Curs - 02.2023 - Evidenta Topo-Cadastrala Pentru Investitii

Evidenta topo-cadastrala pentru investitii in constructii 09.
2019
Evidența topo-cadastrală a amplasamentului

și
dimensionarea investițiilor în construcții
 Notiuni introductive in cadastru si topografie conform legii

nr.7/1996 Legea cadastrului și a publicității imobiliare si ODG
nr.700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie
şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară
 Suprapuneri virtuale si reale. Actualizare cadastrala a imobilelor
 Documentatii topo-cadastrale pentru investitii
 Analiza in interpretarea datelor si informatiilor cuprinse in baza de
date OCPI. Cadastru si intabularea imobilelor proprietate publica
 Dimensionarea constructiilor.Calculul indicatorilor urbanistici

 Prevederi ale Codului Civil, aprobat prin Legea 287/2009 cu referire la limitele legale
 Procedura de autorizare si realizare a constructiilor de calitate.Competente de control si obligatii.
 Notiuni introductive si definirea unor termeni de specialitate utilizați în cuprinsul legii 50/1991
 Schimbarea/actualizarea categoriei de folosinta a terenului.
1
Evidenta topo-cadastrala pentru investitii in constructii 09.2019
 Notiuni introductive cadastru si topografie conform legea nr.7/1996 Legea

cadastrului și a publicității imobiliare si ODG nr.700/2014 privind aprobarea
Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi
carte funciară
Art. 1. Legea 7/1996 -(1) Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu
de evidență tehnică, economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe
întregul teritoriu al țării.
(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege terenul, cu sau fără construcții, de pe teritoriul
unei unități administrativ- teritoriale, aparținând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică
printr-un număr cadastral unic.
Art. 2. Legea 7/1996- A se vedea și Lege 105/2019.

(1) Cadastrul se realizează la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale.
Sectorul cadastral este unitatea de suprafață delimitată de elemente liniare stabile în timp - șosele,
ape, canale, diguri, căi ferate etc.
(3) Planul cadastral conține reprezentarea grafică a limitelor imobilelor dintr-o unitate administrativ-
teritorială, care se înscriu în cartea funciară, precum și numerele cadastrale ale acestora. Planul
cadastral este actualizat de către inspectorii de cadastru din cadrul oficiilor de cadastru și publicitate
imobiliară.
2
(4) Rectificarea coordonatelor imobilelor înregistrate în planul cadastral se poate face la

cererea persoanelor interesate sau din oficiu, de către oficiul de cadastru și publicitate
imobiliară.
(5) Extrasul de plan cadastral reprezintă secțiunea din planul cadastral, cu reprezentarea imobilului și
a celor învecinate, a dimensiunilor laturilor acestuia, precum și a datei ultimei actualizări a bazei de
date grafice gestionate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Art. 5. Legea 7/1996 -(1) Nomenclatura stradală se aprobă prin hotărâre a consiliului local, se
organizează pe fiecare localitate și reprezintă evidența primară unitară care servește la
atribuirea denumirii străzii și a numărului administrativ.
(2) Registrul electronic național al nomenclaturilor stradale reprezintă sistemul unic de referință la
nivel național, în care sunt înscrise nomenclaturile stradale de la nivelul comunelor, orașelor și al
municipiilor. Registrul este obligatoriu de utilizat de instituțiile și autoritățile administrației publice
centrale și locale în activitatea specifică. Agenția Națională asigură instituțiilor și autorităților publice,
precum și notarilor publici accesul liber și gratuit la registru.
(3) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a furniza și actualiza datele cu privire la
nomenclatura stradală proprie din registrul electronic al nomenclaturilor stradale.
3
(4) Modificarea adresei administrative a imobilului se notează în cartea funciară. Prin excepție de la
prevederile art. 31 alin. (1), încheierea prin care se dispune notarea modificării adresei administrative
se comunică numai la cererea persoanei interesate.
Registrul Electronic National al Nomenclaturilor Stradale – renns -

renns.ancpi.ro › renns-public
Art. 126. ODG 700/2014
(1) În cazul imobilelor proprietate privată, în situația în care nu există acte de proprietate
asupra terenului, persoanele interesate pot solicita notarea posesiei în cartea funciară, în baza
documentației cadastrale și a următoarelor înscrisuri: ( practica pentru cadastru sistematic)
a) certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să
rezulte că:
- posesorul este cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar;
- imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidențe ca fiind în domeniul privat
al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;
- primăria are sau nu are cunoștință de acțiuni în justiție cu privire la imobilul respectiv;
- imobilul a făcut sau nu a făcut obiectul legilor de retrocedare;
4
- proprietarul tabular nu figurează ca proprietar în evidențele primăriei, în zonele de aplicare a

prevederilor Decretului-lege nr. 115/1938.
b) declarația pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta
declară că:
- posedă imobilul sub nume de proprietar;
- este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza și regimul matrimonial;
- nu a înstrăinat sau grevat imobilul;
- imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;
- imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;
- imobilul este deținut sau nu pe cote-părți; în cazul în care imobilul este deținut pe cote-părți, toți
posesorii vor declara întinderea cotelor;
- înscrisul doveditor al posesiei provine de la părțile semnatare ale acestuia; în cazul în care nu există
înscris doveditor, va declara că nu deține și nu are cunoștință de existența unui astfel de înscris;
c) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta
există;
d) copie de pe actele de identitate și stare civilă.
5
(2) În situația în care pe terenul cu privire la care s-a notat posesia sunt edificate construcții pentru
care există acte de proprietate, dreptul de proprietate asupra acestora se va intabula în cartea
funciară.
Art. 135. ODG 700/2014 -(1) Din punct de vedere tehnic:

a) dezlipirea este operațiunea de împărțire a unui imobil înscris în cartea funciară în două sau mai
multe imobile cu suprafețe egale/inegale ce se vor înscrie în cărți funciare distincte;
b) alipirea este operațiunea prin care două sau mai multe imobile alăturate înscrise în cărți funciare
distincte se unesc într-un singur imobil, rezultând o singură carte funciară.
(2) Documentația cadastrală de dezlipire/alipire conține:
h) certificatul de urbanism, în cazurile prevăzute de lege;(alipire de la 2 loturi, dezlipire de la 3

loturi si drum acces)
m) planul de amplasament și delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire;
(3) Operațiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul

înscrierii actului autentic de dezlipire/alipire în cartea funciară
6
Evidenta topo-cadastrala
cadastrala pentru investitii in constructii 09.2019
 Amplasamentul si dimensionarea investitiei

Riscurile eliberarii unor avize/autorizatii, legate de investitile realizate in constructii sunt:
amplasamentul si dimensionarea obiectivelor
ob de investitii
Amplasamentul faptic din teren trebuie sa coincida cu cel cuprins in baza de date OCPI,in
sistemul de proiectie STEREO 1970 si a informatiilor textuale cuprinse in baza de date.Analiza
spre avizare/autorizare a amplasamentului nu se recomanda a fi realizata doar prin raportare
la unele
e puncte identificate in teren.(ex.: imprejmuirea..)
Art. 32. ODG 700/2014 -În

În documentațiile
documenta cadastrale/
topografice coordonatele imobilelor vor fi prezentate în
sistem național de referință.(STEREO
(STEREO 1970)
Art.33. ODG 700/2014 -(1) Identificarea amplasamentului

imobilului se realizează înaintea execuției
execu lucrărilor și
constă în:
a) pentru imobilele care fac obiectul primei înscrieri,
înscrieri
proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la
identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau convenționale,
convenționale, în vederea efectu
efectuării
măsurătorilor;
7
b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte și fapte juridice ulterioare primei înscrieri,
proprietarul împreună cu persoana autorizată verifică și validează amplasamentul conform datelor
tehnice. Această verificare se realizează pe baza documentelor existente, respectiv a documentațiilor
cadastrale, extraselor de carte funciară pentru informare, planurilor de amplasament și delimitare,
planuri de carte funciară sau hărți cadastrale, etc.
(2) Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilelor înregistrate în sistemul integrat de

cadastru și carte funciară se face, la cerere, și constituie obiectul unei lucrări ulterioare, care se
finalizează printr-un proces - verbal de trasare și predare a amplasamentului, semnat de către
persoana autorizată și de către proprietar.
Art. 34. ODG 700/2014 -Documentarea tehnică constă în:

a) analizarea situației existente, în conformitate cu datele și documentele deținute de proprietar, în
relație cu elementele existente în teren;
b) solicitarea de informații actualizate, din baza de date a oficiului teritorial/biroului teritorial.
Art. 86. ODG 700/2014 -(1) Pentru terenurile din extravilan retrocedate conform legilor
proprietății în situația în care pentru tarlaua în care este situat imobilul nu există plan parcelar
recepționat, pentru prima înregistrare persoana autorizată are obligația de a realiza planul
parcelar.
8
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), la solicitarea persoanelor interesate, în cazul primei
înscrieri a imobilelor situate în extravilan, unde nu există plan parcelar în arhiva oficiului teritorial, se
poate utiliza un "plan de încadrare în tarla", pe care sunt reprezentate limitele tarlalei furnizate de
oficiul teritorial, limitele imobilelor care au numere cadastrale anterior atribuite, limitele imobilului în
cauză și alte detalii fixe din teren, și nu sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (2), din prezentul
regulament, referitoare la surplusul de suprafață.
(3) Planul de încadrare în tarla este întocmit în format analogic și digital, este semnat de persoana
autorizată, de proprietar sau de deținătorul legal și vizat de președintele comisiei locale de fond
funciar.
(4) Planul de amplasament și delimitare întocmit în condițiile alin. (2) și (3) va purta mențiunea
"Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar".
Această mențiune se face și în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la rubrica "Observații"
din secțiunea "date textuale ale terenului".
(5) Persoana autorizată informează proprietarul cu privire la consecințele ulterioare ale lipsei
planului parcelar, respectiv posibilitatea schimbării amplasamentului ocupat în prezent,
modificarea geometriei, modificarea dimensiunilor laturilor și a suprafeței iar proprietarul
semnează declarația care ulterior se semnează și de către persoana autorizată.
9
(6) Mențiunea "Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului
parcelar" se radiază în baza referatului întocmit de inspector și aprobat de inginerul șef, cu
ocazia recepției planului parcelar.
Art. 87. ODG 700/2014 -(1) Pentru imobilele care au făcut obiectul legilor proprietății și care au
trecut din extravilan în intravilan, la prima înscriere se solicită plan parcelar.
(2) Pentru imobilele care au făcut obiectul legilor proprietății și care au trecut din extravilan în
intravilan, prima înscriere se poate efectua în lipsa planului parcelar, fără plan de încadrare în tarla,
cu mențiunea «Imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului
parcelar», și nu sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (2) din prezentul regulament, referitoare la
surplusul de suprafață.
(3) La prima înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară a imobilelor situate în extravilanul
UAT- urilor din zone necooperativizate, care nu au făcut obiectul legilor proprietății, nu se solicită plan
parcelar sau plan de încadrare în tarla. Recepția se realizează în baza documentației cadastrale, a
unei adeverințe eliberată de primărie care să ateste că imobilul se află în zona necooperativizată și
că nu a făcut obiectul legilor proprietății, cât și a procesului verbal de vecinătate.
10
 Suprapuneri virtuale si reale.Actualizare cadastrala a imobilelor.

Art. 116. ODG 700/2014 - (1) Suprapunerea virtuală există doar în baza de date grafică a
oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de suprapunere în teren și este generată de erori de
măsurare, prelucrare a datelor și integrare în baza de date.
(2) Suprapunerea virtuală se soluționează prin operațiunea de repoziționare.
(3) Dacă documentația de repoziționare nu este realizată de către persoana autorizată în termenul
stabilit de inspector, din motive nejustificate, aceasta este sancționată conform prezentului
regulament.
(4) Dacă rectificarea coordonatelor imobilului implică modificarea suprafeței cu un procent care
depășește +/- 2%, persoana autorizată întocmește documentația de actualizare informații tehnice.
(5) Dacă la întocmirea documentației de actualizare informații tehnice, proprietarul imobilului

poziționat greșit refuză să își exprime acordul sau nu este găsit, persoana autorizată dă o declarație
cu privire la aceste aspecte, în termenul stabilit de inspector. În baza declarației persoanei autorizate
și a referatului de constatare întocmit de inspector, aprobat de inginerul șef, inspectorul actualizează
datele textuale referitoare la teren în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin completarea
rubricii Observații cu mențiunea "Imobil înregistrat în planul cadastral fără formă și localizare
corectă". Această mențiune se va face și pe planul de amplasament și delimitare din arhiva oficiului
teritorial și nu constituie piedică la recepția altei documentații cadastrale poziționate corect.
11
Art. 117. ODG 700/2014 - Suprapunerea reală este suprapunerea efectivă în teren datorată
existenței mai multor acte juridice diferite pentru același amplasament, identificării diferite a
limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării. Suprapunerea reală se
soluționează pe cale amiabilă prin documentații cadastrale sau de către instanțele de judecată.
 Documentatii topo-cadastrale pentru investitii

Art. 262. ODG 700/2014 -Documentațiile topografice sunt:
a) planurile topografice, care stau la baza întocmirii planurilor urbanistice generale, al planurilor
urbanistice zonale, al planurilor urbanistice de detaliu;
b) planurile topografice necesare întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire și de

desființare;
c) alte planuri topografice rezultate în urma măsurătorilor la teren, inclusiv rețele de îndesire și
ridicare care se desfășoară pe suprafețe sub 100 km2; d) documentațiile topografice, întocmite
conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, cu modificările și completările ulterioare;
e) planul de amplasament si delimitare al expertizelor judiciare în specialitatea topografie, geodezie și

cadastru, la solicitarea instanțelor de judecată.
Art. 263. ODG 700/2014 -Documentația topografică pentru recepția suportului topografic al PUG
Art. 264. ODG 700/2014 -Documentația pentru recepția suportului topografic al PUZ
Art. 265. ODG 700/2014 -Documentația pentru recepția suportului topografic al PUD
12
Art. 266. ODG 700/2014 - (1) Documentația anexată la solicitarea recepției planului topografic
necesar întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire sau desființare
Art. 276. ODG 700/2014 -(1) Pentru recepția planului topografic, suport al documentației
de urbanism, documentația se depune la oficiul teritorial. Planul topografic recepționat stă la
baza întocmirii documentației ce se realizează ulterior de proiectant, în vederea obținerii
autorizației de construire/desființare.
(2) Anterior solicitării recepției planului de situație în vederea emiterii autorizației de
construire pentru imobilul - teren înscris în evidențele de cadastru și carte funciară fără
geometrie, se solicită actualizarea informațiilor tehnice, pentru integrarea geometriei
imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în vederea evitării suprapunerilor
și a edificării construcțiilor pe amplasamente greșite.
 Analiza si interpretarea datelor si informatiilor cuprinse in baza de date OCPI
Art. 23. Legea 7/1996 - Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei și numele
localității în care este situat imobilul, precum și din 3 părți:
A. partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numărul de ordine și cel cadastral al imobilului;
13
b) suprafața imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, adresa administrativă,

categoriile de folosință și, după caz, construcțiile. Scoaterea definitivă și temporară din circuitul
agricol a imobilelor situate în intravilanul aprobat potrivit legii se face prin autorizația de construire.
c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărții funciare, întocmită
conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției
Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
B. partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate și alte drepturi reale, care
cuprinde:
a) numele sau denumirea proprietarului și ale titularului dreptului real asupra imobilului, după caz;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea
înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
c) strămutările proprietății;
d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit,
corespunzătoare proprietății publice;
e) servituțile constituite în folosul imobilului;
f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la
proprietate;
14
g) recepția propunerii de dezmembrare ori de comasare și respingerea acesteia, respingerea cererii

de recepție și/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;
h) obligații de a nu face; interdicțiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare,
comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare;
i) clauza de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil și clauza de
insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil;
i1) comodatul constituit cu privire la imobil;
j) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărții funciare,
cu privire la înscrierile făcute;
C. partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate,

drepturile reale de garanție și sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitație, servituțile în sarcina fondului aservit, ipoteca și
privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de creanță;
15
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte

raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la
drepturile reale înscrise în această parte;
c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor
sale;
d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-
ar face cu privire la înscrierile făcute în această
parte
Art. 24. Legea 7/1996-(1) Înscrierile în cartea
funciară sunt: intabularea, înscrierea
provizorie și notarea.
Anexel extrasului de carte funciara includ

parafa si semnatura emitentului precum si
informatii detaliate despre teren si constructii,
inclusiv valoarea lungimii segmentelor intre
punctele de delimitare a conturului.
16
Unul dintre cele mai

importante aspecte, in cazul
avizarii/autorizarii este
geometria imobilului.Daca in
anexa extrasului de carte
funciara este cuprinsa
mentiunea:
‘’Geometria pentru acest

imobil nu a fost gasita’’
ATUNCI AMPLASAMENTUL
IMOBILULUI POATE FI
CONSIDERAT INCERT.
17
18
Pentru documentatia de avizare cea mai importanta piesa din dosar eliberata de OCPI este Extrasul de Plan Cadastral de Carte
Funciara, care cuprinde mentiuni importante in vederea
determinarii si clarificarii legate de amplasament
19
20
De retinut!
Imprejmuirea amplasamenului
terenului trebuie sa coincida cu
conturul (limitele) terenului din baza
de date OCPI (E-Terra)
21
-solicitantul/beneficiarul investitiei prezinta un proces verbal de trasare/delimitare,care sa cuprinda

inclusive vecinatatile parafat de un autorizat ANCPI,sau:
-recomandam in certificatul de urbanism (in special pentru terenurile fara geometrie din baza de
date OCPI) ‘’actualizarea documentatiei cadastrale conform ODG 700/2014, Art.276,(2)”
-solicitam o ridicare topografica (plan topografic) in coordonate STEREO 1970, care sa ateste
concordanta dintre baza de date OCPI si situatia din teren.
*Conformitatea documentatiei cadastrale cu ODG 700/2014, este obligatorie pentru

intabularea constructiei ce urmeaza a fi edificate de catre investitor.
In scopul analizei amplasamentului pe care urmeaza sa se realizeze investitia, raportat la baza

de date OCPI, precum si alte obiective de interes comunitar: cai de comunicatie, domeniul public si
privat sau altele, se poate utiliza un aviz consultativ care sa cuprinda si alte informatii
solicitate/furnizate de alte compartimente de specialitate ale autoritatii publice locale.
22
Avizul este foarte util in situatia in care

trebuiesc autorizate constructii ce au acces
dintr-un drum de exploatare al carui profil nu
este prins in PUG-ul localitatii.
Exemplu: Cand autorizam un gard sau o

anexa gospodareasca pe un teren extravilan.
Pentru a inlocui nevoia/obligatia de realizare
PUZ pentru reglementarea profilului de drum,
se poate emite acest aviz de drumuri locale de
catre administratorul drumului, respectiv de
catre autoritatea publica locala daca acest
drum ii apartine.
Prin acest aviz se stabileste daca

amplasamentul terenului:
- are suprapuneri reale/virtuale cu vecinii

inclusiv cu drumul de acces, si care sunt
acele suprapuneri si cum influienteaza procesul de autorizare;
23
-respecta aliniamentul constructiilor/imprejmuirii in raport cu drumul, ceea ce implicit inseamna

si stabilirea noului profil de drum;
-indeplineste conditiile referitoare la alte elemente utile/necesare pentru avizare/autorizare;
In situatia in care exista suprapuneri, prin acest aviz, se comunica proprietarului necesitatea
actualizarii documentatiei cadastrale pana la emiterea autorizatiei de construire sau realizarea
receptiei.
Art. 100. ODG 700/2014 -Înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a unei
construcții edificate pe mai multe terenuri ce au limite comune este condiționată de efectuarea
în prealabil a unei operațiuni de alipire, din care să rezulte un singur imobil.
Art. 101. ODG 700/2014 Înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a unei
construcții reprezentând un sistem de panouri fotovoltaice, se face în baza documentației
cadastrale și a certificatului de atestare prevăzut de art. 37, alin. (1) din Legea nr. 7/1996, republicată.
Pe planul de amplasament și delimitare se reprezintă conturul exterior al zonei pe care sunt
amplasate panourile, iar în documentația în format digital se face mențiunea «sistem cu "n" panouri
fotovoltaice», la rubrica "Observații" din secțiunea "date textuale ale construcției".
24
Art. 102. ODG 700/2014 Înscrierea în evidențele de cadastru și carte funciară a unei construcții
cu caracter provizoriu, se face în baza documentației cadastrale și a certificatului de atestare
prevăzut de art. 37 din Legea nr. 7/1996 republicată.
Art. 112. - ODG 700/2014 (1) Imobilele situate în intravilanul localităților, aprobat potrivit legii,
prin PUG și/sau PUZ, pentru care a fost emisă autorizație de construire, sunt scoase din
circuitul agricol prin efectul legii, înregistrându-se în evidențele de cadastru și carte funciară
pentru întreaga suprafață, cu categoria de folosință curți-construcții, fără întocmirea în acest
sens a unei documentații cadastrale de actualizare informații tehnice.
(2) În cazul imobilelor menționate la alin. (1), scoaterea din circuitul agricol pentru o parte din
suprafața imobilului se face în baza unei documentații cadastrale de actualizare informații tehnice, cu
identificarea suprafeței de teren care își schimbă categoria de folosință în curți construcții.
Art. 139. ODG 700/2014 -Construcțiile nefinalizate, înscrise în cartea funciară, care nu au
proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor, nu pot fi apartamentate.
25
ANEXA Nr. 1.52 la regulament - ANEXA Nr. 1.52 a fost introdusă prin Anexă din 26/11/2015.
Comună/Oraș/Municipiu
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
CERTIFICAT
de atestare a edificării/extinderii construcției
Urmare a cererii înregistrate cu nr. de mai sus, de către . . . . . . . . . ., confirmăm că pe terenul situat în . . . . . . . . . ., înscris în cartea
funciară nr. . . . . . . . . . ., a localității . . . . . . . . . ., cu nr. cadastral/topografic . . . . . . . . . ., există o construcție proprietatea . . . . . . . . . .
edificată în anul . . . . . . . . . .
Edificarea/extinderea construcției s-a efectuat conform autorizației de construire nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., există încheiat proces-
verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
Construcția/extinderea are următoarea descriere:
- destinația . . . . . . . . . .
- număr unități individuale . . . . . . . . . .
- număr locuri de parcare . . . . . . . . . .
- regimul de înălțime . . . . . . . . . .
- suprafața construită la sol . . . . . . . . . .
- suprafața construită desfășurată . . . . . . . . . .
Prezentul certificat s-a eliberat pentru înscrierea construcției în cartea funciară, în condițiile art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului și a
publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată.
Președinte Consiliu Arhitect șef/Persoana cu

Județean/Primar general/Primar responsabilități în domeniul
sector/Primar amenajării teritoriului și
urbanismului
26
 Cadastru si intabularea imobilelor proprietate publica

Art. 41. Legea 7/1996 (5) În cazul imobilelor proprietate publică a statului sau a unităților
administrativ-teritoriale, intabularea se realizează în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora,
a copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, atestat prin hotărâre a
Guvernului, însoțită de un înscris emis de către conducătorul instituției publice centrale sau locale,
care are obligația întocmirii și modificării inventarului centralizat, prin care se confirmă identitatea
dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul centralizat. Pentru imobilele
a căror apartenență la domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este stabilită
prin acte normative, intabularea se va efectua în baza hotărârilor Guvernului, hotărârilor consiliului
local, județean sau al municipiului București de însușire a inventarelor cu privire la aceste bunuri
imobile, însoțite de un înscris emis de către conducătorul instituției publice centrale sau locale, prin
care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel a cărui intabulare se
solicită, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.Referințe în
jurisprudență (1), Reviste (2)29/05/2017 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de
urgenţă 98/201623/04/2018 - alineatul a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 31/2018
(51) În cazul imobilelor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale care nu
întrunesc condițiile pentru intabulare prevăzute la alin. (5), se poate dispune înscrierea provizorie a
27
dreptului de proprietate în baza actelor administrative emise cu privire la imobil, în condițiile

legii.23/04/2018 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de urgenţă 31/2018.
(52) În cazul imobilelor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale,

intabularea se realizează în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, în temeiul hotărârii
Guvernului, a consiliului județean și a consiliului local de atestare a apartenenței la domeniul privat,
însoțită de orice alt înscris administrativ emis cu privire la imobil, în condițiile legii, care confirmă
identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel a cărui intabulare se solicită, faptul că
imobilul figurează în inventarul bunurilor imobile proprietate privată, precum și de certificatul de
atestare fiscală.Reviste (2)23/04/2018 - alineatul a fost introdus prin Ordonanţă de
urgenţă 31/2018.23/05/2019 - alineatul a fost modificat prin Lege 105/2019
(10) Terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul
acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru
stimularea țărănimii, se înscriu în cartea funciară, în lipsa actelor de proprietate, în baza certificatului
prin care se atestă că imobilul este înregistrat în registrul agricol, eliberat de unitatea administrativ-
teritorială în raza căreia este amplasat imobilul și a documentației cadastrale.23/05/2019 - alineatul a
fost introdus prin Lege 105/2019.
28
Art. 43. Legea 7/1996-(- Referințe în jurisprudență (3)

(1) Dacă se constată unele diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală
din teren, rezultată din măsurătorile executate pentru întocmirea cadastrului, primarul va dispune
înștiințarea proprietarilor interesați.
(2) Plusurile și minusurile de teren de pe aceeași unitate administrativ-teritorială se compensează

între proprietarii în cauză.
(3) Plusurile și minusurile de teren se stabilesc de către persoanele autorizate care efectuează
măsurătorile și se comunică celor în cauză și primarilor.
Art. 314. ODG 700/2014 -(1) În cazul imobilelor proprietatea publică a statului și a unităților
administrativ- teritoriale, în lipsa actelor de proprietate, dovada drepturilor de proprietate se
face cu extrasele de pe inventarul centralizat al bunurilor respective atestat de Guvern în
condițiile legii, certificate pentru conformitate.
(2) Pentru imobilele proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în lipsa actelor de
proprietate ori a extraselor de pe inventarul bunurilor respective, se poate înscrie provizoriu dreptul
de proprietate în favoarea unităților administrativ-teritoriale în cauză, în baza hotărârii emise în
condițiile legii de consiliile județene, de Consiliul general al Municipiului București ori de consiliile
locale.01/01/2016 - alineatul a fost modificat prin Anexă din 26/11/2015
29
(3) Imobilele aparținând domeniului privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, se înscriu

în baza actelor juridice de dobândire a acestor imobile.01/01/2016 - alineatul a
fost modificat prin Anexă din 26/11/2015
Art. 36. -(1) Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi,
sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire şi să înceapă construcţia în termen
de cel mult un an de la data obţinerii actului de concesionare a terenului.
(2) În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde valabilitatea.
Pentru închirierea/concesionarea imobilelor aflate în proprietatea publică
50. La articolul 40, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:
(51) La încheierea contractelor de concesiune sau închiriere a imobilelor aflate în proprietatea publică
a statului și a unităților administrativ-teritoriale este obligatoriu să se atașeze extrasul de carte
funciară pentru informare și extrasul de plan cadastral al imobilului ce face obiectul contractului."
30
 Dimensionarea constructiilor.Calculul indicatorilor urbanistici

Notă: în situația în care suprafața terenului reieșită din măsurători nu coincide cu suprafața din acte,
se ia în considerare suprafața din măsurători (cadastru, extras de carte funciară). !
Procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafața construită (amprenta la sol a
clădirii sau proiecția pe sol a perimetrului etajelor superioare) și suprafața parcelei. Suprafața
construită este suprafața construită la nivelul solului, cu excepția teraselor descoperite ale
parterului care depășesc planul fațadei, a platformelor, scărilor de acces.
Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel (intradosul planșeului sau a grinzilor pe care se
sprijină planșeul) este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat și a logiilor închise ale etajelor se
include în suprafața construită.
IN SUPRAFATA CONSTRUITA (LA SOL)

ESTE INCLUSA SUPRAFATA: NU ESTE INCLUSA SUPRAFATA:
- construcției principale - garajului - dacă este alăturat casei - nu este
- suprafața porticului inclus în suprafața construită, iar dacă este la
- suprafața gangurilor parter, nu intră în suprafața desfășurată
31
- amenajărilor: pergole, terase descoperite,

trepte, plantații etc.
-anexelor: garaje, magazii,baracamente,
balcoane, bovindouri etc.
In suprafața desfășurată nu sunt incluse: Suprafața terasei descoperite si Suprafața podului

Subsolul și demisolul sunt definite în normativul P118/1999
- Este considerat subsol spațiul îngropat în pământ mai mult de jumătate din înălțimea sa liberă.
- Este considerat demisol spațiul îngropat în pământ mai puțin sau cel mult egal cu jumătate din
înălțimea sa liberă
Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafața construită desfășurată
(suprafața desfășurată a tuturor planșeelor) și suprafața parcelei inclusă în unitatea teritorială de
referință. Nu se iau în calculul suprafeței construite desfășurate: suprafața subsolurilor cu
înălțimea liberă de până la 1,80 m, suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea
autovehiculelor, spațiile tehnice sau spațiile destinate protecției civile (adapost ALA), suprafața
balcoanelor, logiilor, teraselor deschise și neacoperite, teraselor și copertinelor necirculabile, precum
și a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,
trotuarele de protecție.
32
Poate fi exprimat în m2ADC / m2teren – pentru construcții civile si m3 / m2teren – pentru

construcții tip hală
Regimul de înălțime
- Hmax. se măsoară în „metri“ și nu în nr. de niveluri pentru că înălțimea unui nivel poate fi diferită în
funcție de viziune proiectantului, a funcțiunii, a tehnologiilor și materialelor de construcție utilizate etc.
ARTICOLUL 23 Amplasarea faţă de aliniament

(1) Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta, după cum urmează:
a) în cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul
clădirilor existente;
b) retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai dacă se respectă coerenţa şi
caracterul fronturilor stradale.
33
(2) În ambele situaţii, autorizaţia de construire se emite numai dacă înălţimea clădirii nu depăşeşte
distanţa măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al
aliniamentului opus.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic
zonal aprobat conform legii.
(4) În sensul prezentului regulament, prin
aliniament se înţelege limita dintre domeniul
privat şi domeniul public.
Noțiuni privind modul de construire pe

parcele .Posibilități privind modul de
amplasare a construcțiilor pe o parcelă
34
Existența unei construcții izolate pe proprietatea vecină impune reatragerea construcției noi
față de limita de proprietate comună cu această parcelă.
Existența unei construcții pe una din limitele laterale de proprietate impune, firesc, alipirea
construcției noi de aceasta.
O parcelă neconstruită aflată între două parcele pe care construcțiile sunt amplasate pe
ambele limite de proprietate ale parcelei neconstruite va putea fi ocupata cu o construcție
alipită la cele două calcane ale construcțiilor existente spre aceasta.
 Prevederi ale Codului Civil, aprobat prin Legea 287/2009 cu referire la

limitele legale
CAPITOLUL III Limitele juridice ale dreptului de proprietate privată

SECŢIUNEA 1 Limite legale
Art. 611 Picătura streşinii

Proprietarul este obligat să îşi facă streaşină casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu
se scurgă pe fondul proprietarului vecin.
35
Art. 612 Distanţa minimă în construcţii

Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu
respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin
lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului
vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un
înscris autentic.
Notă: Se pot face derogări de la regulamentele de urbanism în vigoare privind modul de amplasare a
construcțiilor pe teren numai prin PUD, dar cu respectarea prevederilor Codului Civil: minimum 60cm
dacă fațada spre limita proprietății este calcan (nu are goluri) sau minimum 2m dacă fațada este
prevăzută cu goluri.
Art. 613 Distanţa minimă pentru arbori

(1) În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii
trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2
metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.
(2) În caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după
caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala
proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.
36
(3) Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile

arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia,
precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe
fondul său.
Art. 614 Fereastra sau deschiderea în zidul comun

Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.
Art. 615 Distanţa minimă pentru fereastra de vedere

(1) Este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul, îngrădit sau
neîngrădit,
(2) aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru

vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond
(2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre
fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.
37
(3) Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în
care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar.
Distanţa, şi în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat
al lucrării de linia de hotar şi până la această linie.
Art. 616 Fereastra de lumină

Dispoziţiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-şi deschide, fără limită de distanţă, ferestre
de lumină dacă sunt astfel construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat.
Notă : suprafața vitrată este fie translucidă / pictată, fie din cărămidă Nevada, fie din alte materiale
care nu permit vederea spre exterior, înălțimea parapetului este de minimum 1,90m.
Art. 617 Dreptul de trecere

(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea
pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.
(2) Trecerea trebuie să se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului
de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine
au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine prejudicii.
(3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant
dobândeşte un alt acces la calea publică.
38
Art. 618 Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale

(1) Dacă lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va
putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea.
(2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi
stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi cu plata
dublului despăgubirii.
Art. 619 Întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere

Întinderea şi modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor, prin
hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani.
De retinut!
Toate reclamatiile care privesc Codul Civil nu se rezolva de
catre Compartimentul de Disciplina in constructii (Politia
locala), acestea se solutioneaza doar de catre Instantele
judecatoresti!
Instituțiile implicate în autorizarea lucrărilor de construcții,
realizarea si si receptia lucrarilor de constructii sunt:
39
• Autoritățile administrației publice locate – emitenții autorizațiilor de construire.

• Ministerul transporturilor și alte autorități emitente a autorizațiilor de construire
• Inspectoratul de stat in construcții
• Instituțiile avizatoare
________________________________________________________________________-
 Procedura de autorizare si realizare a constructiilor de calitate.

Competente de control si obligatii.
Notiuni introductive si definirea unor termeni de specialitate utilizați în cuprinsul legii 50/1991
Definitii.ANEXA Nr.2, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
▪Anexe gospodărești aferente locuintelor
Construcțiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activități specifice,

complementare funcțiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc
împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă.
În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară,
grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt
asimilabile noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea.
▪ Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole

40
Construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de localitatea de reședință a

lucrătorilor agricoli, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri
ale acestora, inclusiv animale, precum și spații pentru cazare temporară pe timpul campaniilor
agricole.
▪Avizare/aprobare
Avizare - procedură de analiză și de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, a administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico-economici și sociali ori
a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism sau prin
proiectul pentru autorizarea execuției lucrărilor de construcții și proiectul tehnic (P.Th.) pe baza căruia
se vor executa lucrările.14/02/2009 - paragraful a fost modificat prin Ordonanţă de urgenţă 214/2008
▪Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter
tehnic de obligativitate. Avizarea consultativ nu implica caracterul tehnic de obligativitate.
Aprobare - opțiunea forului deliberativ al autorității competente de însușire a propunerilor din

documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de
aprobare se conferă documentațiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în
vederea realizării programelor de dezvoltare teritorială și urbanistică, precum și al autorizării lucrărilor
de execuție a obiectivelor de investiții.
41
▪Clădiri de importanță redusă
Construcții cu funcții obișnuite, cu un grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni:
a) clădiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodărești ale

acestora;
b) clădiri pentru învățământ cu cel mult 4 unități funcționale;
c) dispensare comunale fără staționar;
d) sedii administrative în mediul rural: primării, posturi de poliție, cooperative de credit rural, biblioteci,
oficii poștale și altele asemenea;
e) clădiri pentru comerț și alimentație publică, cu o suprafață de până la 200 m2 și cu deschideri până
la 6 m;
f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până
la 200 m2 și deschideri până la 6 m;
g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea;
h) construcții cu caracter provizoriu.
▪Construcții cu caracter provizoriu
42
Construcțiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul
funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de
existență limitată, precizată și prin autorizația de construire.
De regulă, construcțiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale și alcătuiri care permit
demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea inițială (confecții metalice, piese de
cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) și sunt de dimensiuni reduse. Din categoria
construcțiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioșcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe
căile și în spațiile publice, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine, pergole ori altele
asemenea.
În sensul prezentei legi realizarea construcțiilor provizorii se autorizează în aceleași condiții în

care se autorizează construcțiile definitive.Pentru constructiile mobile se poate autoriza doar
amplasamentul acestora.Daca sunt utilizata mai mult de 1 an…se declara la taxe si impozite.
▪ Construcții speciale - modificată prin Lege 148/2016
Construcții, amenajări și instalații care se autorizează în condițiile prevăzute la art. 43 lit. a), respectiv
construcțiile, amenajările și instalațiile la obiective militare, precum și cele realizate în scopul
îndeplinirii atribuțiilor specifice instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale,
deținute cu orice titlu de către acestea.
43
▪ Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism
Ansamblurile de documente scrise și desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se

analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare pe o
perioadă determinată.
Structura documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism cuprinde:
a) planurile de amenajare a teritoriului;
b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.
Definirea și conținutul-cadru al documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac prin

legea amenajării teritoriului și urbanismului.
▪Documentație tehnică - D.T. modificată prin Lege 86/2017
Documentația tehnică simplificată care prezintă elementele tehnice esențiale necesare emiterii
autorizației de construire/desființare și prin care se stabilesc principalele coordonate privind
încadrarea în indicii urbanistici aprobați, amplasarea construcțiilor și relațiile acestora cu vecinătățile,
schemele și fluxurile funcționale, compoziția spațială, structura de rezistență, expresia de arhitectură,
dotarea și echiparea construcțiilor - inclusiv soluțiile de asigurare, branșare și racordare a acestora la
infrastructura edilitară, după caz.
44
După emiterea autorizației de construire, documentația tehnică - D.T. se dezvoltă în proiectul tehnic -
P.Th. și constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuție, fiind interzisă
modificarea prevederilor documentației tehnice - D.T. sub sancțiunea nulității autorizației de
construire.
▪Conținutul-cadru al documentației tehnice - D.T. este prevăzut în anexa nr.1 la prezenta lege. -
paragraful a fost modificat prin Lege 86/2017
▪ Documentație pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții modificată prin Ordonanţă

de urgenţă 214/2008
Totalitatea documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege care constituie dosarul ce se depune la
autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 4 în vederea emiterii autorizației de
construire.
▪ Drept de execuție a lucrărilor de construcții 28/06/2019 - Derogare prin Lege 120/2019.
Dreptul asupra construcției și/sau terenului care conferă titularului dreptul de a obține, potrivit legii,
din partea autorității competente autorizația de construire/desființare:
1. dreptul real principal: drept de proprietate, drept de administrare, drept de concesiune având ca
obiect terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale, uz,
uzufruct, superficie, servitute;
45
2. drept de creanță dobândit prin: contract de cesiune, concesiune, comodat, locațiune. Emiterea
autorizației de construire în baza unui contract de comodat/locațiune se poate face numai pentru
construcții cu caracter provizoriu și acordul expres al proprietarului de drept. Prin excepție, în baza
unui contract de închiriere încheiat în condițiile legislației specifice din domeniul petrolului și gazelor
naturale, de către titularii de licențe/permise/autorizații cu proprietarii terenurilor din perimetrul de
exploatare, se poate autoriza inclusiv executarea lucrărilor de construcții necesare pentru derularea
operațiunilor de explorare/prospectare geologică și exploatare a petrolului și gazelor naturale, altele
decât construcțiile cu caracter provizoriu, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul
proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri, respectiv în baza unui
acord pentru construcțiile care afectează temporar terenul și cu acordul expres al deținătorului de
drept pentru executarea lucrărilor de construcții necesare extinderii, întreținerii sistemelor de apă și
apă uzată, aducțiuni, având explicit acordul/declarația din partea deținătorului de drept pentru
executarea lucrărilor de construcții pe aceste terenuri.
▪ Firma - Elementul constructiv aplicabil pe clădire sau independent, pe care se inscripționează date
de identificare a unei instituții publice, societăți comerciale, fundații, denumirea comercială, obiectul
de activitate sau orice alt text specific, sub care o persoană fizică sau juridică își exercită activitatea
într-o clădire sau într-o incintă.
▪ Instalații aferente construcțiilor Totalitatea echipamentelor care asigură utilitățile necesare

funcționării construcțiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la branșament/racord la
46
utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu încorporate în construcție. Instalațiile aferente
construcțiilor se autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.
▪ Intravilanul localității - Teritoriul care constituie o localitate se determină prin Planul urbanistic
general (PUG) și cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fără construcții, organizate și
delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau
având o altă destinație, înăuntrul căruia este permisă realizarea de construcții, în condițiile legii.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice
zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localității.
▪ Extravilanul localității - Teritoriul cuprins între limita intravilanului și limita administrativ-teritorială a

unității de bază (municipiu, oraș, comună), înăuntrul căruia autorizarea executării lucrărilor de
construcții este restricționată, în condițiile prezentei legi. (Autorizatiile se pot emite, de regula de
Consiliul Judetean)
▪ Împrejmuiri - Construcțiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafețe, arii sau parcele
asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecție împotriva intruziunilor, realizate
din diferite materiale - beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe
bulumaci -, ori prin planții specifice.
▪ Locuri de joacă și agreement - Construcții specifice pentru divertisment, recreere și sport pentru
populație.
47
▪ Lucrări de construcții - Operațiunile specifice prin care:
- se realizează construcții de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane și

aeriene, căi de comunicații, lucrări inginerești, de artă etc.;
- se desființează astfel de construcții prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
▪ Lucrări de modificare - Lucrări de intervenții asupra elementelor constructive, structurale și/sau

nestructurale, având ca efect modificarea totală sau în parte a acestora, acestea pot fi:
a) lucrări de modificare structurală, din care fac parte, în principal, lucrările de consolidare, de
supraetajare și/sau de extindere a construcției;
b) lucrări de modificare nestructurală, din care fac parte, în principal, lucrările de amenajări
interioare și recompartimentări ușoare, care nu afectează în mod semnificativ structura de rezistență
a construcției și pentru care este necesar avizul prealabil al unui proiectant autorizat.
Pentru executarea lucrărilor de modificare, cu excepția lucrărilor de compartimentare

provizorii, nestructurale, este necesară emiterea unei autorizații de construire în condițiile
legii și cu respectarea prevederilor legale privind calitatea în construcții.
▪ Lucrări de intervenție în primă urgență
Orice fel de lucrări necesare la construcțiile existente care prezintă pericol public ca urmare a unor
procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv a
instalațiilor aferente acestora, pentru:
48
a) punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și siguranță în

exploatare;
b) desființarea acestora.
▪ Lucrări de reabilitare - Orice fel de lucrări de intervenții necesare pentru îmbunătățirea

performanțelor de siguranță și exploatare a construcțiilor existente, inclusiv a instalațiilor aferente, în
scopul prelungirii duratei de exploatare prin aducerea acestora la nivelul cerințelor esențiale de
calitate prevăzute de lege.
▪Lucrări de renovare majoră pentru infrastructura fizică a rețelelor de comunicații electronice -

Lucrările de construcții civile sau lucrările de inginerie civilă executate în spațiul utilizatorului final,
care includ modificări structurale ale întregii infrastructuri fizice interioare sau ale unei părți
substanțiale a acesteia și care necesită o autorizație de construcție.
▪ Lucrări specifice la căile de comunicație, care nu necesită autorizație de construire - Lucrările

de întreținere care nu necesită proiect și deviz general, constând dintr-un complex de lucrări care se
execută în mod permanent, în vederea menținerii construcțiilor-instalațiilor în condiții tehnice
corespunzătoare desfășurării continue, confortabile și în deplină siguranță a circulației, la nivelul
traficului maxim.
▪ Mobilier urban
49
Elementele funcționale și/sau decorative amplasate în spațiile publice care, prin alcătuire, aspect,
amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localității. Prin natura lor piesele de mobilier urban
sunt asimilate construcțiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (fundații
platforme de beton, racorduri la utilități urbane, cu excepția energiei electrice), necesitând emiterea
autorizației de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine,
pavaje decorative, pergole, cabine telefonice și altele asemenea.
▪ Modificare de temă - Orice schimbare inițiată de către investitor/proprietar care are în vedere
funcțiunile și/sau capacitățile funcționale caracteristice, indicatorii tehnico-economici aprobați, soluțiile
spațiale și/sau de amplasament și alte asemenea cerințe, care au fundamentat elaborarea
documentației tehnice - D.T. care a stat la baza emiterii autorizației de construire.
▪ Parcelare - Operațiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai
multor proprietăți funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionării sau vânzării
loturilor rezultate.
▪ Proiect tehnic (P.Th.)
Documentația tehnico-economică - piese scrise și desenate -, elaborată în condițiile legii, care

dezvoltă documentația tehnică - D.T., cu respectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire,
precum și prin avizele, acordurile și actul administrativ al autorității competente pentru protecția
mediului, anexe la autorizația de construire. Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde soluțiile tehnice și
50
economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările de construcții

autorizate.
▪ Detalii de execuție (D.E.)
Documentații tehnice cuprinzând reprezentări grafice realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după
caz, la alte scări grafice, în funcție de necesitățile de redactare, precum și piese scrise pentru
explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului tehnic și cu respectarea strictă a
prevederilor acestuia, care detaliază soluțiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și
alte asemenea operațiuni, privind părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și
care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și legături între elementele
constructive structurale/nestructurale ale obiectivului de investiții.
Detaliile de execuție, elaborate în condițiile legii și verificate pentru cerințele esențiale de calitate în
construcții de către verificatori de proiecte atestați în condițiile legii, detaliază proiectul tehnic, în
vederea executării lucrărilor de construcții autorizate.
▪ Recepția lucrărilor
Recepția lucrărilor constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin care
se certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic și cu
detaliile de execuție.
51
Recepția lucrărilor de construcții de orice categorie și de instalații se efectuează atât la lucrări noi, cât
și la intervenții în timp asupra construcțiilor existente, conform legii. Recepția lucrărilor de construcții
se realizează în două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:
- recepția la terminarea lucrărilor;
- recepția finală.
▪ Schimbare de destinație - În înțelesul prevederilor art. 3, este necesară emiterea unei autorizații
de construire și/sau de desființare, după caz, numai în situația în care pentru realizarea schimbării de
destinație a spațiilor sunt necesare lucrări de construcții pentru care legea prevede emiterea
autorizației de construire.
▪ Zone protejate
Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cărora se află elemente sau ansambluri ale patrimoniului
natural sau cultural cu valoare deosebită. În raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele
protejate sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului natural cu
valoare deosebită;
b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea și punerea în valoare a

patrimoniului construit, cu valoare istorică, culturală sau memorialistică deosebită.
52
Competente de autorizare
Atribuții și competențe privind autorizarea construcțiilor.
Cadrul legal: Legea 50/1991 art.4 și art. 43
Competențe de autorizare conform art. 4 din Legea nr. 50/1991:
Autorizaţiile de construire pt. executarea lucrărilor de la art. 3 din Legea 50/1991, se emit:
• de preşedinţii consiliilor judeţene,
• de primarul general al municipiului Bucureşti,
• de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
• de primarii oraşelor şi comunelor,conform competențelor stabilite de lege.
Competențe de autorizare: art.43 din Legea 50/1991.

• Autorizarea lucrărilor de construcții cu caracter special, inclusiv cele executate la construcţiile
prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), se face de către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, în baza unor proceduri comune stabilite împreună cu MDRAP şi Ministerul
Culturii, .
• Autorizarea lucrărilor de construcții aferente infrastructurii de transport de interes naţional se face de
către Ministerul Transporturilor, prin direcţia de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în
domeniul autorizării construcţiilor.
53
Structurile de specialitate – organizare, componență, funcționare, atribuții.

Cadrul legal privind structurile de specialitate art.36 din Legea 350/2001).
În cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean și aparatului de specialitate al

primarului/Primarului general al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează, potrivit legii,
structuri de specialitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, astfel:
• la judeţe şi municipii structura se organizează ca direcţie generală sau direcţie.

• la oraşe structura se organizează ca direcţie sau serviciu.
• la comune structura se organizează la nivel de compartiment.
Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor judeţene sau primăriilor are
statutul de arhitect-şef şi reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale.
Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea
durabilă a comunităţii, coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului şi
urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul unităţii administrativ-
teritoriale.
54
Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul aparatului de
specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al primarului, indiferent de tipul structurii
pe care o conduce, direcţie generală, direcţie sau serviciu.
În activitatea lor, arhitecţii-şefi sunt sprijiniţi de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi
urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea
luării deciziilor.
Cadrul legal/variante posibile pentru comunele care nu pot asigura organizarea structurii de
specialitate - Art. 36 al.9,10,11 din Legea 350/2001.
1. Comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului în cadrul aparatului pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitară,
constituite în condiţiile legii, împreună cu alte comune sau cu oraşe, în vederea:
• asigurării furnizării în comun a serviciilor publice de planificarea urbană şi teritorială,
• eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire.
2. Pentru comunele care nu aparţin unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară, constituite în
condiţiile legii, atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de către un funcţionar public din aparatul de
specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în
domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi autorizării construcţiilor, organizate de instituţiile
publice cu atribuţii în domeniu, ……
55
3. Dacă nici această cerinţă nu este îndeplinită, atribuţiile vor fi îndeplinite de către structura
de specialitate de la nivel judeţean, pe bază de convenţie.
Documentele si documentatiile obligatorii pentru emiterea CU si AC

Elemente definitorii și obligatorii în procedura de autorizare:
• Respectarea cadrului legal :Legea nr. 50/1991, Ordinul nr. 839/2009
• Certificatul de urbanism și autorizația de construire - natura juridică.
• Documente necesare pentru emiterea certificatului de urbanism și autorizației de construire
• Etapele procedurii de autorizare.
• Lucrări de construcții pentru care se eliberează obligatoriu autorizație de construire.
• Lucrări care se pot executa fără autorizație de construire
• Avize necesare
• Formulare utilizate în procedura de autorizare
Certificatul de urbanism - definire, scop (Art.6 din Legea 50/1991)

Definire : Certificatul de urbanism (CU) este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art.
4 din Legea 50/1991:
a. fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor
şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
56
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi
aprobate potrivit legii;
b. stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul
amplasamentului;
c. stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
d. încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea
competentă pentru protecţia mediului
In cazul vânzării/cumpărării de imobile certificatul de urbanism cuprinde informaţii privind

consecinţele urbanistice ale operaţiunii juridice.Nu se recomanda tranzactionarea unui teren
intravilan fara CU.
Scop CU: C.U se emite pentru / în scopul:

• Elaborare documentație tehnică pentru autorizarea lucrărilor de c-ţii
• Operaţiuni notariale ( vânzări, cumpărări, concesionari, cesionări, dezmembrări, parcelari, comasări,
partaje, succesiuni)
• Adjudecarea prin licitaţie a lucrarilor publice
• Cereri in justiţie
• Alte scopuri prevăzute de lege
57
Certificatul de urbanism - definire, scop (Art.31 din Legea 350/2001)

Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului
b) regimul economic al
c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism
aprobate în vigoare.
d) regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent
- în cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate,
informarea solicitantului cu privire la:
1. imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
2. necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
3.posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism fără aviz de oportunitate
Autorizația de construire (AC): definire, scop (Art.2 din Legea 50/1991)

A.C. constituie actul final de autoritate al autorității administrației publice locale pe baza căruia este
permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la
amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.
58
Etapele procedurii de autorizare (Art.2 al 2^1 din Legea.50/1991)

Procedura de autorizare începe cu emiterea certificatului de urbanism.
Etapele procedurii de autorizare sunt:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru
investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
c) notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la
menţinerea solicitării de obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la care
autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra
mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului;
d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia
mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică - D.T.;
f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea
administraţiei publice competente;
g) emiterea autorizaţiei de construire.
59
Prevederi legale și documente necesare pentru emiterea certificatului de urbanism și

autorizației de construire ( Ordinul 839/2009).
Din punct de vedere al autorizării executării lucrărilor de construcții, acestea se împart în:
• lucrări de construcții pentru care se eliberează obligatoriu autorizație de construire sunt menționate
art. 3 din Legea nr. 50/1991.
• lucrări de construcții care se pot executa fără autorizație de construire (v. art. 11 din Legea
50/1991).
Prevederi legale privind solicitarea şi emiterea C.U.
ART. 19 Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism
ART. 30 Definiţia şi emiterea CU (termen emitere 30 zile)
ART. 31 Solicitantul certificatului de urbanism
ART. 32 Cerinţe urbanistice cf PUG,PUZ,PUD
ART. 33 Depunerea documentaţiei pt. CU
ART. 34 Verificarea conţinutului documentaţiei depuse , Notificare .....
ART. 35 Redactarea certificatului de urbanism
ART. 36 Semnarea certificatului de urbanism
ART. 37 Înregistrarea certificatului de urbanism
ART. 38 Eliberarea certificatului de urbanism
60
ART. 39 Valabilitatea certificatului de urbanism

ART. 40 Prelungirea termenului de valabilitate a CU
ART. 41 Asigurarea caracterului publica CU
Prevederi legale privind solicitarea şi emiterea A.C. /AD
ART. 20 Documentele necesare emiterii autorizaţiei de construire (AC)
ART. 42 Definiţia A.C.
ART. 43 Emiterea A.C. ( Termen 30, 15 zile)
ART. 44 Solicitantul AC
ART. 45 Depunerea documentaţiei pt. AC ( DTAC inclusiv avizele)
ART. 46 Verificarea conţinutului documentaţiei. Notificare daca e incompleta
ART. 47 Examinarea tehnică şi verificarea documentaţiei
ART. 48 Redactarea AC
ART. 49 Semnarea AC
ART. 50 Înregistrarea AC
ART. 51 Eliberarea AC
ART. 52 Valabilitatea AC : T valabilitate , Durata executarii lucr.
ART. 53 Prelungirea termenului de valabilitate a AC
ART. 54 Pierderea valabilităţii AC. Emiterea unei noi AC
ART. 41 Asigurarea caracterului publica AC
61
Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism sunt:

a) cererea-tip (formularul-model F.1), cuprinzând:
1. elementele de identificare a solicitantului;
2. elementele de identificare a imobilului pt. care se solicită emiterea CU - localitate, număr cadastral
şi număr de carte funciară, în cazul în care legea nu dispune altfel;
3. elementele care definesc scopul solicitării;
b) planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilelor în cauză, astfel:

1. pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: plan de încadrare în
zonă, la una din scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500, după caz, eliberat, de către oficiul
de cadastru şi publicitate imobiliară;
2. pentru imobilele înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară: extras din planul
cadastral de pe ortofotoplan şi extras de carte funciară pentru informare actualizat la zi, eliberate de
biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.
62
Documentele necesare emiterii autorizaţiei de construire (AC) sunt :

a) certificatul de urbanism, în copie;
b) dovada titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii, în copie legalizată, sau, după caz,
extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în
cazul în care legea nu dispune altfel;
c) documentaţia tehnică - D.T., în două exemplare, dintre care un exemplar se arhivează la
emitent şi un exemplar vizat spre neschimbare se returnează beneficiarului;
d) avizele, acordurile şi punctul de vedere/actul administrativ al autorităţii pentru protecţia
mediului competente, solicitate prin certificatul de urbanism, în copie;
e) studiile de specialitate, nota tehnică justificativă sau raportul de expertiză tehnică pentru
lucrări de intervenţie la construcţii existente şi/sau raportul de audit energetic pentru lucrări de
intervenţie în vederea creşterii performanţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de
urbansim, în condiţiile legii, un exemplar;
Avize necesare emiterii autorizației de construire și formulare utilizate :
• Avizele necesare se stabilesc cf. legislației în vigoare, funcție de amplasamentul și specificul
investiției
• Avizele necesare se înscriu în certificatul de urbanism și sunt menționate la art.22-27 din Ordinul nr.
839 /2009
63
• În procedura de autorizare se folosesc formularele din Anexa nr. 1 Ordinul 839/2009
Natura juridică a certificatului de urbanism și autorizației de construire

Certificatul de urbanism și autorizația de construire:
• sunt acte administrative
• produc efecte juridice
• pot fi anulate
o anularea pe cale separată a certificatului de urbanism sau
o anularea autorizației de construire
Respectarea documentatiilor de urbanism aprobate legal la emiterea CU si AC

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4 și la art. 43lit.
a): fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și
construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și
aprobate potrivit legii;
Autorizația de construire se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de
64
construcții, elaborată în condițiile prezentei legi, în temeiul și cu respectarea prevederilor

documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit legii. (art. 2 din Legea 50/1991 actualizata).
Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizații de construire și fără documentații de
amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare și de conservare a clădirilor de orice
fel, cu condiția menținerii aceleiași funcțiuni, a suprafeței construite la sol și a volumetriei acestora;
a1) lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singură dată, în suprafață de maximum 20%
din suprafața construită desfășurată a clădirilor, cu condiția situării acestora în afara zonelor
construite protejate sau a zonelor de protecție a monumentelor, după caz;
a2) lucrări de extindere a clădirilor sociale, de învățământ, de sănătate, de cultură și administrative
aparținând domeniului public și privat al statului și unităților administrativ-teritoriale, dacă extinderea
se încadrează în prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general -
PUG sau planului urbanistic zonal - PUZ, aprobat, în vigoare;
a3) schimbarea folosinței construcțiilor existente, dacă noua folosință corespunde prevederilor
regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general - PUG sau planului urbanistic
zonal - PUZ, aprobat, în vigoare;
b) lucrări de reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare și altele asemenea, fără
modificarea traseului și, după caz, a funcționalității acestora;
65
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini
publice, piețe pietonale și celelalte lucrări de amenajare a spațiilor publice;
d) lucrări de cercetare și de prospectare a terenurilor - foraje și excavări -, necesare în vederea
efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze și petrol,
precum și altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.
Conținutul-cadru al proiectului tehnic
Conținutul-cadru al proiectului tehnic din 10.09.2002 - Ministerul Dezvoltării și Prognozei – MDP - În

vigoare de la 18 octombrie 2002
Structura prezentată este considerată ca minimă conform legislației în vigoare în România.
A. Părțile scrise
1. Descrierea generală a lucrărilor
1.1. Elemente generale:
Proiectul tehnic verificat, avizat și aprobat potrivit prevederilor legale reprezintă documentația scrisă
și desenată pe baza căreia se execută lucrarea.
Proiectul tehnic trebuie să fie elaborat în mod clar și să asigure informații complete, astfel încât
autoritatea contractantă să obțină date tehnice și economice complete privind viitoarea lucrare, care
va răspunde cerințelor sale tehnice, economice și tehnologice.
66
De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic să fie complet și suficient de clar, astfel încât să se
poată elabora pe baza lui detaliile de execuție în conformitate cu materialele și tehnologia de execuție
propusă, dar cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic, fără să fie necesară
suplimentarea cantităților de lucrări respective și fără să se depășească costul lucrării, stabilit în faza
de ofertă pentru execuția lucrărilor.
1.2. Descrierea lucrărilor
În cadrul descrierii lucrărilor care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri la următoarele
elemente:
- amplasamentul;
- topografia;
- clima și fenomenele naturale specifice zonei;
- geologia, seismicitatea;
- prezentarea proiectului pe volume, broșuri, capitole;
- organizarea de șantier, descriere sumară, demolări, devieri de rețele etc.;
- căile de acces provizorii;
- sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon etc., pentru organizarea de șantier și definitive;
- căile de acces, căile de comunicații etc.;
67
- programul de execuție a lucrărilor, graficele de lucru, programul de recepție;
- trasarea lucrărilor;
- protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier;
- măsurarea lucrărilor;
- laboratoarele contractantului (ofertantului) și testele care cad în sarcina sa;
- curățenia în șantier;
- serviciile sanitare;
- relațiile dintre contractant (ofertant), consultant și persoana juridică achizitoare (investitor);
- memoriile tehnice, pe specialități.
2. Caietele de sarcini, pe specialități
Caietele de sarcini dezvoltă în scris elementele tehnice menționate în planșe și prezintă informații,
precizări și prescripții complementare planșelor.
Aceste caiete de sarcini se elaborează de către proiectant pe baza planșelor deja terminate și se
organizează, de regulă, în broșuri distincte, pe specialități.
2.1. Rolul și scopul caietelor de sarcini:
- reprezintă descrierea scrisă a lucrărilor a căror execuție va face obiectul achiziției; în planșe se face
prezentarea lor grafică, iar în breviarele de calcul se justifică dimensionarea elementelor constituente;
68
- planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative înscrise
în planșe sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicarea desenelor;
- conțin nivelul de performanță al lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite, care să
asigure exigențele de performanță calitative;
- detaliază aceste note și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele
acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările și probele
acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj și aspectul final;
- împreună cu planșele, trebuie să fie astfel concepute încât pe baza lor să se poată determina
cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă și dotarea necesară în vederea
execuției lucrărilor;
- elaborarea acestora se face pe baza breviarelor de calcul și a planșelor de către ingineri specialiști,
pentru fiecare categorie de lucrare;
- forma de prezentare trebuie să fie amplă, clară, să conțină și să clarifice precizările din planșe, să
definească calitățile materialelor, cu trimitere la standarde, să definească calitatea execuției,
normativele și prescripțiile tehnice în vigoare;
- stabilesc responsabilitățile pentru calitățile materialelor și ale lucrărilor și responsabilitățile pentru

teste, verificări și probe;
- orice neclaritate în execuția lucrărilor trebuie să își găsească precizări în caietele de sarcini;
69
- nu trebuie să fie restrictive;
- redactarea acestora trebuie să fie concisă, sistematizată și exprimarea se va face cu minimum de

cuvinte;
- să prevadă modul de urmărire a comportării în timp a lucrării;
- să prevadă măsurile și acțiunile de demontare, de demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural

a deșeurilor), după expirarea perioadei de viață (postutilizarea).
2.2. Tipuri și forme de caiete de sarcini
În funcție de destinație caietele de sarcini pot fi:
- caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;
- caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune, urmărirea comportării
în timp a construcțiilor și conținutul cărții tehnice a construcției;
- caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente și confecții diverse.
În funcție de domeniul la care se referă, caietele de sarcini pot fi:
- caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor și care acoperă
majoritatea categoriilor de lucrări; acestea se pot sistematiza pe categorii și capitole de lucrări, pot
deveni repetitive și pot fi introduse în memoria calculatoarelor;
70
- caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care sunt elaborate independent
pentru fiecare lucrare.
2.3. Conținutul caietelor de sarcini
Dat fiind că fiecare lucrare în construcții are un anumit specific, caietele de sarcini sunt elaborate
pentru fiecare lucrare, folosindu-se, dacă este posibil, părți, secțiuni, capitole etc., elaborate anterior,
verificate și adaptate la noile condiții tehnice ale lucrării și puse de acord cu prescripțiile tehnice în
vigoare.
Astfel, conținutul unui capitol de lucrări din caietul de sarcini trebuie să cuprindă:
- breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcții și de instalații;
- nominalizarea planșelor care guvernează lucrarea;
- proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranțe, probe, teste etc. pentru materialele
componente ale lucrării, cu indicarea standardelor;
- dimensiunea, forma, aspectul și descrierea execuției lucrării;
- ordinea de execuție, probe, teste și verificări ale lucrării;
- standardele, normativele și alte prescripții care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecții,
execuție, montaj, probe, teste și verificări;
- condițiile de recepție, măsurători, aspect, culori, toleranțe etc.
71
3. Listele cantităților de lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare în vederea cuantificării valorice și a duratei de
execuție a lucrărilor, și anume:
- centralizatorul obiectelor, pe obiectiv;
- centralizatorul categoriilor de lucrări, pe obiecte;
- listele cuprinzând cantitățile de lucrări pe capitole de lucrări, aferente categoriilor de lucrări, cu

descrierea în detaliu a acestora;
- listele cuprinzând cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotările (după caz);
- specificațiile tehnice.
4. Graficul general de realizare a lucrării
B. Părțile desenate
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părțile scrise ale
proiectului și care, de regulă, se compun din:
1. Planurile generale:
- planurile de amplasare a reperelor de nivelment și planimetrice;
- planurile topografice principale;
72
- planurile de amplasare a forajelor, profilurilor geotehnice, inclusiv cu înscrierea în acestea a

condițiilor și a recomandărilor privind lucrările de pământ și de fundare;
- planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv cote de nivel, distanțe de amplasare,

orientări, coordonate, axe, repere de nivelment și planimetrice, cotele +/0,00, cotele trotuarelor, cotele
și distanțele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale, platformelor etc.;
- planurile principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, inclusiv înscrierea în acestea a

volumelor de terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat
(excedent și deficit), lucrările privind stratul vegetal, precum și precizări privind utilajele și
echipamentele de lucru, completări și alte date și elemente tehnice și tehnologice;
- planurile principale privind construcțiile subterane - amplasarea lor, secțiuni, profiluri longitudinale,
dimensiuni, cote de nivel, cofraj și armare, ariile și marca secțiunilor din oțel, marca betoanelor,
protecții și izolații hidrofuge, protecții împotriva agresivității solului, a coroziunii etc.;
- planurile de amplasare a reperelor fixe și mobile de trasare.
2. Planșele principale ale obiectelor
Se recomandă ca fiecare obiect subteran sau suprateran să aibă un număr sau un cod și o denumire
proprii, iar planșele să fie organizate într-un volum propriu, independent pentru fiecare obiect. În cazul
în care proiectul este voluminos, planșele se vor organiza în volume și/sau broșuri pentru fiecare
specialitate, distinct.
73
3. Arhitectura
Va cuprinde planșe principale privind arhitectura fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleranțe,
din care:
- planul individual de amplasare;
- planurile de arhitectură ale nivelurilor subterane și supraterane, ale teraselor, acoperișurilor etc.,
inclusiv cote, dimensiuni, suprafețe, funcțiuni tehnologice, cu precizări privind materialele, confecțiile
etc.;
- secțiuni, fațade, detalii importante, cotate etc.;
- tablouri de prefabricate, confecții;
- tablouri de tâmplării și tablouri de finisaje interioare și exterioare.
Planșele vor conține cote, dimensiuni, distanțe, funcțiuni, arii, precizări privind finisajele și calitatea
acestora etc.
4. Structura
Va cuprinde planșele principale privind alcătuirea și execuția structurii de rezistență, pentru fiecare
obiect, și anume:
- planurile infrastructurii și secțiunile caracteristice cotate;
- planurile suprastructurii și secțiunile caracteristice cotate;
74
- descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj, recomandări

privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul, care se vor înscrie pe planșele principale.
5. Instalațiile
Vor cuprinde planșele principale privind execuția instalațiilor fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni,
toleranțe etc., și anume:
- planurile principale de amplasare a utilajelor;
- schemele principale ale instalațiilor;
- secțiunile, vederile, detaliile principale; planșele vor conține cote, dimensiuni, calitățile materialelor,
verificările și probele necesare, izolații termice, acustice, protecții anticorosive și parametrii principali
ai instalațiilor.
6. Dotări și instalații tehnologice
Vor cuprinde planurile principale de tehnologie și montaj, secțiuni, vederi, detalii, inclusiv cote,
dimensiuni, toleranțe, detalii de montaj etc., și anume:
- desenele de ansamblu;
- schemele tehnologice ale fluxului tehnologic;
- schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
75
- schemele instalațiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de

combustibil, apă, iluminat etc., ale instalațiilor tehnologice;
- planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestații, sarcini etc., inclusiv schemele
tehnologice de montaj;
- diagramele, nomogramele, calculele inginerești, tehnologice și de montaj, inclusiv materialul grafic

necesar punerii în funcțiune și exploatării;
- listele cu utilajele și echipamentele din componența planurilor tehnologice, inclusiv parametrii,

performanțele și caracteristicile acestora.
7. Dotări de mobilier, inventar gospodăresc, pază contra incendiilor, protecția muncii etc.:
- planurile principale de amplasare și montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secțiuni, vederi, tablouri de
dotări etc.;
- listele cu dotări, inclusiv parametrii, performanțele și caracteristicile acestora.
Cerintele fundamentale pentru realizarea unor constructii de calitate
Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga
durată de existență a construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
76
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
Aplicarea cerințelor fundamentale se stabilește pe domenii/subdomenii și categorii de construcții și pe

specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, prin regulamente și reglementări tehnice în
construcții. (art. 5 din Legea 10/1995 actualizata).
Obligațiile privind asigurarea cerințelor fundamentale mentionate mai sus, în toate etapele, revin
factorilor implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia stabilite în condițiile legii, respectiv: investitorii,
proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanții, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte
atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu
execuția autorizați, diriginții de șantier autorizați, producătorii/fabricanții de produse pentru construcții,
reprezentanții autorizați ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcții,
organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții,
organismele de evaluare tehnică europeană în construcții, organismele elaboratoare de agremente
77
tehnice în construcții, laboratoarele de analize și încercări în construcții, universitățile tehnice și

institutele de cercetare în domeniul construcțiilor și asociațiile profesionale de profil (art. 6 din legea
nr.10/1995 actualizata).
Sistemul calitatii in constructii

Sistemul calității în construcții reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități,
regulamente, proceduri și mijloace, care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele
de concepere, realizare, exploatare și postutilizare a acestora. (art. 8 din Legea nr. 10/1995
actualizata).
Sistemul calității în construcții se compune din:

a) activitatea de reglementare în construcții;
b) certificarea performanței și a conformității produselor pentru construcții;
c) agrementul tehnic în construcții;
d) verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor,
precum și auditul energetic al clădirilor;
f) managementul calității în construcții;
g) acreditarea și/sau autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții;
78
h) activitatea metrologică în construcții;

i) recepția construcțiilor;
j) urmărirea comportării în exploatare și intervenții la construcțiile existente, precum și postutilizarea
construcțiilor;
k) exercitarea controlului de stat al calității în construcții;
l) atestarea tehnico-profesională și autorizarea specialiștilor care desfășoară activitate în construcții;
m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de
proiectare și/sau consultanță în construcții;*)
n) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de
construcții;*)
o) perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul
construcțiilor.*) – art.9 din Legea nr.10/1995 actualizata
*) Lit. m), n) și o) intră în vigoare la 25 august 2019, conform art. unic din Ordonanța de
urgență nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016
pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 23 februarie 2018.
79
Competente de control privind respectarea AC emise (Legea 50/1991 si Legea 155/2010)
Controlul si respectarea disciplinei privind autorizarea construțiilor .

Elemente specifice controlului:
• Temeiul legal
• Competențe control
• Faptele care e constituie infracțiunii, contravenții
• Competențe constatare și sancționare contravenții
• Posibilități de intrare în legalitate
• Controlul statului
Temeiul legal privind respectarea autorizațiilor de construire.

• Legea nr.50/1991 art.24-35 ,
• Legea nr. 155/2010.
Controlul în domeniul autorizării construcțiilor se realizează de:

Preşedinţii C.Județene, primarii, organele de control din cadrul AP.locale şi judeţene au obligaţia să
urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul
UAT şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale,
80
- să aplice sancţiuni sau

- să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală.
Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea

acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii pe
teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi amenajarea
teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor.
Organele de control desemnate din cadrul Ministerului Transporturilor - pentru lucrările aferente
infrastructurii de transport de interes naţional, au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în
domeniul autorizării executării lucrărilor în c-ţii, şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale,
• să aplice sancţiuni sau
• să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală,
Competența de control, constatare contravenții și sancționare este a autorităților care au și

competențe de autorizare.
Au competențe constatare și sancționare contravenții - SS ale a APL, MT, ISC- potrivit competențelor
de autorizare, respectiv:
• Structurile de specialitate ale APL potrivit competențelor de emitere AC.
81
Contravenţiile prev. la art. 26 alin. (1) din Legea 50/1991 cu excepţia celor de la lit. h), h^1), i)-k), se
constată şi se sancţionează de către compartimentele de specialitate cu atribuţii de control ale AAPL
ale judeţelor, municipiilor, SMB, oraşelor şi comunelor, pentru faptele săvârşite în UAT sau în
teritoriul administrativ al SMB, potrivit competenţelor de emitere a autorizaţiilor de
construire/desfiinţare.
• Ministerul Transporturilor -pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional,
autorizate de către MT. Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. c), d),
h)-l), se constată şi se sancţionează şi de către organele de control desemnate ale MT .
• I.S.C. Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), h^1), i)-k) se constată şi se sancţionează
numai de către organele de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii
Procesul Verbal constatare sancționare contravenții- măsuri- intrare în legalitate

În cazul nerespectării autorizațiilor de construire organele de control competențe :
• Intocmesc procesul verbal de constatare sancționare contravenții (v. model Anexa 6 Ordinul
839/2009
• Iau măsuri de intrare în legalitate cf. Legii nr 50/1991 art.28, 32 coroborat cu Legea 292/2018 art.
23 alin. 1,2,3
82
Posibilități de intrare in legalitate

O dată cu aplicarea amenzii pt. contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) – executare
lucrari de c-ții fără AC/nerespectare AC- se dispune :
• oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz,
• luarea măsurilor de încadrare a lucrarilor în prevederile autorizaţiei sau
• luarea măsurilor de desfiinţare a lucr. executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor
acesteia, într-un termen stabilit în p.verbal de constatare a contravenţiei.
Decizia menţinerii/desfiinţării cţiilor realizate fără AC/nerespectarea AC se va lua :

• de AAP competente, pe baza planurilor urbanistice şi regulamentelor aferente,
• de instanţă.
Pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, decizia menţinerii / desfiinţării
construcţiilor realizate fără AC/ nerespectarea AC se va lua :
• de către Ministerul Transporturilor pe baza unor expertize tehnice
• de instanţa judecătorească.
Măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în

legalitate stabilit în PV, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.
83
Controlul statului ( Legea nr. 50/1991 art.29)

Controlul statului in autorizarea executarii lucrarilor de ctii se exercita de Inspectoratul de Stat in
Constructii (ISC), pe intregul teritoriu al tarii, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun
masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege.
ISC si inspectoratele teritoriale pot dispune

• oprirea executarii lucrarilor de construire sau
• desfiintarea, dupa caz, atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor
legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor
autorizatii nelegal emise.
ISC si inspectoratele teritoriale incunostinteaza AAP pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra
constatarilor si masurilor dispuse.
Organele de control ale consiliilor judetene sau locale, dupa caz, au obligatia sa urmareasca modul
de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii.
84
Atributii de control Politia Locala: Legea poliției locale nr. 155/2010
Art. 1. (1) Poliția locală se înființează în scopul exercitării atribuțiilor privind apărarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice,
prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii:Reviste (1)
a) ordinea și liniștea publică, precum și paza bunurilor;
b) circulația pe drumurile publice;
c) disciplina în construcții și afișajul stradal;Referințe în jurisprudență (1)
d) protecția mediului;
e) activitatea comercială;
f) evidența persoanelor;
g) alte domenii stabilite prin lege.
Art. 8. (6) Poliția locală din comunele, orașele, municipiile și sectoarele municipiului București se
organizează prin preluarea posturilor și personalului poliției comunitare, precum și ale structurilor din
aparatul de specialitate al primarului/primarului general responsabil cu controlul
privind disciplina în construcții, protecția mediului și comerț, după caz, cu încadrarea în numărul
de posturi stabilit în condițiile prevăzute la alin. (4) și (5).
85
Art. 8. - Jurisprudență relevantă (1), Referințe în jurisprudență (1), Reviste (1)A fost respins recursul
în interesul legii prin Decizie 20/2018 la 18/12/2018.
În domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal, poliția locală are următoarele atribuții:
a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de

construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu;Referințe în
jurisprudență (2)
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a

lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;
c) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afișajul electoral și orice altă formă
de afișaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfășurare a activității
economice;
d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/ dinamitare a construcțiilor efectuate fără

autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori pe spații
aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de
interes local, prin asigurarea protecției perimetrului și a libertății de acțiune a personalului care
participă la aceste operațiuni specifice;
e) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în
domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a
86
contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care

coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui
consiliului județean, primarului unității administrativ-teritoriale ori al sectorului municipiului București în
a cărui rază de competență s-a săvârșit contravenția sau persoanei împuternicite de aceștia.Referințe
în jurisprudență (3), Reviste (2)
Art. 9. -În domeniul protecției mediului, poliția locală are următoarele atribuții:
a) controlează respectarea prevederilor legale privind condițiile de ridicare, transport și depozitare a
deșeurilor menajere și industriale;
a1) supraveghează depozitele de deșeuri aflate în circumscripția teritorială a unității/subdiviziunii

administrativ-teritoriale pentru prevenirea declanșării unor incendii, cu consecințe negative pentru
viața oamenilor, mediu și bunuri materiale;09/10/2017 - litera a fost introdusă prin Ordonanţă de
urgenţă 69/2017.
Art. 10. -În domeniul activității comerciale, poliția locală are următoarele atribuții:
e) verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare și a locurilor de
comercializare a produselor din tutun și a băuturilor alcoolice;
Art. 18. (10) Condițiile de încadrare pentru personalul din compartimentele responsabile cu protecția
mediului și activitatea comercială, precum și a personalului cu atribuții de control pe linia disciplinei în
87
construcții se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare și funcționare, pe baza prevederilor

legale în domeniu și ale Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale.
CObligatii si raspunderi referitor la calitatea constructiilor conform Legii nr.10/1995 actualizata
Legea nr. 10/1995 – OBLIGATII si RASPUNDERI
Art. 22 … Art. 34
SECȚIUNEA 1
Obligații și răspunderi ale investitorilor
Art.22 - Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau
intervenții laconstrucțiile existente în sensul legii și au următoarele obligații principale referitoare la
calitatea construcțiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și execuție pe baza reglementărilor
tehnice, precum și a studiilor și cercetărilor efectuate;
b) obținerea acordurilor și a avizelor prevăzute de lege, precum și a autorizației de construire;
c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați;
d) asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de specialitate sau
operatori economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor;
e) acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției
lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;
88
f) efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții, precum și a recepției finale la expirarea

perioadei de garanție;
g) întocmirea cărții tehnice a construcției și predarea acesteia către proprietar;
h) expertizarea construcțiilor de către experți tehnici atestați, în situațiile în care la aceste construcții
se execută lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. (2) al prezentei legi.
i) permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de
construcții, atât în cazul investițiilor noi, cât și în cazul intervențiilor la construcțiile existente care nu
au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de construcții.
SECȚIUNEA a 2-a
Obligații și răspunderi ale proiectanților
Art. 23 - Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare
la calitatea construcțiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanță a construcției;
b) asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu
respectarea reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte atestați, stabiliți de
către investitor, precum și soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate;
89
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucțiunilor tehnice privind execuția lucrărilor, exploatarea,

întreținerea și reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a
construcțiilor.
Documentația privind postutilizarea construcțiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinate pentru lucrările aferente cerințelor și
participarea peșantier la verificările de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție, din vina proiectantului, la construcțiile
la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum și urmărirea aplicării pe
șantier a soluțiilor adoptate, după însușirea acestora de către specialiști verificatori de proiecte
atestați, la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărții tehnice a construcției și la recepția lucrărilor executate;
h) asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe
perioada execuției construcțiilor sau a lucrărilor de intervenție la construcțiile existente;
i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect și, după caz, a
proiectanților pe specialități la toate fazele de execuție stabilite prin proiect și la recepția la terminarea
lucrărilor.
Art. 24 - Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare față de documentația tehnico-
economică aprobată, ca urmare a unor erori de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul
90
coordonator de proiect și proiectanții pe specialități, persoane fizice sau juridice, în solidar cu

verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a investitorului și/sau a beneficiarului în baza unui
raport de expertiză tehnicăelaborat de un expert tehnic atestat.
SECȚIUNEA a 3-a
Obligații și răspunderi ale executanților
Art. 25 - Executantul lucrărilor de construcții are următoarele obligații principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în
vederea soluționării;
b) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai pe bază și în
conformitate cu proiecte verificate de specialiști atestați;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput și realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante
ale execuției și asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului de
continuare a lucrărilor;
e) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuție,
numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
91
f) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate

sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum și gestionarea
probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc
condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor stabilite de proiectanți cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzător cerințelor;
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în cazul
producerii unor accidente tehnice în timpul execuției lucrărilor;
i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru care a
predat investitorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de recepție a lucrărilor de construcții;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de
execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de răspundere,
colaboratori, subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calității adoptat și cu
prevederile legale în vigoare.
92
SECȚIUNEA a 4-a
Obligații și răspunderi ale specialiștilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuția
și ale experților tehnici, atestați
Art. 26 - (1) Specialiștii verificatori de proiecte atestați răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea
ce privește asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor proiectului.
(2) Responsabilii tehnici cu execuția autorizați răspund, conform atribuțiilor ce le revin, pentru
realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale la lucrările de construcții pentru
care sunt angajați.
(3) Experții tehnici atestați, angajați pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcții sau
construcții aflate în exploatare, răspund pentru soluțiile date.
(4) Obligațiile specialiștilor atestați se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.
(5) În cazul producerii unor evenimente deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, la
solicitareaInspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., experții tehnici atestați participă la evaluarea
stării tehnice a construcțiilor avariate în vederea stabilirii condițiilor de utilizare în continuare ori de
dezafectare a acestora.
SECȚIUNEA a 5-a
Obligații și răspunderi ale proprietarilor construcțiilor
Art. 27 - Proprietarii construcțiilor au următoarele obligații principale:
93
a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin, prevăzute conform

normelor legale în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în
timp a construcțiilor;
b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la înstrăinarea
construcției, noului proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea tehnică și
reglementărilor tehnice;
d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare
parțială, precum și de lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de proiecte întocmite de
către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor, impuse prin reglementările legale;
f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
g) darea în folosință a construcției după admiterea recepției la terminarea lucrărilor, preluarea
acesteia șiobținerea autorizațiilor potrivit legii.
h) permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de
construcții pentru intervențiile asupra construcțiilor existente care nu au fost utilizate pe timpul
execuției lucrărilor de construcții.
94
SECȚIUNEA a 6-a
Obligații și răspunderi ale administratorilor și ale utilizatorilor construcțiilor
Art. 28 - Administratorii și utilizatorii construcțiilor au următoarele obligații principale:
a) folosirea construcțiilor conform instrucțiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a
construcției;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. (2),
numai cu acordul proprietarului și cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform cărții tehnice a construcției și
contractului încheiat cu proprietarul;
e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., în cazul unor
accidente tehnice la construcțiile în exploatare;
f) sesizarea proprietarului în cazul apariției defectelor calitative în perioada de garanție stabilită
potrivit legii.
SECȚIUNEA a 7-a
Obligații și răspunderi în activitatea de cercetare
Art. 29 - Unitățile care prestează activități de cercetare în construcții au următoarele obligații
principale:
95
a) efectuarea de cercetări teoretice și experimentale preliminare, în vederea fundamentării

reglementărilor tehnice în construcții;
b) fundamentarea, elaborarea și experimentarea de soluții tehnice, produse și procedee noi pentru
construcții;
c) verificarea și controlul noilor produse și procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării
de agremente tehnice, conform dispozițiilor legale.
SECȚIUNEA a 8-a
Obligații și răspunderi comune
Art. 30 - Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și
produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția autorizat, dirigintele de
șantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse
ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea
acestui termen, pe toată durata de existențăa construcției, pentru viciile structurii de rezistență
rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării ei.
Art. 31 - Proiectanții, precum și specialiștii atestați tehnico- profesional sau autorizați, prevăzuți la art.
6, au obligația să încheie asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata
exercitării dreptului de practică.
96
Art. 32 - Proiectanții, precum și specialiștii atestați tehnico- profesional sau autorizați, prevăzuți la art.
6, au obligația de a pune la dispoziția autorităților de reglementare și/sau de control în construcții, la
solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce le revin.
SECȚIUNEA a 9-a
Obligațiile și răspunderile Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.
Art. 33 - Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea
unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele
sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de
lege și dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
Art. 34 - Prin excepție de la prevederile art. 33, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor
Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de
Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază exercită
controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor,
în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constatăcontravențiile, aplică
sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru
construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora,
prin structurile proprii de control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine
ale conducătorilor instituțiilor respective.
97
SCHIMBAREA/ ACTUALIZAREA CATEGORIEI DE FOLOSINTA A TERENULUI

pentru registru agricol si evidenta cadastrala
PROCEDURĂ din 29 noiembrie 2017 privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor

agricole situate în extravilanul localităţilor Aprobată prin Ordinul nr. 387 din 29 noiembrie 2017,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 961 din 5 decembrie 2017
ART. 9 Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor cu suprafaţa de până la 1 ha, având

categoria de folosinţă arabil, deţinute în proprietate de către persoane fizice se realizează pe
bază de declaraţie, cu respectarea dispoziţiilor art. 78 alin. (5) şi (6) din legeai fondului funciar nr.
18/1991.
Prezenta procedura nu se aplica terenurilor forestiere si aferente izlazelor comunale.
Se actualizeaza informatiile imobilului din baza de date a registrului agricol - se obtine
adeverinta de la registrul agricol
- declaratii in forma autentica privind starea de fapt existent (utilizarea terenului in prezent)
- nota / minuta de constatarea a agentului agricol (legea de functionarea)
- PAD intocmit de o persoana fizica autorizata ANCPI, cu categoriile de folosita mentionate,
destinatie pe percele si suprafate
98
In baza adeverintei se actualizeaza certificatul de atestare fiscala (situatia noua, taxe si

impozite la zi)
Actualizarea in CF se va realize in baza documentatiei cadastrale, certificatului de atestare
fiscala si adeverinta de la registrul agricol
VA MULȚUMIM !
https://administratielocala.ro/
Organizator: Administer Plus, Bucuresti
Formator: Raul-Constantin CARLAONȚ / CONTACT: 0757.555.575
99

Curs - 02.2023 - Evidenta Topo-Cadastrala Pentru Investitii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs - 02.2023 - Evidenta Topo-Cadastrala Pentru Investitii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evidenta topo-cadastrala pentru investitii in constructii 09.

Evidența topo-cadastrală a amplasamentului

 Notiuni introductive in cadastru si topografie conform legii

 Analiza in interpretarea datelor si informatiilor cuprinse in baza de

date OCPI. Cadastru si intabularea imobilelor proprietate publica

 Dimensionarea constructiilor.Calculul indicatorilor urbanistici

 Notiuni introductive cadastru si topografie conform legea nr.7/1996 Legea

Art. 2. Legea 7/1996- A se vedea și Lege 105/2019.

(4) Rectificarea coordonatelor imobilelor înregistrate în planul cadastral se poate face la

Registrul Electronic National al Nomenclaturilor Stradale – renns -

- posesorul este cunoscut că deține imobilul sub nume de proprietar;

- imobilul a făcut sau nu a făcut obiectul legilor de retrocedare;

- proprietarul tabular nu figurează ca proprietar în evidențele primăriei, în zonele de aplicare a

- posedă imobilul sub nume de proprietar;

- nu a înstrăinat sau grevat imobilul;

- imobilul nu a fost scos din circuitul juridic;

- imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;

d) copie de pe actele de identitate și stare civilă.

Art. 135. ODG 700/2014 -(1) Din punct de vedere tehnic:

(2) Documentația cadastrală de dezlipire/alipire conține:

h) certificatul de urbanism, în cazurile prevăzute de lege;(alipire de la 2 loturi, dezlipire de la 3

m) planul de amplasament și delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire;

(3) Operațiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul

 Amplasamentul si dimensionarea investitiei

Art. 32. ODG 700/2014 -În

Art.33. ODG 700/2014 -(1) Identificarea amplasamentului

(2) Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilelor înregistrate în sistemul integrat de

Art. 34. ODG 700/2014 -Documentarea tehnică constă în:

b) solicitarea de informații actualizate, din baza de date a oficiului teritorial/biroului teritorial.

 Suprapuneri virtuale si reale.Actualizare cadastrala a imobilelor.

(5) Dacă la întocmirea documentației de actualizare informații tehnice, proprietarul imobilului

 Documentatii topo-cadastrale pentru investitii

b) planurile topografice necesare întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire și de

e) planul de amplasament si delimitare al expertizelor judiciare în specialitatea topografie, geodezie și

 Analiza si interpretarea datelor si informatiilor cuprinse in baza de date OCPI

b) suprafața imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, adresa administrativă,

g) recepția propunerii de dezmembrare ori de comasare și respingerea acesteia, respingerea cererii

C. partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate,

b) faptele juridice, drepturile personale sau alte

Anexel extrasului de carte funciara includ

Unul dintre cele mai

‘’Geometria pentru acest

-solicitantul/beneficiarul investitiei prezinta un proces verbal de trasare/delimitare,care sa cuprinda

*Conformitatea documentatiei cadastrale cu ODG 700/2014, este obligatorie pentru

In scopul analizei amplasamentului pe care urmeaza sa se realizeze investitia, raportat la baza

Avizul este foarte util in situatia in care

Exemplu: Cand autorizam un gard sau o

Prin acest aviz se stabileste daca

- are suprapuneri reale/virtuale cu vecinii

-respecta aliniamentul constructiilor/imprejmuirii in raport cu drumul, ceea ce implicit inseamna

-indeplineste conditiile referitoare la alte elemente utile/necesare pentru avizare/autorizare;

Construcția/extinderea are următoarea descriere:

Președinte Consiliu Arhitect șef/Persoana cu

 Cadastru si intabularea imobilelor proprietate publica

dreptului de proprietate în baza actelor administrative emise cu privire la imobil, în condițiile

(52) În cazul imobilelor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale,

Art. 43. Legea 7/1996-(- Referințe în jurisprudență (3)

(2) Plusurile și minusurile de teren de pe aceeași unitate administrativ-teritorială se compensează

(3) Imobilele aparținând domeniului privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, se înscriu

Pentru închirierea/concesionarea imobilelor aflate în proprietatea publică

 Dimensionarea constructiilor.Calculul indicatorilor urbanistici

IN SUPRAFATA CONSTRUITA (LA SOL)

- suprafața gangurilor parter, nu intră în suprafața desfășurată