UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FACULTATEA DE TIIN E EXACTE

HARDWARE DE RE EA: CABLARE,SWITCH, ROUTER, NIC

Matematic Informatic An II

Cuprins
Introducere arhitectura re elelor de calculatoare .......................................................... 3 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Placa de re ea (NIC - Network Interface Card) ............................................... 3 Cabluri de re ea ............................................................................................. 5 Repetoare i cutia central a re elei (HUB) - concentrator .............................. 6 Pun ile (bridge) i switch-uri.......................................................................... 7 Router ........................................................................................................... 8 Modemul ..................................................................................................... 10 Transceiver .................................................................................................. 10 Terminator................................................................................................... 10 Conectori ..................................................................................................... 10

Concluzii ............................................................................................................................ 11 Bibliografie ......................................................................................................................... 12

ARHITECTURA RETELELOR DE CALCULATOARE

Sub denumirea generic de elementele active ale re elei se grupeaz componentele re elei care necesit alimentare. Calculatoarele, imprimantele i alte echipamente ale utilizatorilor conectate la re ea pot fi considerate elemente active ale re elei, dar nu se consider ca f cnd parte din re eaua propriu-zis . Elementele active pot lucra cu semnale electrice, optice sau cu ambele tipuri de semnale. Pl cile de re ea funcioneaz ca interfaa fizica intre calculator si cablu de reea. Ele sunt instalate intr-unul din sloturile de expansiune ale fiec rui calculator si server din reea. Dup ce placa a fost instalata, la portul ei se conecteaz cablul de reea, pentru a realiza leg tura fizica intre calculator (nod de reea) si restul reelei.

1. PLACA DE RE EA (NIC - NETWORK INTERFACE CARD)

Ethernet-ul este la ora actual cel mai popular protocol de acces la mediu pentru reelele locale de calculatoare. Ethernet este un protocol CSMA-CD cu debitul maxim de 10Mbps. Presupune un mediu de transmisie comun pe care cadrele sunt difuzate la to i cei conecta i la re ea. Un calculator emite un cadru pe mediul de transmisie, celelalte l v d, dar l iau n considerare numai cele c rora le este destinat. Dac dou , calculatoare ncearc s emit simultan, atunci apare o coliziune. Formatul Cadrelor Ethernet este definit in dou standarde u or contradictorii: IEEE 802.3 i DIX (Digital Intel Xerox). Cadrele con in adresa expeditorului i a destinatarului. Standardul IEEE 802.3 spune c urmeaz pe 2 octei lungimea cadrului, iar standardul DIX spune c trebuie specificat un identificator de protocol, tot pe 2 octei. Se recomand folosirea codific rii DIX pentru a se putea folosi mai multe protocoale pe acelai segment Ethernet. Adresele Ethernet sunt de 48 de bi i. Exist trei tipuri de adrese: adrese de unicast, de multicast i de broadcast. n mod curent adresele Ethernet se mai numesc (incorect) i adrese fizice. Adresele care ncep cu un bit 0 sunt de unicast, cele care au toi biii 1 sunt de
3

broadcast, iar restul sunt de multicast. Fiecare plac de re ea are o adres proprie (de unicast) din fabrica ie. Pl cile v d toate cadrele care trec pe re ea. Dac adresa de destina ie a cadrului este adresa pl cii, placa recep ioneaz cadrul. Dac , adresa destinaie este de unicast, dar a altei pl ci, cadrul este ignorat. Dac , destina ie este broadcast, cadrul este recep ionat. Fiecare plac poate fi programat s recep ioneze un num r limitat de adrese multicast, dar implicit le ignor pe toate. Pl cile de re ea folosite in PC-uri au nevoie de un spa iu de adrese de I/O i de o ntrerupere hardware. ntreruperea este activat , de cte ori apare vreun eveniment (de regul recep ie de cadru) care necesit aten ia software-ului. Spa iul de I/O este regiunea de adrese n care sunt accesibili regi trii pl cii. Ace tia sunt scri i i citi i de c tre driverul acesteia. De regul att ntreruperea cat i spa iul de I/O sunt configurabile pentru a se putea evita conflictele cu alte dispozitive. La unele pl ci configurarea se face cu ajutorul unor jumperi, la altele prin software specializat care se livreaz mpreun cu placa de re ea. Protocolul Ethernet suport o multitudine de medii de transmisie, cele mai populare fiind cablul coaxial sub ire i UTP. Pl cile de re ea au conectori pentru vreunul sau pentru amndou mediile. n acest din urm caz ele se numesc pl ci combo. Acestea identific la punerea sub tensiune care dintre cele dou medii este folosit. Pl cile de re ea pentru cablu coaxial vin de regul , i cu un conector T. Protocolul Fast Ethernet este extinderea protocolului Ethernet la viteza de 100 Mbps. Exist , mai multe variante de Fast Ethernet, dar cea mai folosit care probabil se va impune ca standard este 100BaseTX. Pl cile de relea Fast Ethernet ncep s se r spndesc fiind suportate de cele mai multe sisteme de operare. Acestea opereaaz numai pe UTP, i de regul pl cile pot s func ioneze i la viteza de 10Mbps. Este in curs de elaborare standardul Gigabit Ethernet care va permite viteze i mai mari. Rolul placii de retea este de a : - preg ti datele din calculator pentru a fi transmise prin cablul de reea - transmite datele c tre alt calculator - controla fluxul de date intre calculator si cablul de reea. - receptioneaza datele sosite prin cablu si le transforma in octei.

In termeni tehnici, o placa de reea conine : - Circuitele hardware - Programele firmware (rutine software p strate in memorii protejate la scriere) In prezent se utilizeaz pl cile de tip PCI cu doua viteze, sau ISA pe 16 bii, ce se recomanda pentru o reea mica. Tipul pl cii este in funcie de tipul magistralei. Pl cile PCI pot fi : - 10 Mbps (pre 20 - 20 $) - 10 / 100/1000 Mbps (pre 50 - 80 $) - in cazul in care se ruleaz aplicaii cu trafic de reea mare, cum ar fi baze de date centrale.

2. CABLURI DE RETEA
Majoritatea reelelor actuale sunt conectate prin fire sau cabluri, care acioneaz ca mediu fizic de transmisie in reea, transportnd semnalele intre calculatoare Din fericire pentru utilizatori si proiectani majoritatea tipurilor de reele folosesc doar trei mari categorii de cabluri : a) Coaxial b) Torsadat (twisted - pair) c) Fibra optica a) Cablul coaxial - consta dintr-un miez de cupru solid nconjurat de un nveli izolator, apoi de un strat de ecranare format dintr-o plasa metalica si o c ma de protecie. Tipuri de cablu coaxial : - subire (thinet) - gros (thicknet) b) Cablul torsadat consta din doua fire de cupru izolate, r sucite unul mprejurul celuilalt. Tipuri: - Neecranat - Ecranat
5

exterioara

c) Cablu din fibra optica In acest tip de cablu, fibrele optice transporta semnale de date digitale sub forma unor impulsuri luminoase modulate. Fibrele optice sunt alc tuite dintr-un cilindru de sticla extrem de subire, numit miez, nconjurat de un strat concentric de sticla numit armatura. Cablu din fibra optica se recomanda sa se foloseasc , daca : - trebuie sa transmitei date la viteze foarte mari, pe distante mari, intr-un mediu foarte sigur. - dispuneti de un buget limitat (preturile sunt comparabile cu ale cablurilor de cupru)

3. REPETOARE i CUTIA CENTRAL A RETELEI (HUB) CONCENTRATOR

Soluia care s-a g sit pentru a se putea dep i limit rile de lungime caracteristice cablului coaxial a fost folosirea repetoarelor. Acestea sunt nite dispozitive simple, conectate la mai multe segmente de reea care amplific semnalul care trece prin ele. Ele nu au noiunea de cadru sau pachet i transmit semnalele amplificate pe toate ie irile lor. Repetoarele fac i conversie de mediu de transmisie ntre cablu coaxial sub ire, coaxial gros i UTP. Nu se pot interconecta prin repetoare segmente de Ethernet cu segmente de Fast Ethernet. La reelele UTP se folosesc hub-uri. Acestea sunt funcional echivalentul repetoarelor. Ele au ns un rol muli mai important fiind necesare pentru orice LAN UTP pentru a concentra cablurile de la calculatoare, topologia re elelor UTP fiind cea stea. Hub-urile pot fi pl ci instalate in calculatoare, sau echipamente de sine st t toare de dimensiuni mai mici sau mai mari, cu un num r de porturi cuprins de obicei intre 4 i 24. Hub-urile externe respectabile au leduri care indic starea fiec rei leg turi, putndu-se deduce dac este conectat ceva la cel lalt cap t i dac , sunt sau nu erori fizice pe fir. Exist , o regul care restrnge folosirea hub-urilor i repetoarelor in re elele Ethernet numit regula 5-4-3. Aceast regul spune c intre oricare dou calculatoare conectate la re ea, nu au voie s fie mai mult de 5 segmente, 4 repetoare i 3 segmente populate (cu calculatoare pe ele). In cazul Fast Ethernet limitarea este i mai drastic : maximum 2 hub-uri, intre care pot fi cel mult 5 m de cablu. Avnd in vedere c , cablurile care conecteaz calculatoarele de hub-uri sunt mufa-te identic la cele dou capete, la hub-uri recep ia i
6

transmisia sunt invers puse dect la calculatoare. Acest tip de dispunere a semnalelor pe mufa se nume te MIB-X . Hub-urile se conecteaz la un nivel ierarhic urm tor la un switch sau un alt hub. Portul prin care se realizeaz cascadarea trebuie s aib configura ia semnale1or identic cu cea a calculatoarelor. Dac hub-ul nu are un port pentru care ofer ambele tipuri de mufe sau un comutator prin care s se realizeze intern cele dou configura ii pentru unul dintre porturi, atunci inversarea trebuie f cut n cablu. Se pot cump ra kituri de retea (100 $) care conin: 2 placi NIC-uri de 10/100 Mbps, un concentrator de 10 Mbps cu 5 porturi si cablu. Deoarece punile (bridges) si routerele introduc ntrzieri in transferul pachetelor intre reele, se pot folosi concentratoare cu rol de comutatoare (switching hubs) pentru rezolvarea acestei probleme. Concentratoarele permit accesul nepartajat la server, al unui num r orict de mic de staii de lucru, reducnd coliziunile si asigurnd viteze de maxim 10 Mbps.

4. PUNTILE(BRIDGE) I SWITCH-URI
Punile reprezint instrumente puternice de extindere si segmentare a unei reele Ele sunt foarte frecvent utilizate in reelele care conin segmente dispersate pe zone mari, legate prin linii telefonice. Punile lucreaz la un nivel OSI superior repetoarelor. Aceasta nseamn ca incorporeaz mai multa inteligenta. Odat cu cre terea re elei, ncep s , apar probleme dac , se folosesc numai hub-uri i repetoare. n afar de limitarea introdus de regula 5-4-3, apare o limitare mult mai important . Toate calculatoarele legate la o astfel de re ea mpart cei l0Mbps, fiind intr-un singur domeniu de coliziune. Adic dou calculatoare de pe un segment vor s comunice in acela i timp cu dou calculatoare de pe alt segment, rezult o coliziune de cadre. Cei 10 Mbps ai Ethernet-ului se mpart astfel la toat re eaua. Pentru rezolvarea acestei probleme se folosesc bridge-urile care sunt ni te echipamente mult mai complexe dect repetoarele. Ele realizeaz o filtrare a cadrelor, separnd domeniile de coliziune. Ele nu trimit mai departe cadrele locale ale uneia din re elele conectate, ci doar pe cele destinate calculatoarelor din alte re ele. Ele memoreaz , cadrele i realizeaz , retransmisie numai c tre re eaua pe care se afl destina ia.
7

La punerea sub tensiune, bridge-urile nu cunosc nimic despre configura ia reelei i despre adresele calculatoarelor conectate la ea. Iniial ele permit trecerea tuturor cadrelor in toate direciile. Pe m sur ce cadrele trec prin ele, bridge-urile inspecteaz adresa surs a fiec rui cadru i i completeaz ni te tabele cu direc ia in care se afl calculatoarele. Pe baza acestor tabele se ia decizia pe care porturi trebuie retransmise cadrele. Cadrele trimise la adrese de broadcast sau multicast se trimit mai departe pe toate porturile. Daci topologia fizic are cicluri atunci anumite cadre ar putea fi retransmise de c tre bridge-uri la infinit putnd congestiona reeaua. Uneori ciclurile sunt de dorit pentru a asigura c i redondante care s poat fi folosite in caz de defuc iuni. Soluia acestei probleme este implementarea de c tre bridge-uri a uui algoritm STA (Spanning Tree Algoritm) care este rulat la punerea sub tensiune ,si cu ajutorul c ruia se stabilete un arbore de acoperire al re elei care va fi folosit pentru comunicare, eliminndu-se ciclurile. La cablajul UTP se folosesc switch-uri care au aceeai funcionalitate ca i bridgeurile. Exist i switch-uri care pot s fac trecerea de la segmente Ethernet la segmente Fast Ethernet i invers.

5. ROUTER
Cu toate c bridge-urile separ domeniile de coliziune realiznd filtrarea cadrelor, apar limit ri pentru dimensiunea maxim de re ele care pot fi realizate cu bridge-uri datorit cadrelor de broadcast i multicast care sunt trimise n toat re eaua putnd s-o congestioneze. Aceste cadre sunt des folosite de serviciiie ARP, RARP i Bootp din familia de protocoale TCP/IP i de c tre IPX i alte familii de protocoale pentru localizarea serverelor. Ruterele prezint o solu ie pentru aceast , problem . De asemenea se prefer utilizarea ruterelor pe leg turile WAN, fiindc disponibil. Exist dou , categorii principale de rutere: rutere dedicate i rutere realizate din calculatoare de scop general cu mai multe interfe e. Ruterele realizate din calculatoare au avantajul c , suni mai ieftine, mai simple i pot fi folosite i pentru alte sarcini. Ruterele dedicate sunt mai eficiente, mai flexibile, au mai multe interfe e, suport mai multe acestea realizeaz o utilizare mult mai judicioas a debitului

protocoale,si mai multe tipuri de medii de acces i pot realiza i rutarea mai multor protocoale. Ruterele dedicate sunt ni te calculatoare foarte specializate pentru sarcina de ruter. Datorit hardware-ului lor specializat i a software-ului puternic optimizat, acestea realizeaz performan e superioare. Ruterele dedicate ofer , o gam foarte larg de viteze, de interfee fizice i de protocoale de comunicaie folosite. Dimensiunile lor fizice se ntind de la cea a unui mic laptop pn la dimensiunea unui dulap. Ruterele dedicate sunt de regul realizate de firme specializate (Cisco, Bay Networks, Proteon, etc.) i ruleaz un sistem de operare propriu, specific, care cuprinde tot software-ul necesar func ion rii ruterului. Pe rutere nu se instaleaz aplica ii. De regul sistemul de operare se poate nlocui cu o variant mai nou , cnd produc torul pune la dispozi ie patch-uri sau scoate noi versiuni. Ruterele dedicate suport aproape orice mediu de transmisie cu orice protocol de comunica ie, cu o mul ime de tipuri de mufe i adaptoare care pot fi folosite. Configurarea ruterelor se realizeaz printr-un fi ier de configura ie p strat mpreun cu sistemul de operare in memoria perrrranent . De cele mai multe ori ruterele nici nu folosesc hard-disk-uri ci memorii FLASH sau NVRAM, pentru a implementa memoria permanent . Pe lng fi ierul de configura ie care este citit i interpretat la pornirea ruterului, configurarea se mai poate realiza prin introducerea interactiv de comenzi cu sintax identic cu cea a liniilor corespunz toare din fi ier, prin copierea de pe re ea a unei noi configura ii, prin SNMP sau prin alte interfe e implementate de c tre produc tor ca aplica ii ce ruleaz sub un sistem de operare sau altul. Introducerea manual de comenzi poate fi realizat de la un terminal conectat la ruter sau prin re ea. Ruterul poate fi configurat s ofere continuu informa ii despre starea sa. Acestea pot lua forma unor mesaje afi ate pe terminal sau trimise la un server sau informa ii trimise intrun mod mai mult sau mai pu in standard unor aplica ii specializate. Routerul asigura urm toarele operaiuni : - Dirijarea traficului - Securitatea datelor - Filtrarea pachetelor

6. MODEMUL
Modemul este un dispozitiv de comunicaie care permite unui calculator sa transmit informaii pe linii telefonice standard. Ele au rolul de a converti semnalele digitale in semnale analogice si invers. Modem-urile emi toare combina (moduleaz ) semnalele digitale ale unui calculator cu purt toarea (un semnal de frecventa constanta) de pe o linie telefonica .

7. TRANSCEIVER
Transceiver este un dispozitiv care conecteaz calculatorul in reea. Termenul de transceiver deriva din TRANSmitter/ reCEIVER (emitator/receptor) ; prin urmare, este un dispozitiv care transmite si recepioneaz semnale. El transforma fluxul de date paralel folosit pe magistrala interna a calculatorului, intr-un flux de date serial, folosit pe cablurile care conecteaza calculatoarele.

8. TERMINATOR
Terminator este un rezistor folosit la fiecare cap t al unui cablu Ethernet pentru a evita reflectarea semnalelor napoi pe cablu si generarea unor erori. Terminatorul se instaleaz la primul si ultimul calculator dintr-o reea.

9. CONECTORI
Conectorul este un dispozitiv ce realizeaz conexiunea intre cablu si calculator. Pentru cablurile coaxiale se folosesc conectori de tip BNC, BNC (mufa) sau BNCT.

10

CONCLUZII
In concluzie o re ea complexa necesita un dispozitiv care nu doar sa cunoasc adresa fiec rui segment, ci sa determine si cea mai buna cale (ruta) pentru transmiterea datelor si filtrarea traficului de difuzare pe segmentul local. n ultima vreme s-a implementat re eaua Gigabit Ethernet care dispune de viteze de 1 gbps metropolitan deci o vitez reala de download de pn la 125 mb/s, iar re eaua wireless este tot mai r spndit n unele ora e chiar la nivel de strad ceea ce presupune folosirea routerelor care transmit informa ia wireless.

11

Bibliografie 1. Tanenbaum - Re ele de Calculatoare, 4th Ed. , n limba romn 2. James D. McCabe - Network analysis, arhitecture and design, 3rd Ed. 3. Carmen Petracu - Curs Reele de Calculatoare

12