MODIF. CP + CPP Și Altele

LEGE
pentru modificarea unor acte normative

nr. 195 din 14.07.2022

Monitorul Oficial nr.246-250/478 din 05.08.2022

***
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.I. – Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr.159–162, art.648), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 se completează cu o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„formule flexibile de muncă – programe de muncă care oferă posibilitate salariaţilor să îşi
adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanţă, a muncii la domiciliu, a
regimului flexibil de muncă, a timpului de muncă parţial sau a săptămânii de lucru comprimate.”
2. La articolul 86 alineatul (2), după textul „în concediu de maternitate,” se introduce textul
„în concediu paternal,”, iar după textul „la 4 ani,” – textul „în concediu pentru îngrijirea unui
membru bolnav al familiei, în concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilităţi,”.
3. Articolul 1001 va avea următorul cuprins:
„Articolul 1001. Formule flexibile de muncă
(1) Formulele flexibile de muncă se instituie prin acordul dintre salariat şi angajator, la
solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât şi după încheierea
contractului individual de muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată.
(2) Formulele flexibile de muncă se stabilesc în contractul individual de muncă sau în
acordul suplimentar la contractul individual de muncă.
(3) Activitatea în condiţiile formulelor flexibile de muncă nu limitează drepturile şi
garanţiile salariatului privind calcularea vechimii în muncă, privind durata concediului de odihnă
anual sau alte drepturi aferente raporturilor de muncă, prevăzute de prezentul cod.
(4) Un salariat poate solicita ajustarea rezonabilă a programului de muncă cel mult o dată
la 6 luni, în scris, printr-o cerere care va include următoarele informaţii: data depunerii cererii,
formula flexibilă de muncă solicitată şi data la care modificarea programului de muncă ar urma
să înceapă.
(5) În termen de 30 de zile de la recepţionarea solicitării de ajustare rezonabilă a
programului de muncă, angajatorul va oferi răspuns cu prezentarea justificărilor aferente
deciziei.
(6) În procesul de examinare a solicitării de ajustare rezonabilă a programului de muncă,
angajatorul poate lua în considerare următorii factori pentru a determina posibilitatea sau
imposibilitatea ajustării locului de muncă la formulele flexibile de muncă:
a) costurile implicate;
b) capacitatea de reorganizare a muncii printre personalul existent;
c) capacitatea de a recruta personal suplimentar;
d) impactul asupra calităţii;
e) impactul asupra performanţei salariatului;
f) efectul asupra capacităţii de a satisface cererea clienţilor.
(7) În cazul salariatului cu formulă flexibilă de muncă aflat în deplasare în interes de
serviciu, asupra lui se extinde programul de muncă stabilit la unitatea la care acesta este delegat.
(8) Formulele flexibile de muncă se aplică fără a aduce atingere prevederilor art.100.”
4. La articolul 124:
alineatele (2)–(4) vor avea următorul cuprins:
„(2) După expirarea concediului de maternitate, persoanelor asigurate indicate la alin.(1) li
se acordă, în baza unei cereri scrise, concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la
vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediul
parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani se acordă, opţional, unuia dintre
părinţi, unuia dintre bunici, unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum
şi tutorelui.
(3) Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi
alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună
fracţiunile.
(4) În cazul solicitării concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului în fracţiuni,
concediul se acordă în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii, pentru perioada
indicată în cerere. La cerere se anexează o copie a certificatului de naştere al copilului.”
la alineatul (5), textul „alin.(4)” se substituie cu textul „alin.(2)”.
5. Articolul 1241:
la alineatul (3), textul „în primele 56 de zile” se substituie cu textul „în primele 12 luni”;
articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului paternal cu concediul medical,
în baza unei cereri scrise a salariatului, concediul paternal nefolosit integral ori parţial se
prelungeşte.”

Art.II. – Legea nr.289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale ..............................
Art.III. – La articolul 55 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008

(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, art.100), cu modificările
ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:
„e1) refuzul angajatorului de a suspenda raporturile de muncă în temeiul art.78 alin.(1) din
Codul muncii nr.154/2003;”.

Art.IV. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 septembrie 2022.
(2) Guvernul, în termen de o lună de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta.
(3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de 6 luni, va elabora un regulament-
cadru cu privire la ajustarea rezonabilă a programului de muncă, cu indicaţii metodice, care va
include: concepte şi repere, exemple de aranjamente flexibile ale programului de muncă, criterii
pentru analiza specificului activităţii unităţii, modele de documente interne relevante, repere
pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor interne în acest sens.

PREŞEDINTELE Igor GROSU
PARLAMENTULUI
Nr.195. Chişinău, 14 iulie 2022.

LEGE

nr. 155 din 15.07.2022


***

Art.I. – Codul funciar nr.828/1991 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2001, nr.107, art.817), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
„Articolul 90. Litigiile dintre deţinătorii de terenuri şi autorităţile administraţiei publice
locale
Litigiile dintre deţinătorii de terenuri şi autorităţile administraţiei publice locale sunt
soluţionate în conformitate cu prevederile Codului administrativ, iar litigiile dintre persoanele de
drept privat – conform prevederilor Codului de procedură civilă.”
2. Articolele 91–93 se abrogă.

Art.II.....................
LEGE

nr. 209 din 15.07.2022


***

Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a
Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de
modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE)
nr.1093/2010 şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337 din 23 decembrie 2015.

Art.I. – Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei..........

Art.II. – Codul fiscal nr.1163/1997 .............

Art.III. – Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară ...........

Art.IV. – Articolul 2932 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008
ulterioare, se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), în dispoziţie, după textul „dacă licenţa este obligatorie,” se introduce textul
„nerespectarea cerinţelor prevăzute de art.21 alin.(1), art.22 alin.(1) şi (2) şi art.23 alin.(1) din
Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică,”;
la alineatul (4), în dispoziţie, după cuvintele „către prestatorul de servicii de plată” se
introduce textul „ , de către entitatea care desfăşoară activitatea prevăzută la art.2 alin.(2) pct.15)
din Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică”.
LEGE

nr. 190 din 21.07.2022


***

Prezenta lege transpune art.4, 5 şi 6 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi
a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor
infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
L 127 din 29 aprilie 2014.

Art.I. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. Articolul 1061:
alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele indicate la art.106, în cazul în care
persoana este condamnată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute la art.158, 165, 168, 186–
189, 191, 192, 206, 2081, 2082, 2141, 217–2174, 218–220, 236–240, 2421, 2422, 243, 248–253,
256, 2603, 2604, 2606, 279, 280, 283, 284, 289, 290, 292, 302, 324–328, 3302, 332–3351, 3521 şi
361, dacă fapta a fost comisă din interes material.
(2) Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată în ultimii 5 ani înainte de
săvârşirea infracţiunii depăşeşte cu mai mult de 20 de salarii medii lunare pe economie
prognozate, stabilite prin hotărâre de Guvern, veniturile dobândite licit de aceasta. Dacă este
comisă o infracţiune continuă, este luată în considerare şi perioada până la sfârşitul activităţii
infracţionale;
b) instanţa de judecată îşi formează convingerea că bunurile respective pot proveni din
activităţi ilicite. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe diferenţa dintre veniturile
dobândite licit şi valoarea bunurilor dobândite în aceeaşi perioadă;
c) au fost săvârşite infracţiunile indicate la alin.(1) pentru care legea prevede o pedeapsă
maximă pedeapsa închisorii pe un termen mai mare de 4 ani.”
articolul se completează cu alineatele (21) şi (61) cu următorul cuprins:
„(21) Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate fictiv către terţi,
dobânditori de rea-credinţă, precum şi în cazul terţilor care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul
transferului a fost evitarea confiscării.”
„(61) Dacă persoana condamnată deţine bani, aceştia vor fi confiscaţi în mod prioritar.
Dacă banii deţinuţi nu sunt suficienţi, se confiscă celelalte bunuri.”
2. La articolul 1321, după textul „art.106,” se introduce textul „1061,”.

Art.II. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (republicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu modificările ulterioare,
se modifică după cum urmează:
1. Articolul 296 se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins:
„(21) În cazul infracţiunilor menţionate la art.1061 din Codul penal nr.985/2002,
rechizitoriul trebuie să includă informaţii despre confiscarea extinsă.”
2. La articolul 385, alineatul (1) se completează cu punctul 131) cu următorul cuprins:
„131) dacă urmează să fie aplicată confiscarea extinsă;”.
3. La articolul 397, punctul 2) va avea următorul cuprins:
„2) hotărârea cu privire la confiscarea specială şi confiscarea extinsă;”.

Art.III. – Codul de executare al Republicii Moldova nr.443/2004 (republicat în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214–220, art.704), cu modificările ulterioare, se
modifică după cum urmează:
1. La articolul 174 alineatul (5), după cuvintele „confiscarea specială” se introduc cuvintele
„şi confiscarea extinsă”.
2. Articolul 293:
denumirea articolului va avea următorul cuprins:
„Articolul 293. Confiscarea”;
la alineatul (1), după cuvântul „acestora” se introduce textul „ori a altor bunuri în temeiul
art.1061 din Codul penal nr.985/2002”.

Art.IV. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.

PARLAMENTULUI

LEGE

nr. 223 din 21.07.2022


***

Prezenta lege transpune art.7 alin.(1) şi art.8 alin.(3) din Directiva 2014/42/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea
instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene L 127 din 29 aprilie 2014.

Art.I. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 (republicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251, art.699), cu modificările ulterioare,
1. La articolul 6, punctul 201) va avea următorul cuprins:
„201) investigaţii financiare paralele – totalitatea acţiunilor de urmărire penală şi a
măsurilor speciale de investigaţii desfăşurate cu scopul acumulării probelor referitoare la bănuit,
învinuit, partea civilmente responsabilă, inculpat sau condamnat, la patrimoniul acestora şi
bunurile pe care le deţin în calitate de beneficiar efectiv, în sensul Legii nr.308/2017 cu privire la
prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, la patrimoniul proprietarului
şi administratorului bunurilor deţinute de bănuit, învinuit, partea civilmente responsabilă,
inculpat sau condamnat în calitate de beneficiar efectiv, în vederea recuperării bunurilor
infracţionale;”.
2. Articolul 2071 se completează cu punctul 6) cu următorul cuprins:
„6) bunurile sunt mijloace de transport.”
3. Codul se completează cu articolul 2072 cu următorul cuprins:
„Articolul 2072. Mecanismul de valorificare a bunurilor sechestrate
(1) În condiţiile prevăzute de art.2071, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale
solicită procurorului înaintarea unui demers cu privire la valorificarea bunurilor sechestrate şi
scoaterea de sub sechestru a acestora către judecătorul de instrucţie sau către instanţa care judecă
cauza.
(2) Ca urmare a demersului procurorului cu privire la valorificarea bunurilor sechestrate şi
scoaterea de sub sechestru a acestora, judecătorul de instrucţie emite o încheiere motivată în
termen de cel mult 72 de ore de la înaintarea demersului. Scoaterea bunurilor de sub sechestru se
dispune doar în cauza penală în cadrul căreia a fost dispusă valorificarea bunurilor sechestrate.
Recursul se examinează în termen de 5 zile şi suspendă executarea încheierii.
(3) Încheierea de valorificare a bunurilor sechestrate şi de scoatere de sub sechestru a
acestora se pune în executare de către Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, care
asigură procedura de valorificare a bunurilor sechestrate în condiţiile regulamentului aprobat de
către Guvern, doar în cazul bunurilor transmise spre administrare conform art.2296.
(4) În temeiul încheierii de valorificare a bunurilor sechestrate şi de scoatere de sub
sechestru a acestora, emisă în condiţiile alin.(2), şi după identificarea unui cumpărător,
persoanele împuternicite cu dreptul de vânzare a bunurilor sechestrate semnează un antecontract
pe care îl prezintă Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale cel târziu în ziua imediat
următoare de la data semnării acestuia.”
4. La articolul 258 alineatul (3), textul „şi indisponibilizării lor în cazurile prevăzute la
art.2292 alin.(2)” se substituie cu textul „în cazurile prevăzute la art.2292 alin.(2),
indisponibilizarea bunurilor infracţionale identificate şi asigurarea valorificării bunurilor
sechestrate conform art.2297”.

Art.II. – Legea nr.48/2017 privind Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.155–161, art.251), cu modificările ulterioare,
1. La articolul 10:
alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale emite ordinul de îngheţare a
bunurilor infracţionale pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare, în baza solicitării în scris a
autorităţilor competente străine sau în cadrul delegaţiilor parvenite de la organul de urmărire
penală. La expirarea termenului, efectele ordinului de îngheţare încetează de drept.”
articolul se completează cu alineatele (8) şi (9) cu următorul cuprins:
„(8) În cazul dispariţiei temeiurilor care au justificat emiterea ordinului de îngheţare, şeful
Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale dispune anularea acestuia prin emiterea unui
ordin.
(9) Efectele ordinului de îngheţare încetează odată cu aplicarea măsurilor asigurătorii pe
bunurile îngheţate.”
2. La articolul 13 alineatul (1), după textul „indiferent de statutul acestora,” se introduce
textul „precum şi al identificării bunurilor în vederea constatării averii nejustificate,”.

Art.III. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.

PARLAMENTULUI

LEGE

nr. 195 din 14.07.2022


***

Art.I. – Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr.159–162, art.648), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 se completează cu o noţiune nouă cu următorul cuprins:
„formule flexibile de muncă – programe de muncă care oferă posibilitate salariaţilor să îşi
adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanţă, a muncii la domiciliu, a
regimului flexibil de muncă, a timpului de muncă parţial sau a săptămânii de lucru comprimate.”
2. La articolul 86 alineatul (2), după textul „în concediu de maternitate,” se introduce textul
„în concediu paternal,”, iar după textul „la 4 ani,” – textul „în concediu pentru îngrijirea unui
membru bolnav al familiei, în concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilităţi,”.
„Articolul 1001. Formule flexibile de muncă
(1) Formulele flexibile de muncă se instituie prin acordul dintre salariat şi angajator, la
solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât şi după încheierea
contractului individual de muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată.
(2) Formulele flexibile de muncă se stabilesc în contractul individual de muncă sau în
acordul suplimentar la contractul individual de muncă.
(3) Activitatea în condiţiile formulelor flexibile de muncă nu limitează drepturile şi
garanţiile salariatului privind calcularea vechimii în muncă, privind durata concediului de odihnă
anual sau alte drepturi aferente raporturilor de muncă, prevăzute de prezentul cod.
(4) Un salariat poate solicita ajustarea rezonabilă a programului de muncă cel mult o dată
la 6 luni, în scris, printr-o cerere care va include următoarele informaţii: data depunerii cererii,
formula flexibilă de muncă solicitată şi data la care modificarea programului de muncă ar urma
să înceapă.
(5) În termen de 30 de zile de la recepţionarea solicitării de ajustare rezonabilă a
programului de muncă, angajatorul va oferi răspuns cu prezentarea justificărilor aferente
deciziei.
(6) În procesul de examinare a solicitării de ajustare rezonabilă a programului de muncă,
angajatorul poate lua în considerare următorii factori pentru a determina posibilitatea sau
imposibilitatea ajustării locului de muncă la formulele flexibile de muncă:
a) costurile implicate;
b) capacitatea de reorganizare a muncii printre personalul existent;
c) capacitatea de a recruta personal suplimentar;
d) impactul asupra calităţii;
e) impactul asupra performanţei salariatului;
f) efectul asupra capacităţii de a satisface cererea clienţilor.
(7) În cazul salariatului cu formulă flexibilă de muncă aflat în deplasare în interes de
serviciu, asupra lui se extinde programul de muncă stabilit la unitatea la care acesta este delegat.
(8) Formulele flexibile de muncă se aplică fără a aduce atingere prevederilor art.100.”
4. La articolul 124:
alineatele (2)–(4) vor avea următorul cuprins:
„(2) După expirarea concediului de maternitate, persoanelor asigurate indicate la alin.(1) li
se acordă, în baza unei cereri scrise, concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la
vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Concediul
parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani se acordă, opţional, unuia dintre
părinţi, unuia dintre bunici, unei alte rude care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum
şi tutorelui.
(3) Concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului poate fi folosit de ambii părinţi
alternativ, în fracţiuni, conform disponibilităţii fiecăruia, cu condiţia să nu se suprapună
fracţiunile.
(4) În cazul solicitării concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului în fracţiuni,
concediul se acordă în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii, pentru perioada
indicată în cerere. La cerere se anexează o copie a certificatului de naştere al copilului.”
la alineatul (5), textul „alin.(4)” se substituie cu textul „alin.(2)”.
5. Articolul 1241:
la alineatul (3), textul „în primele 56 de zile” se substituie cu textul „în primele 12 luni”;
articolul se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului paternal cu concediul medical,
în baza unei cereri scrise a salariatului, concediul paternal nefolosit integral ori parţial se
prelungeşte.”

Art.II. – Legea nr.289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale ...............
Art.III. – La articolul 55 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008

ulterioare, alineatul (1) se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:
„e1) refuzul angajatorului de a suspenda raporturile de muncă în temeiul art.78 alin.(1) din
Codul muncii nr.154/2003;”.

Art.IV. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 septembrie 2022.
(2) Guvernul, în termen de o lună de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta.
(3) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de 6 luni, va elabora un regulament-
cadru cu privire la ajustarea rezonabilă a programului de muncă, cu indicaţii metodice, care va
include: concepte şi repere, exemple de aranjamente flexibile ale programului de muncă, criterii
pentru analiza specificului activităţii unităţii, modele de documente interne relevante, repere
pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor interne în acest sens.

PARLAMENTULUI

LEGE
cu privire la modificarea unor acte normative

nr. 249 din 29.07.2022


***

Art.I...................
Art.IV. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova, 2009, nr.72–74, art.195), cu modificările ulterioare, se completează cu
articolele 2442 şi 2443 cu următorul cuprins:
„Articolul 2442. Manipularea pe piaţa gazelor naturale
Acţiunea de manipulare pe piaţa gazelor naturale prin cel puţin una dintre următoarele
modalităţi, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii deosebit de mari:
a) efectuarea unei tranzacţii sau emiterea unui ordin de tranzacţionare cu produse
energetice angro care oferă sau este susceptibil de a oferi indicaţii false sau înşelătoare în ceea ce
priveşte oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro;
b) efectuarea unei tranzacţii sau emiterea unui ordin de tranzacţionare cu produse
energetice angro care stabileşte sau prin care se încearcă stabilirea, în mod artificial, prin
acţiunea uneia sau a mai multor persoane care acţionează în mod concertat, a preţului unuia sau
mai multor produse energetice angro;
c) efectuarea unei tranzacţii sau emiterea unui ordin de tranzacţionare cu produse
energetice angro care utilizează un instrument fictiv sau o altă formă de înşelăciune sau abuz de
încredere, care transmite sau este de natură să transmită informaţii false sau înşelătoare cu privire
la oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro;
d) difuzarea, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv al internetului,
sau prin orice alte mijloace, a unor informaţii care oferă sau sunt susceptibile de a oferi mesaje
false cu privire la oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro, dacă persoana care a
difuzat informaţiile ştia sau trebuia să ştie că acestea sunt false,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2350 la 3350 de unităţi convenţionale sau cu
închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Articolul 2443. Utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate pe piaţa gazelor naturale
Utilizarea de către orice persoană a informaţiilor privilegiate cu intenţia de a dobândi sau
înstrăina, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru o terţă persoană, produse energetice
angro la care se referă aceste informaţii, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii deosebit de
mari,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1350 la 3350 de unităţi convenţionale sau cu
închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”

Art.V. – La articolul 2761 alineatul (1) din Codul de procedură penală al Republicii
Moldova nr.122/2003 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.248–251,
art.699), cu modificările ulterioare, textul „art.241, 242, 244, 2441, 246, 2461 din Codul penal
nr.985/2002” se substituie cu textul „art.241, 242, 244, 2441–2443, 246, 2461 din Codul penal
nr.985/2002”.

Art.VI. – (1) Licenţele pentru furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la
staţiile de alimentare eliberate până la intrarea în vigoare prezentei legi sunt valabile până la data
expirării lor, iar titularii acestor licenţe respectă obligaţiile şi beneficiază de drepturile aferente
desfăşurării activităţii de vânzare a gazelor naturale comprimate pentru vehicule la staţiile de
alimentare stabilite în Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, în Legea nr.174/2017 cu
privire la energetică şi în alte acte normative în domeniu.
(2) Prevederile art.13 alin.(2) enunţul al doilea din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele
naturale nu se aplică în raport cu contractele de achiziţie a gazelor naturale care au fost încheiate
şi avizate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu art.85 alin.
(9) din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale până la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(3) În cazul în care documentele de certificare nu au fost depuse la Agenţia Naţională
pentru Reglementare în Energetică în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
Agenţia aplică art.17 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale şi desemnează
provizoriu un nou titular de licenţă în calitate de operator al sistemului de transport al gazelor
naturale în Republica Moldova. Noul titular de licenţă trebuie să respecte modelul de operator de
sistem independent, în conformitate cu art.26–28 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele
naturale, în ceea ce priveşte exploatarea reţelei de transport deţinute de întreprinderea integrată
pe verticală din care face parte titularul de licenţă precedent. În acest caz, deţinătorul de licenţă
precedent, acţionând în calitate de proprietar de reţea în conformitate cu art.28 din Legea
nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, va încheia un contract de închiriere cu noul titular de
licenţă. Titularul de licenţă precedent poate, cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru
Reglementare în Energetică, să furnizeze servicii specifice noului titular de licenţă, cum ar fi
întreţinerea reţelelor, contra unei remuneraţii. Prevederile financiare din ambele contracte fac
obiectul aprobării de către Agenţie. Noul titular de licenţă solicită în termen de maxim 30 de zile
certificarea conform modelului de operator de sistem independent.
(4) În cazul în care aceeaşi întreprindere îndeplineşte rolul de operator al sistemului de
transport pentru toate reţelele de transport al gazelor naturale din Republica Moldova,
prevederile art.991 şi 992 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale nu se aplică.
(5) Operatorii sistemelor de distribuţie care sunt parte a unei întreprinderi de gaze naturale
integrate pe verticală şi care deservesc un număr mai mare de 100000 de consumatori finali ale
căror instalaţii de gaze naturale sunt racordate la reţelele de gaze naturale ale operatorilor
sistemelor de distribuţie respectivi sunt obligaţi, în termen de două luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, să finalizeze separarea funcţională, legală şi contabilă în conformitate cu
principiile stabilite în prezenta lege. Sunt exoneraţi de obligaţia privind separarea funcţională şi
legală operatorii sistemelor de distribuţie care deservesc un număr mai mic de 100000 de
consumatori finali sau care nu fac parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată pe
verticală.
(6) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică va aproba Regulamentul cu privire la Registrul participanţilor la
piaţa angro a gazelor naturale şi va institui Registrul participanţilor la piaţa angro, prevăzut la
art.941 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.
(7) Din motive de interes public major, precum asigurarea unui mecanism eficient de
compensare între operatorii sistemelor de transport, pentru a evita efectele negative asupra
veniturilor din prestarea serviciului de transport al gazelor naturale de către operatorii sistemelor
de transport implicaţi, pentru a asigura recuperarea veniturilor reglementate ale fiecărui operator
al sistemului de transport, pentru a încuraja utilizarea activelor care contribuie la securitatea
aprovizionării cu gaze naturale, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
implementează principiile şi metoda de determinare a tarifelor armonizate pentru serviciul de
transport al gazelor naturale, stabilite la art.991 şi 992 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele
naturale, precum şi reconcilierea veniturilor în cadrul mecanismului de compensare între
operatorii sistemelor de transport, prevăzut la art.992 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele
naturale, luând în considerare investiţiile în activele utilizate de către operatorii sistemelor de
transport pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, realizate în conformitate cu
planurile de investiţii ale acestora, dar încă neamortizate la data intrării în vigoare a prezentei
legi. În acest sens, Agenţia aprobă şi pune în aplicare toate metodologiile şi actele normative de
reglementare stabilite conform art.991 şi 992 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale,
pentru a lua în considerare şi a asigura recuperarea costurilor de investiţii aferente conductei de
transport al gazelor naturale Iaşi–Ungheni–Chişinău, ale căror costuri nu sunt încă amortizate la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
(8) În termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Energetică va aduce actele sale normative de reglementare în concordanţă cu
art.99–992 din Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale.
(9) La constatarea existenţei premiselor pentru construcţia depozitelor de stocare a gazelor
naturale pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
iniţiază procedura de elaborare a Regulamentului privind accesul la depozitele de stocare şi
gestionarea congestiilor şi a metodologiei de calculare, de aprobare şi de aplicare a tarifelor
reglementate pentru serviciul de stocare a gazelor naturale.
(10) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de licenţă
pentru furnizarea gazelor naturale vor institui centre de deservire a consumatorilor finali şi îşi
vor crea pagină electronică.
(11) Crearea stocurilor de securitate potrivit art.1081 alin.(1) din Legea nr.108/2016 cu
privire la gazele naturale se realizează gradual, conform cantităţilor stabilite de Guvern, care
trebuie să corespundă cu:
a) nu mai puţin de 4 zile de consum – începând cu 15 septembrie 2022;
b) nu mai puţin de 8 zile de consum – începând cu 1 octombrie 2023;
c) nu mai puţin de 10 zile de consum – începând cu 1 octombrie 2024.
(12) Guvernul, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aproba
cantitatea de gaze naturale care urmează să fie constituită în calitate de stocuri de securitate până
la 15 septembrie 2022.
(13) La expirarea termenului de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în baza
informaţiei şi a propunerilor prezentate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică,
va prezenta Guvernului un raport cu privire la realizarea obligaţiei de creare şi menţinere a
stocurilor de securitate, cu indicarea propunerilor privind ajustarea mecanismului de creare şi
menţinere a stocurilor de securitate, inclusiv privind extinderea obligaţiei de a transfera
contribuţii financiare şi în raport cu alte categorii de participanţi ai pieţei gazelor naturale, cu alţi
utilizatori de sistem, pentru a se asigura distribuirea în mod echitabil a costurilor aferente
stocurilor de securitate, privind schimbarea entităţii pentru crearea şi menţinerea stocurilor de
securitate, precum şi cu indicarea unor potenţiale măsuri suplimentare în vederea asigurării
realizării stocurilor de securitate pentru sporirea securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
(14) Sancţiunile prevăzute la art.113 alin.(3) lit.b) din Legea nr.108/2016 cu privire la
gazele naturale se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2023.

PARLAMENTULUI

DECIZIE
de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate
a unor dispoziţii din articolul 389 alin.(4) pct.2) din Codul de procedură penală
(sentinţa de condamnare în cazul aplicării amnistiei [2])

nr. 105 din 19.07.2022


***
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 iulie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 19 iulie 2022, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului
„cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din
Codul penal” din articolul 389 alin.(4) pct.2) din Codul de procedură penală, ridicată de dl
judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1-89/2022, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul
central.
2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Ghenadie Eremciuc de
la Judecătoria Bălţi, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Bălţi, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Ion
Popovici de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 287 alin.(2) lit.b) din Codul penal
[huliganismul].
4. În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorul de caz a solicitat condamnarea inculpatului,
cu aplicarea pedepsei amenzii de 600 de unităţi convenţionale şi cu aplicarea Legii cu privire la
amnistie. Dna avocat Mariana Ciubara, care apără interesele dlui Ion Popovici, a solicitat
aplicarea amnistiei şi încetarea procesului penal.
5. Printr-o încheiere din 1 iunie 2022, dl judecător Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria
Bălţi, sediul central, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului „cu stabilirea pedepsei şi
cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal” din articolul
389 alin.(4) pct.2) din Codul de procedură penală şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională,
în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă
6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va
fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat
toate garanţiile necesare apărării sale.”
Articolul 22
Neretroactivitatea legii
„Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu
constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea
care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
„[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest
scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea
drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se
pedepseşte prin lege.”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi
sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării
drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor
confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-
24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate
atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
Articolul 114
Înfăptuirea justiţiei
„Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.”
Articolul 115
Instanţele judecătoreşti
„(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin
judecătorii.
[…].”
7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002,
sunt următoarele:
Articolul 107
Amnistia
„(1) Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie
reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.
[…].”
8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14
martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 275
Circumstanţele care exclud urmărirea penală
„Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi
încetată în cazurile în care:
[…]
4) a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;
[…].”
Articolul 285
Încetarea urmăririi penale
„[…]
(2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la
art.275 pct.4)-9) din prezentul cod […].
[…].”
Articolul 332
Încetarea procesului penal în şedinţa de judecată
„[…]
(5) În cazul prevăzut la art.275 pct.4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul
inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obişnuit.”
Articolul 389
Sentinţa de condamnare
„[…]
(4) Sentinţa de condamnare se adoptă:
[…]
2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform
art.107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din
Codul penal;
[…].”
Articolul 391
Sentinţa de încetare a procesului penal
„(1) Sentinţa de încetare a procesului penal se adoptă dacă:
[…]
6) există alte circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi
tragerea la răspundere penală;
[…].”

ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
9. Autorul excepţiei menţionează că nu este clar când instanţa de judecată poate aplica
amnistia şi poate pronunţa (i) o sentinţă de încetare a procesului penal sau (ii) o sentinţă de
condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei.
10. Potrivit autorului excepţiei, textul „cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea
ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal” din articolul 389 alin.(4) pct.2) [sentinţa
de condamnare] din Codul de procedură penală trebuie declarat neconstituţional. Acesta mai
susţine că articolul 391 [sentinţa de încetare a procesului penal] din Codul de procedură penală
ar trebui să prevadă expres că instanţa de judecată pronunţă o sentinţă de încetare a procesului
penal în cazul în care a intervenit amnistia.
11. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 4,
7, 8, 16, 21, 22, 23, 26, 54, 114 şi 115 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii
12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele.
13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul
constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine
de competenţa Curţii Constituţionale.
14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de judecător din
oficiu. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest
drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care procurorul
de caz a solicitat pronunţarea unei sentinţe de condamnare şi aplicarea amnistiei, iar avocatul a
solicitat aplicarea amnistiei şi încetarea procesului penal. Prin urmare, Curtea admite că
prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de
neconstituţionalitate.
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul „cu stabilirea pedepsei şi
cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal” din articolul
389 alin.(4) pct.2) din Codul de procedură penală.
17. Curtea reţine că prevederile criticate au făcut anterior obiect al controlului de
constituţionalitate în cazul sesizării nr.42g/2022, prin raportare la critici identice de
neconstituţionalitate şi ridicată de acelaşi autor, fiind pronunţată Decizia nr.96 din 12 iulie 2022.
18. În Decizia menţionată supra, Curtea a reţinut că autorul excepţiei de
neconstituţionalitate a enumerat articolele 4, 7, 8, 16, 21, 22, 26, 54, 114 şi 115 din Constituţie,
fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acestea a prevederilor legale contestate. De asemenea,
Curtea a reţinut că testul calităţii legii, prevăzut de articolul 23 din Constituţie, se efectuează prin
raportare la un drept fundamental. Totodată, Curtea a menţionat că sub aparenţa unor critici
referitoare la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul excepţiei a pus, în acest caz, o
problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor referitoare la amnistie, competenţă care, prin
definiţie, le revine instanţelor de judecată. În aceste condiţii, Curtea a declarat inadmisibilă
sesizarea nr.42g/2022 (a se vedea §22-26).
19. De principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita
controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de
neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine
argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie
privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.42 din 1 aprilie 2021, §18).
20. Analizând argumentele autorului excepţiei, Curtea reţine că acesta nu a prezentat
argumente noi care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea excepţiei de
neconstituţionalitate. Astfel, Curtea constată că prezenta sesizare privind excepţia de
neconstituţionalitate este repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace
reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Decizia
nr.96 din 12 iulie 2022 sunt valabile şi în prezenta cauză.
21. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în
fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din
Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul
jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului „cu
stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul
penal” din articolul 389 alin.(4) pct.2) din Codul de procedură penală, ridicată de dl judecător
Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1-89/2022, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare
la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE Domnica MANOLE


MODIF. CP + CPP Și Altele

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODIF. CP + CPP Și Altele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LEGE

pentru modificarea unor acte normative

Art.III. – La articolul 55 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008

Art.III. – La articolul 55 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008

Art.IV. – Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (republicat în Monitorul Oficial

S-ar putea să vă placă și