentru a completa
lungimea frame-ului pana la o dimensiune minima acceptabila.
g. PAD = camp tampon de lungime variabila mai mare sau egala cu 0
h. CRC – 4 octeti (FCS=Frame Check Sequence)
Obs Frame-ul de la Ethernet are dimensiunea intre 64 si 1518 octeti (fara P) cu o dimensiune
minima a campului D de 46 de octeti. La IEEE 802.3 dimensiunea frame-ului (fara P si SPD) este
aceeasi. In plus la 802.3 este permis ca aplicatia sau un nivel superior de protocol sa trimita o zona
de date D mai mica de 46 octeti, deoarece frame-ul este completat automat in PAD pe subnivelul
MAC. La Ethernet frame-urile care sunt prea mici sunt considerate erori
Terminologie: Literatura indica folosirea termenului de Ethernet pentru standardul IEEE 802.3.
Start-of-
MAC MAC Interframe
Preamble Frame- Ethertype/Length Payload CRC32
destination source gap
Delimiter
7 octets of 1 octet of 46-1500
6 octets 6 octets 2 octets 4 octets 12 octets
10101010 10101011 octets
64-1518 octets
72-1526 octets
Interframe gap = 96 bit time (9.6 micros pentru 10 Mbp)
1.7 Adresarea MAC

Adresele MAC au o lungime de sase octeti, sunt înscrise în memoria ROM a plãcii de retea si sunt stabilite
la nivel mondial. Ulterior, ele pot fi modificate prin software, folosindu-se un buffer care contine noua adresã.
Primii trei octeti identificã producãtorul plãcii de retea sau organizatia care a proiectat acel tip de retea. Acest
câmp poartã denumirea OUI (Organization Unique Identifier). Ceilalti trei octeti sunt completati de producãtor si
reprezintã un numãr de ordine. Ex: 02:76:4C:08:89:67
Primii doi biti transmisi (I/G si U/L) au o importantã specialã:

• Bitul I/G (Individual/Grup) aratã tipul destinatiei: o singurã statie (valoarea 0 – Individual UNICAST)
sau un grup de statii (valoarea 1 – Grup MULTICAST SAU BROADCAST).
• Bitul U/L (Universal/Local) aratã dacã adresa a fost atribuitã oficial de IEEE (valoarea 0 - Universal)
sau a fost atribuitã local (valoarea 1 - Local).
10
Multicast addresses: 0100.5Exx.xxxx

Broadcast address: FFFF.FFFF.FFFF.
Calculul adresei MAC multicast pe baza adresei IP multicast :
1.8. Organigrama pentru emisia cadrelor MAC:

TRANSMISIE
Eliberare cadru
11
Nu Purtatoare
Asteptare
M.51,2 µs
Da
Incepe transmisia
Calcul M
Da Transmite secventa
Coliziune detectata de bruiere
Nu
Nu Trans. Prea multe Nu

terminata incercari
Da Da
Transmisiune Esec (exces de

reusita coliziuni)
Ddaca un sistem are de transmis mai multe cadre el procedeaza la fel pentru fiecare cadru:
asculta mediul, asteapta eventual pana ce mediul devine liber, emite. Intre cadre se impune o
intarziere minima egala cu durata necesara transmiterii a 96 biti, deci 9,6 µs. Aceasta
intarziere este respectata si in cazul in care cadrele provin de la sisteme diferite. Ea emite
reinitializarea tuturor proceselor legate de nivelurile 1 si 2 precum si stabilirea conditiilor electrice
pe suportul de transmisiune.
1.9. Organigrama pentru receptia cadrelor MAC:
RECEPTIE
Inceput receptie
Nu Receptia
terminata
Da
Da
Cadru prea
scurt
Nu
Adresa Nu
recunoscuta
Da
Da Nu
12
FCS corect
Da Nu Da Nu
Lungime corecta Prea multi biti
Receptia OK Eroare de Eroare de Eroare de FCS

Lungime aliniere
Rezumand, parametrii relativi la cadrele MAC, pentru 10 Mbps, sunt:

- bit time – (1/10Mbps) = 1 µs
- transa canal: 512 biti (51,2 µs);
- intervalul intre cadre: 9,6 µs;
- numar maxim de incercari: 16;
- durata bruiajului (jam signal): 32 biti;
- lungimea minima a cadrului: 64 octeti;
- lungimea maxima a cadrului: 1518 octeti;
- lungimea adreselor: 6 octeti;
- asteptarea aleatorie: 51,2 µs + 5,24 ms.
1.10. Regula 5 – 4 – 3
În figura urmatoare: structură cu trei HUB-uri în care două staţii (A şi B) încearcă să emită simultan.
Obs. Diametrul retelei (distanta maxima dintre 2 host-uri) trebuie sa fie mai mica decat
domeniul de coliziune
13
Regula 5 – 4 – 3
În reţelele Ethernet, pentru a menţine eficienţa reţelei, regula de funcţionare: intre două noduri ale
reţelei pot exista maximum 5 (cinci) noduri, separate prin 4 (patru) repetoare (hub-uri) şiNUMAI
trei dintre aceste segmente pot fi populate.
Observatie: O retea Ethernet bazata pe switch-uri poate fi exceptata de la regula 5-4-3 deoarece
fiecare switch are un buffer folosit pentru a stoca temporar datele.
14
• Retea multi-segment:
Ethernet 802.3
Standard Speed Maximum Distance Media Type Connector Used

10BASE-2 10Mbps 185m RG-58 coaxial BNC
10BASE-5 10Mbps 500m RG-58 coaxial BNC
10BASE-T 10Mbps 100m Category 3, 4, or 5 UTP or STP RJ-45
10BASE-FL 10Mbps Up to 2km Fiber-optic SC or ST
Fast Ethernet 802.3u

100BaseT4 100Mbps 100m Category 3, 4, or 5 UTP or STP RJ-45
100BaseTX 100Mbps 100m Category 5 UTP or STP RJ-45
100BaseFX 100Mbps 412m with half-duplex MM fiber Fiber-optic SC or ST
10,000m with full-duplex SM fiber
Gigabit Ethernet 802.3ab

1000BaseT or 1000BaseTX 1000Mbps or 1Gbps 75m Category 5 UTP or higher RJ-45
15
Gigabit Ethernet 802.3z
1000Mbps or Shielded copper 9-pin shielded
1000BaseCX 25m
1Gbps wire connector
1000Mbps or 275m with half or full-duplex 62.5-micron MM
1000BaseSX MM fiber-optic SC or ST
1Gbps fiber
316m with half-duplex 50-micron MM fiber
550m with full-duplex 50-micron MM fiber
1000Mbps or 275m with half- or full-duplex 62.5-micron MM MM or SM fiber-
1000BaseLX SC or ST
1Gbps fiber optic
316m with half-duplex 50-micron MM fiber or
SM fiber
550m with full-duplex 50-micron MM fiber
5000m with full-duplex SM fiber
2. Dispozitive de nivel 2 OSI

2.1. NIC – Network Interfac card:
• Asigura conectivitatea fizica la reţea.
Obs: Motherboard-urile livrate în ultima vreme ofera şi placa de reţea integrata.
• Fiecare placa de reţea conţine asa-numita adresa MAC (Media Acces Control) unica.
Adresa MAC reprezintă un numar “ars” în cipul ROM al placii de reţea şi identifica unic
placa respectiva şi că urmare automat şi calculatorul în care e introdusa în reţea.
Adresa MAC se mai numeste adreza hardware sau fizica. Adresa MAC este un numar pe 48 de biti
sub forma hexazecimala, de exemplu:
03-C0-EF-3C-FE-9C
EtherFast® 10/100 32-Bit Integrated Card Bus
USB 2.0 - 10/100 and Gigabit ethernet

EtherFast® 10/100 PCMCIA Card adapters/converters
16
2.2. Punte (bridge)

• Se utilizeaza pentru conectarea a două LAN-uri sau pentru conectarea segmentelor în interiorul
aceluiasi LAN, deci permite conectarea a două porţiuni de reţea, asigura trecerea dintr-o parte în
alta- 2 reţele.
Sa presupunem că intr-o parte este Internetul şi în cealalta, o reţea Token Ring.
Puntea permite transferul datelor de la o reţea la cealalta.
• Puntea poate conecta reţele diferite, de exemplu ethernet şi token ring, dar evident, poate
conecta şi reţele de acelasi fel, de exemplu, de ambele parti a reţelei Ethernet.
O punte are două porturi:
Port A Port B
Se Se
conecteaza conecteaza
reţeaua 1 reţeaua 2
Puntea ia decizii dacă să pastreze pachetul intr-o reţea sau sa-l trimita celeilalte reţele pe baza
adreselor MAC, a sursei şi destinaţiei
- trimiterea pachetelor se face independent de protocoalele reţelei ( ethernet, token ring, apple
talk, ip, ipx, etc…) pe baza adreselor MAC.
Filtrarea pe baza adresei MAC semnifica că puntea lucreaza independent de protocol – deci
protocolul este irelevant aici. Rolul protocolului va aparea la nivel superior al modelului OSI, de
exemplu la nivelul 3 de reţea.
Puntea (Bridge) lucreaza la nivelul 2 (legaturi de date) al modelului OSI, deci nu are
suficienta “inteligenta” pentru a intelege protocoalele.
Funcţionare: să presupunem două segmente de reţea pe care sunt ataşate PC-uri:
1 2 3 4
In momentul când calculatoarele incep să comunice puntea invata ce calculatoare sunt ataşate la ce
port.
A B
1 2 3 4
17
• În momentul când calculatorul 1 şi 2 comunica, adresele MAC ale calculatorului 1 şi 2 sunt

adaugate că intrari în tabela asociata portului A. Similar în tabele portului B sunt adaugate
adresele MAC ale calculatorului 3 şi 4. Deci puntea ,,invata” ce calculator se gaseste de
fiecare parte a puntii.
• Daca 1 comunica cu 2, puntea nu transmite pachetele pentru că asa cum a “invatat” inainte,
ambele calculatoare sunt de aceiasi parte a puntii – adresa MAC de destinaţie pe care o
citeste în tabela portului. A exista, deci nu accepta pachetele, deci, în acest caz, ,,filtrarea”
pachetelor au că rezultat aruncarea lor (pentru că ele ajung şi la punte), deci calculatoarele 3
şi 4 nu vor vedea comunicatiile dintre calculatorele 1 şi 2.
• Daca insa calculatorul 1 doreste să comunice cu calculatorul 3, puntea analizeaza tabela de
filtrare a portului A şi nu gaseste adresa MAC a calculatorului 3 => trimite pachetul prin
punte, la portul B. Acesta analizeaza propria tabela de filtrare, gaseste adresa MAC a
calculatorului 3 şi transmite pachetul în celalalt segment de reţea. Rezulta că puntea
funcţioneaza (sau filtreaza) pe baza adresei MAC ceea ce permite realizarea unei eficiente
crescute pe baza construirii domeniilor de coliziune.
Exista domeniu de coliziune Æ semnifica faptul că pe cele două segmente de reţea pot avea
loc comunicatii simultane (de ex: 1 – 2 şi 3 – 4.) deoarece puntea separa traficul şi ele nu intra
în coliziune.
Bridge table (Content-Addressable Memory (CAM))

MAC Address Interface
0200.1111.1111 E0
0200.2222.2222 E0
0200.3333.3333 E1
18
0200.4444.4444 E1
2.3. Switch
Poate fi gândit ca o punte multiport. La prima vedere arata ca un hub, cu porturi la care se
conecteaza calculatoarele şi alte dispozitive, dar au funcţionalitate de punte, deoarece:
• Transmite sau filtreaza cadrele pe baza adreselor MAC.
• Creşte eficienta reţelei
• Creşte nivelul de securitate al reţelei.
Switch
Funcţionare:
• Se considera un switch la care sunt ataşate PC-uri
• Switch-ul cunoaste adresele MAC ale tuturor dispozitivelor legate la fiecare port individual
(are tabele de filtrare pentru fiecare port; s-au parcurs prin flooding (inundare) pe toate
porturile inafara portului pe care au sosit frame-urile, prime faze de listening si learning
pentru invatarea adreselor MAC si inscrierea in bridge table/ switch table/CAM-Content
Addressable Memory).
• In cazul hub-ului din exemplu, exista 3 dispozitive ataşate portului F – 3 înregistrari Æ
cresterea eficientei reţelei este data de faptul că switch-ul nu va permite traficul decat catre
portul la care este legat dispozitivul de destinaţie (spre deosebire de hub, care trimite
traficul tuturor porturilor sale Æ tuturor dispozitivelor).
• Daca comunica 1 cu 2, toate celelalte dispozitive “nu vad” traficul. Faptul că celelalte
calculatoare nu pot recepţiona traficul, nu cunosc ce se transmite intre cele două dispozitive
care comunica => creşte securitatea reţelei.
3 intrari
A B C D E F G H I J
HUB
1 2 3
19
4 5 6
Bridge table (Content-Addressable Memory (CAM))
Exercitiu(Tema) – Completarea tabelei CAM pentru situatia din figura anterioara
Address Interface
20
Observatii:
• Half Duplex – Walkie – Talkie (PTT – Push to talk): Hub-ul funcţionează half duplex:
staţiile pot comunica numai dacă reţeaua este liniştită (CSMA/CD). Transmisia şi recepţia
nu se pot desfăşura simultan.
• Full Duplex – comunicarea se face în ambele sensuri (telefon): Switch-ul având un

singur dispozitiv conectat la un port, acesta poate comunica simultan în ambele direcţii
dublează lăţimea de bandă
• Avantajele switch-ului din punctul de vedere al securităţii reţelei

- în mediul de hub toate dispozitivele conectate primesc întregul trafic, astfel
încât un sniffer amplasat pe o staţie poate captura toate pachetele
- în mediu de switch fiecare port este propriul domniu de coliziune astfel încât
pachetele nu ajung decât la staţia de destinaţie
Switch: Cerere A catre B
• Modurile de comutare în switch:

a. Cut-through:
• potrivit pentru medii de reţea de dimensiune mică şi fără multe congestii trimite
pachetele după ce primeşte header-ul de 14 byte; FCS (Frame Check Sequence) nu
este analizat se pot transmite şi pachete deteriorate
• nu oferă avantaj într-o reţea congestionată, din contră adaugă traficului retransmisia
pachetelor defecte
• Într-o reţea congestionată, switch-ul oricum trebuie să aştepte pentru a transmite
cadrul.
• Dacă la switch este legat un hub, switch-ul nu poate transmite cât timp conversează
între ele staţiile B,C,D
21
• este avantajos în reţele mici, fără congestii, unde poate scădea latenţa (durata
necesară transmiterii şi ajungerii pachetului la destinaţie) – recomandat şi de CISCO
pentru astfel de reţele
b. Store & Forward

• Utilizat în reţele mari, eventual congestionate
• citeşte întregul pachet în memorie
• verifică erorile înainte de a transmite pachetul mai departe
• nu propagă erorile creşte eficienţa reţelei
• poate transfera date între segmente ce lucrează la viteze diferite
Exemple
• Ex.1: Mai multe staţii, care lucrează la 10 Mbps (half-duplex) şi un server, conectate la un
switch. Problema este de a nu supraîncărca serverul când toate staţiile vor să comunice cu
acesta conectarea server-ului la 100 Mbps, eventual full-duplex (200Mbps)
Un număr de domenii de coliziune sunt create. Pe domeniul cu un singur PC acesta poate comunica
oricând, dar în domeniul care cuprinde un hub mai multe PC-uri concurează pentru accesul la reţea
Domeniul de broadcast poate coincide sau nu cu un domeniu de coliziune – în cadrul

domeniului de broadcast toate staţiile primesc mesajul de broadcast.
Adresa de broadcast:
FF- FF- FF- FF- FF- FF
este recunoscută de switch, care transmite mesajul pe toate porturile sale şi este recunoscută
de toate staţiile, care o acceptă şi o prelucrează.
Un număr mare de staţii in reţea (de exemplu 1000) crează un exces de trafic în reţea: congestie
în reţea.
Necesitatea împărţirii domeniului de broadcast mare în domenii de broadcast mai mici, cu

păstrarea integrităţii reţelei – păstrarea posibilităţii de comunicare între toate dispozitivele reţelei.
Ar fi utilă crearea a mai multor domenii de broadcast – aşa numitele VLAN-uri.
2.3.1. VLAN (Virtual LAN):

• grupează logic un număr de porturi (ale switch-ului) într-un domeniu de broadcast
• poate include dispozitive de pe mai multe switch-uri şi mai multe segmente permite
gruparea staţiilor nu după amplasarea fizică (etaj, clădire), ci după funcţiunile acestora.
• porturile switch-urilor sunt membre ale VLAN care conetează staţiile
22
• La împărţirea unui domeniu de broadcast în VLAN-uri, în fapt se blochează comunicaţia
între VLAN-uri prin switch-uri.
• Comunicaţia se realizează cu ajutorul ruterelor (nivelul 3 - de reţea al modelului OSI)
Ex.2. : presupunem conexiuni de 100 Mbps.
Dacă dintr-un anumit motiv este necesar upgrade pentru reţea la 1 Gigabit, aceasta se poate realiza
fără o creştere a costurilor prin operaţia denumită TRUNKING = combinarea unor porturi ale
unor switch-uri diferite pentru a realiza un “port” mai mare şi a asigura astfel upgrade
pentru backbone.
Segmentarea retelelor. Retele virtuale (Virtual LAN)

• In retele LAN traditionale, statiile conectate la acelasi switch impart acelasi domeniu de
broadcast. In acest domeniu, fiecare statie primeste pachetele de broadcast trimise de fiecare
dintre celelalte statii. Cu cat numarul de statii creste, creste si broadcastul, ceea ce duce la
cresterea incarcarii retelei cu efecte negative asupra performantei. Pentru a impiedica acest
lucru se poate realiza o separare fizica in sensul ca putem lega cateva statii la switch-ul A,
altele la switch-ul B, apoi fiecare switch sa fie conectat intr-un router. Aceasta solutie
necesita investitia in echipamente hardware si nu este scalabila.
• VLAN-urile ofera izolarea logica in loc de segregarea fizica. Un VLAN este un set de statii care
sunt tratate ca un singur domeniu de broadcast. Statiile din acelasi VLAN pot comunica unele
cu altele, dar nu pot comunica cu statiile din alt VLAN. Aceasta izolare se realizeaza folosind
VLAN Tagging.
• Un tag VLAN este o extensie de patru octeti a frame-ului Ethernet care transporta o prioritate
(0-7) si un identificator (1-4096). Statiile care suporta VLAN-urile pot aplica aceste tag-uri.
Tag-urile pot fi adaugate si de switch-urile care suporta acest lucru, pe baza portului pe care
soseste frame-ul.
• Exemplu: un switch poate fi programat in asa fel incat sa stie ca porturile 5,3 si 2 apartin
VLAN-ului 1 si porturile 7.6.4 apartin VLAN-ului 2. Switch-ul va inainte pachetele de
broadcast spre toate porturile de pe acelasi VLAN, dar niciodata spre porturile celuilalt VLAN.
In figura de mai jos este prezentata aceasta situatie:
23
Crearea si folosirea VLAN-urilor se face dupa cateva reguli, cum ar fi:
• traficul Layer 2 nu poate ajunge dintr-un VLAN in altul

• fiecare port trebuie sa apartina cel putin unui VLAN static. Implicit un port este membru
untagged al VLAN-ului default
• un port poate exista in unul sau mai multe VLAN-uri, in acest caz, “tagging” este folosit pentru
a identifica carui VLAN apartine un anumit frame
• un port poate fi definit ca untagged pentru nici un VLAN sau doar pentru un VLAN. Un port
care este untagged pentru un VLAN transmite frame-urile destinate acelui VLAN fara tag-ul
VLAN in frame-ul Ethernet
• un port poate fi definit ca tagged pentru nici un VLAN sau pentru mai multe VLAN-uri. Un
port care este tagged pentru un VLAN transmite frame-urile destinate acelui VLAN cu tag-ul
VLAN, incluzand si identificatorul numeric al VLAN-ului
• un port nu poate fi untagged si tagged in acelasi VLAN
Este posbila situatia in care se doreste ca sistemele din VLAN-uri diferite sa aiba acces la un server
comun. In acces caz se defineste un port comun si se configureaza in mod corespunzator serverul. Pe
server va aparea in cazul in care avem 2 VLAN-uri ca si cum ar fi doua placi de retea. Folosirea
VLAN-urilor aduce pe langa alte avantaje si imbunatatirea performantelor retelei.
24
25
Exemplu: Switch tables – VLAN-uri
2.1.2. ARP (Address Resolution Protocol)

• Pentru a livra un pachet Etehrnet, emitatorul are nevoie de adresa fizica (MAC) a
receptorului. Daca emitatorul are doar adresa IP a receptorului, el trebuie sa afle adresa
MAC corespunzatoare.
• Protocolul ARP serveste gasirii adresei MAC pornind de la adresa IP, presupunand ca
masina cautata este in aceeasi retea Ethernet.
• Protocolul presupune ca emitatorul trimite un pachet Ethernet de broadcast in reteaua
locala, intreband "cine are adresa IP cutare". Masina care are adresa IP cautata va raspunde
cu un mesaj de genul "eu am adresa IP cutare" - mesaj ce contine adresa MAC. Celelalte
masini ignora mesajul.
• O corespondenta IP - MAC este pastrata in memorie un anumit timp (ARP Cache)
26
Încapsularea pachetului ARP într-un cadru Ethernet sau 802.2 SNAP (Sub-Network Access
Protocol ) este exemplificată în figură:
Structura unei cereri ARP este:
Descrierea câmpurilor:
• Tipul hardware-ului: tipul de hardware al interfeţei;
• Tipul protocolului: tipul de protocol pe care emiţătorul îl foloseşte;
• Lungimea adresei MAC: lungimea fiecărei adrese hardware din cadru, dată în octeţi;
• Lungimea adresei de protocol: lungimea adresei de protocol din datagramă dată în octeţi;
• Cod operaţie (Op Code) indică: tipul de datagramă, cerere ARP sau răspuns la aceasta. Dacă
datagrama este cerere valoarea acestui câmp este 1, iar dacă este răspuns valoarea este 0;
• Adresa MAC sursă: adresa hardware a dispozitivului transmiţător;
• Adresa IP sursă: adresa IP a dispozitivului transmiţător;
• Adresa IP a destinaţiei: adresa IP a dispozitivului destinaţie;
• Adresa MAC a destinaţiei: adresa hardware a dispozitivului destinaţie.
Câmpul "Tipul hardware-ului"

Acest câmp identifică tipul interfeţei hardware folosit:
Tip Descriere
1 = Ethernet
2 = Ethernet experimental
27
3 = X.25
4 = Proteon ProNET (Token Ring)
5 = Chaos
6 = IEEE 802.x
7 = ARCnet
16 = ATM
Câmpul "Tipul de protocol"

Tipul de protocol identifică, aşa cum îi spune şi numele, tipul de protocol de nivel reţea pe care
dispozitivul transmiţător îl foloseşte. Aceasta astfel indică, în mod implicit, şi tipul de adresă de
nivel reţea folosit. Cu TCP/IP, aceste protocoale sunt de obicei EtherType. Câteva exemple de
valori ale acestui câmp:
În zecimal Descriere
2048 = Internet Protocol (IP)
2049 = X.75
2053 = X.25 Level 3
2054 = ARP
2055 = XNS
32821 = Reverse ARP
32824 = DEC LANBridge
32823 = Apple Talk
Dacă protocolul nu este EtherType, vor fi folosite alte valori.
28
2.1.3. RARP (Reverse ARP) – mapeaza adresa IP corespunzatoare adresei MAC
29
Protocol Structure - RARP (Reverse Address Resolution Protocol)
<----------------------16 bits----------------- <----------------------16 bits-----------------

> >
Hardware Type Protocol Type
HLen Plen Operation
Sender Hardware Address
Sender Protocol Address
Target Hardware Address
Target Protocol Address
In the above figure it is clear that RARP and ARP has the same structure:
• Hardware type - which specifies a hardware interface type for which the sender requires a
response.
• Protocol type -which specifies the type of the high-level protocol address the sender has
supplied.
• Hlen - Hardware address length.
• Plen - Protocol address length.
• Operation - The values are as follows:
o ARP request.
o ARP response.
o RARP request.
o RARP response.
o Dynamic RARP request.
o Dynamic RARP reply.
o Dynamic RARP error.
o InARP request.
o InARP reply.
• Sender hardware address -HLen bytes in length.
• Sender protocol address - PLen bytes in length.
• Target hardware address - HLen bytes in length.
• Target protocol address - PLen bytes in length.
30
Anexe
A3. Chronology of Ethernet
(sursa: http://www.erg.abdn.ac.uk/users/gorry/course/lan-pages/enet.html)
1972 - Ethernet used at Xerox PARC

1980 - Consortium of DEC, Intel and Xerox announced the Blue Book
1982 - Version 2 of the Blue Book issued.
1982 - ISOC RFC 826 definition of the address resolution protocol for Ethernet
1984 - ISOC RFC 894 definition of IP network using Ethernet links
1985 - IEEE 802.3 (slightly incompatible with v2)
1988 - IEEE published a collection of supplements.
1988 - ISOC RFC 1042 definition of IP network using IEEE 802.3/LLC links.
1989 - ISO 802.3a Ethernet for thin coaxial cable (10Base2).
1990 - IEEE 802.3i Ethernet over CAT-5 Unshielded Twisted Pair (10BaseT).
1990 - IEEE 802.1D Ethernet Bridging.
1993 - 10BT Hubs and Bridges have become a common component in LANs, and start replacing
10Base2/10Base5.
1993 - IEEE 802.3j defines Ethernet over Fibre (10BaseF).
1993- IEEE 802.1D MAC Layer Bridges (ISO 10038).
1995 - IEEE 802.3u defines Fast Ethernet (100BaseTX, 100BaseT4, 100BaseFX).
1998 - 100BT Fast Ethernet has become a common component in LANs (100BaseT4 was not widely
adopted).
1998 - Full-duplex mode supported in Fast Ethernet.
1998 - IEEE 802.3z defines Gigabit Ethernet over Fibre (some years later in 802.3 ab over UTP).
2001 - IEEE 802.11 (wireless) and Gigabit Ethernet have become common LAN components.
2006 - 10 Gigabit Ethernet over Category-6 (10000BT) UTP is available in commercial product
2009 - Power over Ethernet (PoE)
2009 - 40 Gbps Ethernet (extendable to 100 Gbps) IEEE P802.3ba
2010 – 100 Gbps Ethernet
A2. Implementări pentru IEEE 802.3.

Parametru 10BASE5 10BASE2 10BASET 10BROAD36
Mediu transmisie Cablu coaxial 50Ω Cablu coaxial 50Ω Fire torsadate Cablu coaxial 75Ω
Baseband Baseband Baseband Broadband
mod transmisie
(Manchester) (Manchester) (Manchester) (DPSK)
rata datelor (Mbps) 10 10 10 10
lung. max. segment (m) 500 185 100 1800
lungime max. retea (m) 2500 925 500 3600
noduri per segment 100 30 - -
dist. între noduri (m) 2.5 0.5 - -
diametrul cablului (mm) 10 5 0.4-0.6
-
SlotTime (perioade bit) 512 512 512 512
31
interval interbloc (μs) 9.6 9.6 9.6 9.6
nr. max. încercări
16 16 16 16
retransmisie
limită dezactivare 10 10 10 10
lungime jam (biţi) 32 32 32 32
lung. max. bloc (octeţi) 1518 1518 1518 1518
lung. min. bloc (octeţi) 64 64 64 64
Higher speeds (http://en.wikipedia.org/wiki/Ethernet_over_twisted_pair )

Speed Distance Standard
Name Description
[Mbit/s] [m] / Year
Runs over four wires (two twisted pairs) on a
Category 3 or Category 5 cable. An active hub or
switch sits in the middle and has a port for each
802.3 (14)
10 100 10BASE-T node. This is also the configuration used for
1990[5]
100BASE-T and gigabit Ethernet. Manchester coded
signaling, copper twisted pair cabling, star topology
- direct evolution of 1BASE-5.
802.3 (24) 4B5B MLT-3 coded signaling, CAT5 copper cabling
100 100 100BASE-TX
1995 with two twisted pairs.
PAM-5 coded signaling, At least Category 5 cable,
802.3 (40) with Category 5e strongly recommended copper
1000 100 1000BASE-T
1999[6] cabling with four twisted pairs. Each pair is used in
both directions simultaneously.
802.3an
10 000 100 10GBASE-T Uses unshielded twisted-pair wiring.
2006
802.3ba
40 000 10 40GBASE-CR4 10 m operation copper cable assembly.
2010?
802.3ba
100 000 10 100GBASE-CR10 10 m operation copper cable assembly.
2010
A3: Codarea Manchester
32
Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Manchester_coding
original data = clock XOR Manchester value
0 0 0
0 1 1
1 0 1
1 1 0
• Each bit is transmitted in a fixed time (the "period").

• A 0 is expressed by a low-to-high transition, a 1 by high-to-low transition (according to G.E.
Thomas' convention -- in the IEEE 802.3 convention, the reverse is true).
• The transitions which signify 0 or 1 occur at the midpoint of a period.
• Transitions at the start of a period are overhead and don't signify data.
A4. Adresa MAC

A4.1. Java - http://jpcap.sourceforge.net/javadoc/net/sourceforge/jpcap/net/MACAddress.html
http://hi.baidu.com/hxzon/blog/item/669e5f82b3d077ab0df4d27f.html
http://www.theillien.com/Sys_Admin_v12/html/v15/i09/a2.htm
http://stackoverflow.com/questions/2260710/creating-a-reverse-proxy-using-jpcap
http://twit88.com/blog/2007/09/29/develop-a-network-packet-sendingcapturing-tool-in-
java-using-jpcap/
http://www.kodejava.org/examples/250.html
A4.2 C++ - http://www.codeguru.com/cpp/i-n/network/networkinformation/article.php/c5451
http://weseetips.com/2008/05/24/how-to-get-the-mac-address-of-your-network-adapter/
http://stackoverflow.com/questions/221894/c-get-mac-address-of-network-adapters-on-
vista
A4.3. Modificare MAC
• http://www.mydigitallife.info/2008/06/30/how-to-change-or-spoof-mac-address-in-windows-
xp-vista-server-20032008-mac-os-x-unix-and-linux/
• http://www.windowsreference.com/networking/how-to-change-mac-address-in-windows-
registry/
• http://techie-buzz.com/foss/change-mac-address-linux.html
33

Retele de Calculatoare - Cursul 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Retele de Calculatoare - Cursul 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Retele de calculatoare – Note de curs (C3)

http://scdsd.bluepink.ro; Contact: info3retele20102011@gmail.com

1. Standardul IEEE 802.3

1.2. Reţele ETHERNET (IEEE 802.3)

Dr. Robert M. Metcalfe (1976) Ethernet- National Computer

Data Link LLC Sublayer IEEE 802.2

Token Ring IEEE 802.5

MAC = Media Access Control

Slot time descrie patru aspecte importante ale tratării coliziunii:

Cazurile corespunzând modurilor de comunicaţie baseband şi broadband, presupunând că staţiile se

• Round trip collision delay (întârzierea de propagare a coliziunii ) - un parametru foarte

Coliziune intarziata (Late Collision)

1.5. Metoda CSMA/CD

• Algoritm TBEB - Truncated Binary Exponential Backoff: timpul de dezactivare (notat

while n = incercari < backOffLimit

• Algoritmul TBEB aproximeaza situatia ideala in care probabilitatea de transmisie a unui

1.6. Frame-uri Ethernet

1.6.1. Ethernet (Ethernet II) (fara P=preambul si FCS (CRC))

1.6.2. 802.3 (fara P=preambul si FCS (CRC))

1.6.3. 802.2 (802.3 cu header 802.2)

1.6.4. SNAP (802.3 cu headere 802.2 si SNAP)

1.6.1. Ethernet (Xerox), Ethernet II

a) P = preambul – camp folosit pentru sincronizare si incadrare

Standardul IEEE 802 foloseste urmãtorul polinom:

Notam: SLE = Statia de Lucru Emitatoare; SLD = Statia de Lucru Destinatie

1.6.2. IEEE 802.3

a. P = preambul – 7 octeti de forma 10101010

Interframe gap = 96 bit time (9.6 micros pentru 10 Mbp)

1.7 Adresarea MAC

Primii doi biti transmisi (I/G si U/L) au o importantã specialã:

Multicast addresses: 0100.5Exx.xxxx

Calculul adresei MAC multicast pe baza adresei IP multicast :

1.8. Organigrama pentru emisia cadrelor MAC:

Nu Trans. Prea multe Nu

Transmisiune Esec (exces de

Receptia OK Eroare de Eroare de Eroare de FCS

Rezumand, parametrii relativi la cadrele MAC, pentru 10 Mbps, sunt:

Standard Speed Maximum Distance Media Type Connector Used

Fast Ethernet 802.3u

Gigabit Ethernet 802.3ab

2. Dispozitive de nivel 2 OSI

EtherFast® 10/100 32-Bit Integrated Card Bus

USB 2.0 - 10/100 and Gigabit ethernet

2.2. Punte (bridge)

• În momentul când calculatorul 1 şi 2 comunica, adresele MAC ale calculatorului 1 şi 2 sunt

Bridge table (Content-Addressable Memory (CAM))

Bridge table (Content-Addressable Memory (CAM))

Exercitiu(Tema) – Completarea tabelei CAM pentru situatia din figura anterioara

• Full Duplex – comunicarea se face în ambele sensuri (telefon): Switch-ul având un

• Avantajele switch-ului din punctul de vedere al securităţii reţelei

Switch: Cerere A catre B

• Modurile de comutare în switch:

b. Store & Forward

Domeniul de broadcast poate coincide sau nu cu un domeniu de coliziune – în cadrul

FF- FF- FF- FF- FF- FF

Necesitatea împărţirii domeniului de broadcast mare în domenii de broadcast mai mici, cu

2.3.1. VLAN (Virtual LAN):

Ex.2. : presupunem conexiuni de 100 Mbps.

Segmentarea retelelor. Retele virtuale (Virtual LAN)

Crearea si folosirea VLAN-urilor se face dupa cateva reguli, cum ar fi:

• traficul Layer 2 nu poate ajunge dintr-un VLAN in altul

Exemplu: Switch tables – VLAN-uri

2.1.2. ARP (Address Resolution Protocol)

Structura unei cereri ARP este: