1. Imobilul. Cuprinsul Cartii funciare.

Legea 7/1996
Art. 1 ” (4) Evidenţa imobilelor înscrise în planul cadastral şi în cartea funciară se realizează
şi se actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la iniţiativa autorităţilor
publice. Autorităţile publice şi titularii de drepturi asupra imobilelor au obligaţia de a sprijini
crearea şi actualizarea cadastrului prin punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a datelor şi
informaţiilor deţinute. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să acorde sprijin
informaţional, tehnic şi de altă natură, în limitele competenţelor, la crearea şi actualizarea
sistemului de cadastru şi carte funciară. (5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege
terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinând
unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic. (6) Imobilul
definit la alin. (5) se înscrie într-o carte funciară. (7) Entităţile de bază ale acestui sistem sunt
imobilul şi proprietarul.
Art. 23 - Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în
care este situat imobilul, precum şi din 3 părţi: A. partea I, referitoare la descrierea imobilelor,
care va cuprinde: a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului; b) suprafaţa imobilului,
reieşită din măsurători cadastrale, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz,
construcţiile. Scoaterea definitivă şi temporară din circuitul agricol a imobilelor situate în
intravilanul aprobat potrivit legii se face prin autorizaţia de construire. Conţinutul
documentaţiilor de scoatere definitivă/temporară din circuitul agricol, precum şi schimbarea
categoriei de folosinţă a imobilelor situate în intravilan se stabilesc prin regulament aprobat
prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I. Scoaterea definitivă/temporară din circuitul agricol şi
schimbarea categoriei de folosinţă a imobilelor situate în extravilan se stabilesc prin
regulament aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al
directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I; c) planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărţii
funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al
directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I; B. partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate şi alte drepturi
reale, care cuprinde: a) numele proprietarului; b) actul sau faptul juridic care constituie titlul
dreptului de proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest
drept; c) strămutările proprietăţii; d) dreptul de administrare, dreptul de concesiune şi dreptul
de folosinţă cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietăţii publice; e) servituţile constituite în
folosul imobilului; f) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi
acţiunile privitoare la proprietate; g) recepţia propunerii de dezmembrare ori de comasare şi
respingerea acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul imobilelor
cu carte funciară deschisă; h) obligaţii de a nu face; interdicţiile de înstrăinare, grevare,
închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare şi amenajare;
i) clauza de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil şi clauza de
insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil; j) orice modificări, îndreptări sau
însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile
făcute; C. partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de
proprietate, drepturile reale de garanţie şi sarcini, care va cuprinde: a) dreptul de superficie,
uzufruct, uz, abitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare,
precum şi locaţiunea şi cesiunea de creanţă; b) faptele juridice, drepturile personale sau alte
raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte; c)
sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale; d) orice modificări, îndreptări sau
însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte.
Page 1 of 58
2. Lucrări de cadastru general (scop; conţinut; precizii, identificatorii cadastrali,
numerotarea cadastraIă). Planul cadastral de bază.
Art. IV - De la data intrării în vigoare a OUG 44/2012 de urgenţă, în cuprinsul actelor
normative în vigoare, sintagma «cadastru general» se înlocuieşte cu sintagma «cadastru»."
Cadastrul şi cartea funciară formează un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică,
economică şi juridică, de importanţă naţională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al
ţării.

Scopul acestui sistem este:

a) determinarea informaţiilor tehnice, economice şi juridice referitoare la imobile;
b) asigurarea publicităţii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi
faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea funciară;
c) furnizarea de date instituţiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare şi
pieţei imobiliare;
d) contribuie la asigurarea securităţii tranzacţiilor imobiliare şi la facilitarea creditului ipotecar.
(2) Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în
documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale.
(3) Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la drepturile reale
imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură
cu imobilele.

Conținut : Documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se întocmesc după
introducerea lucrărilor de cadastru general la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale sunt:
 Registrul cadastral al parcelelor - Registrul cadastral al parcelelor conţine situaţia
tuturor parcelelor componente ale corpului de proprietate din cuprinsul unei unităţi
administrativ-teritoriale şi se întocmeşte separat pentru intravilan şi pentru extravilan.
 Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora - Scopul principal al indexului
alfabetic al proprietarilor este acela de a permite identificarea partidei cadastrale a fiecărui
proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face
legătura între registrul cadastral al parcelelor şi registrul cadastral al proprietarilor.
 Registrul cadastral al proprietarilor - conţine partidele cadastrale ale fiecărui proprietar,
în care sunt înscrise toate suprafeţele de teren ale parcelelor componente ale corpurilor de
proprietate, atât în intravilan cât şi în extravilan. Registrul corpurilor de proprietate - Corpul
de proprietate este format din una sau mai multe parcele alipite, care aparţin aceluiaşi
proprietar.
 Fişa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţă - Fişele
centralizatoare ale partidelor cadastrale constituie documentele sursă pentru întocmirea
situaţiilor statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile care se pun la dispoziţia
autorităţilor publice.În fişa centralizatoare se înscrie suprafaţa totală pe fiecare categorie
de folosinţă şi suprafaţa totală generală pe fiecare grupă de destinaţie a terenului, deţinută
într-o unitate administrativ-teritorială. Fişa se întocmeşte pe tipuri de proprietate şi grupe
de proprietari ai corpurilor de proprietate.
 Planul cadastral - plan tematic întocmit pentru nevoile cadastrului general, pe care sunt
redate detaliat, poziţia şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate şi parcelelor,
categoriile de folosinţă a terenurilor şi construcţiile permanente

Precizii: Preciziile care trebuie asigurate pentru poziţia planimetrică relativă a punctelor
topografice care pot fi identificate pe ortofotoplan sunt de ± 10 cm în intravilan şi ± 20 cm în
Page 2 of 58
extravilan pentru terenurile plane, + 30 cm pentru zonele de deal si ± 50 cm pentru zonele de
munte

Identificatori Cadastrali Identificatorii cadastrali sunt definiţi ca puncte cu atribut într-un

fişier specific. Atributul punctului este un cod numeric de identificare unic, care face legătura
cu baza de date textuale. Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructură (drumuri, căi
ferate, etc.), vor primi un identificator cadastral al cărui atribut va fi un număr natural (de la 1
la n) unic pe întreaga unitate administrativ-teritorială. Amplasarea identificatorilor cadastrali
se va face obligatoriu în interiorul corpurilor de proprietate şi pe cât posibil în centrul de
greutate al acestora. Se vor atribui identificatori cadastrali şi pentru elementele de
infrastructură, iar acestea se vor amplasa, pe cât posibil, în centrul de greutate al limitelor ce
definesc elementul de infrastructură respectiv. Identificatorii cadastrali nu reprezintă
numerele cadastrale provizorii atribuite de O.J.C.G.C., acestea regăsindu-se în baza de date
textuale.

Numerotarea cadastrală
Numerotarea cadastrală într-o unitate administrativ-teritorială se face la nivel de parcelă sau
corp de proprietate. În cadrul teritoriului unei unităţi administrativ-teritoriale, numerotarea
cadastrală a corpurilor de proprietate se face separat pentru intravilan şi extravilan. Codul de
identificare în baza de date este "1" pentru extravilan şi "2" pentru intravilan. În situaţia în
care, teritoriul cuprinde mai multe intravilane (de exemplu, o comună cu mai multe sate),
acestea vor primi coduri de identificare "3" ,"4", etc. Pentru a uşura numerotarea corpurilor
de proprietate acestea vor fi, după caz, grupate pe sectoare cadastrale (tarlale sau cvartale).
Corpurile de proprietate se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n începând de la NV spre
SE unităţii administrativ-teritoriale, separat pentru intravilan şi extravilan . În cadrul fiecărui
corp de proprietate, parcelele componente se numerotează cu cifre arabe de la 1 la n,
urmate de simbolul categoriei de folosinţă, începând cu categoria de folosinţă curţi
construcţii.
Imobilele care reprezintă detalii liniare ca: ape curgătoare, canale, diguri, căi ferate, drumuri
clasate, se numerotează separat în cadrul fiecărui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile
liniare primesc un singur număr cadastral pe toată lungimea lor (cu excepţia
subtraversărilor), în cadrul fiecărui intravilan şi un singur număr cadastral în extravilan şi pe
tronsoane create prin intersecţia cu alte detalii liniare, (separat în intravilan şi extravilan)
respectându-se următoarea ierarhie:
 căile ferate întretăiate de ape;
 drumurile naţionale întretăiate de căi ferate şi ape;
 drumurile judeţene întretăiate de ape, căi ferate şi drumuri naţionale;
 drumurile comunale întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale şi drumuri
judeţene;
 drumurile de exploatare (comune) întretăiate de ape, căi ferate, drumuri naţionale,
drumuri judeţene sau comunale.
Dacă la încheierea numerotării se constată omiterea unor imobile, acestea vor primi numere
în continuarea numerotării în intravilanul unităţii administrativ-teritoriale respective.
În cazul proprietăţilor izolate care nu au fost incluse la delimitare în suprafaţa intravilanelor,
corpurile de proprietate se numerotează în cadrul extravilanului. În acelaşi fel se procedează
în cazurile speciale în care nu s-a efectuat o delimitare clară între intravilan şi extravilan (în
unele zone de munte).
Parcelele componente ale corpurilor de proprietate care au suprafeţe mai mici de 50 mp în
Page 3 of 58
intravilan şi 300 mp în extravilan nu se numerotează. Suprafaţa acestora se încadrează în
suprafeţele şi respectiv în categoriile de folosinţă a parcelelor alăturate, ale aceluiaşi corp de
proprietate.
În cazurile în care un corp de proprietate sau părţi dintr-un corp de proprietate îşi schimbă
proprietarul, fiecare parte va fi numerotată cu un număr cadastral nou, în continuarea
ultimului număr atribuit la ultima numerotare cadastrală. Un număr cadastral vechi nu se va
atribui altui corp de proprietate ci va rămâne înregistrat în baza de date a cadastrului, la
istoricul corpului de proprietate respectiv. Numerele cadastrale din vechile cărţi funciare vor
fi înregistrate, în baza de date, la istoricul corpului de proprietate.
În cazul în care se modifică configuraţia unui corp de proprietate prin comasare,
dezmembrare, divizare, alipire, numerele cadastrale ale noilor corpuri de proprietate se
modifică astfel:
Numerele cadastrale vechi dispar şi se acordă numere cadastrale noi în continuarea ultimului
număr cadastral acordat pe suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale.
Numărul cadastral al corpului de proprietate şi cele ale parcelelor componente ale acestuia
nu vor conţine codul de identificare şi codul SIRUTA, acestea fiind atribute ale fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale.
Suprafeţelor de teren ocupate de proiecţiile la sol ale construcţiilor permanente din cadrul
parcelelor cu categoria de folosinţă curţi – construcţii aparţinătoare unui corp de proprietate, li
se va atribui litera “C” urmată de un indice de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,.....).

Planul cadastral de bază -se întocmeşte în scopul reprezentării în plan a datelor rezultate la
introducerea sau întreţinerea cadastrului general pentru o anumită unitate administrativ-
teritorială şi cuprinde elementele de cadastru general în detaliu.
Scara uzuală la care se reprezintă planul cadastral de bază, în formă analogică, este:
- 1:5 000, în zonele de şes pentru extravilan şi 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, în funcţie
de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
- 1:2 000, în zonele de deal pentru extravilan şi 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, în
funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;
- 1:5 000 şi 1:10 000 sau, după caz, scări mai mari în zonele montane;
- 1:2 000, 1:1 000, 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, în zonele din
Delta Dunării.
Planurile cadastrale de bază redactate sub forma analogică, la scările menţionate anterior, se
întocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficială în România. Reprezentarea analogică se face
în Sistem de proiecţie Stereografic 1970.
Planul cadastral de bază va conţine următoarele elemente:
 punctele reţelei geodezice de sprijin, de îndesire şi de ridicare;
 limitele şi punctele de hotar, cu numărul de ordine, pentru hotarul unităţii administrativ-
teritoriale şi pentru intravilanele componente;
 limitele şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele ,
numerele cadastrale şi categoriile de folosinţă ale parcelelor, limitele şi numerele
cadastrale ale construcţiilor cu caracter permanent;
 reţeaua de drumuri;
 căile ferate;
 apele curgătoare cu sensul lor de curgere;
 apele stătătoare;
 construcţiile hidrotehnice;

Page 4 of 58
  denumirile localităţilor, apelor, principalelor forme de relief, pădurilor, drumurilor şi
străzilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, etc., care sunt prevăzute în
nomenclatoarele şi atlasele oficiale în vigoare;
 numerele poştale ale imobilelor din intravilane;
 codul SIRSUP al unităţii administrativ-teritoriale ;
 scara de reprezentare, sistemul de proiecţie, anul de întocmire, schema de dispunere
şi încadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de
proiecţie stereografic 1970.
Semnele convenţionale, regulile de scriere şi corpurile de literă stabilite pentru elementele de
toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de bază şi de ansamblu, sunt
cele prevăzute în “Atlasul de semne convenţionale pentru planurile topografice la scările
1:5000, 1:2000, 1:1000 şi 1: 500” , ediţia 1978, până la elaborarea şi avizarea şi/sau
aprobarea unui nou atlas de semne convenţionale.

3. Reţele de sprijin. Reţele de ridicare. Îndesirea reţelelor de triangulaţie.

Transcalcularea coordonatelor.
Reţeaua geodezică de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general, este
formată din totalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de referinţă.
Rețele de ridicare - sunt create în scopul asigurării numărului de puncte necesare
măsurătorilor topografice şi cadastrale de detaliu. Punctele reţelelor geodezice de ridicare
sunt determinate prin intersecţii înainte, retrointersecţii, intersecţii combinate, drumuiri
poligonometrice, tehnologie GPS, utilizându-se puncte din reţeaua geodezică de sprijin şi de
îndesire. Densitatea unei reţele geodezice de ridicare se stabileşte în raport cu suprafaţa pe
care se execută lucrările şi cu scopul acestora. Reţelele geodezice de ridicare se proiectează
astfel încât să se asigure determinarea punctelor care delimitează unităţile administrativ-
teritoriale şi intravilanele, precum şi a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate.
Se va asigura o densitate de cel puţin 1 punct/kmp în zonă de şes, 1punct/2kmp în zone
colinare şi 1 punct/5 kmp în zone de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate
impusă de configuraţia terenului şi densitatea detaliilor (în principal limite de proprietate).
Materializarea se va face, după natura solului, cu borne, repere şi mărci standardizate. În
intravilan, în zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face şi cu picheţi metalici
cu diametrul de 25 mm şi cu lungimea de 15 cm , bătuţi la nivelul solului, asigurând o
densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura
vizibilităţi către cel puţin alte două puncte din reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare sau
din reţeaua geodezică de sprijin.Indiferent de instrumentele şi procedeele tehnice utilizate la
executarea măsurătorilor, reţeaua geodezică de ridicare se compensează ca reţea
constrânsă pe punctele reţelelor de sprijin şi de îndesire. Abaterea standard de determinare a
unui punct nu trebuie să depăşească: ± 10 cm în intravilan iar în extravilan ± 20 cm în zone
de şes, ±30 cm în zone colinare, ±50 cm în zone de munte.
Reţeaua geodezică de îndesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte
necesare în zona de lucru şi în zona limitrofă, pentru executarea lucrărilor de introducere a
cadastrului general.
În configuraţia reţelei geodezice de îndesire vor fi incluse cel puţin 4 puncte din reţeaua
geodezică de sprijin, astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele reţelei de
îndesire.
Reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulaţie,
trilateraţie, triangulaţie-trilateraţie, reţele de drumuiri poligonometrice, sau tehnologii
geodezice bazate pe înregistrări satelitare (Global Positioning System – GPS - sisteme
Page 5 of 58
globale de poziţionare). În cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate prin
tehnologie GPS , la proiectarea reţelei se va ţine seama de următoarele:
 reţeaua de îndesire şi ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din reţeaua
geodezică de sprijin;
 punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate, atât în interiorul reţelei cât şi la
marginea acesteia;
 toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori;
 se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-staţionate în sesiuni diferite
Reţelele geodezice de îndesire se compensează ca reţele n 



 Q Q  

libere, prin încadrarea în configuraţia lor a cel puţin 4 puncte din s  s i  1 xxi yyi 





r 2n
0

reţeaua geodezică de sprijin. Abaterea standard medie de

determinare a punctelor reţelei geodezice de îndesire nu
trebuie să depăşească ± 5 cm în poziţie planimetrică şi se
calculează cu relaţia:
în care: n = numărul de puncte din reţea,
Qxx , Qyy = elementele de pe diagonala principală a matricii cofactorilor
(coeficienţilor de pondere) a necunoscutelor, corespunzătoare
coordonatelor X şi respectiv Y ale punctului i,
s0 = abaterea standard a unităţii de pondere.
După compensarea ca reţea liberă, se vor determina coordonatele plane ale punctelor reţelei
de îndesire şi ridicare în sistemul de proiecţie Stereografic 1970, printr-o transformare
Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reţeaua geodezică de sprijin.
Punctele din reţeaua de îndesire trebuie să asigure o densitate de 1 punct / 5 kmp, în
extravilan şi 1 punct/kmp în intravilan.
Transcalculul coordonatelor – având în vederea multitudinea surselor pentru care au fost
executate lucrări de speciliate precum și anul întocmirii acestora se constata că pentru a
integra lucrările topo-cadastrale este necesar a transcalcula coordonatele puncteelor din
diversele sisteme de proiecție în sistemul de proiec ție utilizat pentru lucrarea de cadastru.

4. Măsurarea indirectă a distanțelor (metode, precizii, toleran țe, erori).

Determinarea stadimetrică a distanţelor.
B
Un instrument topografic care are trasate în câmpul
a' a a' 1060
vizual al lunetei, atât firele reticulare cât şi firele Cv F
b'
b' b
stadimetrice, va permite determinarea optică a  A
1.0
0998
f D'

distanţelor. D

0935

Considerând cazul particular când axa de vizare a 0.9

lunetei este perpendiculară pe miră, firele stadimetrice

a' şi b', ale lunetei se vor proiecta pe miră în punctele A Figura.1 - Determinarea stadimetrică a
distanţelor.
şi B (figura 4.5).
Privind prin luneta instrumentului amplasat într-un capăt al distanţei de măsurat, vizând mira
amplasată în celălalt capăt, distanţa de determinat, D, este dată de relaţia:
D  D'    f  [4.17]
Din asemănarea triunghiurilor se poate scrie:
D' H
 unde:
f h

h - distanţa între firele reticulare; f - distanţa focală; H - numărul generator.

Page 6 of 58
 f
Relaţia [4.18] se poate scrie şi sub forma: D'  H  K H
h

În relaţia 4.19, K poartă denumirea de coeficient stadimetric şi are valoarea 100 ( este posibil
ca valoarea să fie şi 200 sau 50).
Relaţia 4.17 devine astfel: D  K  H   δ  f  [4.20]
unde  reprezintă distanţa de la centrul optic al lentilei obiectiv la axa verticală a teodolitului şi
este cunoscută. Notând  + f = c, formula distanţei devine: D  K H  c
[4.21]
Prin utilizarea lentilelor analatice, imaginea unui obiect se formează pe axa verticală a
aparatului, iar relaţia 4.21 devine:
D = K • H = 100 H [4.22]
Relaţia 4.22 este valabilă numai în cazul vizelor orizontale pe miră; dacă viza nu îndeplineşte
această condiţie şi face cu orizontala un unghi , atunci numărul generator H devine H' = H
cos , iar lungimea înclinată L va fi:
L = K H cos = 100 H cos [4.23]
iar distanţa orizontală D va fi: D = L cos = 100 H cos 2 
[4.24]
Precizia determinării distanţelor prin acest procedeu este cuprinsă între 0,10m şi 0,20m
pentru distanţe de până la 100m.
Determinarea paralactică a distanţelor.
Distanţa AB (figura 4.7) se poate determina şi în condiţiile în care în punctul A este amplasat
un teodolit, iar în punctul B, perpendicular pe direcţia AB şi simetric faţă de B, este aşezată
mira orizontală MN.
Prin vizarea cu teodolitul a capetelor M şi N, se determină unghiul  sub care se vede mira.
M În triunghiul ABN se poate scrie că:
b/2
 b
A B D ctgγ [4.26]
 2
b/2
N Dacă b=2m, rezultă că distanţa între A şi B va fi
D dată de cotangenta unghiului paralactic. Mira
astfel construită poartă denumirea de miră BALLA.
Figura.2 - Principiul paralactic.
Teodolitul folosit la astfel de determinări va fi unul
de precizie (1cc....5cc), iar mărimea unghiului
paralactic se va obţine ca medie a mai multor determinări. Pentru a putea obţine determinări
precise, latura AB nu va fi mai mare de 60m...80m. Dacă lungimea de măsurat este mai
mare, atunci se va apela la una din schemele din figura 4.8.
Teodolitul va determina unghiurile paralactice sub care se vede mira din cele două capete ale
distanţei, iar distanţa se va determina pornind de la relaţia 4.26, cu formula:
D  D1  D2  ctgγ1  ctgγ2 [4.27]
Dacă lungimea este cuprinsă între 200m şi 400 m, atunci la unul din capete se va alege o
latură auxiliară, mai mică de 80m, care se va măsura cu mira BALA. În triunghiul format, se

Page 7 of 58
vor măsură toate unghiurile interioare. Distanţa care dorim să o determinăm va rezulta prin
rezolvarea triunghiului.
Măsurarea electronică a distanţelor.
Acest procedeu se bazează pe principiul măsurării timpului de propagare, pe traseul dus –
întors, al unei unde de lumină modulată între un emitor şi un recepor, aşezate pe aceeaşi
verticală şi un reflector aşezat în cel de al doilea capat al aliniementului supus măsurării. Dar
în locul luminii modulate se pot folosi şi unde radio. În ambele cazuri distanţa D este dată de
v t
relaţia: D  în care v este viteza de propagare a undei (luminoasă sau radio), iar t este
2
timpul de propagare pe traseul dus-întors.
re fle c to r Cum însă măsurarea timpului de
a n te n a
e m is ie propagare a undei se face cu erori
b lo c e m ito r mari, acesta se determină indirect,
b lo c m a s u ra re prin măsurarea defazajului între
d e fa z a j
modulaţia de ieşire şi cea de intrare.
b lo c re c e p to r

a n te n a
re c e p tie

Figura.3 - Determinarea electronică a distanţelor.

Tendinţa actuală a constructorilor de
aparatură topografică este să cupleze aparatele de măsurat distanţe cu aparatele pentru
măsurarea direcţiilor (teodolite), astfel ca rezultatul să fie un produs capabil să furnizeze
elementele necesare calculului coordonatelor punctelor topografice. Astfel de aparate poartă
denumirea de staţii totale şi se adresează utilizatorilor ce au de determinat distanţe de până
la 2 - 3 km cu precizie centimetrică. în general precizia acestor aparate se înscrie în limita
mD  0,5cm  10 6 D .

5. Procedee pentru calculul suprafeţelor (metode, precizie, toleranţe).

In cadastru orice imobil (parcela de teren cu sau fara constructii) este definit de urmatoarele
elemente: suprafata, proprietar, categoria de folosinta, calitatea si situarea luteritorial-
administrativa, elemente care alcatuiesc structura cadastrului general.
Dintre aceste elemente, cunoasterea suprafetei reprezinta obiectivul principal apartii tehnice
a cadastrului, pentru care se consuma cel mai mare volum de munca.
Notiunea de suprafata, in cadastru, este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat
pe un plan de referinta, cu scopul de a orizontaliza liniile contururilor de pe suprafata fizica a
terenului, intr-un plan orizontal. Trebuie mentionat ca, in cazul unordeformatii regionale care
conduc la erori in calculul suprafetelor peste tolerantele admise,se utilizeaza un sistem de
proiectie stereografic local.
Procedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de masuratori
(numerice sau grafice) acestea putand fi grupate astfel:
- procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric, procedeul
geometric;
- procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul grafico -
mecanic.
Corelarea procedeelor enumerate mai sus cu modurile de culegere a datelor de intrare
conduce la urmatoarea grupare, astfel:

Page 8 of 58
 a) Din masuratori topografice se culeg unghiuri si distante care conduc si la determinari
de coordonate, utilizand elementele masurate si/sau determinate la procedeele
geometrice, trigonometrice si/sau analitice.
b) Din masuratorile fotogrammetrice analitice (masuratori preluate de pe modelul optic)
se culeg coordonate folosite la procedeele analitice.
c) Din masuratorile pe planurile cadastrale se pot culege: date grafice liniare si/sau
unghiulare si liniare folosite la procedeele grafice si analitice, coordonate obtinute prin
digitizarea contururilor folosite la procedeele analitice si date preluate de la
integratoarele grafico- mecanice (planimetre polare, planimetre rectangulare, etc.)
folosite la procedeele grafico- mecanice.

6. Sisteme de proiecție cartografice

Proiectia cartografica constituie metoda de reprezentare în plan a suprafetei terestre,
sau a unei portiuni din suprafata acesteia, dupa principiile cartografiei matematice.
Proiectia cartografica asigura corespondenta între coordonatele geografice l si j ale
punctelor de pe elipsoidul terestru si coordonatele rectangulare x si y ale acelorasi puncte pe
harta.
Marea varietate a cerintelor la care trebuie sa raspunda hartile topografice a dus la
aparitia a mai multor sisteme de proiectii cartografice. La alegerea unui anumit sistem
de proiectie se urmareste ca prin trecerea de la suprafata curba a Pamântului, la
suprafata plana a hartii sa se realizeze deformari cât mai mici ale unghiurilor dintre
meridiane si paralele, ale distantelor sau ale suprafetelor reale.
În cadrul oricarei proiectii care se realizeaza pe principiul perspectivei, se întâlnesc
urmatoarele elemente:
- planul de proiectie - care este suprafata pe care se face proiectare portiunii de pe
elipsoid;
- punctul de vedere sau punctul de perspectiva - adica punctul din care se considera
ca pleaca razele proiectoare;
- punctul central al proiectiei - reprezinta punctul situat în centrul suprafetei ce se
proiecteaza, punct cunoscut prin coordonatele sale geografice (l, j);
- scara reprezentarii - indica raportul dintre elementele de pe elipsoid si cele de pe
planul de proiectie;
- reteaua geografica - reprezinta totalitatea meridianelor si paralelelor considerate pe
globul terestru;
- reteaua cartografica - rezulta din proiectarea retelei geografice pe planul de
proiectie si are aspectul unor linii drepte sau curbe;
- reteaua kilometrica - reprezenta un sistem de drepte paralele la axele sistemului de
coordonate rectangulare, cu ajutorul carora se pot stabili coordonatele x si y ale
punctelor de pe harta.
Clasificarea proiectiilor cartografice
Proiectiile cartografice se clasifica dupa urmatoarele criterii:
a) dupa caracterul deformarilor;
b) în functie de pozitia planului de proiectie fata de sfera terestra;
c) dupa suprafata pe care se proiecteaza elipsoidul de referinta;
d) din punct de vedere al modul de utilizare la întocmirea hartilor.
a) Clasificarea dupa deformari
Are în vedere natura elementelor care nu se deformeaza (unghiuri, suprafete,
distante) în cadrul diferitelor sisteme de proiectie. Astfel, se deosebesc:

Page 9 of 58
 - proiectii conforme, denumite si echiunghiulare, deoarece pastreaza nedeformate
unghiurile, elementele deformate fiind suprafetele si distantele;
- proiectii echivalente, care nu deformeaza suprafetele, adica se pastreaza
egalitatea între suprafetele de pe elipsoid si cele reprezentate pe planul de proiectie;
- proiectii echidistante, care nu deformeaza lungimile pe directia meridianelor sau
paralelelor, dar deformeaza unghiurile, distantele si suprafetele pe celelalte directii;
- proiectii arbitare (afilactice), adica fara legatura, care deformeaza toate
elementele.
b) Clasificarea dupa pozitia planului de proiectie
Dupa pozitia planului de proiectie fata de sfera terestra, se deosebesc:
- proiectii normale sau polare, în situatia în care axa polilor coincide cu axa planului
de proiectie, în cazul proiectiilor conice sau cilindrice sau, în cazul proiectiilor azimutale,
planul de proiectie se afla perpendicular pe axa polara;
- proiectii oblice sau de orizont, când axa conului sau cilindrului face cu axa polara
un unghi cuprins între 0 si 90 oC; iar în cazul proiectiilor azimutale, planul de proiectie se
confunda cu planul orizontului punctului considerat;
- proiectii transversale sau ecuatoriale, în situatia în care axa conului sau cilindrului
este perpendiculara pe axa polara, iar în cazul proiectiilor azimutale, planul de proiectie este
perpendicular pe ecuator, paralel cu planul unui meridian.
Suprafata planului de proiectie poate fi tangenta sau secanta la sfera terestra. Deci,
dupa pozitia planului, proiectiile cartografice mai pot fi tangente sau secante.
c)Clasificarea dupa suprafata pe care se proiecteaza
elipsoidul de referinta
Proiectiile conice - rezulta prin proiectarea suprafetei
elipsoidului de referinta pe suprafata laterala a unui
concare apoi se taie dupa una din generatoarele
sale si se desfasoara în plan.
În functie de pozitia conului fata de glob, acestea pot
fi: drepte, când axa conului coincide cu axa
polara, oblice, când axa conului face cu axa polara un
unghi cuprins între 0 si 90 o si transversale, când axa
conului este perpendiculara pe axa polara, deci, se confunda cu ecuatorul.
În cadrul proiectiilor conice drepte, mai des utilizate, meridianele apar pe planul de proiectie
ca drepte convergente într-un punct C situat în prelungirea axei polilor (vf. conului), iar
paralelele apar ca arce de cerc concentrice descrise cu raze diferite în functie de latitudinea
fiecaruia, însa cu centrul comun în acelasi punct C.
Proiectia conica poate fi : a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul
retelei cartografice.
Proiectiile policonice - în cadrul carora reprezentarea
suprafetei elipsoidului de referinta se face pe
suprafata mai multor conuri care se considera
tangente la paralele diferite. Vârfurile conurilor se
gasesc situate pe o dreapta ce coincide cu
prelungirea axei polilor, iar punctul de perspectiva se
gaseste în centrul Pamântului. Cu exceptia Ecuatorului, care este o linie dreapta,
celelalte paralelele se reprezinta prin arce de cerc, care nu sunt concentrice, iar
meridianele prin curbe simetrice în raport cu linia dreapta a meridianului central.

Page 10 of 58
Proiectiile pseudoconice - la care paralelele se prezinta ca cercuri concentrice, cu centrul
comun situat pe meridianul central (asemanator proiectiilor conice), care este o linie
dreapta, fata de care celelalte meridiane se prezinta ca linii curbe simetrice. În
cadrul acestor proiectii, mai cunoscuta este Proiectia Bonne, o proiectie
echivalenta, folosita si în tara noastra (1900 - 1917) pentru harta topografica a
Munteniei.
Proiectiile cilindrice - se obtin prin proiectarea
elipsoidului de referinta pe suprafata laterala a
unui cilindru care apoi se taie dupa una din
generatoarele sale si se desfasoara în plan.
Dupa pozitia axei cilindrului în raport cu axa polilor
si proiectiile cilindrice pot fi: drepte, oblice sautransversale,
iar dupa modul cum suprafata cilindrului atinge sfera
terestra, se deosebesc proiectii
cilindricetangente sau secante.
În cazul în care cilindrul este tangent la sfera de-a
lungul ecuatorului, paralelele se reprezinta ca linii drepte paralele, proportionale cu diferenta
de latitudine (Dj), iar meridianele, ca linii drepte perpendiculare pe imaginea paralelelor la
distante proportionale cu diferenta de longitudine (Dl). În cadrul acestei proiectii deformarile
afecteaza lungimile si forma si cresc de la Ecuator spre poli.
Din aceasta categorie foarte cunoscuta este Proiectia Gauss - Kruger.
a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta;
Proiectiile azimutale - poarta aceasta denumire deoarece în jurul
punctului central al proiectiei azimutele sunt pastrate
nedeformate. Se obtin prin reprezentarea unei portiuni din
elipsoidului de referinta pe un plan orizontal, tangent sau secant la
sfera, în punctul central al proiectiei.
Planul de proiectie se poate afla în pozitie perpendiculara pe axa
polara, oblica sau paralela fata de aceasta.
Reteaua cartografica este formata din cercuri concentrice, care reprezinta paralelele
si din linii drepte convergente în centrul proiectiei, care reprezinta meridianele.
Hartile realizate pe baza acestor proiectii se recunosc foarte usor, avand cadrul
exterior circular.

Proiectia azimutala a - dreapta; b - oblica; c - transversala; d - secanta; e - aspectul retelei

cartografice.
În cadrul proiectiilor azimutale se deosebesc proiectii azimutale perspective si proiectii
azimutale neperspective
Proiectiile azimutale perspective se caracterizeaza prin faptul ca proiectarea se face dupa
legile perspectivei liniare. În functie de pozitia punctului de vedere, aceste proiectii pot fi
împartite în:
- ortografice, când punctul de perspectiva se considera la infinit, iar razele proiectoare
sunt paralele si perpendiculare pe planul de proiectie; sunt proiectii afilactice, pastrând
nedeformate distantele pe anumite directii si sunt folosite pentru realizarea de mapamonduri;
- stereografice, în situatia în care razele proiectoare pornesc dintr-un punct
diametral opus celui de tangenta; sunt proiectii coforme, deformeaza foarte mult suprafetele
si formele si se utilizeaza pentru hartii ale regiunilor polare sau pentru mapamonduri;

Page 11 of 58
 - centrale, când razele proiectoare pornesc din centrul sferei; sunt proiectii afilactice,
deformeaza foarte mult distantele spre exterior,
ajungand la infinit pe margini si sunt folosite pentru
harti ale navigatiei, având în vedere ca ortodroma se
reprezinta printr-o linie dreapta;
- exterioare, daca razele proiectoare pornesc
dintr-un punct exterior Terrei, la o distanta mai mare decât diametrul acesteia si mai mica de
infinit, opus planului de proiectie; sunt afilactice, dar cu deformari mai mici decât proiectiile
ortografice si stereografice.
Clasificarea proiectiilor azimutale în functie de pozitia planului de perspectiva. a -
ortografica; b - stereografica; c - centrala.
Proiectiile azimutale neperspective se obtin prin proiectarea teoretica a suprafetei
Pamântului, ceea ce face ca reteaua cartografica obtinuta sa îndeplineasca cerintele dorite.
Din aceasta categorie, mai utilizate sunt proiectiile Postel si Lambert, ambele cu cele trei
variante: polara, ecuatoriala si oblica.
Proiectiile poliedrice - au caracteristic faptul ca suprafata elipsoidului de referinta se
împarte, dupa meridiane si paralele, în patrulatere foarte mici. În aceasta situatie Pamântul
nu mai este considerat sfera, ci un poliedru cu un numar foarte mare de fete.
Proiectiile derivate - cuprind numeroase proiectii care deriva din altele, deformând însa
aceleasi elemente ca si proiectiile din care provin. De exemplu, Proiectia Aitov -
Hammer, derivata din proiectia azimutala ecuatoriala echivalenta. Tot din aceasta
categorie mai fac parte proiectiile Molweide-Goode si Eckert -Goode.
Proiectiile circulare - sunt caracterizate de aspectul sub forma de arce de cerc al
paralelelor, cât si al meridianelor. Proiectia Grinten si proiectia globulara sferica sunt cele mai
cunoscute proiectii circulare.

d. Clasificarea dupa modul de utilizare la întocmirea hartilor

Din acest punct de vedere se deosebesc:
- proiectii cartografice folosite la întocmirea hartilor universale (proiectia cilindrica
dreapta conforma Mercator, proiectia pseudocilindrica echivalenta Mollweide; proiectia
policonica simpla americana Gassler);
- proiectii cartografice folosite la întocmirea hartilor emisferelor terestre (proiectia
azimutala perspectiva ortografica polara si ecuatoriala, proiectia azimutala perspectiva
stereografica polara si ecuatoriala);
- proiectii cartografice folosite la întocmirea hartilor continentelor (proiectia cilindrica
oblica Soloviev, proictia conica echivalenta Albers);
- proiectii cartografice folosite la întocmirea hartilor unor tari sau ale unor
regiuni (proiectia azimutala perspectiva stereografica oblica conforma; proiectia cilindrica
transversala conforma Gauss - Krüger).

Proiectii cartografice folosite în România

De-a lungul timpului, în tara noastra s-au folosit mai multe sisteme de proiectii
cartografice si diferiti elipsoizi de referinta.
Proiectia cilindrica echidistanta Cassini a stat la baza realizarii primei harti
topografice la Sc.1:2 000 de catre Serviciul Topografic Militar Român între anii 1873-1900.
Proiectia pseudoconica echivalenta Bonne s-a folosit între anii 1900-1917 pentru
hartile cadastrale, având în vedere ca nu deforma suprafetele.

Page 12 of 58
 Proiectia conica dreapta pe un con secant, modificata Lambert - Cholesky a fost
introdusa în nul 1917 în vederea unificarii diferitelor proiectii cartografice folosite pentru
întocmirea hartilor Moldovei, Munteniei si Olteniei. Este o proiectie conforma, deci conserva
unghiurile, dar deformeaza distantele si suprafetele.
Proiectia azimutala stereografica a fost adoptata în tara noastra în anul 1930, initial
în varianta cu plan tangent, având punctul central situat în zona orasului Brasov, ulterior
(1933) adoptându-se varianta cu plan secant unic. În ambele cazuri s-au folosit elementele
de referinta ale elipsoidului Hayford (a = 6 378 388 m; b = 6 356 912 m; α = 1: 297).
Proiectia cilindrica transversala Gauss - Krüger s-a introdus în anul 1951. În cadrul
acestei proiectii, elipsoidul de referinta se proiecteaza pe suprafata interioara a unui cilindru,
a carui axa coincide cu axa ecuatoriala si este perpendiculara pe planul meridianului (deci,
se afla în pozitie transversala). Este o proiectie conforma deoarece pastreaza nedeformate
unghiurile.
Taind cilindrul dupa una din generatoarele sale si desfasurându-l în plan, meridianul
central si ecuatorul se proiecteaza prin linii drepte, toate celelalte meridiane si paralele
proiectându-se prin linii curbe.

Aspectul retelei cartografice în Proiectia Gauss - Krüger

Din studiul acestei proiectii s-a constatat ca deformarile lungimilor sunt admisibile pe
zone de câte 6olongitudine. Din acest motiv, în proiectia Gauss - Krüger, întreaga suprafata a
globului a fost împartita în zone marginite din 6 o în 6o. O astfel de zona delimitata de doua
meridiane poarta numele de fus, pe întreaga suprafata a globului existand 60 de fuse (60
fuse x 6o = 360o).
Fiecare fus are câte un meridian central, cunoscut sub numele de meridian
axial, situat la câte 3odepartare fata de cele doua meridiane marginale. Rezulta ca
proiectarea celor 60 de fuse de câte 6 o se face pe suprafata laterala a 60 de cilindri care se
succed unul dupa altul, cu axele perpendiculare pe axa polilor si cu tangenta la glob pe liniile
meridianelor axiale ale fuselor. Taind fiecare cilindru de-a lungul unei generatoare si
desfasurându-l pe plan se obtine zona respectiva în planul orizontal.
Pe harta lumii la sc. 1:1000000, teritoriul tarii noastre este acoperit de fusul 34 la vest
de meridianul de 24o long. estica si fusul 35 la est de acelasi meridian. Meridianele axiale ale
celor 2 fuse au long. estica de 21 o si respectiv 27o si reprezinta meridianele de deformare
zero. Rezulta ca cele mai mari deformari vor apare între meridianele de 23 o - 25o si 29o -
30o long. estica.
Totusi, aceste deformari sunt foarte reduse, având în vedere ca tara noastra se afla la
o distanta apreciabila fata de ecuator, unde deformarile au valori mai mari, fiind determinate
de departarea maxima a meridianelor marginale fata de cel axial.

Page 13 of 58
 Sistemul de coordonate în proiectia Gauss - Krüger
Pentru fiecare fus exista un sistem de coordonate rectangulare, în total existând 60 de
sisteme de coordonate rectangulare.
În cadrul acestei proiectii, axa ox se considera paralela cu proiectia meridianului axial,
iar axa oy se considera proiectia ecuatorului, ceea ce înseamna ca sistemul de axe este
inversat. Originea sistemului de axe se gaseste la intersectia meridianului axial cu ecuatorul.
Pentru ca toate punctele de pe harta sa aiba coordonate pozitive, meridianul axial se
considera la o departare de 500 km fata de axa ox. Deoarece s-ar putea sa existe aceleasi
coordonate pentru puncte situate în fuse diferite s-a convenit ca în fata ordonatei y sa se
scrie numarul fusului, numaratoarea începand de la Greenwich.
De exemplu, în fig. 6.6, punctele M si N au coordonatele:
- XM = 5 250 100 m si XN = 5 210 100 m;
- YM = 4 650 200 m si YN = 5 650 200 m..
X reprezinta departarea punctelor M si N fata de ecuator, iar Y se interpreteaza astfel:
- 4 si 5 arata ca punctele respective se afla în fuse diferite, adica M în fusul 34 si N în
fusul 35
- 650.200 m arata ca ambele puncte se gasesc la est de meridianul axial, la o
departare de 150.200 m (650.200 - 500.000 = 150.200 m).
Un alt punct P, a carui ordonata y are valoarea de 4.450.000 se va gasi în fusul 4
(indicat de prima cifra), dar la vest de meridianul axial, la o departare de 50.000 m (500.000 -
450.000 = 50.000 m).
În concluzie, coordonatele rectangulare (x si y), ca si cele geografice (l si j) dau
indicatii asupra pozitiei unui punct pe globul terestru.
Proiectia azimutala stereografica oblica în plan secant 1970 s-a introdus în vederea
întocmirii planurilor topografice de baza la scarile 1:2 000, 1:5 000 si 1:10 000.
Aceasta proiectie, din punct de vedere al deformarilor, face parte din categoria
proiectiilor conforme, adica pastreaza nedeformate unghiurile. În consecinta, figurile din tren
vor fi asemenea cu cele proiectate pe harta.
Dupa modul de reprezentare al retelei cartografice (paralelele si meridianele), aceasta
proiectie face parte din proiectiile azimutale perspective.
Principii generale. Spre deosebire de proiectia stereografica din anul 1930, noua
proiectie are parametrii de baza diferiti datorita adoptarii valorilor elipsoidului de referinta
Krasovschi (a = 6 378 245 m; b = 6 356 863 m; α = 1: 298, 3), alt punct central al proiectiei
(în apropiere de localitatea Fagaras) si alta valoare a adâncimii planului secant unic fata de
planul tangent care trece prin punctul central al proiectiei.
În cadrul acestei proiectii se disting urmatorii parametrii de baza:
- punctul central al proiectiei (C) situat la nord de Fagaras, definit de intersectia
paralelei de 46olatitudine nordica cu meridianul de 25o longitudine estica;
- punctul de perspectiva sau de vedere (V);
- raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R = 6 378
956,681 m;
Page 14 of 58
 - adâncimea planului secant unic (Ps) fata de planul tangent (Pt) în punctul central al
priectiei, H = 1 389, 478 m;
- raza cercului de deformatie nula, care rezulta din intersectia planului secant cu
suprafata sferei terestre, r = 201 781 m.
Urmarind figura de mai jos se constata ca planul secant (Ps) este paralel cu planul
tangent (Pt), fiind situat sub acesta la distanta egala cu adâncimea H. Proiectia punctului B
de pe sfera în punctul B΄ de pe planul tangent se obtine cu ajutorul razei care uneste punctul
de perspectiva (V) cu punctul B, în prelungirea careia se afla punctul B΄ pe planul tangent.
Proiectia arcului CB de pe sfera pe planul tangent este dreapta CB ΄, iar pe planul
secant este C΄B. Dupa cum se constata, pe planul tangent lungimile se deformeaza, fiind mai
mari în proiectie decât pe sfera.
Pentru a avea deformatii cât mai mici, planul secant s-a stabilit astfel ca:
- un arc de meridian de pe elipsoid, ce se întinde între punctul central al proiectiei si
zona marginala a tarii, sa se proiecteze în planul proiectiei dupa aceeasi lungime totala,
adica deformatia totala sa fie nula;
- deformatia regionala de la centrul proiectiei sa fie aproximativ egala cu cea de la
marginea tarii.
Elementul principal al planului secant, care asigura cele doua conditii mentionate mai
sus, este raza cercului de secanta (r). Aceasta s-a determinat satfel încât, deformatia
maxima liniara din planul tangent sa fie redusa la jumatate în planul secant.
Fig. 6.7. Elementele geometrice
ale sisemului de proiectie
stereografic

Sistemul de axe rectangulare. Originea sistemului de axe rectangulare plane

reprezinta imaginea plana a punctului central al acestei proiectii, care este situat aproximativ
în centrul tarii. Astfel abscisa XX' reprezinta imaginea plana a meridianului de 25 o longitudine
estica, iar ordonata YY' reprezinta imaginea plana a paralelei de 46 o latitudine nordica.
În scopul pozitivarii valorilor negative ale coordonatelor plane s-a realizat departarea
originii cu 500 km spre sud, pe directia axei XX' si tot cu 500 km spre vest, pe directia axei
YY'.
Fig. 6.8 - Sistemul de axe rectangulare plane în proiectia stereografica 1970
Din fig. se observa ca pe cercul cu raza de 201,718 km, adica pe cercul dupa care
planul secant intersecteaza sfera, deformatia este nula, motiv pentru care a fost denumit cerc
de deformatie nula.
În centrul proiectiei deformarea maxima a lungimilor este de - 0,25 m/km, iar la
marginile tarii poate ajunge pâna la + 0,50 m/km.
Aceste deformari trebuie avute în vedere în cadrul masuratorilor topografice de mare
precizie din centrul si din zonele marginale ale tarii.
Formatul foilor de harta în aceasta proiectie este de trapez, care rezulta din proiectia
paralelelor si meridianelor. Din aceasta cauza nomenclatura foilor de harta este aceeasi cu
cea din proiectia Gauss-Kruger.

Page 15 of 58
7. Destinații și categorii de folosinţă ale terenurilor, destinaţiile construcţiilor şi tipurile
de proprietate.
Destinații:
- terenuri cu destinaţie agricolă TDA
- terenuri cu destinaţie forestieră TDF
- terenuri aflate permanent sub ape TDH
- terenuri aflate în intravilane TDI
- terenuri cu destinaţii speciale TDS

Categorii de folosință:
Terenuri arabile (A). În această categorie se încadrează acele terenuri care se ară în fiecare
an sau la mai mulţi ani (2-6 ani) şi sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi:
cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice şi industriale, plante medicinale şi
aromate, plante furajere, legume etc. În categoria de folosinţă arabil se includ: arabil propriu-
zis, pajişti cultivate, grădini de legume, orezării, sere, solarii şi răsadniţe, căpşunării, alte
culturi perene. Se înregistrează ca terenuri arabile:
a) terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoişti, sparcetiere, lucerniere sau alte
terenuri însămânţate cu diferite amestecuri de plante leguminoase şi graminee
perene), care se ară o dată la cel mult 6 ani;
b) terenurile rămase temporar neînsămânţate datorită inundaţiilor, colmatărilor,
degradărilor sau altor cauze;
c) terenurile cu sere şi răsadniţe sistematizate, cu menţiunea “sere” sau “răsadniţe”.
Terenurilor arabile amenajate sau ameliorate prin lucrări de desecare, terasare, irigare
etc. se vor delimita şi înscrie la arabil cu întreaga lor suprafaţă, incluzând şi suprafeţele
ocupate de canale, diguri, taluzuri, debuşee, benzi înierbate, etc. care au lăţimi mai mici de
doi metri, cu excepţia celor din proprietatea Societăţii Naţionale “Îmbunătăţiri Funciare”-S.A.
şi Companiei Naţionale “Apele Române”-S.A., care se vor înregistra la categoria de folosinţă
curţi – construcţii.
Păşuni (P). Păşunile sunt terenuri înierbate sau înţelenite în mod natural sau artificial, prin
însămânţări la maximum 15-20 de ani şi care se folosesc pentru păşunatul animalelor. În
cadrul acestei categorii de folosinţă se înregistrează:
a) păşuni curate – păşunile acoperite numai cu vegetaţie ierboasă;
b) păşuni cu pomi – păşunile plantate cu pomi fructiferi, în scopul combaterii eroziunii
sau a alunecărilor de teren, precum şi păşunile care provin din livezi părăginite. La
încadrarea acestora se va ţine seama de faptul că producţia principală este masa
verde care se păşunează, iar fructele pomilor reprezintă un produs secundar;
c) păşuni împădurite – păşunile care în afară de vegetaţie ierboasă sunt acoperite şi cu
vegetaţie forestieră, cu diferite grade de consistenţă;
d) păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri.
Fâneţe (F). La categoria fâneţe se încadrează terenurile înierbate sau înţelenite în mod
natural sau artificial prin însămânţări la maximum 15-20 de ani, iar iarba se coseşte pentru
fân. Se înregistrează la fâneţe: fâneţe curate, fâneţe cu pomi, fâneţe împădurite, fâneţe cu
tufărişuri şi mărăcinişuri.
Vii (V). În această categorie se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie:
a) vii altoite şi indigene:
– viile altoite au la baza lor un portaltoi;
– viile indigene sunt nealtoite, dezvoltându-se pe rădăcini proprii.

Page 16 of 58
 Împreună mai sunt denumite şi vii nobile;
b) vii hibride – sunt cele care poartă şi denumirea de producători direcţi;
c) hamei – deoarece au o agrotehnică asemănătoare cu a viţei de vie, plantaţiile de
hamei se includ în această categorie de folosinţă;
d) pepiniere viticole –terenuri pentru producerea materialului săditor viticol: plantaţiile
portaltoi şi pepinierele propriu-zise sau şcolile de viţe.
Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi şi arbuşti fructiferi. Se înregistrează ca
livezi:
a) livezi clasice – terenurile plantate cu pomi fructiferi în diferite sisteme de cultură
tradiţionale, şi anume: livezi cu culturi intercalate, livezi înierbate, livezi în sistem agro-
pomicol, livezi pure etc.;
b) livezi intensive şi superintensive – livezi amenajate având o mare densitate de pomi
pe hectar, cu conducerea dirijată a coroanelor şi mecanizarea lucrărilor de întreţinere
şi recoltare;
c) plantaţii de arbuşti fructiferi – terenuri plantate cu zmeură, agrişe, coacăze, trandafiri
de dulceaţă etc.;
d) pepiniere pomicole – terenurile destinate pentru producerea materialului săditor
pomicol;
e) plantaţii de duzi.
Păduri şi alte terenuri forestiere. În această categorie de folosinţă intră toate terenurile
care sunt cuprinse în amenajamentele silvice şi în afara acestora, indiferent de proprietar. Se
înregistrează la această categorie de folosinţă:
a) păduri – terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră, cu o suprafaţă mai mare de
0,25 ha;
b) terenuri destinate împăduririi – terenuri în curs de regenerare, terenuri degradate şi
poieni prevăzute a fi împădurite prin amenajamente silvice;
c) terenuri care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică – terenuri
ocupate de pepiniere, solarii, plantaţii, culturi de răchită, arbuşti ornamentali şi
fructiferi, cele destinate hranei vânatului şi animalelor din unităţile silvice, cele date în
folosinţă temporară personalului silvic;
d) perdele de protecţie – benzi ordonate din plantaţii silvice şi uneori silvopomicole, care
au diferite roluri de protecţie, ca: perdele pentru protecţia culturilor agricole, perdele
pentru protecţia căilor de comunicaţie, pentru protecţia aşezărilor umane, perdele
pentru protecţia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii etc.;
e) tufărişuri şi mărăcinişuri – terenuri acoperite masiv cu vegetaţie arborescentă de mică
înălţime, cătinişuri, ienupărişuri, salcâmi, mărăcinişuri etc.
Terenuri cu ape şi ape cu stuf. În această categorie intră terenurile acoperite permanent cu
apă, precum şi cele acoperite temporar, care după retragerea apelor nu pot avea altă
folosinţă. Se înregistrează la această categorie:
a) ape curgătoare (HR): fluviul Dunărea, braţele şi canalele din Delta Dunării, cursurile
de apă, pârâurile, gârlele, şi alte surse de ape cu denumiri locale (izvoare, privaluri
etc.). La apele curgătoare se va înregistra suprafaţa ocupată de întreaga albie minoră
a cursului de apă, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în întregime şi
permanent sub apă. De obicei apele curgătoare formează de o parte şi de alta a
luciului apei prundişuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu
apă. Albia minoră a unui curs de apă include toate zonele joase ale cursului, insulele
şi prundişurile. Toate aceste terenuri din albia minoră nu se înscriu la neproductiv, ci la
terenuri cu ape;

Page 17 of 58
 b) ape stătătoare (HB). Limita acestor ape variază în funcţie de anotimp şi de regimul de
precipitaţii. La delimitarea acestor ape se va lua în considerare limita lor la nivelul
mediu al apelor. În această categorie se încadrează şi apele amenajate în mod special
pentru creşterea dirijată a peştelui precum şi suprafeţele cu ape stătătoare de mică
adâncime unde cresc trestişuri şi păpurişuri şi alte tipuri de vegetaţie specifică în
regim amenajat sau neamenajat;
c) marea teritorială şi marea interioară. Suprafaţa mării teritoriale este cuprinsă între
liniile de bază ale celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului inclusiv ale ţărmului
dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice şi ale
altor instalaţii portuare permanente şi linia din larg care are fiecare punct situat la o
distanţă de 12 mile marine (22 224 m), măsurată de la punctul cel mai apropiat de la
liniile de bază. Suprafaţa mării interioare este cuprinsă între ţărmul mării şi liniile de
bază, aşa cum au fost definite mai sus.
Limita terenurilor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale
şi artificiale, ale bălţilor, ale ţărmului şi plajei de nisip ale Mării Negre, este stabilită prin norme
specifice elaborate de ministerele interesate şi avizate de O.N.C.G.C.
Căile de comunicaţii rutiere (DR) şi căile ferate (CF). Din punct de vedere funcţional şi al
administrării, căile de comunicaţii rutiere se împart, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.
43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, după cum urmează:
a) drumuri de interes naţional: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale europene,
drumuri naţionale principale, drumuri naţionale secundare;
b) drumuri de interes judeţean: drumurile care fac legătura între reşedinţele de judeţ şi
reşedinţele de municipiu şi oraşe, staţiuni balneoclimaterice, porturi, aeroporturi şi alte
obiective importante;
c) drumuri de interes local: drumurile comunale şi drumurile vicinale;
d) străzile din localităţile urbane;
e) străzile din localităţile rurale: străzi principale şi străzi secundare;
f) căi ferate simple, duble şi înguste, triaje.
Drumurile de exploatare din extravilan care nu au un caracter permanent, nu se
înregistrează ca detalii şi se atribuie în proporţie egală parcelelor din imediata vecinătate.
Terenurile ocupate cu construcţii şi curţi (CC). Această categorie cuprinde terenurile cu
diverse utilizări şi destinaţii de exemplu: clădiri, curţi, fabrici, uzine, silozuri, gări,
hidrocentrale, cariere, exploatări miniere şi petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport,
aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debuşee, grădini botanice şi zoologice, parcuri,
cimitire, pieţe, rampe de încărcare, fâşia de frontieră, locuri de depozitare, precum şi alte
terenuri care nu se încadrează în nici una din categoriile de folosinţă prevăzute în articolele
anterioare.
Terenuri degradate şi neproductive (N). Această categorie cuprinde terenurile degradate şi
cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetaţie. Din această
categorie fac parte:
a) nisipuri zburătoare – nisipuri mobile nefixate de vegetaţie şi pe care vântul le poate
deplasa dintr-un loc în altul;
b) stâncării, bolovănişuri, pietrişuri – terenuri acoperite cu blocuri de stânci masive,
îngrămădiri de bolovani şi pietrişuri care nu sunt acoperite de vegetaţie;
c) râpe, ravene, torenţi – alunecări active de teren care sunt neproductive când nu sunt
împădurite;
d) sărături cu crustă – terenuri puternic sărăturate, care formează la suprafaţa lor o
crustă albicioasă friabilă.

Page 18 of 58
 e) mocirle şi smârcuri – terenuri cu alternanţe frecvente de exces de apă şi uscăciune,
pe care nu se instalează vegetaţie. Terenurile cu mlaştini cu stuf nu se înregistrează la
categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape şi stuf;
f) gropile de împrumut şi cariere - terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului
de sol şi rocă pentru diverse nevoi de construcţii;
g) halde – terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat în urma unor activităţi
industriale şi exploatări miniere.
Destinaţii ale construcţiilor
- locuinţe CL
- construcţii administrative şi social-culturale CAS
- construcţii industriale şi edilitare CIE
- construcţii-anexă CA
Tipul de proprietate
- proprietatea privată a persoanelor fizice PF
- proprietatea privată a persoanelor juridice PJ
- domeniul public al statului DS
- domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale DAT
- domeniul privat al statului DPS
- domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale DAT

8. Întocmirea documentaţiilor cadastrale care stau la baza înscrierii în cartea funciară

a actelor şi faptelor juridice.

Intabularea
Art. 12. (1) Intabularea este înscrierea cu caracter definitiv a unui drept real imobiliar în
cartea funciară.
(2) Pot fi intabulate în cartea funciară următoarele drepturi reale imobiliare: dreptul de
proprietate și dezmembrămintele acestuia, drepturile reale corespunzătoare dreptului de
proprietate publică, drepturile reale de garanție.
(3) Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată sunt: dreptul de superficie, dreptul de
uzufruct, dreptul de uz, abitația și dreptul de servitute.
(4) Drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică sunt: dreptul de
administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit.
(5) Drepturile reale de garanție sunt dreptul de ipotecă și privilegiile imobiliare.
(6) Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se numesc drepturi tabulare.
(7) După deschiderea cărții funciare, obiectul intabulării îl poate constitui întregul imobil
sau o cotă-parte din acesta.
(8) Dreptul de proprietate se intabulează asupra întregului imobil sau pe cote-părți, în cazul
coproprietății. În această din urmă situație se vor menţiona toţi coproprietarii și cota cuvenită
acestora, atunci când este determinată.
Art. 13. (1) Intabularea se efectuează numai în baza unui înscris autentic notarial încheiat de
un notar public în funcţie în România, a unei hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile
după caz, a unui certificat de moștenitor sau a unui act administrativ care, în condițiile
prevăzute de lege, are ca efect constituirea, modificarea, transmiterea sau stingerea unui
drept real imobiliar supus înscrierii în cartea funciară.
(2) În cazul în care, consecutiv emiterii certificatului de moștenitor se încheie și un act de
partaj voluntar, înscrierea în cartea funciară se poate face ulterior, în baza documentației

Page 19 of 58
cadastrale, cu excepția cazului în care imobilul / Imobilele din masa partajabilă se
dezlipește/dezlipesc.
(3) În cazul în care partajul voluntar se încheie în baza certificatului de sarcini, fără
dezlipirea imobilului / imobilelor din masa partajabilă, prima înscriere în cartea funciară
se efectuează în baza documentației cadastrale, întocmită ulterior actului de partaj; în cazul
în care imobilul/imobilele din masa partajabilă se dezlipește/dezlipesc, pentru
acesta/acestea, actul de partaj se va putea încheia numai în baza extrasului de carte
funciară pentru autentificare și a documentației cadastrale de dezlipire.
(4) În cazul în care unul din coproprietari declară că nu deţine originalul şi solicită eliberarea
unei copii a titlului de proprietate pentru înscrierea în cartea funciară, oficiul teritorial va
permite accesul notarului public în vederea legalizării copiei de pe cotorul titlului.
(5) Intabularea dreptului de proprietate se efectuează în baza ofertei de donaţie şi
acceptarea acesteia încheiate, în toate cazurile, în formă autentică notarială de către un
notar public în funcţie în România.
(6) Registratorul de carte funciară dispune intabularea prin încheiere, dacă înscrisul
îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

2.2.2. Înscrierea provizorie

Art. 14. Înscrierea provizorie este acel tip de înscriere în cartea funciară care produce efecte
sub condiția și în măsura justificării ei.
Art. 15. Înscrierea provizorie se efectuează numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Art. 16. Justificarea înscrierilor provizorii se face, la cerere, cu excepția cazului în care
legea prevede expres altfel, ori dacă aceasta este condiționată de justificarea unei alte
înscrieri provizorii, situație în care justificarea acestei din urmă înscrieri va atrage justificarea
din oficiu a celeilalte înscrieri.

2.2.3. Notarea
Art. 17. (1) Notarea este înscrierea prin care actele, faptele juridice ori raporturile juridice
privitoare la drepturile personale, la starea sau capacitatea persoanelor, în legătură cu
imobilele din cartea funciară devin opozabile față de terți sau sunt înscrise cu efect de
informare.
Art. 18. (1) Sunt supuse notării următoarele drepturi, fapte sau raporturi juridice în legătură
cu imobilele înscrise în cartea funciară:
a) drepturile, faptele și raporturile juridice prevăzute de art. 902 și 903 din Codul civil;
b) contractul de administrare a coproprietății asupra unui alt drept real principal având
ca obiect un bun imobil înscris în cartea funciară, precum și declarațiile de denunțare
unilaterală a unor asemenea contracte, în condiţiile art. 644 alin. (3) din Codul civil;
c) obligațiile care, potrivit actului de constituire a dreptului de servitute, incumbă
proprietarului fondului aservit în scopul asigurării uzului și utilității fondului dominant;
d) sarcina instituitului donatar sau legatar de a administra bunul imobil care face
obiectul liberalității și de a-l transmite, la decesul său, substituitului desemnat de către
dispunător;
e) calitatea de monument istoric sau sit arheologic a unui imobil;
f) calitatea de arie naturală protejată ori de coridor ecologic;
g) existența contractelor de împrumut și a convențiilor de fidejusiune încheiate în
scopul finanțării reabilitării termice a clădirilor de locuit, în condițiile Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin
credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare;

Page 20 of 58
h) faptul că terenul agricol pe care se înființează perdele forestiere de protecție este
supus procedurii de împădurire prevăzute de Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere
de protecție, cu modificările și completările ulterioare;
i) excepțiile pe care debitorul cedat le-ar fi putut opune cedentului unei creanțe
garantate cu o ipotecă imobiliară pentru cauze anterioare notificării sau acceptării cesiunii
creanței ipotecare și pe care înțelege să le opună cesionarului;
j) notificarea, de către consiliile județene sau de către Consiliul general al Municipiului
București, a obligațiilor ce revin proprietarilor unor construcții expertizate tehnic și
încadrate în clasa I de risc seismic, asociațiilor de proprietari ori altor persoane juridice care
au în administrare asemenea construcții, în scopul reducerii riscului seismic prezentat de
aceste imobile, renotificarea acestor obligații de către primarii comunelor, ai orașelor, ai
municipiilor sau de către Primarul general al Municipiului București, precum și dispozițiile
primarilor de aprobare a deciziilor de intervenție prin expertizarea tehnică a construcțiilor sau
prin proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la construcțiile expertizate tehnic și
încadrate în clasa I de risc seismic, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 20/1994
privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
k) creanța fiscală a statului având ca obiect restituirea sumelor alocate din transferuri de
la bugetul de stat pentru execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor de locuit multietajate,
încadrate, pe baza expertizei tehnice, în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol
public, incluse în programele anuale de reducere a riscului seismic, în sensul
dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului
seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
precum și interdicția legală de înstrăinare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor
fizice, care fac parte din clădirile incluse în programele anuale de reducere a riscului seismic
şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat,
până la rambursarea integrală a sumelor provenite din finanțări de la bugetul de stat, dar nu
mai mult de 25 de ani de la recepția efectuată la terminarea lucrărilor de consolidare;
l) cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii de carte funcia ră;
m) hotărârea judecătorească prin care s-a constatat sau declarat nulitatea
persoanei juridice
n) hotărârea judecătorească pronunțată de instanța de tutelă prin care se încuviințează
măsura exercitării dreptului de către unul dintre soți de a dispune de anumite bunuri
numai cu consimțământul expres al celuilalt soț;
o) bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă, plantaţiile şi
construcţiile încorporate în sol care devin mobile prin anticipaţie, atunci când, prin voinţa
părţilor, sunt privite în natura lor individuală în vederea detaşării lor;
p) existenţa, modificarea sau desființarea temporară, prin acordul părților, a limitelor
legale în interes privat în condiţiile art. 602 alin. 2 din Codul civil;
q) convențiile privind suspendarea partajului imobilelor aflate în coproprietate;
r) notarea actelor încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadenţă
sau urmărirea acestora de alţi creditori;
s) menţiunea de menţinere a ipotecii pentru garantarea noii creanțe;
t) clauza de inalienabilitate a imobilului și clauza de insesizabilitate;
u) notarea strămutării dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce
dovedesc subrogarea/novaţia;
v) recepția propunerii de dezlipire ori de alipire și respingerea acesteia, respingerea
cererii de recepție și/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;
Page 21 of 58
w) obligații de a nu face: interdi cțiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezlipire,
alipire, construire, demolare, restructurare și amenajare;
x) restricţiile aduse imobilului sau proprietarului potrivit convenţiilor şi tratatelor
europene şi internaţionale la care România este parte;
y) împrejurarea că imobilul este afectat de lucrări sau investiţii subterane de interes
local sau naţional;
z) împrejurarea că imobilul este afectat exercitării unei profesii autorizate;
aa) suprapunerea imobilelor afectate de expropriere cu coridorul de expropriere, potrivit
Normei metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local;
bb) împrejurarea că imobilul aparţine patrimoniului naţional, european sau internaţional;
cc) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a
cărții funciare, cu privire la înscrierile făcute;
dd) orice alte drepturi, fapte sau raporturi juridice pentru care legea prevede formalitatea
notării.
Art. 19. Notarea se face în baza înscrisului care constată dreptul, faptul sau raportul juridic
supus notării, în forma cerută de lege pentru validitatea actului juridic, în temeiul hotărârii
judecătoreşti definitive şi irevocabile, după caz, sau în temeiul actului normativ care constată
sau atestă dreptul, faptul sau raportul supus notării.

2.3.2. Tipuri de documentații cadastrale și conținutul acestora

Art. 23. Documentaţiile cadastrale întocmite la cerere, în vederea înscrierii în evidențele de

cadastru și carte funciară, pot fi:
a) documentaţie pentru prima înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;
b) documentație pentru actualizarea informațiilor cadastrale ale imobilelor înscrise în
sistemul integrat de cadastru și carte funciară:
- înscriere/radiere construcții;
- modificare limită;
- modificare suprafață;
- actualizare categorii de folosință/destinații pentru o parte din imobil;
- repoziționare;
- identificarea părții din imobil afectată de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate
în cazul în care aceste drepturi sunt constituite numai pe o parte din imobil;
- actualizarea altor informații cu privire la imobil;
c) documentaţie de identificare a amplasamentului imobilului situat pe alt UAT decât
cel în evidenţa căruia a fost înregistrat în cartea funciară;
d) documentație întocmită în vederea atribuirii numărului cadastral, fără înscriere în
cartea funciară;
e) documentaţie pentru dezlipire/alipire teren;
f) documentație de prima înregistrare UI;
g) documentaţie pentru apartamentare;
h) documentaţie pentru dezlipire UI;
i) documentaţie pentru reapartamentare;
j) documentaţie în vederea reconstituirii cărţii funciare pierdute, distruse sau sustrase.
Art. 24. (1) Documentaţia cadastrală se întocmeşte pe suport analogic şi pe suport digital, în
formate care permit accesul şi transferul de date.
(2) Planul de amplasament și delimitare se va întocmi:
Page 22 of 58
a) în format analogic la o scară convenabilă, între 1:200 – 1:5000;
b) în format digital.
(3) Releveul se va întocmi în format analogic la o scară convenabilă, între 1:50 – 1:500.
Art. 25. (1) Partea digitală a documentației cadastrale cuprinde f ișier .cpxml iar lipsa
acestuia duce la respingerea documentaţiei cadastrale. Persoanele autorizate sunt obligate
să înregistreze şi on-line cererile şi fişierele .cpxml aferente, conform prevederilor prezentului
regulament.
(2) La solicitarea oficiului teritorial, pentru măsurătorile efectuate prin tehnologie GNSS,
partea digitală a documentaţiei va fi completată în conformitate cu prevederile menţionate în
prezentul regulament.
Art. 26. Partea analogică a documentației cadastrale va cuprinde o succesiune de piese a
căror ordine este următoarea:
a) Borderoul;
b) Dovada achitării tarifului, după caz;
c) Formularele tipizate de cereri și declarații;
d) Certificatul fiscal, după caz;
e) Copiile actelor de identitate ale proprietarilor și ale altor titulari de drepturi reale
persoane fizice sau certificatul constatator, pentru persoanelor juridice; în cazurile prevăzute
de prezentul regulament copiile actelor de identitate pot fi înlocuite cu adeverințe emisă de
către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de
identificare ale persoanelor fizice.
f) Copia extrasului de carte funciară, după caz;
g) Originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
h) Inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;
i) Calculul analitic al suprafeţei;
j) Memoriul tehnic;
k) Planul de amplasament și delimitare;
l) Releveele construcțiilor, după caz;
m) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat.

2.3.3. Modul de întocmire a documentațiilor cadastrale

Art. 27. Realizarea documentațiilor cadastrale presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea amplasamentului imobilului şi documentarea tehnică;
b) execuţia lucrărilor de teren şi birou;
c) întocmirea documentaţiilor.
Art. 28. Proprietarul răspunde pentru cunoaşterea, indicarea limitelor imobilului şi
conservarea acestora, precum și pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate a tuturor
actelor/documentelor pe care le deține cu privire la imobil.
Art. 29. (1) Persoana autorizată răspunde pentru măsurarea imobilului indicat de proprietar,
pentru corectitudinea întocmirii documentaţiei și corespondenţa acesteia cu realitatea din
teren şi cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziţie de proprietar. În
cazul trasărilor, persoana autorizată răspunde pentru materializarea limitelor imobilului în
concordanţă cu documentaţia cadastrală.
(2) Persoana autorizată este obligată să execute măsurătorile la teren. Toate paginile din
documentație vor fi numerotate, iar documentele tehnice vor fi însușite de persoana
autorizată prin ștampilă și semnătură.

Page 23 of 58
(3) În cazul imobilelor aflate la prima înregistrare pentru care nu se poate realiza
identificarea amplasamentului şi limitele acestora în conformitate cu actele de proprietate,
persoana autorizată nu întocmește documentația cadastrală.
Art. 30. Întocmirea documentaţiilor cadastrale, recepţia şi înscrierea în cartea funciară pe
flux integrat (flux integrat – procesare cererii atat de către serviciul cadastru, cât și de
serviciul publicitate imobiliară;) de cadastru și carte funciară presupune parcurgerea
următoarelor etape:
a) identificarea amplasamentului imobilului de către proprietar, indicarea limitelor
acestuia persoanei autorizate şi documentarea tehnică;
b) executarea măsurătorilor;
c) întocmirea documentației cadastrale;
d) înregistrarea cererii la oficiul/biroul teritorial;
e) recepția documentației cadastrale;
f) înscrierea în cartea funciară a dreptului real asupra imobilului.
Art. 31. Întocmirea documentaţiilor cadastrale şi înscrierea în cartea funciară
pe flux întrerupt (flux întrerupt – procesarea cererii doar de către serviciul cadastru, sau
doar de serviciul de publicitate imobiliară;) presupune parcurgerea etapelor prevăzute la
articolul anterior, cu precizarea că recepţia documentaţiilor se finalizează cu transmiterea
referatului către compartimentul registratură care îl comunică persoanei autorizate sau
beneficiarului, urmând ca înscrierea în cartea funciară să se efectueze după întocmirea
actului autentic. De asemenea, compartimentul registratură va înregistra referatul în RGI
pentru efectuarea notării în cartea funciară a recepţiei cadastrale, a propunerii de alipire ori
de dezlipire. Documentaţiile cadastrale pe flux întrerupt se referă la operațiuni de
dezlipire/alipire teren sau apartamentare/subapartamentare condominiu și la cele de
atribuire număr cadastral în conformitate cu protocoalele de colaborare.
Art. 32. În documentațiile cadastrale/topografice coordonatele imobilelor vor fi prezentate
în sistem național de referință.
Art. 33. (1) Identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuţiei lucrărilor
și constă în:
a) pentru imobilele care fac obiectul primei înscrieri, proprietarul împreună cu persoana
autorizată procedează la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau
convenţionale, în vederea efectuării măsurătorilor;
b) pentru imobilele care fac obiectul unor acte şi fapte juridice ulterioare primei
înscrieri, proprietarul împreună cu persoana autorizată verifică şi validează amplasamentul
conform datelor tehnice. Această verificare se realizează pe baza documentelor existente,
respectiv a documentaţiilor cadastrale, extraselor de carte funciară pentru informare,
planurilor de amplasament şi delimitare, planuri de carte funciară sau hărți cadastrale, etc.
(2) Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilelor înregistrate în sistemul
integrat de cadastru şi carte funciară se face, la cerere, şi constituie obiectul unei lucrări
ulterioare, care se finalizează printr-un proces – verbal de trasare și predare a
amplasamentului, semnat de către persoana autorizată şi de către proprietar.
Art. 34. Documentarea tehnică constă în:
a) analizarea situaţiei existente, conform datelor şi documentelor deţinute de proprietar, în
relație cu elementele existente în teren;
b) solicitarea de informaţii actualizate, din baza de date a oficiului teritorial/biroului
teritorial.

Page 24 of 58
Art. 35. (1) Solicitarea de date şi informaţii aflate în baza de date a oficiului/biroului teritorial,
se realizează prin înregistrarea, în prealabil, a unei cereri de informaţii sau prin accesarea
portalului destinat autorizaţilor.
(2) În cazul în care imobilul, care face obiectul documentaţiei, este limitrof cu unul sau mai
multe imobile înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, persoana autorizată
solicită, iar oficiul/biroul teritorial îi pune la dispoziţie, punctele determinate pe limita comună
a acestora. Persoana autorizată are obligaţia să verifice punctele de pe limita comună,
să confirme corectitudinea acestora şi să le utilizeze, dacă acestea sunt corect determinate.
Dacă se constată neconcordanţe, erori sau greşeli, ori se impun unele concluzii cu privire
la utilizarea acestor date, ele vor fi explicate şi argumentate în memoriul tehnic.
(3) Pentru realizarea planului parcelar, oficiile teritoriale vor pune la dispoziţia
executantului, cu titlu gratuit, în baza solicitării de informaţii:
a) lista titlurilor de proprietate;
b) extrasul de plan cadastral de carte funciară în format digital, fişiere .cpxml sau .dxf,
ori copii ale planurilor de amplasament şi delimitare recepţionate, acolo unde informația nu
există în format digital;
c) planuri parcelare existente;
d) schiţe sau orice alte documente deţinute în arhiva oficiului teritorial şi care ar putea
ajuta la realizarea planului parcelar;
e) lista cuprinzând numărul de carte funciară și numerele cadastrale alocate imobilelor
situate în tarlaua respectivă.
(4) Pentru realizarea planului de încadrare în tarla, oficiile teritoriale vor pune la dispoziţia
persoanelor autorizate, cu titlu gratuit, în baza solicitării de informaţii, următoarele date:
a) extrasul de plan cadastral de carte funciară în format digital, fişiere .cpxml, sau .dxf,
sau copii ale planurilor de amplasament şi delimitare recepţionate, acolo unde informația nu
există în format digital;
b) limitele tarlalei în format .dxf, determinată prin măsurători, dacă există în arhivă. În
situaţia în care oficiul teritorial nu poate furniza această informaţie, persoana
autorizată va determina limita tarlalei prin măsurători.
(5) Oficiul teritorial are obligaţia de a pune la dispoziţia persoanei autorizate informaţiile
deţinute în arhivă, necesare realizării planului parcelar.
Art. 36. (1) Execuţia lucrărilor de teren și birou, constă în:
a) alegerea metodei de lucru;

b) execuţia măsurătorilor pentru realizarea reţelelor de îndesire şi ridicare, ridicarea

detaliilor planimetrice cadastrale aflate pe limita şi în interiorul imobilului, culegerea
atributelor, verificări şi validări ale datelor existente. În funcție de metodele și mijloacele de
măsurare utilizate persoana autorizată va face dovada efectuării măsurătorilor, prin carnetul
de teren, schița rețelei, descrierea punctelor noi de îndesire și de ridicare, rapoarte GPS,
măsurători în format RINEX, rapoarte referitoare la preciziile determinate. Toate informațiile și
datele rezultate din măsurători trebuie arhivate de persoana autorizată, care este obligată să
le prezinte la solicitarea oficiului teritorial. Dacă persoana autorizată nu prezintă informațiile
solicitate, se prezumă că aceasta nu a efectuat măsurători la teren;
c) analizarea de către persoana autorizată a limitelor imobilelor indicate de către
proprietar, în concordanţă cu actele de proprietate, informațiile preluate de la oficiul teritorial
și măsurătorile efectuate. Natura împrejmuirilor se va menționa în planul de
amplasament și delimitare la punctul "A. Date referitoare la teren", la rubrica observații;

Page 25 of 58
d) determinarea de către persoana autorizată a elementelor fixe existente la teren, din
interiorul și vecinătatea imobilului și reprezentarea acestora pe planul de amplasament și
delimitare în format analogic. Parcelele componente ale imobilului care au diferite categorii
de folosinţă se pot determina și prin metode expeditive, asigurându-se închiderea pe
suprafaţa imobilului şi se reprezintă pe planul de amplasament şi delimitare prin linii
întrerupte şi coduri. În interiorul imobilului vor fi reprezentate numai parcelele care au
categoriile de folosinţă în suprafaţă mai mare de 50 mp în intravilan și mai mare de 300 mp
în extravilan. Pentru construcţiile situate în interiorul imobilelor se vor determina limitele
construcţiilor permanente la nivelul solului. Valorile suprafeţelor se rotunjesc la metru
pătrat. Nu se vor crea imobile cu suprafețe sub 100 mp, cu excepţia:
- imobilelor pe care sunt amplasaţi stâlpii de transport energie electrică;
- imobilelor rezultate din dezlipiri/alipiri în vederea efectuării de investiţii;
- imobilelor create în vederea alipirii la alte imobile; acest fapt se va menționa în
cartea funciară a imobilului ce se dezlipește, la rubrica „Observații”;
- altor excepţii prevăzute de legile speciale.

Suprafața utilă a încăperilor din unitățile individuale se determină cu două zecimale.

i) prelucrarea datelor;
j) întocmirea documentaţiei în format analogic şi digital.
(2) Erorile admise sunt:
a) Eroarea de identificare a punctului de contur:
- în cazul imobilelor împrejmuite ± 10 cm;
- în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 30 cm.
b) Eroarea poziţiei reciproce a punctelor de contur ale imobilelor ± 10 cm.

(3) Eroarea de poziţie absolută a punctelor, incluzând erorile menţionate la alineatul (2) şi
erorile punctelor reţelei geodezice de sprijin, nu va depăşi:
- în cazul imobilelor împrejmuite ± 20 cm;
- în cazul imobilelor neîmprejmuite ± 40 cm.
(4) Erorile menţionate la alineatele precedente nu vor genera suprapuneri ale imobilelor din
sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Reprezentarea grafică a limitei comune este
unică.

9. Categoriile de lucrări pentru care se execută recepţia de către oficiul de cadastru şi

publicitate imobiliară.

Art. 259. (1) Recepţia lucrărilor de specialitate are ca scop verificarea îndeplinirii condiţiilor
de execuţie impuse de normativele, metodologiile şi instrucţiunile elaborate de Agenţia
Naţională, a standardelor tehnice în vigoare şi a avizelor eliberate.
(2) Recepţia lucrărilor de specialitate se realizează pentru toate lucrările de măsurători
terestre, cartografie, cadastru, geodezie, fotogrammetrie.
Art. 260. Recepţia lucrărilor de specialitate se realizează de oficiul teritorial, în cazul
lucrărilor care privesc teritoriul unui singur judeţ, sau de Agenţia Naţională/CNC, în cazul
lucrărilor care privesc teritoriul mai multor judeţe.
Art. 261. Documentaţia topografică este ansamblul pieselor tehnice care se anexează cererii
de avizare / recepţie a lucrărilor de topografie.
Art. 262. Documentațiile topografice sunt:

Page 26 of 58
a) planurile topografice, care stau la baza întocmirii planurilor urbanistice generale, al
planurilor urbanistice zonale, al planurilor urbanistice de detaliu;
b) planurile topografice necesare întocmirii documentaţiei de autorizare a lucrărilor de
construire şi de desfiinţare;
c) planurile şi hărţile analogice sau digitale;
d) documentaţiile topografice, întocmite conform Hotărârii Guvernului nr. 834/1991, cu
modificările şi completările ulterioare;
e) planul de amplasament si delimitare al expertizelor judiciare în specialitatea
topografie, geodezie şi cadastru, la solicitarea instanţelor de judecată.
Art. 263. Documentaţia topografică pentru recepţia suportului topografic al PUG, cuprinde:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifelor legale;
c) cererea de recepţie;
d) copia avizului de începere a lucrării;
e) inventarul de coordonate ale punctelor de inflexiune ce vor defini limita
intravilanului propus, în format digital, obţinute în urma măsurătorilor sau a ortofotoplanului;
f) calculul analitic al suprafeței unității administrativ-teritoriale, precum și al suprafeței
existente și propuse a fiecăruia dintre intravilanele componente;
g) memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, instrumente utilizate,
prelucrarea şi modul de stocare, organizare şi reprezentare a datelor, preciziile obţinute,
suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale (în ha), suprafaţa intravilanului existent şi propus,
calculată din coordonatele punctelor de contur;
h) descrierea limitei intravilanului propus, în format analogic şi digital;
i) planul topografic (în format analogic şi digital – dxf) la o scară convenabilă (scara
1:5.000 - 1:1.000 sau, în cazuri speciale, 1:10.000), astfel încât să cuprindă limita
unităţii administrativ-teritoriale, limita vechiului intravilan, propunerea pentru limita
intravilanului nou;
j) fișierul .cpxml.
Art. 264. Documentaţia pentru recepţia suportului topografic al PUZ, cuprinde:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifelor legale;
c) cererea de recepţie;
d) copia avizului de începere a lucrării;
e) certificatul de urbanism pentru aprobarea investiţiei;
f) inventarul de coordonate ale punctelor de inflexiune care definesc limita puz- ului, în
format digital;
g) calculul analitic al suprafeţei delimitate prin puz;
h) memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, instrumente utilizate,
prelucrarea şi modul de stocare, organizare şi reprezentare a datelor, preciziile obţinute,
suprafaţa pe care se execută lucrarea (în ha);
i) planul topografic (în format analogic şi digital - dxf), scara 1:5.000-1:500, pe care se
vor evidenţia limitele puz- ului şi limitele imobilelor din interiorul puz cărora le-au fost
acordate numere cadastrale;
j) planul de încadrare în zonă, la o scară convenabilă, pe care se va evidenţia limita puz
faţă de limita intravilanului existent, în cazul puz- urilor executate în extravilan;
k) fișierul .cpxml.
Art. 265. Documentaţia pentru recepţia suportului topografic al PUD, cuprinde:
a) borderoul;

Page 27 of 58
b) dovada achitării tarifelor legale;
c) cererea de recepţie;
d) copia avizului de începere a lucrării, după caz;
e) certificatul de urbanism pentru aprobarea investiţiei;
f) inventarul de coordonate ale punctelor de inflexiune care definesc limita pud- ului, în
format digital;
g) calculul analitic al suprafeţei delimitate prin pud;
h) memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, instrumente utilizate,
prelucrarea şi modul de stocare, organizare şi reprezentare a datelor, preciziile obţinute,
suprafaţa pe care se execută lucrarea (în ha);
i) planul topografic (în format analogic şi digital - dxf) întocmit la scara 1:5.000-1:500 pe
care se vor evidenţia limitele pud- ului şi limitele imobilelor din interiorul pud cărora le-au fost
acordate numere cadastrale;
j) planul de încadrare în zonă la scara 1:5.000-1:10.000;
k) fișierul .cpxml.

Art. 266. (1) Documentația anexată la solicitarea recepției planului topografic necesar
întocmirii documentației de autorizare a lucrărilor de construire sau desființare:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifelor legale;
c) cererea de recepţie;
d) copia avizului de începere a lucrării, după caz;
e) copia extrasului de carte funciară pentru informare;
f) copia certificatului de urbanism;
g) inventarul de coordonate al imobilului în format digital;
h) calculul analitic al suprafeţelor;
i) memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, preciziile obținute, date
referitoare la imobil, suprafața pe care se execută lucrarea, date referitoare la situația
existentă și la cea propusă, specificarea modului de materializare a limitelor;
j) planul de încadrare în zonă la scara 1:5.000-1:10.000;
k) planul topografic (în format analogic și digital - format .dxf) la scara 1:5.000-1:100,
după caz, care va cuprinde reprezentarea reliefului pentru zona supusă investiției;
l) fișierul .cpxml pentru zona supusă investiției.

(2) Pentru imobilele aparţinând domeniului public sau privat al UAT- ului/judeţ ului/statului
care nu sunt înscrise în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară, la recepţia
planurilor topografice necesare întocmirii documentaţiei de autorizare a lucrărilor de
construire/ desfiinţare şi la recepţia planurilor aferente studiilor de fezabilitate, nu se solicită
extrasul de carte funciară şi certificatul de urbanism. În cazul identificării unor suprapuneri
cu imobile înregistrate în baza de date grafice, recepția se efectuează cu menționarea
suprapunerii pe planul recepționat și în procesul verbal de recepţie. Planul topografic supus
recepţiei va purta semnătura şi ştampila deţinătorului legal al terenului şi menţiunea „Certific
amplasamentul”.
(3) La recepţia planurilor topografice necesare întocmirii documentaţiei de autorizare a
lucrărilor de construire pentru lucrările de utilitate publică, care fac obiectul Legii energiei
electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nu se
solicită extrasul de carte funciară şi certificat de urbanism. Pe planul topografic recepţionat,
oficiul teritorial va face menţiunea „Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute asupra

Page 28 of 58
proprietăţilor private se face pe baza convenţiilor cadru, încheiate potrivit prevederilor Legii
energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012”.
Art. 270. (1) Recepţia lucrărilor de specialitate presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) analiza generală, urmărindu-se respectarea prevederilor avizului şi a modului de
îndeplinire a acestora;
b) verificarea lucrărilor de teren, dacă se impune;
c) verificarea lucrărilor de birou;
d) recepţia şi integrarea datelor în baza de date.
(2) Prin verificarea lucrărilor de teren se urmăreşte:
a) modul de materializare şi de amplasare a punctelor reţelelor geodezice/de îndesire/ de
ridicare;
b) corespondenţa conţinutului produselor cartografice cu realitatea din teren;
c) gradul de precizie al elementelor determinate în teren. (3) Prin verificarea lucrărilor de
birou se urmăreşte:
a) modul de utilizare a datelor iniţiale pentru realizarea lucrării de specialitate;
b) calitatea şi corectitudinea operaţiunilor, a măsurătorilor şi a calculelor;
c) calitatea produselor şi a documentelor finale, din punct de vedere al conţinutului, al
formei de prezentare şi al gradului de precizie.
Art. 273. (1) Recepţia elementelor de geodezie, de cartografie şi de cadastru din lucrările de
specialitate pentru realizarea sistemelor informaţionale specifice domeniului de activitate
urmăreşte şi asigurarea condiţiilor tehnice pentru integrarea datelor în baza de date a
Agenţiei Naţionale.
(2) În cazul în care suprafaţa şi complexitatea lucrărilor de specialitate impun finalizarea
lucrărilor în termene care depăşesc 12 luni, se admite şi efectuarea de recepţii parţiale, dar
numai pe faze de lucrări încheiate, finalizate cu documentaţii, care pot fi preluate pentru a fi
integrate în baza de date a Agenţiei Naţionale.
Art. 274. (1) Recepţia conţinutului topografic al documentelor cartografice analogice sau
digitale destinate uzului public se referă la recepţia oricărei reprezentări cartografice, hartă
sau plan a/al teritoriului României sau a/al unei părţi a acestuia, realizată ca atare sau
inclusă în atlase, ghiduri şi/sau reviste, indiferent de suportul pe care este realizată, de
modul de vizualizare şi de sistemul de referinţă şi de coordonate utilizat.
(2) Recepţia documentelor cartografice de uz public urmăreşte conformitatea reprezentării
cartografice cu realitatea, limitele administrative, sursele de date cu conţinut topografic şi
modul de utilizare a acestora în cadrul documentului cartografic.
Art. 275. (1) Documentele cartografice destinate uzului public se difuzează numai după
efectuarea recepţiei acestora.
Art. 276. (1) Pentru recepţia planului topografic, suport al documentaţiei de urbanism,
documentaţia se depune la oficiul teritorial. Planul topografic recepționat stă la baza
întocmirii documentației ce se realizează ulterior de proiectant, în vederea obținerii
autorizației de construire/desființare.
(2) Anterior solicitării recepției planului de situație în vederea emiterii autorizației de
construire pentru imobilul - teren înscris în evidențele de cadastru și carte funciară fără
geometrie, se solicită actualizarea informațiilor tehnice, pentru integrarea geometriei
imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în vederea evitării
suprapunerilor și a edificării construcțiilor pe amplasamente greșite.
Art. 279. (1) Suportul topografic al planului urbanistic general supus recepției conține limita
intravilanului din arhiva oficiului teritorial și cea propusă prin planul urbanistic general,
cu integrarea limitelor imobilelor înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară și a

Page 29 of 58
planurilor parcelare întocmite în baza legilor de restituire a proprietății, recepționate de către
oficiul teritorial.
(2) Limita intravilanului existentă pe suportul topografic aferent planului urbanistic
general/planului urbanistic zonal, recepţionat de către oficiul teritorial, devine oficială şi este
introdusă în baza de date a oficiilor teritoriale după aprobare prin hotărâre a consiliului local a
planului urbanistic general/planului urbanistic zonal.

10. Condiţii de autorizare pentru persoane fizice.

Ordinul 107/2010
Art. 1 (3) Calitatea de persoană autorizată se obţine prin emiterea de către ANCPI, sau de
către OCPI, a certificatului de autorizare, act ce dovedeşte competenţa tehnică şi însuşirea
reglementărilor legale în vigoare a persoanelor fizice şi juridice care pot să realizeze şi să
verifice lucrări de specialitate
Art. 3 (1) Autorizarea are ca scop asigurarea premiselor pentru desfăşurarea activităţilor de
specialitate în condiţiile îndeplinirii cerinţelor tehnice şi calitative prevăzute în regulamentele,
instrucţiunile şi normele tehnice elaborate de ANCPI.
(2) Prin autorizare se atestă capacitatea tehnico-profesională a persoanelor fizice sau juridice
să execute lucrări de specialitate
(3) Atestarea capacităţii tehnico-profesionale se realizează prin verificarea nivelului de
pregătire profesională şi a posibilităţilor tehnice de executare a lucrărilor de specialitate ale
persoanelor fizice şi juridice care solicită autorizarea.
Art. 4 (1) Autorizarea persoanelor fizice se solicită şi se acordă pentru una dintre categoriile
A, B, C, D sau E.
(7) ANCPI/OCPI, după caz, organizează gratuit, la cerere, programe de pregătire
profesională cu angajaţii unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea autorizării în categoria
E
Art. 5 - Pot solicita autorizarea persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de studii şi de
vechime stabilite pentru una dintre categoriile A, B, C, D sau E, prevăzute în anexa nr. 1

Categoria de Vechimea minimă

Studii Domeniul
autorizare în specialitate (ani)
Studii universitare de Geodezie, cadastru, topografie,
D SUL 7
licență cartografie, topografie minieră
Geodezie, cadastru, topografie,
SUL 3
Studii universitare de cartografie, topografie minieră
A licență / Studii superioare Geodezie, cadastru, topografie,
de scurtă durată SSSD cartografie, topografie minieră sau 5
studii echivalente
Geodezie, cadastru, topografie,
SUL 2
Studii universitare de cartografie, topografie minieră
licență / Studii superioare Geodezie, cadastru, topografie,
de scurtă durată SSSD cartografie, topografie minieră sau 3
studii echivalente
B Cadastru, topografie, cartografie,
Studii postliceale - 4
topografie minieră
Cadastru, topografie, cartografie,
Studii medii de specialitate - 4
topografie minieră
Studii de reconversie SUL, Cadastru, topografie, cartografie,
3
profesională SSSD topografie minieră
C Studii universitare de SUL Cadastru, topografie, cartografie, 1
licență / Studii superioare topografie minieră

Page 30 of 58
 Alte specialități + 3 semestre în
specialitățile cadastru, topografie, 2
cartografie
de scurtă durată
Cadastru, topografie, cartografie,
SSSD topografie minieră sau studii 1
echivalente
Cadastru, topografie, cartografie,
2
topografie minieră
Studii postliceale -
Alte specialități + cursuri de
3
reconversie profesională
Cadastru, topografie, cartografie,
Studii medii de specialitate - 3
topografie minieră
Studii de reconversie SUL, Cadastru, topografie, cartografie,
2
profesională SSSD topografie minieră
Cursuri de pregătire profesională
E Minim studii medii - organizate / recunoscute de
ANCPI / OCPI
SUL - studii universitare de licenţă
SSSD - studii superioare de scurtă durată
Art. 6 - În vederea obţinerii autorizării, persoana fizică, cetăţean român, prezintă un dosar de
autorizare la ANCPI sau OCPI, după caz, care cuprinde următoarele documente:
- cerere-tip pentru autorizare, conform anexei nr. 2;
- curriculum vitae, conform anexei nr. 3;
- listă a lucrărilor de specialitate realizate şi a celor la care a participat, specificând:
denumirea lucrării, zona în care aceasta este amplasată, perioada de execuţie, suprafaţa
aproximativă a lucrării, tipul lucrării;
- diplome de studii, titluri ştiinţifice, cursuri de pregătire şi perfecţionare;
- documente de atestare a experienţei profesionale, cum ar fi: carnet de muncă actualizat,
vizat pentru conformitate, adeverinţe, astfel încât să poată fi făcută echivalarea cu
categoriile de autorizare prevăzute la art. 4;
- certificat de cazier judiciar, în copie;
- certificat de cazier fiscal, în copie;
- chitanţă pentru plata taxei de autorizare, în copie;
- copie de pe buletinul de identitate sau de pe cartea de identitate, după caz.
Art. 9 - (1) Sunt autorizate la cerere, fără examinare, cu plata taxei legale pentru categoria D,
persoanele fizice române care au studii universitare de licenţă în specialităţile geodezie,
topografie sau cadastru şi care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
- au titlul de doctor în domeniul ştiinţelor inginereşti în oricare dintre specialităţile: geodezie,
cartografie, cadastru, topografie, fotogrammetrie sau teledetecţie;
- au atestat de cercetător ştiinţific principal, gradul 1, consilier categoria A, clasa I, gradul 1,
expert categoria A, clasa 1, gradul 1, inginer gradul 1, inginer proiectant gradul IA,
cartograf gradul 1, cu o vechime în domeniile de specialitate de minimum 10 ani.
Art. 10 - (1) Dosarele de autorizare pentru categoriile A şi D se depun la sediul ANCPI, iar
pentru categoriile B, C şi E, la sediul OCPI.
Art. 17 - (1) Examenul de autorizare constă în două probe: o probă scrisă şi o probă
practică/interviu, în funcţie de categoria de autorizare solicitată.
(2) Promovarea examenului se va face cu nota minimă 7, rezultată din media aritmetică a
notelor obţinute la cele două probe, nota minimă de promovare a fiecărei probe fiind 5.

11. Tipuri de lucrări ce pot fi executate de către persoanele autorizate.

Ordinul 107/2010
Page 31 of 58
 Art. 4 (5)
- executarea şi verificarea, în cadrul procesului de control intern al calităţii, a lucrărilor
din categoria A;
- proiectarea, executarea şi completarea reţelelor geodezice de referinţă;
- proiectarea şi realizarea lucrărilor de fotogrammetrie.
Art. 4 (2)

- proiectarea şi realizarea reţelelor de sprijin pentru lucrările de specialitate;

Categoria D

- proiectarea şi realizarea lucrărilor de cadastru general;

- realizarea şi actualizarea hărţilor
Cat egoria B Art. 4 (3)

- întocmirea planurilor de situaţie necesare studiilor şi proiectelor din domeniul

construcţiilor, al urbanismului, al amenajării teritoriului, delimitarea unităţilor-
Cat egoria A

administrativ teritoriale;
- executarea măsurătorilor necesare realizării sau actualizării sistemelor
informaţionale specifice domeniului de activitate;
- întocmirea documentaţiilor topografice privind stabilirea şi evaluarea
terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat,
potrivit legii;
- executarea măsurătorilor şi a lucrărilor tehnice necesare întocmirii
documentaţiilor privind exproprierea pentru utilitate publică;
- proiectarea şi realizarea reţelelor de îndesire pentru lucrări de specialitate;
- trasarea şi materializarea pe teren a limitelor imobilelor şi a construcţiilor.
- întocmirea planurilor de amplasament şi delimitare;
Categoria C

- întocmirea planurilor de situaţie necesare studiilor de

prefezabilitate sau fezabilitate de interes local;
- întocmirea planurilor parcelare;
- întocmirea documentaţiilor de scoatere sau reintroducere
Art. 4 (4)

din circuitul agricol a terenurilor;

- executarea lucrărilor topografice necesare punerii în posesie
a titularilor prevăzuţi de legile fondului funciar.
- Persoanele fizice autorizate în categoria E pot executa
lucrări de specialitate numai la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale la care sunt angajate. Lucrările pe
Categoria E Art.4 (6)
care le pot executa sunt: planuri parcelare, planuri de
situaţie pentru studii de prefezabilitate şi/sau fezabilitate şi
pentru reţele edilitare locale.

12. Drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice autorizate.

Art. 23 - (1) Persoanele fizice autorizate au următoarele drepturi:

- să desfăşoare activităţi în domeniul cadastrului, al geodeziei, al topografiei şi al
cartografiei;
- să acorde asistenţă tehnică în cadrul categoriilor de lucrări în care au primit autorizarea;
- să perceapă onorarii pentru activităţile de specialitate desfăşurate;
- să îşi susţină la recepţie lucrările de specialitate executate;
- să depună şi să ridice în numele beneficiarului lucrării de specialitate documentaţiile
înregistrate la OCPI/ANCPI, în vederea avizării/recepţiei;
- să participe la licitaţii;
- să deţină şi să folosească ştampila;
- să se constituie în asociaţii profesionale, potrivit reglementărilor legale în vigoare;
- să solicite şi să primească date şi informaţii din arhiva OCPI/ANCPI, necesare executării
lucrărilor de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

Page 32 of 58
 - să acorde asistenţă tehnică, consultanţă şi să verifice lucrările realizate de persoane
autorizate pentru categoriile A, B sau C, în cazul persoanelor fizice autorizate în categoria
D;
- să ceară în numele beneficiarului lucrării de specialitate efectuarea oricărui serviciu de
către ANCPI/OCPI, dacă este împuternicit de acesta;
- să refuze motivat realizarea unor lucrări de specialitate, ca urmare a solicitării în scris a
beneficiarului. Refuzul se formulează în scris, se înregistrează în registrul de evidenţă a
lucrărilor realizate/refuzate şi se transmite solicitantului.
(2) Persoanele fizice autorizate în categoria E nu beneficiază de drepturile prevăzute la alin.
(1) lit. c), f), k) şi l).
Art. 24 - (1) Persoanele fizice autorizate au următoarele obligaţii:
- să respecte standardele, metodologiile, normele, regulamentele şi instrucţiunile elaborate
de ANCPI, precum şi celelalte dispoziţii legale în vigoare;
- să încheie convenţie cu beneficiarul pentru executarea lucrărilor de specialitate, conform
prevederilor legale în vigoare;
- să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de specialitate
realizate/refuzate şi un registru de evidenţă a lucrărilor verificate, după caz, conform
anexei nr. 7;
- să anunţe în scris, în termen de 15 zile, ANCPI/OCPI despre orice modificare a domiciliului
fiscal şi a datelor de contact înscrise în evidenţele acestora;
- să pună la dispoziţia persoanelor împuternicite de ANCPI sau OCPI datele necesare
pentru verificarea activităţii la categoriile de lucrări în care au fost autorizate, precum şi
registrele de evidenţă a lucrărilor realizate/verificate;
- să realizeze numai lucrări de specialitate din domeniile în care sunt autorizate;
- să nu pretindă sau să nu încaseze alte onorarii decât cele stabilite potrivit legii şi
regulamentelor ANCPI;
- să păstreze minimum 3 ani lucrările de specialitate avizate/recepţionate de către
OCPI/ANCPI, pe care să fie menţionate numărul de înregistrare la OCPI/ANCPI şi
numărul de ordine din registrul propriu de evidenţă a lucrărilor şi adresele de motivare
pentru lucrările refuzate;
- să se prezinte, în urma convocării, la sediul ANCPI/OCPI, la data şi ora stabilite. Persoana
convocată, aflată în imposibilitate de a se prezenta, comunică OCPI în scris, în timp util,
motivul neprezentării, astfel ca întâlnirea să poată fi reprogramată;
- să refacă lucrările de specialitate executate, la solicitarea ANCPI/OCPI, în termenul
stabilit;
- să execute lucrări de specialitate cu aviz de execuţie şi pe bază de documente şi date
provenite din surse autorizate
- să nu aducă atingere probităţii şi prestigiului profesional;
- să nu refuze repetat şi nejustificat executarea de lucrări de specialitate şi să nu
condiţioneze încheierea convenţiilor pentru executarea lucrărilor de specialitate de
stipularea unor clauze inechitabile;
- să deţină certificat metrologic valabil pentru aparatura de măsurat utilizată, licenţe pentru
sistemul de programe pentru computere şi procedurile de aplicare a lor furnizate odată cu
computerul sau separat;
- să folosească ştampila numai pentru lucrările de specialitate executate în nume propriu.
(2) Persoanele fizice autorizate în categoria E nu au obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b),
c), g), m) şi o).
(3) Persoanele fizice autorizate nu pot executa lucrări de specialitate pe seama şi în numele
persoanei juridice neautorizate, cu excepţia persoanelor fizice autorizate în categoria E,

Page 33 of 58
 care pot executa lucrări de specialitate pentru unitatea administrativ-teritorială angajatoare -
primăria/consiliul local -, unde sunt angajate.
(4) Persoanele fizice autorizate angajate în cadrul persoanelor juridice autorizate
completează în registrul de evidenţă a lucrărilor realizate/refuzate şi în registrul de evidenţă
a lucrărilor verificate atât lucrările de specialitate executate în nume propriu, cât şi lucrările
executate în numele persoanei juridice.
(5) Persoanele fizice autorizate sunt supuse controlului de către ANCPI/OCPI o dată la 3
ani sau ori de câte ori este nevoie.
Art. 54 - (1) Persoanele fizice şi juridice autorizate sunt obligate să anunţe ANCPI/OCPI
degradarea, distrugerea sau pierderea certificatului de autorizare ori a ştampilei în termen de
7 zile de la constatare.

13. Răspunderea juridică şi sancţionarea persoanelor fizice autorizate.

Art. 39 - (1) Persoanele fizice şi juridice autorizate răspund civil, disciplinar, penal, după caz,
pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor ce le revin, conform
prezentului regulament şi legilor în vigoare.
(2) Răspunderea disciplinară a persoanei fizice sau juridice autorizate nu exclude celelalte
forme de răspundere juridică.
(3) Răspunderea disciplinară a persoanelor fizice sau juridice autorizate poate fi angajată
în următoarele cazuri:
- nerespectarea dispoziţiilor legale, a metodologiilor, a normelor tehnice, a regulamentelor şi
a instrucţiunilor elaborate sau avizate de ANCPI
- executarea lucrărilor de specialitate fără aviz de execuţie sau pe bază de documente şi
date provenite din surse neautorizate;
- refuzul nejustificat de a executa lucrări de specialitate şi/sau condiţionarea încheierii
convenţiilor de stipularea unor clauze inechitabile;
- condiţionarea încheierii convenţiilor cu beneficiarii lucrărilor de specialitate prin clauze care
stipulează prestaţii suplimentare, care nu au legătură cu obiectul acestora sau care, deşi
au legătură, în alte condiţii, nu ar fi solicitate de beneficiar;
- perceperea unor onorarii care depăşesc onorariile stabilite în condiţiile Legii nr. 217/2007
pentru stabilirea criteriilor de bază a taxelor şi tarifelor aferente elaborării, analizei şi
verificării documentaţiilor cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor
agricole;
- săvârşirea oricăror fapte de natură să aducă atingere onoarei, probităţii şi prestigiului
profesional;
- neînregistrarea lucrărilor de specialitate/a solicitărilor în registrul de evidenţă a lucrărilor
realizate/refuzate.
Art. 40 - (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate persoanele fizice şi juridice sunt:
- avertisment;
- amendă de la 50 lei la 1.000 lei inclusiv;
- suspendarea certificatului de autorizare pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
- retragerea certificatului de autorizare.
Art. 41 - Persoanele fizice şi juridice autorizate sunt sancţionate cu avertisment în cazul
primei abateri, în situaţia în care nu se aplică sancţiunea suspendării sau a retragerii
certificatului de autorizare.
Art. 42 - (1) Persoana fizică autorizată este sancţionată cu amendă de la 50 lei la 500 lei
inclusiv, în următoarele cazuri:
- după primul avertisment;

Page 34 of 58
 - pentru neîndeplinirea oricărei obligaţii prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a), d), g), j), l), m) şi
n).
(2) Persoana fizică autorizată este sancţionată cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei
inclusiv, după aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) sau pentru încălcări ale oricăror
obligaţii prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. c), e), h), k) şi o).
Art. 45 - (1) Dreptul persoanelor fizice sau juridice de a realiza lucrări de specialitate se
suspendă în următoarele cazuri:
- când împotriva persoanei fizice sau juridice autorizate s-a dispus sancţiunea disciplinară
de suspendare a dreptului de a realiza lucrări de specialitate, pe o perioadă de la o lună la
3 luni;
- în caz de pierdere sau distrugere a certificatului de autorizare şi/sau a ştampilei, până la
refacerea acestora;
- în caz de incapacitate temporară de muncă, constatată în condiţiile legii, pe durata
existenţei acesteia;
- pe o perioadă de o lună, în caz de neplată a amenzii, după 30 de zile de la data
comunicării procesului-verbal de constatare;
- pe o perioadă de la o lună la 3 luni, în cazul neprezentării nemotivate la convocarea OCPI;
- pe o perioadă de o lună de la data constatării, în cazul nerespectării prevederilor art. 39
alin. (3) lit. d); g) pe o perioadă de 3 luni de la data constatării, pentru nerespectarea
prevederilor art. 24 alin. (1) lit. o). (2) Suspendarea durează până la încetarea cauzei care
a determinat-o.
(3) Prevederile alin. (1) lit. e) se aplică şi persoanelor juridice autorizate, care au angajate
persoane fizice sancţionate pentru lucrările de specialitate executate în numele persoanei
juridice autorizate.
(4) La identificarea unor modificări efectuate de persoana fizică sau juridică autorizată în
documentele recepţionate de OCPI/ANCPI, ulterior recepţiei, se aplică sancţiunea
suspendării certificatului pe o perioadă de 3 luni, indiferent de data constatării faptei.
(5) Întocmirea documentaţiilor fără executarea măsurătorilor la teren se sancţionează cu
suspendarea certificatului de autorizare pe o perioadă de 3 luni, indiferent de data
constatării faptei.
(6) În cazul executării lucrărilor de specialitate fără încheierea convenţiei de prestări de
servicii se aplică sancţiunea suspendării certificatului de autorizare pe o perioadă de o lună,
indiferent de data constatării faptei.
(7) În cazul neprezentării, fără motiv, la convocarea OCPI în legătură cu lucrările executate,
OCPI aplică sancţiunea suspendării certificatului pe o perioadă de la o lună la 3 luni.
Art. 46 - (1) Răspunderea disciplinară a persoanelor juridice autorizate este angajată pentru
faptele proprii, precum şi pentru actele săvârşite de persoanele fizice autorizate angajate.
(2) Pentru faptele proprii persoana juridică autorizată răspunde prin reprezentanţii săi legali.
Art. 47 - (1) Dreptul de a realiza lucrări de specialitate se retrage în următoarele cazuri:
- când împotriva persoanei autorizate se dispune sancţiunea disciplinară de retragere a
certificatului de autorizare;
- când se constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru a treia suspendare a dreptului de a
realiza lucrări de specialitate în ultimii 3 ani;
- când persoana autorizată execută lucrări de specialitate pentru categoriile de lucrări
pentru care nu este autorizată sau în perioada în care autorizarea este suspendată.
- Persoanele ale căror certificate de autorizare sunt retrase pot solicita o nouă autorizare
după 3 ani de la data retragerii acestora.
Art. 48 - (1) Certificatul de autorizare îşi încetează valabilitatea în următoarele cazuri:
- la cererea persoanei autorizate;

Page 35 of 58
 - în cazul depăşirii nejustificate a termenului de ridicare a certificatului de autorizare sau a
termenului de înaintare a specimenului de ştampilă, prevăzute în prezentul regulament;
- la decesul sau la declararea judecătorească a morţii;
- când persoana autorizată este condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă
definitivă şi irevocabilă în legătură cu activitatea sa;
- în cazul punerii sub interdicţie a persoanei autorizate prin hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă;
- în cazul încetării calităţii de persoană juridică.
(2) Certificatul de autorizare în categoria E este valabil pe perioada în care persoana fizică
este angajată, în baza unui contract de muncă/raport de serviciu, de către unitatea
administrativ-teritorială.
Art. 50 - (1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face astfel:
- amenda şi avertismentul se aplică prin procesul-verbal de constatare a abaterii disciplinare
încheiat de către persoanele împuternicite;
- suspendarea dreptului de realizare a lucrărilor de specialitate se aplică la propunerea
persoanelor împuternicite care au constatat abaterea, avizată de inginerul-şef al
OCPI/directorul Direcţiei de cadastru, prin decizie a directorului OCPI sau prin ordin al
directorului general al ANCPI, după caz.
(2) Sancţiunea se aplică de OCPI în cazul în care abaterea disciplinară se realizează pe
raza teritorială de competenţă a acestuia, indiferent de emitentul certificatului de
autorizare.
(3) Retragerea certificatului de autorizare se face la propunerea directorului OCPI prin
ordin al directorului general al ANCPI.
Art. 51 - Împotriva ordinului sau a deciziei de sancţionare partea nemulţumită poate face
contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ
competentă, potrivit legii.
Art. 52 - Pe durata suspendării dreptului de executare a lucrărilor de specialitate sau a
retragerii certificatului de autorizare persoanele fizice şi juridice autorizate nu au dreptul să
facă uz de certificatul de autorizare şi de ştampilă, acordate de ANCPI, respectiv de OCPI.
Încălcarea prevederilor acestui articol constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legilor
în vigoare.

14. Punerea În posesie a proprietarilor şi emiterea titlurilor de proprietate.

Este reglementată prin Art. 33 din HG 890/2005

(1) Delimitarea şi parcelarea pe proprietari se fac pe baza hărţilor şi planurilor de situaţie la
zi din cadrul actualei unităţi administrativ-teritoriale.
(2) La parcelarea terenului în sisteme de irigaţii se va ţine seama de metoda de udare cu
echipamentele existente şi de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea
corectă şi raţională a acestora.
(3) Astfel, în cazul irigaţiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu
mutare manuală, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafaţă
deservită de un hidrant.
(4) La stabilirea limitelor loturilor se recomandă ca latura mică să fie pe antenă, latura
mare să fie egală cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafaţa parcelei să coincidă cu suprafaţa
deservită de o aripă de ploaie sau cu un multiplu al acestei suprafeţe.
(5) Pentru proprietăţile de mici dimensiuni utilizarea raţională a sistemului de irigaţii,
respectiv a suprafeţei deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu
acces la sursa de apă.

Page 36 of 58
 (6) Pentru ca suprafeţele prevăzute să fie irigate prin scurgere la suprafaţă (brazde, fâşii)
se vor avea în vedere orografia terenului, posibilitatea aplicării udării pe întreaga suprafaţă şi,
respectiv, modalităţile de evacuare a apei în exces.
(7) Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăţilor se vor
lua în considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atât
exploatarea agricolă, cât şi întreţinerea lucrărilor hidroameliorative.
(8) Pe terenurile în pantă, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de
combatere a eroziunii solului existente (terase, banchetă, benzi înierbate, reţeaua de
regularizare a scurgerii apei de pe versanţi, drumuri agricole şi alte lucrări).
(9) Când nu sunt executate lucrări de combatere a eroziunii solului delimitarea parcelelor
se va face, pe cât posibil, cu latura lungă în sensul curbelor de nivel, astfel încât să permită
executarea lucrărilor de pregătire a solului pentru însămânţări, precum şi întreţinerea
culturilor prăşitoare pe direcţia curbelor de nivel, în scopul prevenirii şi combaterii eroziunii
solului.
(10) Delimitarea zonelor de protecţie aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, inclusiv
celor de gospodărire a apelor, se va face cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi conform normelor legale în
vigoare.
Art. 34 - (1) Punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptăţite, pe bază de
măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către specialişti în
măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi
cadastru general. În situaţia în care volumul lucrărilor depăşeşte posibilităţile de lucru ale
comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de către specialişti în măsurători
topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru
general ai agenţilor economici. Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi
puse de către comisii, în posesie, provizoriu, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii
comisiei judeţene, până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
După pronunţarea hotărârii judecătoreşti, punerea în posesie se va face ţinându-se seama
de dispoziţiile acesteia.
(2) În cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile
amplasamente ale proprietarilor deposedaţi, iar proprietarii vecini recunosc limitele acestor
proprietăţi pe toate laturile, comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor
proprietăţii, formulată în scris, întocmeşte planurile parcelare şi înaintează în termen de 10
zile documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, pentru
eliberarea titlurilor de proprietate.
(3) Din rezerva constituită potrivit legii comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor
putea atribui în completare terenuri, dacă din hotărârea judecătorească rezultă aceasta.
(4) Punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor
prevăzute în anexa nr. 19, şi prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se
înmânează proprietarului împreună cu schiţa terenului.
(5) În acest scop autorităţile comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor
încunoştinţa în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în localitate sau
în alte localităţi şi cărora li s-a restabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea
loc punerea în posesie. Pentru persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în localitate
autorităţile comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor afişa la sediul lor data
punerii în posesie, utilizând totodată orice alte mijloace de comunicare.

Page 37 of 58
 (6) Persoanele care din diferite motive sunt în imposibilitate de a se prezenta la data
punerii în posesie pot împuternici prin procură specială şi autentică, cu menţiunea expresă
"Pentru punere în posesie", alte persoane, care vor semna procesul-verbal de luare în
primire a terenului.
(7) La înmânarea titlurilor de proprietate cheltuielile ocazionate de expedierea
încunoştinţărilor vor fi achitate, pe bază de chitanţă, de persoanele care primesc titlurile.
(8) Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau borne care se asigură de fiecare proprietar.
Art. 35 - (1) În temeiul art. III alin. (11) din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi
completările ulterioare, comisiile locale, în termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a
prezentului regulament, vor sesiza comisiile judeţene asupra cazurilor de acte administrative
prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în
termen legal.
(2) Comisia judeţeană reanalizează aceste cereri şi în cazul în care hotărăşte
reconstituirea dreptului de proprietate fostului proprietar eliberează acestuia titlul de
proprietate.
Art. 36 - (1) Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele
validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor,
comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20.
Documentaţiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reţine şi se depozitează la
arhiva oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Formularele cuprinzând titlul de
proprietate se tipăresc pe hârtie specială format A3, ca imprimat cu regim special, în carnete
a câte 100 de file. Acestea se vor tipări prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se
vor difuza comisiilor judeţene în funcţie de necesităţi. Titlul de proprietate pentru cetăţenii în
viaţă se emite persoanelor îndreptăţite (soţ, soţie), iar pentru moştenitori se emite un singur
titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor, în care se nominalizează toţi
solicitanţii îndreptăţiţi, urmând ca pentru ieşirea din indiviziune, ulterior, aceştia să procedeze
potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completează cu tuş negru şi se numerotează
începând de la nr. 1 în fiecare judeţ. În titlu se vor înscrie numele şi prenumele titularului,
precum şi iniţiala tatălui. În cazul în care alături de soţul supravieţuitor vin la moştenire şi alţi
moştenitori, potrivit celor prevăzute la art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la rubrica "Prin reconstituirea dreptului
de proprietate" se înscrie suprafaţa atribuită persoanelor care au deţinut terenuri în
proprietate sau, după caz, moştenitorilor acestora, precum şi în cazurile prevăzute la art.
22 din aceeaşi lege.
(2) Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituţiei prefectului,
ca secretar, şi de directorul general al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Părţile
detaşabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orăşeneşti
sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor înmâna sub
semnătură titularilor, iar partea nedetaşabilă (cotorul) a titlului de proprietate se reţine şi se
depozitează la arhiva oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară.
(3) În acest sens comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele şi prenumele
titularului, numărul titlului de proprietate şi semnătura primitorului.
(4) Formularele de titluri de proprietate existente se vor adapta în mod corespunzător.
(5) Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie în
baza prevederilor legilor fondului funciar se vor completa şi se vor elibera după pronunţarea
hotărârii judecătoreşti irevocabile.

Page 38 of 58
 (6) Procedura privind delimitarea, întocmirea planului parcelar, punerea în posesie şi
emiterea titlului de proprietate pentru terenurile forestiere solicitate în baza prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii
nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, se face conform dispoziţiilor cap. VIII.
(7) În cazul pierderii sau distrugerii titlului de proprietate se pot elibera duplicate, sub
condiţia publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a a declaraţiei de pierdere sau
distrugere, şi purtării menţiunii "duplicat", după încunoştinţarea scrisă a comisiei judeţene.
(8) Titlurile de proprietate se vor emite şi în favoarea proprietarilor care nu s-au înscris în
cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin
acte translative de proprietate, conform art. 27 alin. (21) din Legea 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. Celelalte dispoziţii din prezentul regulament se vor
aplica în mod corespunzător.
Art. 37 - În situaţia în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul
cadastral şi, dacă nu vor fi solicitate de către alte comisii locale în baza art. 10 din
Regulament, le va preda consiliului local în administrare, urmând să fie folosite în
conformitate cu prevederile legii. Înscrierea acestor suprafeţe se va face potrivit anexei nr.
17. De asemenea, va delimita şi va marca pe plan şi în teritoriu terenurile societăţilor
comerciale, ale asociaţiilor de tip privat, izlazurile comunale şi terenurile cu vegetaţie
forestieră atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora în condiţiile prevăzute de
lege. Totodată va delimita şi va marca pe plan şi în teritoriu suprafaţa ce se va atribui în
folosinţă, care se predă consiliului local.
Art. 38 - După punerea în posesie a tuturor proprietarilor oficiul judeţean de cadastru şi
publicitate imobiliară va redacta un plan de situaţie cu noua parcelare a teritoriului şi cu
numerotarea topografică corespunzătoare, în două exemplare, dintre care un exemplar
rămâne la acesta, iar unul se predă cu proces-verbal consiliului local al comunei, oraşului
sau municipiului.

15. Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Art. 9 - (1) Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii membri ai
cooperativelor agricole de producţie şi pentru celelalte persoane prevăzute de lege se
desfăşoară de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, luându-se în
considerare suprafaţa terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi
speciale, sau în orice alt mod de la membrii cooperatori. Suprafaţa adusă în cooperativă este
cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în
cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau din
orice alte probe, inclusiv declaraţii ale martorilor.
(2) În baza prevederilor art. 23 şi 24 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, terenurile atribuite din intravilanul localităţilor pentru construcţia de
locuinţe şi anexe gospodăreşti, se înscriu în proprietatea deţinătorilor actuali, în limita
suprafeţelor primite în acest scop de la fostele cooperative agricole de producţie sau de la
fostele consilii populare.
(3) Foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren
echivalentă valoric din terenurile intravilane sau, în lipsă, extravilane, ce au aparţinut
deţinătorilor prevăzuţi la alin. (1) sau ascendenţilor acestora, din rezerva comisiei locale sau,
după caz, din terenul proprietate privată a comunei, oraşului sau a municipiului, acceptată de
foştii proprietari sau de moştenitorii acestora.

Page 39 of 58
 Art. 10 - (1) În situaţiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă,
fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va oferi un alt amplasament situat în
aceeaşi localitate sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptăţite
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire iar termenul în care răspunsul la ofertă
trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt
amplasament. În cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia nu acceptă
amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de
zile, dacă persoanele îndreptăţite nu optează pentru primirea de despăgubiri.
(2) În situaţia în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva
comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foştilor proprietari deposedaţi sau
moştenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din
alte localităţi care vor pune la dispoziţie terenurile rămase disponibile.
(3) Comisiile locale de fond funciar vor ataşa la cerere o situaţie centralizatoare privind
terenurile aflate la dispoziţia lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de
comisia judeţeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva comisiei locale de fond
funciar nu mai există teren, pe baza situaţiei suprafeţelor de teren pentru care s-au emis
titluri de proprietate, situaţie comunicată de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
(4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se va
putea adresa, prin intermediul comisiei judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor
publice care administrează teren proprietate a statului.
(5) Toate instituţiile şi autorităţile publice care au în administrare terenuri proprietate
publică a statului sunt obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar şi
să comunice acestora suprafeţele de teren care pot fi disponibilizate, în condiţiile legii, în
termen de 45 de zile de la data primirii cererii.
(6) Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru compensarea cu teren
echivalent de la staţiunile şi institutele de cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil
administrat de alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică atunci când retrocedarea se face pe vechiul
amplasament al proprietarului deposedat.
(8) În aplicarea art. 9 alin. (1) şi a art. 24 alin. (6) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi
completările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate pentru vechile amplasamente
se face în perimetrul unităţilor de cercetare-dezvoltare pe terenuri agricole care nu sunt
indispensabile cercetării.
Art. 11 - (1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la
cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt
mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.
(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele
solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se
socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de
proprietate potrivit legii.
(3) La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre
judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naştere, certificat de deces al
autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de
proprietate asupra terenului solicitat.
(4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Page 40 of 58
 (5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depune la consiliul local în a
cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului
prevăzut de lege.
(6) În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare
în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai
copiile acestora.
(7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate
pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant.
(8) În cazul în care după înregistrarea cererii, fostul proprietar prezintă probe doveditoare
înainte de punerea în posesie, pentru suprafeţe mai mari avute în proprietate, reconstituirea
se face pentru întreaga suprafaţă dovedită.
(9) În toate cazurile cererea poate fi soluţionată şi fără prezenţa solicitantului, dacă acesta
nu şi-a exprimat în scris dorinţa de a participa la soluţionare. Prezenţa solicitantului este
obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, precum şi la punerea în
posesie.
(10) Cererile depuse potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cele depuse în baza Legii nr. 1/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura prevăzută de acestea.
Art. 12 - Stabilirea suprafeţei de teren din intravilan şi extravilan, adusă în cooperativă de
membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativă în orice mod, se face conform
prevederilor art. 8 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare. Suprafeţele de teren se înscriu în anexa nr. 1.
Art. 13 - (1) Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la
momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru
cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor. Când sunt mai mulţi moştenitori stabilirea
dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moştenitorilor.
(2) În situaţia în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie
mai multe categorii de moştenitori, cererile moştenitorilor legali vor fi luate în considerare,
prin excludere, în următoarea ordine de preferinţă:
a) cele ale descendenţilor direcţi (copii, nepoţi, strănepoţi), singuri sau în concurs cu soţul
supravieţuitor, excluzându-i pe toţi ceilalţi moştenitori; copiii îi exclud pe nepoţi şi aceştia pe
strănepoţi, în afară de cazul în care nepoţii sau, după caz, strănepoţii vin la moştenire în locul
părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;
b) cele ale colateralilor privilegiaţi (fraţi, surori şi descendenţii acestora - copiii şi nepoţii
acestora) şi ale ascendenţilor de gradul I (părinţi), împreună sau singuri şi, după caz, în
concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat;
fraţii şi surorile îi exclud pe descendenţii lor; aceştia din urmă pot veni la moştenire în locul
tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceştia au decedat anterior autorului
succesiunii, prin reprezentare legală;
c) cele ale ascendenţilor de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor;
d) cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuşi), excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de
grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor;
e) cele ale moştenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocaţie
succesorală, singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor.
(3) Soţul supravieţuitor vine singur la moştenire dacă nu există nici unul dintre gradele de
moştenitor prevăzute mai sus.
(4) În cazul în care există moştenitori testamentari care formulează cereri, ei vor fi trecuţi,
de asemenea, în titlul de proprietate împreună cu ceilalţi moştenitori legali care au vocaţie,

Page 41 of 58
potrivit documentelor prezentate, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluţionate potrivit
dreptului comun.
(5) Foştii membri cooperatori, în viaţă, fie că au adus sau nu au adus terenuri în
cooperativă, sunt înscrişi cu suprafaţa stabilită de comisie în tabelele cuprinse în anexele nr.
2a) şi 2b), iar moştenitorii cooperatorilor decedaţi sunt înscrişi cu suprafaţa stabilită în tabelul
prevăzut în anexa nr. 3.
Art. 14 - La cererea proprietarilor sau a moştenitorilor prevăzuţi la art. 27 alin. (21) din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile locale
înaintează comisiilor judeţene, în termen de 15 zile de la data înregistrării cererilor, planurile
parcelare şi procesul-verbal de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate,
însoţite de un extras de carte funciară.
Art. 15 - În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate altor persoane pe vechile
amplasamente ale foştilor proprietari, care, anterior emiterii acestor titluri, au primit
adeverinţe de proprietate şi se află în posesia terenurilor, în condiţiile art. 27 alin. (22) din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisia judeţeană
va revoca titlurile de proprietate emise abuziv şi va elibera titluri de proprietate persoanelor
îndreptăţite. Pentru a proceda la aceasta comisia va solicita biroului de cadastru şi publicitate
imobiliară informaţii cu privire la actele juridice înregistrate în cartea funciară cu privire la acel
teren. Birourile de cadastru şi publicitate imobiliară vor furniza aceste informaţii în maximum
20 de zile. Cererile celor în drept vor fi soluţionate de către comisia judeţeană în termen de
30 de zile de la înregistrare.
Art. 16 - Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" şi "Mihai
Viteazul cu Spade", care au optat şi li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum
şi, după caz, moştenitorii lor, cu excepţia celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafaţa
stabilită de comisie în tabelul prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 17 - Veteranilor de război prevăzuţi în Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război,
precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi categoriilor de persoane prevăzute la art. 15 alin. (5) din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, li se
atribuie, în condiţiile legii, în proprietate terenuri din extravilan sau, după caz, în intravilan,
aflate la dispoziţia comisiei locale şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 5.
Art. 18 - Persoanelor fizice cu domiciliul în România care nu s-au înscris în cooperativele
agricole de producţie sau, după caz, moştenitorilor acestora, ale căror terenuri sunt
comasate în actualul perimetru al cooperativei şi nu au fost compensate cu alte terenuri, li se
restituie la cerere terenurile pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal
altor persoane şi vor fi înscrise în tabelul prevăzut în anexa nr. 6. Dacă terenurile au fost
atribuite în mod legal acestea vor putea primi teren pe alt amplasament sau despăgubiri.
Art. 19 - În localităţile cu cetăţeni români aparţinând minorităţii germane sau în cele în care
locuiesc persoane care au fost deportate ori strămutate, deposedate de terenuri, se vor
atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor lor, terenuri, în
condiţiile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 7.
Art. 20 - (1) Persoanelor care nu au calitatea de cooperator, dar care au lucrat ca angajaţi
în ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producţie sau în asociaţii cooperatiste, la cerere, li
se va stabili suprafaţa de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 19 alin. (1) din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă fac dovada că
sunt stabilite în localitate sau dacă declară în scris că nu deţin în proprietate alte terenuri.
Aceste persoane vor primi terenuri după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate dacă

Page 42 of 58
mai există terenuri disponibile; persoanele şi suprafaţa stabilită de comisie se înscriu în
tabelul cuprins în anexa nr. 8a).
(2) În acelaşi mod se procedează şi în cazul persoanelor care au fost deportate şi nu
beneficiază de dispoziţiile art. 14 - 16 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 8b).
Art. 21 - (1) Pentru determinarea suprafeţelor necesare stabilirii dreptului de proprietate
conform prevederilor art. 14 - 16 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, comisia va însuma suprafeţele propuse a se atribui, înscrise în
tabelele prevăzute în anexele nr. 2a), 2b), 3, 4, 5, 6, 8b), iar suprafaţa rezultată va fi
echivalată cu suprafaţa cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1
ianuarie 1990.
(2) În situaţia în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în
proprietatea persoanelor îndreptăţite prevăzute de lege, care nu au primit teren pe
amplasamentul iniţial, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. După validarea cererii de
reconstituire de către comisia competentă, terenurile acestea vor fi puse la dispoziţia comisiei
care efectuează punerea în posesie.
Art. 22 - Personalul de specialitate care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile agricole
cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, prevăzute la art. 118 din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căruia i se atribuie
teren cu prioritate în proprietate, conform art. 19 alin. (1) ori art. 21 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare se înscrie în tabelul prevăzut în anexa
nr. 9.
Art. 23 - (1) Familiile cărora urmează să li se atribuie teren în localităţile cu excedent de
suprafaţă agricolă şi cu deficit de forţă de muncă, conform art. 21 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificări şi completări, după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate
pentru persoanele îndreptăţite, se înscriu cu suprafeţele stabilite în tabelul prevăzut în anexa
nr. 10a).
(2) Familiile din alte localităţi din cadrul judeţului ori din alte judeţe, cărora urmează să li se
atribuie teren în condiţiile art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 10b).
(3) În acest scop comisiile judeţene vor aduce la cunoştinţă prin mass-media suprafeţele
de teren agricol ce constituie excedent.
Art. 24 - Suprafeţele de teren stabilite conform art. 22 din Legea nr. 18/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, pentru parohiile, schiturile şi mănăstirile din mediul
rural se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 11.
Art. 25 - (1) Terenurile proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat cu personalitate
juridică, cu excepţia asociaţiilor cu profil zootehnic care se vor înfiinţa, conform art. 29 din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu în tabelul
prevăzut în anexa nr. 12a). După stabilirea suprafeţei ce revine fiecărui titular şi validarea de
către comisiile judeţene a opţiunii lor potrivit prevederilor art. 27 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare vor fi puşi în posesia terenurilor, grupat
în cadrul asociaţiei.
(2) Pentru asociaţiile de tip privat cu personalitate juridică de profil zootehnic, care se
înfiinţează conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare terenurile necesare bazei furajere se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12b),
urmând ca la punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alin. (1).
(3) Terenurile care devin proprietatea societăţilor comerciale pe acţiuni înfiinţate conform
prevederilor art. 30 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările

Page 43 of 58
ulterioare prin reorganizarea asociaţiilor intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste, se
înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12c).
Art. 26 - (1) Terenurile cu vegetaţie forestieră - păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni
împădurite - care au aparţinut persoanelor fizice se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau
moştenitorilor acestora, într-o suprafaţă egală cu cea trecută în proprietatea statului, şi se
înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 13.
(2) Aceste terenuri vor fi puse la dispoziţie de unităţile silvice care le deţin.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere solicitate în baza Legii
nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, şi a Legii nr. 1/2000, cu modificările şi
completările ulterioare, se face în conformitate cu prevederile cap. VIII.
Art. 27 - (1) După definitivarea tabelelor prevăzute în anexele nr. 2 - 20 şi după aprobarea
lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, acestea vor fi
afişate în loc vizibil la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de către cei
interesaţi. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu menţiunea datei afişării.
(2) Persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înştiinţate de către
comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către
comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afişare,
contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale,
orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze prin delegat la
secretarul comisiei judeţene în termen de 3 zile.
(4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului
de contestaţie se socoteşte de la primirea înştiinţării de către comisia locală prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire.
(5) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, imediat după expirarea termenelor
prevăzute mai sus, vor înainta documentaţia comisiilor judeţene.
(6) Comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti
sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea
dreptului de proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de
modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau
municipală.*)
______________
*) Propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale privind stabilirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor, validate prin hotărâri ale comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, adoptate anterior datei de 9
ianuarie 2006, sunt şi rămân valabile dacă nu au fost contestate în termenul legal. În aceste cazuri, terenurile
care fac obiectul retrocedării către persoanele îndreptăţite, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi predate pe bază de protocol comisiilor locale, în
termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de validare a propunerilor comisiilor locale, însoţită de
documentaţia care a stat la baza acesteia, cu respectarea prevederilor legale.

(7) După analizare comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, va valida
sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, şi le va transmite prin delegat,
în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor
comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestaţii hotărârea comisiei
judeţene.
(71) Hotărârile de validare ale comisiei judeţene vor cuprinde, atunci când sunt aplicabile
dispoziţiile art. III alin. (11) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, un articol distinct prin
care se constată trecerea suprafeţei supuse restituirii din domeniul public în domeniul privat

Page 44 of 58
al statului sau al localităţilor şi punerea sa la dispoziţie comisiei locale în vederea punerii în
posesie.
(72) Atunci când retrocedarea este solicitată în numele unei persoane juridice, alta decât
formele asociative prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările
ulterioare, la cerere se vor ataşa dovezi care să ateste că aceasta este continuatoarea sau
succesoarea fostului proprietar: hotărâri judecătoreşti sau, în completare, alte dovezi.
(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere
împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.
Art. 28 - (1) În paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de
lege comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor stabili suprafaţa izlazurilor comunale
care se formează din suprafaţa izlazului aflat în prezent în administrarea consiliilor locale, din
suprafaţa provenită din izlazul care a fost dat în folosinţă unor cooperative agricole de
producţie prevăzute la art. 33 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi din suprafaţa provenită din izlazurile comunale, care a fost
transmisă unor unităţi de stat prevăzute la art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare. În comunele compuse din mai multe localităţi suprafaţa
de izlaz va fi defalcată pe sate.
(2) Terenurile prevăzute la alin. (1), la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau
municipale, prin ordin al prefectului trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau,
după caz, a municipiilor şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 14.
Art. 29 - (1) Pentru familiile din zona montană, care se încadrează în prevederile art.
43 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la consiliile
locale se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul
agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei judeţene pentru zona montană şi 5 - 10
gospodari şi intelectuali care se bucură de prestigiu în localitatea respectivă.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) analizează în plen cererile primite şi va stabili familiile
îndreptăţite să primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune
prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri.
(3) În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se
întocmeşte o documentaţie care conţine hotărârea comisiei comunale, consemnată într-un
proces-verbal, schiţa topografică a terenului propus pentru împroprietărire, cu menţionarea
suprafeţei totale şi pe categorii de folosinţă, precum şi cererea celui în cauză. Suprafeţele
atribuite în proprietate se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 15. Pe baza titlului de
proprietate proprietarul are obligaţia să se înscrie cu suprafaţa respectivă în cadastrul funciar,
în registrul agricol şi, după caz, în cartea funciară şi la organul financiar local.
Art. 30 - (1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca
efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea
unităţilor agricole de stat sau, după caz, moştenitorii acestora, în conformitate cu art. 37 din
Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devin, la cerere,
acţionari la societăţile comerciale înfiinţate conform Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea
unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările
ulterioare, din fostele unităţi agricole de stat. Aceste persoane pot primi în condiţiile art.
42 din Legea nr. 18/1991, republicată, la cerere, o suprafaţă de 5.000 mp de familie, în
echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafeţei de 5.000 mp de
familie se face în situaţia în care proprietarilor sau moştenitorilor acestora nu li s-a atribuit
suprafaţa minimă din alte suprafeţe de teren, potrivit legii. Numărul de acţiuni primite
împreună cu suprafaţa atribuită nu va putea depăşi valoarea a 10 ha teren de familie, în

Page 45 of 58
echivalent arabil. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul
prevăzut în anexa nr. 16.
(2) Suprafaţa de teren până la 10 ha de familie, transformată în acţiuni proporţional, în
echivalent arabil, stabilită în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991,
nemodificată, va fi retrocedată în natură conform Legii nr. 1/2000. În cazul în care proprietarii
deposedaţi au deţinut suprafeţe mai mari, acestora li se vor retroceda terenuri până la limita
a 50 ha.
Art. 31 - (1) Persoanelor sau, după caz, moştenitorilor acestora, al căror teren agricol,
până la intrarea în vigoare a legii fondului funciar, era în proprietatea statului şi administrarea
consiliilor locale, la cerere, li se vor restitui terenurile prevăzute la art. 41 din Legea nr.
18/1991, republicată. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în
tabelul prevăzut în anexa nr. 17.
(2) Pentru suprafaţa de peste 10 ha de familie, în echivalent arabil, conform Legii nr.
1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi restituită în natură diferenţa până la
50 ha de proprietar deposedat.
Art. 32 - (1) Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă în echivalent arabil,
este prevăzută în anexa nr. 18.
(2) Echivalentul arabil se aplică şi deţinătorului terenului din perimetrul căruia se
reconstituie proprietatea.
(3) În cazurile în care echivalarea prevăzută la alin. (2) nu s-a realizat comisiile de fond
funciar vor stabili diferenţele de suprafaţă pentru care nu s-a reconstituit dreptul de
proprietate, iar acestea se vor retroceda în condiţiile legilor fondului funciar.

16. Operaţiuni de dezmembrare, alipire, apartamentare.

Art. 131. (1) Documentația cadastrală pe flux întrerupt se întocmește pentru efectuarea
operațiunilor de alipire/dezlipire, apartamentare, reapartamentare.
(flux întrerupt – procesarea cererii doar de către serviciul cadastru, sau doar de serviciul de
publicitate imobiliară;)

4.3.1. Înscrierea modificărilor intervenite ca urmare a alipirii/dezlipirii imobilelor

Art. 132. (1) Imobilul poate fi modificat prin alipiri sau dezlipiri. Aceste operaţiuni de
modificare a imobilului au caracter material şi nu implică niciun transfer de
proprietate. Modificările care intervin prin operaţiunile de alipire/dezlipire se fac pe baza unor
documentaţii cadastrale recepţionate de biroul teritorial și a unui act încheiat în formă
autentică notarială.
(2) Alipirea imobilelor alăturate se poate realiza dacă sunt situate în aceeași unitate
administrativ–teritorială şi dacă sunt toate situate în intravilan sau toate în extravilan.
(3) Proprietarii unor imobile alăturate, în vederea unei mai bune exploatări a acestora, pot
solicita înscrierea alipirii în cartea funciară în baza actului de alipire, a unei convenţii privind
stabilirea cotelor-părţi deţinute din imobilul rezultat în urma alipirii, încheiată în formă
autentică şi a unei documentaţii cadastrale. Prin excepţie, în zona de extravilan, în scopul
constituirii de exploataţii agricole, imobilele pot fi alipite fără a fi înscrise în prealabil în cartea
funciară, dacă imobilul rezultat este delimitat în teren prin detalii fixe, stabile în timp.
Documentaţia cadastrală se înregistrează pe flux întrerupt şi se întocmeşte în baza
convenţiei în formă autentică a proprietarilor, pentru întreg imobilul rezultat din alipire. În
actul autentic de alipire imobilele se identifică după nr. topografic sau după identificatorii din
titlurile de proprietate.

Page 46 of 58
Art. 133. (1) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, la întocmirea documentațiilor
cadastrale de alipire/dezlipire se utilizează suprafețele imobilelor implicate în aceste
operaţiuni, rezultate din măsurători, pentru care au fost atribuite numere cadastrale, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare la data atribuirii numărului cadastral, indiferent
dacă aceste suprafeţe au fost sau nu înscrise la acea dată în cartea funciară. Dacă se
impune conversia cărţii funciare, atunci suprafaţa din măsurători, pentru care a fost atribuit
numărul cadastral, se preia din planul de amplasament şi delimitare.
(2) În situația în care la măsurătorile efectuate la teren se constată că suprafața măsurată a
imobilului / imobilelor supuse operațiunilor de dezlipire/alipire este diferită de suprafața
măsurată anterior şi evidenţiată în documentaţia cadastrală iniţială recepţionată, se
realizează în prealabil o documentaţie de modificare a suprafeţei, verificându-se dacă
anterior a mai fost realizată o modificare în plus a suprafeţei.
(3) Verificarea existenţei unei alte modificări de suprafaţă revine obligatoriu inspectorului
căruia i-a fost alocată lucrarea.
Art. 134. (1) În caz de alipire/dezlipire imobilele rezultate primesc numere cadastrale noi și
se transcriu în cărți funciare noi.
(2) Cărţile funciare din care provin imobilele alipite/dezlipite se închid, neputând fi redeschise
pentru noi înscrieri.
(3) Modificările intervenite prin alipire/dezlipire se arată atât în partea A, cât şi în partea B a
cărții funciare.

Art. 135. (1) Din punct de vedere tehnic:

a) dezlipirea este operaţiunea de împărţire a unui imobil înscris în cartea funciară în două
sau mai multe imobile cu suprafeţe egale/inegale ce se vor înscrie în cărți funciare distincte;
b) alipirea este operațiunea prin care două sau mai multe imobile alăturate înscrise în cărți
funciare distincte se unesc într-un singur imobil, rezultând o singură carte funciară.
(2) Documentaț ia cadastrală de dezlipire/alipire conțin e:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepţie;
e) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
f) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă
de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de
identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
g) copia extrasului de carte funciară pentru informare sau copia cărţii funciare;
h) certificatul de urbanism, dacă este cazul;
i) inventarul de coordonate al punctelor de stație și al punctelor radiate;
j) calculul analitic al suprafeţelor;
k) memoriul tehnic;
l) planul de amplasament şi delimitare al imobilului ce face obiectul dezlipirii/alipirii
(PAD vechi);
m) planul de amplasament și delimitare cu propunerea dezlipire sau alipire;
n) planurile de amplasament şi delimitare pentru fiecare imobil care rezultă din
dezlipire/planul de amplasament și delimitare a imobilului rezultat din alipire;
o) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
p) fișierul .cpxml.

Page 47 of 58
(3) Operaţiunea de dezlipire/alipire a unui imobil este considerată finalizată în momentul
înscrierii actului autentic de dezlipire/alipire în cartea funciară.
(5) Dacă imobilul supus dezlipirii/alipirii implică operațiuni de repoziționare, prin cererea de
dezlipire/alipire se soluționează și aceste operațiuni de repoziționare, fără modificarea
suprafeței.
(6) Toate imobilele rezultate în urma dezlipirii trebuie să aibă acces la un drum sau să aibă
îndeplinită condiţia de servitute, dacă este cazul.
Art. 136. Nu poate fi dezlipită o parte din terenul pe care se află un condominiu dacă prin
această operațiune sunt afectate căile de acces către condominiu sau pe terenul ce urmează
să se dezlipească există reţele edilitare care deservesc condominiul.
Art. 137. (1) Dacă imobilele sunt grevate de drepturi reale sau alte sarcini aparținând unor
terți, operațiunea de alipire/dezlipire nu se poate face decât cu acordul acestor terți, dat în
formă autentică.
(2) În lipsa unei convenţii contrare, înscrierile privind drepturile reale, împreună cu sarcinile şi
celelalte înscrieri care grevează imobilul, se mențin neschimbate în cărțile funciare ale tuturor
imobilelor rezultate.
(3) Dacă asupra imobilului supus modificării erau intabulate drepturi reale ale unor terţi, în
caz de alipire/dezlipire a imobilului, urmată de transcrierea imobilelor rezultate în noi cărţi
funciare, acestea se vor menţine ca atare.
(4) Ipotecile ce grevează imobilele ce se alipesc, se înscriu în cartea funciară a imobilului
rezultat din alipire în ordinea rangurilor inițiale.
(5) Notarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară şi a litigiilor având ca obiect
imobilul înscris în cartea funciară nu constituie piedică la alipirea sau dezlipirea imobilului. În
situaţia în care doar o parte din imobil este afectată de litigiu, imobilul se poate dezlipi la
cererea proprietarului, cu consimțământul părţilor în litigiu exprimat în formă autentică sau în
baza unei încheieri pronunţate de instanţa de judecată, formându-se un imobil distinct din
partea grevată de litigiu şi unul sau mai multe imobile neafectate de litigiu.
Apartamentarea este dezvoltata la subiectul 17. Principalele documentaţii de urbanism.
Condominiul.

17. Principalele documentaţii de urbanism. Condominiul.

L350/2001 (actualizata 2013) privind amenajarea teritoriului și urbanismul

ART. 10 - Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin
elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare spatiala, durabila si integrata, pe
termen scurt, mediu si lung.
ART. 11 - Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii, organizate în retea, pe baza
ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere
întregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea.
ART. 28 - Aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se
asigura prin eliberarea certificatului de urbanism
ART. 29
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic,
economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare în vederea realizarii unor investitii,
tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de
proiectare si de executie a lucrarilor publice, precum si pentru întocmirea documentatiilor

Page 48 of 58
cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în cel putin 3 parcele, atunci
când operatiunile respective au ca obiect împarteli ori comasari de parcele solicitate în
scopul realizarii de lucrari de constructii si de infrastructura, precum si constituirea unei
servituti de trecere cu privire la un imobil. În cazul vânzarii sau cumpararii de imobile,
certificatul de urbanism cuprinde informatiile privind consecintele urbanistice ale operatiunii
juridice, solicitarea certificatului de urbanism atunci când operatiunile de împarteli ori
comasari de parcele fac obiectul iesirii din indiviziune este facultativa, cu exceptia situatiei în
care solicitarea este facuta în scopul realizarii de lucrari de constructii si/sau de lucrari de
infrastructura.
(3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau
juridica, care poate fi interesat în cunoasterea datelor si areglementarilor carora ii este supus
respectivul bun imobil.
ART. 31
Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de
utilitate publica care greveaza asupra acestuia; situarea imobilului - teren si/sau constructiile
aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie
un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdictii definitive sau temporare de
construire , daca acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România si
asupra caruia, în cazul vânzarii, este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a
statului potrivit legii, precum si altele prevazute de lege. Informatiile privind dreptul de
proprietate si dezmembrarile acestuia vor fi preluate din cartea funciara, conform extrasului
de carte funciara pentru informare;
b) regimul economic al imobilului - folosinta actuala, extrasul din regulamentul local de
urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind functiuni permise sau
interzise, reglementari fiscale specificelocalitatii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentatiei de
urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea documentatiei de urbanism în vigoare la data
emiterii, a numarului hotarârii de aprobare si, dupa caz, perioada de valabilitate, procentul de
ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime si maxime ale
parcelelor, echiparea cu utilitati, edificabil admis pe parcela, circulatii si accesuri pietonale si
auto, parcaje necesare, alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente
terenului, înaltimea minima si maxima admisa;
d) regimul de actualizare / modificare a documentatiilor de urbanism si a regulamentelor
locale aferent - în cazul în care intentia sa nu se încadreaza în prevederile documentatiilor de
urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
1. imposibilitatea modificarii prevederilor documentatiilor aprobate;
2. necesitatea obtinerii unui aviz de oportunitate în conditiile prezentei legi;
3. posibilitatea elaborarii unei documentatii de urbanism modificatoare, fara aviz de
oportunitate conform prezentei legi.
ART. 33
(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale
care, potrivit competentelor stabilite de legislatia în vigoare, emit autorizatiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului în cel mult 30 de zile de la data
înregistrarii cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent
conform legii, în raport cu importanta zonei si a investitiei.
ART. 44

Page 49 of 58
 (1) Documentatiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbana
referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc
obiectivele, actiunile, procesele si masurile de amenajare si de dezvoltare durabila a
localitatilor. Documentatiile de urbanism se elaboreaza de catre colective interdisciplinare
formate din specialisti atestati în conditiile legii.
(2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile
cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si judetean.
(3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce
se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale,
constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
ART. 45
Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele:
a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
ART. 46
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director si strategic, cât si caracter de
reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala, constituind baza
legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeste în format digital, pe suport
grafic, la scari 1/1.000 - 1/5.000, dupa caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul
topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ-teritoriale este la scara 1/25.000,
furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face
de catre autoritatile administratiei publice locale interesate, cu conditia avizarii acestuia de
catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara, pe baza masuratorilor sau pe baza
ortofotoplanurilor.
ART. 47
(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare
specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din
localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana
accentuata. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana
integrata a zonei cu Planul urbanistic general.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a) zonelor centrale ale localitatilor;
b) zonelor construite protejate si de protectie a monumentelor;
c) zonelor de agrement si turism;
d) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice si zonelor de servicii;
e) parcelarilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
f) infrastructurii de transport;
g) zonelor supuse restructurarii sau regenerarii urbane;
h) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati, potrivit legii.
ART. 48
(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica pentru o
parcela în relatie cu parcelele învecinate. Planul de urbanism nu poate modifica planurile de
nivel superior, ci poate doar detalia modul specific de construire în raport cu functionarea
zonei si cu identitatea arhitecturala a acesteia, în baza unui studiu de specialitate.
(2) Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbana care reglementeaza
retragerile fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, procentul de ocupare a

Page 50 of 58
terenului, accesuri auto si pietonale, conformarea arhitectural-volumetrica, modul de ocupare
a terenului, designul spatiilor publice.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a
prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.
ART. 48^1
(1) Toate documentatiile de urbanism se realizeaza în format digital si format analogic, la
scara adecvata, în functie de tipul documentatiei, pe suport topografic realizat în coordonate
în sistemul national de referinta Stereo 1970, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe
baza unor masuratori la teren, cu respectarea si integrarea limitelor imobilelor înregistrate în
evidentele de cadastru si publicitate imobiliara, puse la dispozitie de oficiile de cadastru si
publicitate imobiliara.
(2) Stabilirea limitelor intravilanului prin planurile de urbanism general si zonal se va face
în raport cu nevoile de dezvoltare ale localitatilor din cadrul unei anumite unitati administrativ-
teritoriale. Limita propusa va fi stabilita în functie de elemente ale cadrului natural, cai majore
de comunicatii, amenajari hidrotehnice, precum si de alte categorii de lucrari cu caracter
tehnic.
(3) În cazul extinderii tramei stradale si a anumitor zone functionale, limita intravilanului
propus se va raporta la acestea si va urmari sa asigure o utilizare eficienta a terenurilor. În
cazul localitatilor risipite (sate, catune, ansambluri turistice existente) cu suprafete mari de
proprietati, limita intravilanului se va stabili astfel încât sa se asigure o parcelare
corespunzatoare functiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/functional al terenurilor
(teren agricol, pasuni, vii, livezi, paduri), în vederea unei dezvoltari economice echilibrate a
acestora.
(4) Baza topografica cu situatia existenta se pune la dispozitia autoritatilor locale cu titlu
gratuit si se avizeaza de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. În termen de 15 zile
dupa aprobarea de catre consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, un
exemplar al documentatiei de urbanism se înainteaza Agentiei Nationale de Cadastru si
Publicitate Imobiliara, în format electronic, pentru preluarea informatiilor în sistemul de
evidenta de cadastru si publicitate imobiliara si în geoportalul INSPIRE, si un exemplar se
transmite, în format electronic, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice
pentru preluarea în Observatorul teritorial national.
(5) Toate restrictiile impuse prin documentatiile de urbanism legal aprobate se fac publice
de catre autoritatile publice locale responsabile cu aprobarea
planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul institutiei.
ART. 49
(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice, juridice si
economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism, precum si a regulamentelor
locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativteritoriala, aferent
Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal,
cuprinde si detaliaza prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor,
precum si de amplasare, dimensionare si realizare a volumelor construite, amenajarilor si
plantatiilor, materiale si culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-
urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.
(3) Dupa aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de
detaliu împreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justitie.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferentiate pentru fiecare unitate
teritoriala de referinta, zona si subzona a acesteia.

Page 51 of 58
ODG 700
condominiu (explicare termeni ODG 700) - imobil format din teren cu una sau mai multe
construcţii, dintre care unele proprietăţi sunt comune, iar restul sunt proprietăţi individuale,
pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă şi câte o carte funciară individuală
pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată
de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie, după caz;

Art. 122. Constituie condominiu:

a) un corp de clădire cu unul sau mai multe niveluri, respectiv fiecare tronson cu una
sau mai multe scări din cadrul acestuia, dacă se poate delimita proprietatea comună;
b) un ansamblu format din locuinţe şi construcţii cu altă destinaţie, individuale,
amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care proprietăţile individuale sunt interdependente
printr-o proprietate comună forţată şi perpetuă.
Art. 123. (1) În vederea înscrierii condominiului se deschide o carte funciară a terenului, o
carte funciară colectivă pentru întreaga construcţie şi câte o carte funciară individuală pentru
fiecare proprietate individuală care poate reprezenta apartamente sau spaţii cu altă
destinaţie decât cea de locuinţă.
(2) Cartea funciară colectivă se înființează concomitent cu deschiderea primei cărți funciare
aferente unei unități individuale din cadrul condominiului, la cererea proprietarului acesteia.
(3) Dacă nu există deschisă carte funciară colectivă, documentaţia se completează cu o
fișă colectivă care conţine datele din cartea de imobil a asociaţiei de locatari cu
privire la lista apartamentelor, suprafaţa blocului, suprafaţa utilă a apartamentelor,
descrierea părţilor comune, suprafaţa terenului aferent blocului.
(4) Dacă se solicită înscrierea unui drept asupra unui etaj sau asupra unui apartament dintr-o
clădire ce formează obiectul unei proprietăţi individuale pe etaje sau pe apartamente,
la documentaţie se va ataşa releveul etajului/apartamentului.
Art. 124. (1) Alipirea unităţilor individuale se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
a) unitățile individuale alăturate, situate în același condominiu, au cel puțin un perete
comun, o terasă sau un hol, altele decât cele de folosință comună generală;
b) unitățile individuale situate la etaje diferite, cu condiția să aibă planșeu comun și să
existe scară de acces, alta decât scara din părțile de folosință comună generală;
(2) Transformările necesare alipirii se vor efectua conform legislației în vigoare privitoare la
construcții.
Art. 125. (1) Documentația cadastrală de primă înregistrare unitate individuală va conține:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepţie și înscriere;
d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă
de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de
identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;
g) memoriul tehnic;
h) copia cărţii funciare colective a condominiului;
i) releveul unității individuale;

Page 52 of 58
j) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
k) fișierul .cpxml.
(2) Pentru prima înscriere UI, formată din apartament şi dependinţe distincte (boxă, pivniţă,
garaj sau alte anexe) aparținând aceluiași condominiu, se va întocmi o singură documentaţie
cadastrală, respectiv un singur fişier .cpxml, iar în anexa cuprinzând releveul apartamentului
se figurează și dependinţa aferentă.
(3) La solicitarea proprietarului, în scopul valorificării prin acte juridice de dispoziţie sau de
administrare, se pot întocmi două sau mai multe documentaţii cadastrale, câte una pentru
fiecare unitate individuală formată din apartament, respectiv din dependinţe, cu fişierele
.cpxml aferente.

Documentația de apartamentare a unei construc ții – condominiu pentru înființarea

unor unități individuale
Art. 138. (1) Apartamentarea este operaţiunea de împărţire a unei construcţii – condominiu,
înscrisă în cartea funciară, în mai multe unităţi individuale care se înscriu în cărţi funciare
individuale. Prin operaţiunea de apartamentare se stabilesc şi se înscriu în cartea funciară
colectivă părţile comune şi cotele din părţile comune, aferente fiecărei UI.
(2) În lipsa unei stipulaţii contrare existente în titlurile de proprietate, cotele-părţi se
stabilesc prin raportarea suprafeţei utile a fiecărui spaţiu locativ la totalul suprafeţei utile a
spaţiilor locative din clădire.
Art. 139. Construcțiile nefinalizate, înscrise în cartea funciară, care nu au proces verbal de
recepție la terminarea lucrărilor, nu pot fi apartamentate.
Art. 140. Apartamentarea este o operaţiune pe flux întrerupt şi se realizează cu parcurgerea
următoarelor etape:
a) recepţia documentaţiei cadastrale de apartamentare;
b) întocmirea actului de apartamentare în formă autentică, ori emiterea hotărârii
judecătoreşti;
c) înscrierea actului de apartamentare.
Art. 141. Documentaţia cadastrală de apartamentare conţine:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepţie;
d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă
de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de
identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) copia extrasului de carte funciară pentru teren cu construcție;
g) copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;
h) memoriul tehnic;
i) fișa colectivă cuprinzând informaţii referitoare la unităţile individuale, părţile
comune și cotele din părţile comune;
j) releveele cu propunerea de apartamentare, pe fiecare nivel;
k) releveul fiecărei unităţi individuale din propunerea de apartamentare;
l) planul de amplasament și delimitare;
m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
n) fișierul .cpxml.

Page 53 of 58
Documentația de subapartamentare unitate individuală/alipire unitate individua lă
Art. 142. (1) Subapartamentarea este operaţiunea de împărţire a unei unităţi individuale în
mai multe unităţi individuale noi.
(2) Alipirea UI este operaţiunea de formare a unei unităţi individuale prin alipirea a două sau
mai multe unităţi individuale. Operaţiunea de alipire a tuturor unităţilor individuale dintr-un
condominiu conduce la sistarea apartamentării, operaţiune prin care construcţia condominiu
revine la situaţia iniţială, dinainte de apartamentare.
Art. 143. Subapartamentarea UI/alipirea UI este o operațiune pe flux întrerupt şi se
realizează cu parcurgerea următoarelor etape:
a) recepţie documentaţie cadastrală de subapartamentare UI/alipire UI;
b) întocmire act de subapartamentare UI/alipire UI în formă autentică ori emitere
hotărâre judecătorească;
c) înscriere act de subapartamentare UI/alipire UI.
Art. 144. Documentaţia cadastrală de subapartamentare UI/alipire UI conține:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) cererea de recepţie;
d) declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă
de către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de
identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) copia extrasului/extraselor de carte funciară al/ale ui;
g) copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;
h) memoriul tehnic;
i) fișa colectivă cuprinzând informaţii referitoare la unităţile individuale, părţile
comune şi cotele din părţile comune;
j) releveele cu propunerea de apartamentare a ui- urilor inițiale;
k) planul de amplasament și delimitare;
l) releveele pentru fiecare ui rezultat din subapartamentare/alipire ui;
m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
n) fișierul .cpxml.

Documentația de reapartamentare
Art. 145. Reapartamentarea este operaţiunea de desprindere a unei unităţi individuale din
părţile comune ale unui condominiu cu stabilirea/restabilirea cotelor din părţile comune,
aferente fiecărei unităţi individuale.
Art. 146. Încetarea destinaţiei de folosinţă comună se poate hotărî numai cu acordul tuturor
coproprietarilor.
Art. 147. Imobilul, respectiv partea din imobil care rezultă din încetarea destinației
folosinței comune, se înscrie în mod corespunzător în cartea funciară pe baza documentaţiei
cadastrale întocmite în acest scop.
Art. 148. Cota din părțile comune aferente unei unități individuale nu poate fi egală cu zero.
Art. 149. Reapartamentarea este o operațiune pe flux întrerupt şi se realizează cu
parcurgerea următoarelor etape:
a) recepție documentație cadastrală de reapartamentare;

Page 54 of 58
b) întocmire act de reapartamentare în formă autentică, ori emitere hotărâre
judecătorească;
c) înscriere act de reapartamentare.
Art. 150. Documentaţia cadastrală de reapartamentare a UI conține:
a) Borderoul;
b) Dovada achitării tarifului;
c) Cererea de receptie;
d) Declaraţia pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) Copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă
de către Serviciul Public Comunitar de Evidența Populației din care să rezulte datele de
identificare sau certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) Copia extrasului de carte funciară pentru informare al condominiului;
g) Copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;
h) Memoriul tehnic;
i) Fișa colectivă cuprinzând info rmaţii referitoare la unităţile individuale, părţile
comune şi cotele din părţile comune;
j) Releveele pentru fiecare UI rezultat din reapartamentare;
k) Planul de amplasament și delimitare;
l) Planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
m) Fișierul .cpxml.

Operaţiunea de sistare a apartamentării/condominiului

Art. 151. (1) Operaţiunea de sistare a apartamentării unei construcţii tip condominiu se
poate realiza dacă proprietarul deţine toate unităţile individuale componente al condominiului.
(2) Operaţiunea de sistare a apartamentării se efectuează la cererea proprietarului tuturor
unităţilor individuale din condominiu, în baza acordului autentic de voință, astfel:
a) dacă proprietarul construcţiei este şi proprietarul terenului pe care aceasta este
amplasată, atunci se efectuează următoarele operațiuni:
- se sistează cărțile individuale aferente UI- urilor;
- se sistează cartea funciară a construcției;
- construcția se transcrie în cartea funciară a terenului.
b) dacă proprietarul construcţiei nu este şi proprietarul terenului pe care aceasta este
amplasată, atunci se sistează cărțile individuale aferente UI- urilor, iar pentru înscrierea
construcției se aplică dispoziţiile referitoare la dreptul de superficie.

Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din clădirile cu mai
multe etaje sau apartamente

Dispoziții generale
Art. 152. (1) Încetarea destinaţiei de folosinţă comună pentru părţile comune din
clădirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotărî cu acordul tuturor
coproprietarilor și presupune parcurgerea următoarelor etape:
- recepția documentației cadastrale de reapartamentare în vederea scoaterii din
părțile de uz comun, întocmită în baza hotărârii adunării generale a asociației de proprietari;
- încheierea actului autentic prin care toți coproprietarii își exprimă acordul
pentru încetarea destinației de folosință comună și pentru diminuarea corespunzătoare a

Page 55 of 58
cotelor părți indivize din condominiu;
- înscrierea în cartea funciară, în baza documentației cadastrale și a înscrisului
autentic menționat mai sus, a operațiunii de reapartamentare.
(2) În vederea individualizării părții de uz comun ca unitate locativă nou creată, cartea
funciară colectivă trebuie să cuprindă obligatoriu fișa colectivă întocmită pentru întreaga
clădire, pe tronsoane sau scări, după caz, cu indicarea dreptului de proprietate exclusivă şi în
care să fie evidențiate cotele de teren și cotele din părțile comune indivize recalculate,
aferente unităților individuale.

Procedura privind înscrierea mansardei în evidențele de cadastru și carte funciară, în

cazul extinderii condominiului prin mansardare

Art. 153. În sensul prezentei proceduri, mansardarea reprezintă crearea și

înscrierea unor noi unități individuale, prin extinderea coandominiului pe verticală, cu
recalcularea cotelor din părțile comune.
Art. 154. Etapele privind înscrierea mansardei în evidențele de cadastru și carte
funciară, în cazul extinderii condominiului prin mansardare sunt:
1. reapartamentarea:
a) recepţia documentației cadastrale de reapartamentare în vederea scoaterii
din părțile de uz comun a terasei, prin care se formează o nouă unitate individuală și se
recalculează cotele din părțile comune, întocmită în baza hotărârii adunării generale a
asociației de proprietari în condiţiile art. 658 alin. (1) Codul civil;
b) încheierea actului autentic prin care coproprietarii își exprimă acordul
pentru diminuarea corespunzătoare a cotelor părți indivize din condominiu;
c) înscrierea în cartea funciară a operațiunii de reapartamentare, în baza
documentației cadastrale și a înscrisului autentic de la lit. b), înscrierea mansardei în baza
autorizaţiei de construire și a procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.
2. subapartamentarea mansardei:
a) recepţia documentaţiei de subapartamentare a mansardei;
b) încheierea actului autentic de subapartamentare mansardă;
c) înscrierea actului de subapartamentare.
(4) La executarea documentaţiilor cadastrale, persoanele autorizate au obligaţia să
informeze beneficiarul despre consecinţele ce decurg din înscrierea dependinţelor în cartea
funciară, separat de cea a apartamentului. Documentația va fi completată cu acordul
proprietarului, întocmit într-un număr de exemplare egal cu cel al documentaţiilor cadastrale.
(5) Anterior înregistrarii unei unităţi individuale sau actualizării informaţiilor tehnice cu privire
la o unitate individuală, persoana autorizată analizează situaţia juridică a terenului şi a
construcţiei condominiu şi întocmeşte documentaţia cadastrală de prima înscriere sau de
actualizare a informaţiilor tehnice cu privire la imobil, dacă se impune

18. Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea aprobării de scoatere din circuitul

agricol a terenurilor situate. În extravilan / intravilan.

ORDIN nr.897/798 din 2005 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al

ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul
documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol
Art. 2. - (1) Documentaţia pentru obţinerea aprobării de scoatere din circuitul agricol a
terenurilor situate în extravilan cuprinde:

Page 56 of 58
a) cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, după caz;
b) extrasul de carte funciară pentru informare şi copia actului de proprietate sau a altui act
de deţinere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arendă, închiriere), însoţit
de acordul proprietarului;
c) documentaţia cadastrală;
d) certificatul de urbanism, însoţit de planul de situaţie şi de planul de încadrare în zonă;
planul de situaţie va evindenţia suprafaţa propusă pentru scoaterea din circuitul agricol;
e) documentaţia pentru încadrarea terenului în clase de calitate;
f) expertiza de evaluare a terenurilor efectuată de evaluatori atestaţi de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
g) copii ale documentelor de plată a taxelor de protecţie la Fondul de ameliorare a fondului
funciar, virate în conturile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Agenţiei
Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
h) avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului, în cazul
terenurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. d);
i) avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare;
j) avizul Direcţiei consolidarea proprietăţii, reforma structurilor de exploatare şi conservarea
solurilor şi/sau al Direcţiei generale implementare politici sectoriale şi de piaţă, după caz, în
cazul terenurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. d);
k) memoriul tehnic al lucrării, în care se descrie obiectivul de investiţii.
(2) Scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole se poate face pe o
perioadă de maximum 2 ani, cu plata unei garanţii egale cu taxa pentru fondul de
ameliorare a fondului funciar.
(3) Avizul oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară se emite prin verificarea
documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi g); direcţia pentru agricultură şi dezvoltare
rurală aprobă documentaţia pe baza avizului oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară,
după verificarea actelor prevăzute la alin. (1) lit. a), d), e), f), g), h), i), j) şi k).
(4) Plata taxelor de către persoanele fizice şi juridice solicitante se face în cuantum de 60%
în conturile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi în cuantum de 40% în
conturile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, astfel:
a) Pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale:
- scoaterea definitivă, cont: RO39 TREZ 7005 057X XX00 0354;
- scoaterea temporară, cont: RO62 TREZ 7005 066X XX00 0363;
b) pentru Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară:
- scoaterea definitivă, cont: RO12 TREZ 7005 057X XX00 0355;
- scoaterea temporară, cont: RO35 TREZ 7005 066X XX00 0364;
Art. 3. - (1) Documentaţia pentru obţinerea aprobării de scoatere din circuitul agricol a
terenurilor situate în intravilan, aprobată prin PUG şi PUZ, cuprinde:
a) cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a
proprietarului, după caz;
b) extrasul de carte funciară pentru informare şi copia actului de proprietate sau alt act de
deţinere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arendă, închiriere), însoţit de
acordul proprietarului;
c) documentaţia cadastrală;
d) certificatul de urbanism, însoţit de planul de încadrare în zonă şi de planul de situaţie în
care se evidenţiază suprafeţele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol;
e) avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare.

Page 57 of 58
(2) Avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare se eliberează în termen de 5
zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei complete.
(3) Documentaţia necesară pentru obţinerea aprobării de scoatere a terenurilor din circuitul
agricol, situate în extravilan şi intravilan, de la direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
se întocmeşte în 3 exemplare.
(4) Avizul oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară se emite prin verificarea
documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c); direcţia pentru agricultură şi dezvoltare
rurală aprobă documentaţia pe baza avizului oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară,
după verificarea actelor prevăzute la alin. (1) lit. a), d) şi e).

TARIFE
aferente analizei şi verificarii documentaţiilor de scoatere a terenurilor din circuitul agricol
 de la 1 – 10.000 mp 250 lei RON 1.500 lei RON
 de la 10.000 – 500.000 mp 500 lei RON 2.000 lei RON
 peste 500.000 mp 700 lei RON 3.000 lei RON
AVIZUL de scoatere din circuitul agricol se eliberează de la sediul D.A.D.R. Il

Page 58 of 58