Modernismul interbelic: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga

Particularităţile unei poezii moderniste/artă poetică

Planul eseului

Context: Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, publicată în fruntea
primului său volum, „Poemele luminii” (1919), este o artă poetică modernă interbelică.

1. Trăsături: specie literară, curent literar

Specie literară: artă poetică, meditaţie filozofică, confesiune elegiacă pe tema cunoaşterii.
Curent literar: Poezia aparţine modernismului prin: influenţele expresioniste, intelectualizarea
emoţiei, metafora revelatorie, înnoirea prozodiei (versul liber şi ingambamentul).

2. Imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume

Tema: cunoaşterea, desemnată de metafora „lumina”.

Viziunea despre lume: misterul şi două modalităţi de cunoaştere, de raportare la mister: opoziţia
dintre metaforele revelatorii ,,lumina altora” (cunoaşterea paradiziacă, de tip raţional, logic) şi ,,lumina
mea” (cunoaşterea luciferică, poetică, de tip intuitiv).

3. Elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic

Lirism subiectiv, confesiune, mărcile eului liric: verbe şi pronume de persoana I singular („eu iubesc”).

Titlul este o metaforă revelatorie care semnifică ideea cunoaşterii luciferice şi exprimă atitudinea
poetului, izvorâtă din iubire, de protejare a misterului: „corola de minuni a lumii”. Titlul este reluat în incipit,
iar sensul său se întregeşte cu versurile finale: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/[…]/căci eu
iubesc/şi flori şi ochi şi buze şi morminte”.

Relaţie de opoziţie: între cele două tipuri de cunoaştere, lumina mea/lumina altora.

Simetria: titlul reluat în incipit şi laitmotivul.

Motive poetice (elemente de recurenţă): misterul şi lumina - metaforă a cunoaşterii şi a iubirii.

Compoziţia: trei secvenţe lirice marcate, de obicei, prin scrierea cu iniţială majusculă.

Imaginar poetic, figuri semantice/tropi:

- Prima secvenţă exprimă refuzul cunoaşterii logice, paradiziace: „nu ucid (cu mintea)”; metafora „calea
mea”; enumeraţia de metafore revelatorii desemnează temele poeziei: „flori” – viaţa, „ochi” –
cunoaşterea, „buze” – iubirea/rostirea poetică, „morminte” – tema morţii.

- A doua secvenţă se construieşte pe baza unor relaţii de opoziţie: eu – alţii, ,,lumina mea” – ,,lumina
altora”, ca o antiteză între cele două tipuri de cunoaştere paradiziacă şi luciferică, concretizată prin
comparaţia amplă.

- Finalul poeziei, a treia secvenţă, cu rol concluziv.

- Înnoirile prozodice moderniste: versul liber şi ingambamentul.

Caracteristicile limbajului poetic: repetarea cuvântului-cheie eu susţine definirea relaţiei

creator-lume; intelectualizarea emoţiei; tehnica poetică modernistă: comparaţia amplă, înnoirea
metaforei şi ambiguitatea.

4. Opinia: concepţia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoaşterii. Rolul
poetului este acela de a spori misterul lumii prin creaţie.

Concluzie: Arta poetică „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga aparţine
modernismului.