Modif RCR Ș.A

HOTĂRÂRE
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.357/2009 cu privire

la aprobarea Regulamentului circulaţiei rutiere

nr. 642 din 14.09.2022

Monitorul Oficial nr.291-296/735 din 23.09.2022

***
În temeiul art.5 lit.b) din Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier (republicată
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.11-21, art.6), cu modificările ulterioare,
Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat Hotărârea Guvernului nr.357/2009 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.92-93, art.409), cu modificările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
1) pe tot parcursul textului Regulamentului, cuvântul „carosabil”, la orice formă
gramaticală, se substituie cu cuvintele „parte carosabilă”, la forma gramaticală corespunzătoare,
iar cuvintele „cu regim prioritar de circulaţie” se substituie cu cuvintele „cu regim de circulaţie
prioritară”;
2) la punctul 6, cuvintele „celorlalţi participanţi la trafic” se substituie cu cuvintele
„participanţilor la trafic”;
3) la punctul 7:
noţiunea „bicicletă (tricicletă)” va avea următorul cuprins:
„bicicletă (tricicletă) – vehicul prevăzut cu două (trei) roţi şi pedale sau manivele pentru
propulsarea acestuia de forţa musculară a ciclistului. Bicicletă se consideră şi vehiculul cu
pedalare asistat de un motor electric auxiliar, cu puterea nominală ce nu depăşeşte 500W, a cărui
asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe
măsură ce viteza vehiculului creşte, fiind întreruptă definitiv înainte ca viteza acestuia să atingă
25 km/h”;
noţiunea „carosabil” se exclude;
noţiunea „drum cu prioritate” se completează cu următorul enunţ: „Prezenţa îmbrăcămintei
imediat în faţa intersecţiei pe drumul fără prioritate nu-l echivalează pe acesta cu drumul cu
prioritate”;
la noţiunea „drum public”, cuvântul „adiacente” se exclude;
la noţiunea „motocultor cu remorcă”, cuvintele „lucrărilor uşoare” se substituie cu
cuvintele „lucrărilor de transport”;
după noţiunea „parcare” se introduce următoarea noţiune:
„parte carosabilă – parte de drum utilizată în mod normal pentru circulaţia vehiculelor; un
drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile, separate total unele de altele, în special printr-un
taluz central sau printr-o diferenţă de nivel”;
după noţiunea „pieton” se introduce următoarea noţiune:
„bandă, pistă pentru biciclişti – fâşie din partea carosabilă sau din trotuar, delimitată prin
marcaj şi semnalizată cu indicatorul 5.42.3, sau fâşie de teren amenajată şi semnalizată în afara
drumului, destinate pentru circulaţia bicicletelor, trotinetelor, trotinetelor electrice şi
ciclomotoarelor”;
după noţiunea „trecere pentru pietoni” se introduce următoarea noţiune:
„trotinetă electrică – vehicul individual cu una, două sau trei roţi, cu ghidon (sau fără),
echipat cu un motor electric a cărui putere nominală continuă nu depăşeşte 500W”;
noţiunea „vehicul de rută” va avea următorul cuprins:
„vehicul de rută – vehicul de transport public (autobuz, autocar, troleibuz, tramvai), care
este destinat constructiv pentru transportarea persoanelor pe drumurile publice, în baza graficelor
şi schemelor de circulaţie stabilite, care includ staţii publice şi/sau autogări, semnalizate prin
indicatoarele de informare 5.6.1, 5.6.2, 5.7 şi 5.10”;
4) la punctul 8:
după textul „biciclete,” se introduce textul „triciclete, biciclete şi trotinete electrice,”;
se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„Trotinetele electrice vor putea circula doar pe pistele special amenajate (benzile, pistele
pentru biciclişti), iar în cazurile în care acestea nu există, circulaţia lor este permisă numai pe
sectoare de drum, cu respectarea cumulativă a următoarelor cerinţe:
a) persoana care conduce a împlinit vârsta de 16 ani;
b) viteza maximă admisă pe tronsonul respectiv de drum este de 50 km/h.”;
5) la punctul 10:
subpunctul 1) se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
„d) să nu admită utilizarea telefonului mobil şi/sau a căştilor audio în timpul deplasării pe
bicicletă, trotinetă, trotinetă electrică sau ciclomotoare”;
la subpunctul 2):
după cuvântul „autovehicul” se introduce textul „(vehicul)”;
litera a) se completează cu textul „sau actul de identitate valabil pe numele său, pentru a
putea fi verificat dreptul de a conduce vehicule din categoria (subcategoria) din care face parte
vehiculul condus”;
la subpunctul 3), litera c) se abrogă;
6) la punctul 11:
litera c) se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
„casca de protecţie este obligatorie şi pentru conducătorii de biciclete, care se deplasează
pe porţiunile de drum cu limita de viteză admisă peste 50 km/h”;
la litera h), cuvântul „numărului” se substituie cu cuvântul „plăcuţelor”;
7) punctul 14:
la litera b), cuvintele „posedă permis de conducere” se substituie cu cuvintele „deţine
dreptul de a conduce vehicule”;
la litera g), cuvintele „instalate neregulamentar” se exclud;
8) punctul 20:
la subpunctul 1):
cuvintele „sau înaintea trecerii marcate pentru pietoni” se exclud;
după alineatul întâi se introduce un alineat cu următorul cuprins:
„La trecerea pentru pietoni în afara intersecţiilor, conducătorii vor opri înaintea liniei de
oprire (marcajul 1.12) şi/sau a indicatorului 5.73 şi vor continua deplasarea doar la semnalul
verde al semaforului.”;
„La intersecţia formată dintr-un drum continuu în îmbinare cu un drum din stânga, atunci
când în dreapta sau deasupra semnalului roşu al semaforului instalat pe partea opusă drumului
alăturat este amplasat panoul adiţional 6.23.6, cu o săgeată de culoare verde pe fundal negru, cu
vârful înainte, după oprirea vehiculului la semnalul roşu, respectând măsurile de precauţie, este
permisă deplasarea în direcţia săgeţii.”;
subpunctul 9) se abrogă;
9) la punctul 32, subpunctul 2) va avea următorul cuprins:
„2) Conducătorul de vehicul trebuie să semnalizeze corespunzător cu semnalizatoarele de
direcţie, iar în cazul în care acestea lipsesc sau sunt defectate – cu braţul, înainte:
a) de a pune în mişcare vehiculul;
b) de a efectua manevra (preselectare a benzii, virare, întoarcere);
c) de a se opri;
d) de a ieşi din sensul giratoriu la schimbarea direcţiei spre dreapta.
Indiferent de disponibilitatea şi starea tehnică a semnalizatoarelor de direcţie, conducătorul
vehiculului remorcat trebuie să semnalizeze cu braţul direcţia de deplasare.”;
10) punctul 34:
subpunctul 3):
la litera d), cuvântul „microbuzelor” se substituie cu cuvântul „autocarelor”;
litera i) va avea următorul cuprins:
„i) vehiculelor care nu sunt echipate cu lumină de deplasare pe timp de zi, în perioada 1
noiembrie – 31 martie inclusiv”;
subpunctul 5) va avea următorul cuprins:
„5) Farurile anticeaţă pot fi utilizate doar în condiţii de vizibilitate redusă, separat sau
simultan cu lumina de întâlnire ori de drum a farurilor.”;
11) punctul 38:
la subpunctul 1):
litera a) va avea următorul cuprins:
„a) ale Inspectoratului General al Poliţiei şi Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat
destinate escortării delegaţiilor oficiale şi/sau demnitarilor care beneficiază de protecţie de stat –
cu lumini giratorii de culoare albastră şi roşie şi semnal sonor special”;
la litera b), textul „Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat,” se exclude;
la subpunctul 2), după textul „rămase în pană,” se introduc cuvintele „precum şi cele care
însoţesc sportivii în timpul antrenamentelor instituţiilor sportive”;
la subpunctul 3), după cuvintele „valorilor importante” se introduce textul „ , cu
permisiunea Direcţiei poliţie de patrulare,”;
12) punctul 43:
la subpunctul 2) litera a), cuvintele „preselectare a benzii din stânga pentru efectuarea
manevrei de virare la stânga sau de întoarcere” se substituie cu textul „efectuare a manevrei de
ocolire, depăşire, de preselectare a benzii din stânga pentru a vira sau a întoarce”;
la subpunctul 3), litera c) va avea următorul cuprins:
„c) pe drumurile cu trei sau mai multe benzi pe sens, autocamioanele, autobuzele
(autocarele) cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg pot ocupa banda din stânga numai
pentru a vira sau a întoarce. Pe drumurile cu două benzi pe sens, autocamioanele, autobuzele
(autocarele) respective pot ocupa banda a doua pentru efectuarea manevrei de ocolire, depăşire,
virare la stânga sau de întoarcere.”;
13) la punctul 45:
„2) În cazul în care în limita vizibilităţii apare un obstacol care poate fi observat de
conducător, acesta, fără a pune în pericol siguranţa traficului, poate ocoli obstacolul, iar dacă nu
este posibil – trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească vehiculul.”;
14) punctul 46:
la litera b), cuvântul „microbuze” se substituie cu cuvântul „autocare”;
se completează cu litera d) cu următorul cuprins:
„d) conducătorii de biciclete, trotinete electrice, ciclomotoare”;
15) punctul 47:
la subpunctul 1), litera a) va avea următorul cuprins:
„a) în localităţi – 50 km/h, pe teritoriile adiacente instituţiilor de învăţământ, spitalelor,
parcurilor, centrelor istorice ale oraşelor – 30 km/h, în zonele rezidenţiale şi teritoriile adiacente
drumului – 20 km/h, iar în zonele pietonale – 5 km/h”;
subpunctul 2):
la litera b), cuvântul „microbuze” se substituie cu cuvântul „autocare”;
la litera d) alineatul al doilea, cuvintele „admisă în afara localităţilor” se exclud;
16) punctul 48:
la subpunctul 1), cuvintele „Aceste autovehicule” se substituie cu cuvintele „Autovehiculul
conducătorului începător”;
la subpunctul 2), cuvintele „trebuie să fie de” se substituie cu cuvintele „nu trebuie să
depăşească”;
„2) Conducătorul trebuie să menţină în timpul depăşirii un interval lateral suficient în
raport cu vehiculul pe care îl depăşeşte, mai ales în cazul deplasării cu o viteză mai mică de 50
km/h. Depăşirea bicicletelor, trotinetelor, trotinetelor electrice, ciclomotoarelor şi motocicletelor
fără ataş se face trecând peste axa drumului cu roţile din stânga, iar în cazul deplasării cu o viteză
mai mare de 50 km/h, şoferul trebuie să depăşească axa drumului (linia întreruptă) cu cel puţin
jumătate din lăţimea vehiculului.”;
18) punctul 56:
la subpunctul 2), textul „trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care vin din sens opus şi se
vor deplasa înainte sau la dreapta” se substituie cu textul „este obligat să cedeze trecerea
vehiculelor care vin din sens opus şi se deplasează înainte sau la dreapta, cu excepţia cazurilor în
care acest conducător are prioritate în raport cu vehiculele care vin din sens opus”;
la subpunctul 3):
cuvântul „trebuie” se substituie cu cuvintele „este obligat”, iar cuvintele „şi conducătorilor
de ciclomotoare” se substituie cu textul „ , conducătorilor de trotinete şi ciclomotoare”;
se completează cu următorul alineat:
„La intersecţia în care direcţiile de deplasare sunt determinate de indicatorul 5.37.2 –
bicicliştii care intenţionează să se deplaseze înainte trebuie să preselecteze din timp banda de
circulaţie pentru această direcţie.”;
19) la punctul 58:
„3) La conectarea semnalului verde al semaforului, conducătorul este obligat să cedeze
trecerea pietonilor care finalizează traversarea părţii carosabile, precum şi vehiculelor deja
angajate în trecerea intersecţiei, indiferent de direcţia lor de deplasare ulterioară.”;
la subpunctul 4):
alineatele al treilea şi al patrulea vor avea următorul cuprins:
„În cazul în care, la nivelul semnalului roşu al semaforului, în dreapta acestuia, este
amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde pe fundal negru, cu vârful spre
dreapta, conducătorul poate să continue deplasarea în direcţia săgeţii la semnalul roşu, de pe
banda de circulaţie din dreapta a părţii carosabile, doar după ce a efectuat oprirea. Totodată,
conducătorul trebuie să nu expună pericolului pietonii cu drept de circulaţie care traversează
partea carosabilă şi să nu creeze obstacole conducătorilor de vehicule ce se deplasează la
semnalul verde al semaforului.
Atunci când la intrarea pe drumul cu sens unic la stânga, la nivelul semnalului roşu al
semaforului, în stânga acestuia, este amplasat un panou adiţional cu o săgeată de culoare verde
pe fundal negru, cu vârful spre stânga, conducătorului i se permite virarea la stânga, la semnalul
roşu, de pe banda de circulaţie din stânga a părţii carosabile, doar după ce a efectuat oprirea.
Virând la stânga, conducătorul trebuie să cedeze trecerea pietonilor şi conducătorilor de vehicule
cu drept de circulaţie ce se deplasează la semnalul verde al semaforului.”;
la alineatul al cincilea, cuvintele „în dreapta acestuia” se substituie cu cuvintele „în dreapta
acestuia sau deasupra lui”;
la subpunctul 5), textul „a marcajului 1.18” se substituie cu textul „a marcajului 1.18.1”;
20) punctul 59 se completează cu subpunctul 41) cu următorul cuprins:
„41) Ieşirea din sensul giratoriu trebuie efectuată numai de pe banda din dreapta a părţii
carosabile, dacă configuraţia intersecţiei sau mijloacele de semnalizare nu impun altă modalitate
de efectuare a manevrei.”;
21) punctul 68 subpunctul 3):
la litera c), cuvintele „cu mobilitate limitată” se exclud;
la litera d), cuvântul „amplasaţi” se substituie cu cuvântul „amplasate”;
se completează cu litera g) cu următorul cuprins:
„g) este interzisă parcarea pe drumurile publice din localităţi şi pe teritoriile adiacente, în
afara locurilor amenajate pentru acest scop, a autobuzelor, a autocamioanelor şi a ansamblurilor
de vehicule cu masa maximă autorizată ce depăşeşte 3500 kg”;
22) la punctul 75 litera e), cuvintele „posedă permis de conducere” se substituie cu
cuvintele „deţine dreptul de a conduce vehicule”;
23) punctul 82:
la subpunctul 1), cuvântul „doar” se exclude;
la subpunctul 2), cuvântul „microbuze” se substituie cu cuvântul „autocare”;
24) la punctul 83 litera d), cuvântul „microbuzului” se substituie cu cuvântul „autocarului”;
25) la punctul 84, litera c) va avea următorul cuprins:
„c) să aştepte vehiculul de rută în staţie şi/sau în autogară”;
26) la punctul 91:
alineatul întâi va avea următorul cuprins:
„91. Înainte de plecare conducătorul de vehicul este obligat să verifice dacă încărcătura
este amplasată şi fixată corect, iar în timpul deplasării – să supravegheze starea acesteia, astfel
încât ea:”;
la litera a), după cuvintele „la trafic sau să” se introduce cuvântul „nu”;
litera c) va avea următorul cuprins:
„c) să nu se rostogolească în caroserie, să nu fie târâtă şi să nu cadă din vehicul”;
27) la punctul 95 subpunctul 1) litera d), cuvintele „deplasarea pietonilor ori trecerea
vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie” se substituie cu cuvintele „deplasarea vehiculelor cu
regim de circulaţie prioritară şi a altor participanţi la trafic”;
28) punctul 103 va avea următorul cuprins:
„103. Persoanele care domiciliază în alte state, dar sunt venite provizoriu în Republica
Moldova, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă deţin dreptul de a conduce
vehicule înregistrat în Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al conducătorilor de
vehicule” sau dacă posedă permis de conducere recunoscut pe bază de reciprocitate.”;
29) la punctul 104, alineatul întâi va avea următorul cuprins:
„104. Conducătorii vehiculelor aflate în trafic internaţional sunt obligaţi să confirme
achitarea taxei pentru folosirea drumurilor în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale.”;
30) punctul 108:
la subpunctul 1), cuvintele „permisului de conducere” se substituie cu cuvintele „dreptului
de a conduce vehicule”, iar cuvântul „licenţiate” se substituie cu cuvântul „autorizate”;
la subpunctul 3), cuvintele „posede permis de conducere” se substituie cu cuvintele „deţină
dreptul de a conduce vehicule”;
31) în denumirea secţiunii a 16-a, după textul „Circulaţia bicicletelor,” se introduce textul
„trotinetelor, bicicletelor şi trotinetelor electrice,”;
32) la punctul 109:
„1) Conducătorii de biciclete, trotinete, biciclete şi trotinete electrice, ciclomotoare,
motocultoare cu remorcă, vehicule cu tracţiune animală şi călăreţii trebuie să circule pe drumul
public numai într-un singur rând, menţinând în timpul deplasării, în raport cu marginea din
dreapta a părţii carosabile, un interval nu mai mare de 1 m, fiind îmbrăcaţi pe timp de noapte, în
condiţii de vizibilitate redusă, fie cu vestă de protecţie reflectorizantă, fie cu îmbrăcăminte cu
elemente reflectorizante. Atunci când este amenajată banda rezervată bicicliştilor, delimitată de
partea carosabilă prin marcajul 1.2 şi semnalizată cu indicatorul 5.42.3, conducătorii de biciclete,
trotinete, biciclete şi trotinete electrice, ciclomotoare vor circula doar pe această bandă.
Deplasarea pe banda, pista pentru biciclişti trebuie să se efectueze doar pe partea dreaptă, în
sensul de mers. Conducătorilor de biciclete, trotinete, biciclete şi trotinete electrice, ciclomotoare
li se interzice să circule pe drumurile publice cu sens unic contra sensului de circulaţie a
autovehiculelor.”;
la subpunctul 2):
cuvintele „conducătorii de biciclete şi ciclomotoare” se substituie cu textul „ , conducătorii
de biciclete, trotinete, biciclete şi trotinete electrice, ciclomotoare”;
„La intersecţiile cu circulaţia dirijată, precum şi în cazul intersectării cu drumul, în afara
intersecţiilor, a pistei pentru biciclişti cu circulaţia dirijată, conducătorii de biciclete, trotinete,
biciclete şi trotinete electrice, ciclomotoare trebuie să respecte semnificaţia semnalelor
semaforului pentru biciclişti, iar în lipsa acestuia – ale semaforului general, atunci când se
deplasează pe banda rezervată bicicliştilor.”;
la subpunctul 3):
după cuvântul „Bicicletele” se introduce textul „ , trotinetele şi trotinetele electrice, pe timp
de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă”;
se completează cu următorul enunţ: „Bicicletele şi trotinetele electrice trebuie să fie dotate
cu far de iluminare şi semnal sonor.”;
„Dimensiunile de gabarit ale trotinetei electrice trebuie să nu depăşească în lungime – 2 m;
în lăţime – 0,7 m; în înălţime – 1,4 m; masa proprie – 55 kg.”;
la subpunctul 4):
după cuvântul „biciclete” se introduce textul „ , trotinete şi trotinete electrice”;
la litera d):
după textul „persoane,” se introduce textul „indiferent de vârstă şi modul de transportare,”;
se completează cu cuvintele „pe bicicletă”;
la litera f), după textul „pe trotuare,” se introduce textul „în zonele pietonale,”;
litera h) va avea următorul cuprins:
„h) să conducă bicicleta, trotineta, trotineta electrică sau ciclomotorul fiind în stare de
ebrietate, sub influenţa drogurilor sau a altor substanţe contraindicate”;
se completează cu litera j) cu următorul cuprins:
„j) să traverseze strada pe trecerile pentru pietoni în timp ce se află pe vehicul”;
la subpunctul 5) litera d), după cuvintele „stare de ebrietate” se introduce textul „ , sub
influenţa drogurilor sau a altor substanţe contraindicate”;
„3) Pietonii trebuie să aştepte vehiculele de rută în staţie şi/sau în autogară”;
34) la punctul 120 alineatul întâi, textul „amplasat în partea dreaptă de jos a parbrizului
vehiculului (cu excepţia motocicletelor şi remorcilor), însoţit de raportul de inspecţie tehnică
periodică a vehiculului”, se substituie cu textul „aplicat în locul stabilit pe plăcile de
înmatriculare (în cazul plăcilor de înmatriculare confecţionate conform standardului SM
122:2014) sau în partea dreaptă de jos a parbrizului (în alte cazuri), însoţit de raportul de
inspecţie tehnică periodică, iar în cazul motocicletelor, mopedelor, mototriciclurilor,
cvadriciclurilor, ciclomotoarelor şi remorcilor/semiremorcilor – ecusonul valabil aplicat în locul
stabilit pe placa de înmatriculare, însoţit de raportul de inspecţie tehnică periodică. Raportul de
inspecţie tehnică periodică se păstrează la bordul vehiculului.”;
35) la punctul 121 litera d), cuvintele „Inspectoratului Naţional de Securitate Publică” se
substituie cu cuvintele „Direcţiei poliţiei de patrulare”;
36) la punctul 122 alineatul 5) litera e), cuvântul „microbuzului” se substituie cu cuvântul
„autocarului”;
37) la punctul 126 subpunctul 1) litera a), cuvintele „posedă permis de conducere” se
substituie cu cuvintele „deţin dreptul de a conduce vehicule”;
38) anexa nr.3 la Regulament:
a) la compartimentul II, indicatorul 2.2 va avea următorul cuprins:

b) la compartimentul III:
indicatorul 3.1 devine indicatorul 3.1.1;
se completează cu indicatorul 3.1.2 cu următorul cuprins:

indicatoarele 3.13, 3.20.2 şi 3.21 vor avea următorul cuprins:


indicatorul 3.34 se abrogă;
c) la compartimentul V, indicatorul 5.1 va avea următorul cuprins:


indicatorul 5.27 va avea următorul cuprins:

indicatorul 5.37.3 devine indicatorul 5.37.2;
indicatorul 5.37.2 devine indicatorul 5.37.3 şi va avea următorul cuprins:

subgrupa indicatoarelor „Direcţia de deplasare pe bandă” se completează cu trei
indicatoare cu următorul cuprins:

compartimentul se completează cu şase indicatoare cu următorul cuprins:

d) compartimentul VI:
la indicatorul 6.13, după cuvintele „Restricţie la masa maximă” se introduce cuvântul
„autorizată”;
la indicatoarele 6.24.1 – 6.24.3, cuvintele „Semnalizarea obstacolului” se substituie cu
cuvintele „Direcţia de ocolire a obstacolului”;
39) în anexa nr.4 la Regulament:
a) compartimentul I:
marcajele 1.27.1 – 1.27.5 vor avea următorul cuprins:

se completează cu marcajele 1.29.1, 1.29.2 şi 1.30 cu următorul cuprins:

b) ultima imagine de la compartimentul „Aplicarea marcajelor orizontale” va avea
următorul cuprins:

40) în notele explicative la anexa nr.3 la Regulament:
a) la compartimentul II indicatorul 2.2, cuvintele „Trecere fără oprire interzisă” se
substituie cu cuvintele „Oprire obligatorie”;
b) la compartimentul III:
„3.1.2 „Acces interzis autovehiculelor utilate cu sistem de alimentare cu gaze” – interzice
accesul autovehiculelor utilate cu sistem de alimentare cu gaze naturale comprimate sau gaze
petroliere lichefiate.”;
indicatorul 3.27 se substituie cu indicatoarele 3.27.1 şi 3.27.2 cu următorul cuprins:
„3.27.1 „Viteză maximă limitată” – indicatoarele interzic circulaţia vehiculelor cu o viteză
mai mare decât cea menţionată pe indicator.
3.27.2 „Viteză maximă limitată” – are aceeaşi semnificaţie ca şi 3.27.1, dar se instalează pe
sectoarele de drum fără iluminare artificială.”;
indicatorul 3.34 se abrogă;
în compartimentul „Particularităţi de utilizare a indicatoarelor de interzicere şi restricţie”,
textul „3.2 – 3.7 şi 3.10” se substituie cu textul „3.2 – 3.7, 3.10 şi 3.14”, iar cuvintele „o dungă
albă înclinată” se substituie cu cuvintele „simbolul Poşta Moldovei”;
c) în compartimentul V:
indicatorul 5.15 se substituie cu indicatorul 5.15.1;
„5.15.2 „Staţie de alimentare cu energie electrică” – indică accesul la staţie doar a
vehiculelor electrice.”;
indicatoarele 5.37.1 – 5.37.3 vor avea următorul cuprins:
„5.37.1 – 5.37.3 „Direcţiile de deplasare pe benzi”. Indicatoarele 5.37.1 şi 5.37.2 şi
variantele lor determină numărul benzilor şi direcţiile permise de deplasare prin intersecţie pe
fiecare dintre acestea. Indicatorul 5.37.3 se amplasează la începutul sectorului de drum pe care se
impun anumite limite maxime de viteză.”;
textul „Pentru determinarea limitelor maxime a vitezelor de deplasare pe benzile
carosabilului din afara intersecţiilor, pe fundalul indicatorului 5.37.2 se aplică simbolul
indicatorului 3.27, de semnificaţie corespunzătoare.” se substituie cu textul „Pentru determinarea
limitelor maxime ale vitezelor de deplasare pe benzile din afara intersecţiilor, pe fundalul
indicatorului 5.37.3 se aplică simbolul indicatorului 3.27.1, de semnificaţie corespunzătoare.”;
textul „5.38.1 – 5.38.4 „Direcţia de deplasare pe bandă” se substituie cu textul „5.38.1 –
5.38.7 „Direcţia de deplasare pe bandă”;
după alineatul care începe cu textul „5.39.1 – 5.39.3 „Bandă suplimentară” se introduce
următorul alineat:
„Pe drumurile pe care banda de decelerare este semnalizată prin indicatorul 5.39.1
bicicliştii care intenţionează să se deplaseze înainte trebuie să preselecteze din timp banda de
circulaţie pentru această direcţie.”;
la indicatorul 5.42.1, după cuvintele „circulaţiei vehiculelor de rută” se introduce textul
„(ca excepţie se permite circulaţia tuturor autobuzelor şcolare, bicicletelor, bicicletelor şi
trotinetelor electrice)”;
se completează cu următoarele indicatoare:
„5.42.3 „Bandă rezervată bicicliştilor” – bandă destinată circulaţiei bicicletelor,
trotinetelor, trotinetelor electrice şi ciclomotoarelor, care se delimitează de celelalte benzi prin
marcajul 1.2.
5.42.4 „Sfârşitul benzii rezervate bicicliştilor”;
indicatorul 5.43. devine indicatorul 5.43.1;
„5.43.2 „Drum cu bandă rezervată bicicliştilor” – drumul pe care bicicletele, trotinetele,
trotinetele electrice şi ciclomotoarele circulă pe banda rezervată lor, în sensul opus circulaţiei”;
„5.44.2 „Sfârşitul drumului cu bandă rezervată bicicliştilor”;
se completează cu indicatoarele 5.45.3, 5.45.4 cu următorul cuprins:
„5.45.3, 5.45.4 „Intrare pe drumul cu bandă rezervată bicicliştilor” – respectiv: spre
dreapta; spre stânga”;
indicatoarele 5.571.1 şi 5.571.2 vor avea următorul cuprins:
„5.57.3 „Zonă de frontieră” – indică începutul zonei cu lăţimea de 10 km de la frontiera de
stat către interior.
5.57.4 „Sfârşitul zonei de frontieră”;
textul „Indicatoarele 5.571.1 şi 5.571.2 se instalează conform pct.4 din Regulile specifice
ale regimului zonei de frontieră, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.297/2017 pentru
implementarea Legii nr.215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.” se
exclude;
indicatoarele 5.71.1 – 5.71.5 vor avea următorul cuprins:
„5.71.1 – 5.71.7 „Numărul itinerarului” – indicatoarele 5.71.1 şi 5.71.2 arată numărul
atribuit drumului (itinerarului); indicatorul 5.71.2 arată numărul drumului de semnificaţie
europeană, indicatoarele 5.71.3 – 5.71.5 – numărul şi direcţia drumului, iar indicatoarele 5.71.6 –
5.71.7 – numărul comun al drumului de semnificaţie europeană şi numărul drumului public
naţional, respectiv de semnificaţie republicană sau magistrală.”;
la indicatoarele 5.78.1 – 5.78.3, cuvintele „categoriei drumului” se substituie cu cuvintele
„numărului itinerarului”;
d) la compartimentul VI:
la indicatoarele 6.6.1 – 6.6.9, după textul „asupra maşinilor autopropulsate,” se introduce
textul „panoul 6.6.4 – asupra autobuzelor a căror masă maximă autorizată depăşeşte 5000 kg,”;
la indicatorul 6.13, după textul „Restricţie la masa maximă” se introduce cuvântul
„autorizată”;
în alineatul care începe cu textul „Panoul 6.23.6”, cuvintele „în dreapta sau în stânga
acestuia” se substituie cu textul „în stânga şi/sau în dreapta acestuia sau deasupra lui”;
la indicatoarele 6.24.1 – 6.24.3, textul „Semnalizarea obstacolului” – semnalizează
obstacolul şi direcţia de ocolire a acestuia.” se substituie cu textul „Direcţia de ocolire a
obstacolului” – semnalizează obstacolul şi indică direcţia de ocolire a acestuia.”;
41) în notele explicative la anexa nr.4 la Regulament:
a) compartimentul I marcajul 1.2 se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
„c) delimitează (separă) banda rezervată bicicliştilor”;
marcajele 1.27.1 – 1.27.5 vor avea următorul cuprins:
„1.27.1. Simbolul indicatorului 1.20 se aplică pe partea carosabilă pentru completarea şi
eficientizarea acestuia.
1.27.2, 1.27.3. Simbolurile indicatoarelor 3.23 şi 3.24 se aplică pe partea carosabilă pentru
completarea şi eficientizarea acestora.
1.27.4, 1.27.5. Simbolurile indicatoarelor 3.27.1 şi 3.28 se aplică pe partea carosabilă
pentru completarea şi eficientizarea acestora. Cifrele din simboluri pot avea şi alte semnificaţii,
care corespund semnificaţiilor de pe aceste indicatoare.”;
alineatul care începe cu textul „Fundalul marcajelor 1.14.1 şi 1.14.2” va avea următorul
cuprins:
„Fundalul marcajelor 1.14.1 şi 1.14.2 este de culoare roşie în locurile în care există pericol
pentru pietonii care traversează drumul”;
42) la punctul 5 din notele explicative la anexa nr.6 la Regulament, cuvântul „microbuz”,
la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „autocar”, la forma gramaticală
corespunzătoare.

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIŢA

Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne Ana Revenco

Nr.642. Chişinău, 14 septembrie 2022.

HOTĂRÂRE
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.496/2014 privind aprobarea
Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Centrului de
Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali şi
a standardelor minime de calitate

nr. 624 din 07.09.2022


***
În temeiul art.10 alin.(4) din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea
violenţei în familie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.55-56, art.178), cu
modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Hotărârea Guvernului nr.496/2014 privind aprobarea Regulamentului-cadru de
organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali şi a
standardelor minime de calitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177,
art.535), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1) în hotărâre:
a) la punctul 4, cuvintele „structurii de asistenţă socială şi Inspectoratului de poliţie din
raza teritorială” se substituie cu textul „structurii de asistenţă socială, subdiviziunii teritoriale a
poliţiei şi organului de probaţiune din raza teritorială”;
b) la punctul 5, textul „Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” se substituie cu
cuvintele „Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale”;
2) anexele nr.1 şi nr.2 vor avea următorul cuprins:

„Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului
nr.496 din 30 iunie 2014

REGULAMENT-CADRU
de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă
şi Consiliere pentru Agresorii Familiali

Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1
Cadrul conceptual şi noţiuni
1. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi Consiliere
pentru Agresorii Familiali (în continuare – Regulament-cadru) stabileşte scopul, obiectivele,
principiile de activitate, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi
Consiliere pentru Agresorii Familiali.
2. Centrul de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali (în continuare – Centru)
este o instituţie de profil social, ce prestează servicii de informare şi consiliere specializată
persoanelor care comit acte de violenţă în familie, asigurând informarea beneficiarilor, a
publicului larg, precum şi a specialiştilor despre activităţile desfăşurate şi serviciile oferite în
domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
3. Centrul se instituie în conformitate cu prevederile art.10 alin.(5) din Legea nr.45/2007
cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prioritar în localităţile unde există
servicii de reabilitare a victimelor violenţei în familie.
4. Centrul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul Regulament-cadru,
standardele minime de calitate, dispoziţiile autorităţii administraţiei publice locale şi prevederile
legislaţiei.
5. Acreditarea prestatorilor de servicii adresate agresorilor familiali se realizează în
conformitate cu Legea nr.129/2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale.
6. Controlul şi evaluarea activităţii economico-financiare se efectuează de către Serviciul
Fiscal de Stat. Calitatea serviciilor prestate în cadrul Centrului se realizează de către Consiliul
Naţional de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale.
7. Activitatea Centrului încetează în conformitate cu prevederile legislaţiei, cu înştiinţarea
autorităţii administraţiei publice locale din raza teritorială în care activează, a Ministerului
Muncii şi Protecţiei Sociale, a Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială şi a Consiliului Naţional de
Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale.
8. Litigiile apărute în domeniul prestării serviciilor sociale de către Centru, care nu pot fi
soluţionate prin concilierea amiabilă dintre părţi, se soluţionează de către instanţele de judecată.
9. În sensul prezentului Regulament-cadru, noţiunile utilizate semnifică:
beneficiari ai Centrului – agresorii familiali – persoane adulte, cetăţeni ai Republicii
Moldova şi străinii specificaţi la art.2 alin.(1) din Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor
în Republica Moldova;
echipă multidisciplinară din cadrul Centrului – grup de specialişti (manager, consilier de
familie, jurist) care colaborează la stabilirea şi planificarea intervenţiilor pentru atingerea
scopului Centrului şi a obiectivelor individuale ale beneficiarului, stabilite prin managementul de
caz;
standarde minime de calitate – norme obligatorii aprobate la nivel naţional, a căror
aplicare garantează calitatea serviciilor sociale;
acord de colaborare – acord scris semnat între prestatorul de servicii şi beneficiar, prin
care se stipulează condiţiile în care se desfăşoară activităţile de informare şi consiliere, drepturile
şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi;
program de consiliere – totalitatea tehnicilor şi metodelor utilizate în cadrul unui curs de
şedinţe de consiliere a agresorilor, în vederea realizării obiectivelor legate de eliminarea
comportamentului violent al persoanei, precum şi de reintegrare a acesteia în familie şi societate.
10. Tipurile de servicii prestate în cadrul Centrului:
1) informare;
2) consiliere individuală şi de grup;
3) consiliere juridică;
4) referirea beneficiarului către serviciile medicale, de angajare în câmpul muncii şi de
profesionalizare.
11. Centrul îşi desfăşoară activitatea în cooperare cu organele abilitate cu funcţie de
prevenire şi combatere a fenomenului de violenţă în familie şi este coordonat metodologic de
către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Interne. Cooperarea se
realizează în baza acordurilor de colaborare încheiate în conformitate cu atribuţiile stabilite de
legislaţie.
12. Centrul are statut de persoană juridică, dispune de patrimoniu distinct, cont trezorerial,
ştampilă, sigiliu, antet şi simbolică.

Secţiunea a 2-a
Principiile de organizare, scopul şi obiectivele
13. Centrul funcţionează în regim de zi şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
următoarele principii fundamentale:
1) principiul complementarităţii şi abordării integrate a fenomenului violenţei în familie,
care reprezintă abordarea axată pe intervenţia asupra ambilor subiecţi ai violenţei în familie: atât
asupra victimei, cât şi asupra agresorului. Acest principiu rezidă în necesitatea de a interveni
dicotomic asupra fenomenului violenţei în familie, în vederea neadmiterii perpetuării acestui
fenomen, având la bază convingerea că abordarea axată pe asistenţa şi protecţia victimei este
insuficientă pentru abordarea complexă a fenomenului violenţei;
2) principiul respectării demnităţii umane, care presupune recunoaşterea unicităţii şi
demnităţii fiecărei fiinţe umane, adoptarea unei politici clare de nediscriminare faţă de statutul
beneficiarilor. Acest principiu de bază este inclus şi în Codul deontologic al asistentului social
din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Colegiului Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei
Sociale din 29 noiembrie 2005: „Fiecare fiinţă umană este o valoare unică, ceea ce implică
respect necondiţionat”. Este important ca agresorilor familiali, în calitate de beneficiari ai
Centrului, să li se acorde încredere şi să fie trataţi fără idei preconcepute;
3) principiul oportunităţilor egale şi nediscriminării în accesarea sau primirea serviciilor
sociale, care prevede că Centrul prestează servicii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate,
origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică
sau orice alt criteriu similar;
4) principiul participării beneficiarului în procesul de intervenţie, care reprezintă obligaţia
beneficiarului de a participa activ în procesul de consiliere, de a colabora cu personalul Centrului
în procesul de stabilire şi de prestare a serviciilor;
5) principiul responsabilităţii beneficiarului, care presupune că schimbările
comportamentale reprezintă un proces complex şi de durată, ce ţin, în primul rând, de
responsabilitatea beneficiarului şi de dorinţa acestuia de a se schimba. Serviciile prestate în
cadrul Centrului prevăd oferirea consilierii informaţionale şi educaţionale beneficiarului,
focalizându-se pe cauzele esenţiale ale comportamentului său violent, pentru a renunţa la
folosirea acestuia;
6) principiul confidenţialităţii, care prevede garantarea confidenţialităţii informaţiilor
furnizate de către beneficiari, implicând interzicerea utilizării datelor în alte scopuri decât cele
prevăzute de lege şi divulgării ilegale a acestora. Personalul Centrului are obligaţia să adopte şi
să asigure măsuri de protecţie a datelor personale care se referă la beneficiarii Centrului – date
obţinute direct, din surse administrative ori alte surse, în conformitate cu prevederile legislaţiei
privind protecţia datelor cu caracter personal;
7) principiul parteneriatului/cooperării, care prevede că consilierea în cadrul Centrului se
realizează de către o echipă profesionistă, cu sarcini şi responsabilităţi partajate. Serviciile
prestate se realizează prin asigurarea unei intervenţii unitare şi abordări multidisciplinare ale
organelor de drept şi ale celor sociale la nivel teritorial.
14. Scopul Centrului constă în informarea şi consilierea agresorilor familiali pentru a nu
admite repetarea actelor de violenţă în familie.
15. Obiectivele principale pentru realizarea scopului Centrului sunt:
1) prestarea serviciilor de informare şi consiliere a beneficiarilor în vederea asistării
acestora în luarea deciziei de schimbare a comportamentului violent şi formarea abilităţilor de
comunicare nonviolente;
2) informarea societăţii cu privire la activitatea Centrului şi participarea în campanii de
informare a publicului larg despre fenomenul violenţei în familie şi formarea toleranţei zero faţă
de acest fenomen;
3) consolidarea cooperării cu structurile teritoriale de asistenţă socială, subdiviziunile
teritoriale ale poliţiei, organele de probaţiune, alţi prestatori de servicii sociale specializate ori
organizaţii ce activează în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Capitolul II
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE

Secţiunea 1
Drepturile şi obligaţiile Centrului
16. Centrul are următoarele drepturi:
1) să colaboreze şi să stabilească parteneriate cu autorităţile administraţiei publice centrale
şi locale, subdiviziunile teritoriale ale poliţiei, organele de probaţiune, asociaţiile obşteşti,
precum şi cu instituţii, organizaţii şi agenţi economici în scopul realizării obiectivelor sale, în
conformitate cu legislaţia;
2) să utilizeze informaţiile în scopul realizării unor statistici cu privire la serviciile oferite
(păstrând confidenţialitatea şi anonimatul beneficiarilor);
3) să încheie acorduri de colaborare cu centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor
violenţei în familie şi alte entităţi în vederea asigurării unor parteneriate eficiente pentru
realizarea scopului şi obiectivelor Centrului;
4) să delege un specialist pentru a participa la şedinţele echipei multidisciplinare teritoriale
privind cazurile de violenţă în familie cu risc sporit pentru viaţa şi sănătatea victimei.
17. Centrul are următoarele obligaţii:
1) să presteze servicii în conformitate cu standardele minime de calitate;
2) să asigure protecţia datelor cu caracter personal ale beneficiarilor, conform dispoziţiilor
legale privind protecţia datelor cu caracter personal;
3) să asigure colaborarea intersectorială cu alţi actori cu competenţe în domeniul prevenirii
şi combaterii violenţei în familie şi cu activităţi ce vizează consilierea agresorilor familiali;
4) să asigure informarea societăţii cu privire la activitatea Centrului şi să participe în
campanii de informare a publicului larg despre fenomenul violenţei în familie şi formarea
toleranţei zero faţă de acest fenomen;
5) să elaboreze, trimestrial, rapoarte de activitate, incluzând date statistice privind
activităţile desfăşurate şi categoriile de beneficiari ai serviciilor oferite de către Centru;
6) să asigure un sistem de recepţionare, înregistrare şi examinare a petiţiilor, garantând
dreptul beneficiarilor de a fi informaţi despre oportunităţile legale de soluţionare într-un format
şi la un nivel accesibil;
7) să informeze organele de probaţiune şi subdiviziunile teritoriale ale poliţiei despre
gradul de frecventare a programului de consiliere a agresorilor familiali sau despre excluderea
acestora din program;
8) să delege un specialist din cadrul Centrului pentru a participa la şedinţele echipei
multidisciplinare teritoriale privind cazurile de violenţă în familie;
9) să organizeze, cel puţin o dată la trei luni, şedinţe comune cu Centrul de reabilitare a
victimelor violenţei în familie pe marginea cazurilor comune ale beneficiarilor din ambele
centre;
10) să participe la procesul de instruire a profesioniştilor cu competenţe în domeniul
prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
11) să încurajeze şi să sprijine beneficiarul să sesizeze orice formă de abuz din partea
personalului, a altor beneficiari ai Centrului.

Secţiunea a 2-a
Drepturile şi obligaţiile beneficiarului
18. Beneficiarul are dreptul:
1) să beneficieze de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să fie tratat cu
demnitate şi respect, conform legislaţiei şi normelor internaţionale;
2) să fie informat despre drepturile şi obligaţiile sale în perioada de prestare a serviciilor şi
să fie familiarizat cu totalitatea serviciilor prestate în cadrul Centrului;
3) să consimtă, prin acord de colaborare, asupra serviciilor oferite de către prestatorul de
servicii;
4) să acorde consimţământul la prelucrarea datelor cu caracter personal de către Centru;
5) să înainteze petiţii cu privire la calitatea serviciilor, atitudinea şi tratamentul
personalului.
19. Beneficiarul Centrului are următoarele obligaţii:
1) să participe la consilierea individuală sau de grup;
2) să respecte termenele acordului de colaborare semnat cu prestatorul de servicii;
3) să respecte regulamentul intern al Centrului;
4) să furnizeze informaţii corecte şi relevante cu privire la identitatea, situaţia familială,
socială, economică şi starea sănătăţii lui, fiind responsabil pentru veridicitatea acestor informaţii;
5) să îşi asume responsabilitatea pentru schimbarea comportamentului agresiv şi renunţarea
la aplicarea violenţei în familie;
6) să manifeste o atitudine responsabilă faţă de bunurile Centrului.

Capitolul III
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CENTRULUI

Secţiunea 1
Admiterea şi încetarea prestării serviciilor beneficiarului
20. Procedura de admitere se realizează în conformitate cu standardul II privind admiterea
beneficiarului în Centru. La admiterea în cadrul Centrului se semnează acordul de colaborare de
către beneficiar.
21. După admiterea beneficiarului în Centru se deschide dosar personal şi se ţine evidenţa
frecventării programului de consiliere de către beneficiar. Orarul de frecventare a programului de
consiliere se agreează cu beneficiarul, ţinând cont de programul de activitate profesională a
acestuia.
22. Admiterea poate avea loc la solicitarea benevolă a agresorului familial, în baza
hotărârii instanţei de judecată prin care agresorul familial este obligat să urmeze cursul de
consiliere, precum şi ca urmare a referirii din partea organului de probaţiune.
23. Încetarea prestării serviciilor beneficiarului de către Centru poate avea loc în condiţiile
specificate în standardul III privind suspendarea/încetarea serviciilor.

Secţiunea a 2-a
Resursele umane şi managementul Centrului
24. Personalul Centrului are obligaţia să respecte principiile etice în procesul de prestare a
serviciilor, dând dovadă de o atitudine corectă în relaţiile cu beneficiarul şi persoanele implicate
în procesul de incluziune a acestuia, precum şi să exercite, cu operativitate şi eficienţă, atribuţiile
stabilite în fişa de post.
25. Statele de personal sunt aprobate de către fondator, conform scopului şi obiectivelor
acestuia, şi includ:
1) managerul Centrului;
2) contabil;
3) consilier de familie;
4) jurist;
5) îngrijitor de încăperi.
26. În cadrul Centrului pot activa voluntari care contribuie la realizarea diferitor activităţi
ale Centrului şi îşi desfăşoară activitatea gratuit, în baza unui contract de voluntariat care prevede
în mod obligatoriu păstrarea confidenţialităţii.
27. Angajarea personalului se efectuează prin încheierea în formă scrisă a contractului
individual de muncă. La angajare, salariatului îi sunt puse la dispoziţie, suplimentar,
regulamentul intern al unităţii, precum şi informaţia privind cerinţele de securitate şi sănătate în
muncă aferente activităţii sale.
28. Personalul Centrului îşi desfăşoară activitatea conform fişelor de post, orarului de lucru
stabilit pentru programele de consiliere de grup şi programele de consiliere individuale a
beneficiarilor.
29. Centrul este condus de un manager, numit în funcţie şi eliberat din funcţie de către
fondator, în condiţiile legii.
30. Managerul Centrului este responsabil de:
1) asigurarea funcţionării eficiente a Centrului, conform standardelor minime de calitate şi
legislaţiei;
2) gestionarea resurselor umane, financiare şi materiale ale Centrului, conform
standardelor naţionale de contabilitate;
3) angajarea şi concedierea personalului Centrului;
4) asigurarea raportării anuale asupra activităţii desfăşurate structurii de asistenţă socială şi
subdiviziunii teritoriale a poliţiei din raza teritorială a Centrului, precum şi prezentarea notelor
informative cu privire la frecventarea programului de consiliere de către agresorii familiali,
referiţi spre consiliere, organului de probaţiune teritorial;
5) organizarea şi evaluarea activităţii personalului angajat, conform fişelor de post;
6) asigurarea confidenţialităţii registrelor şi a dosarelor beneficiarilor;
7) reprezentarea Centrului în relaţiile cu alte instituţii publice sau private;
8) aprobarea regulamentului intern al Centrului şi monitorizarea respectării acestuia.
31. Salarizarea personalului Centrului se realizează în conformitate cu legislaţia privind
sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
32. Managerul Centrului asigură calitatea prestării serviciilor prin organizarea şedinţelor de
supervizare profesională a angajaţilor, în vederea consolidării competenţelor profesionale şi a
gestionării eficiente a sarcinilor şi a timpului de lucru.
33. Evaluarea performanţei specialiştilor şi evaluarea necesităţilor de instruire continuă
sunt realizate anual de către managerul Centrului.
34. Documentele Centrului sunt:
1) registrul de evidenţă a beneficiarilor;
2) dosarul beneficiarului;
3) fişele de post ale angajaţilor;
4) dosarele personale ale angajaţilor;
5) rapoartele şedinţelor de supervizare, de evaluare a performanţei şi a necesităţilor de
instruire continuă;
6) planurile de dezvoltare ale Centrului;
7) regulamentul intern al Centrului;
8) regulamentul intern privind prelucrarea informaţiilor cu caracter personal;
9) rapoartele de activitate ale Centrului, aprobate de către fondator;
10) registrul de evidenţă a notelor informative cu privire la frecventarea de către beneficiar
a programului de consiliere şi/sau excluderea acestuia din program;
11) registrul privind delegarea specialistului la şedinţele echipei multidisciplinare
teritoriale privind cazurile de violenţă în familie;
12) planul de formare continuă a personalului Centrului;
13) planul sesiunilor de supervizare a personalului Centrului;
14) registrul de înregistrare a petiţiilor;
15) alte documente, la necesitate.
35. Centrul asigură păstrarea documentelor menţionate la pct.34, cu respectarea
prevederilor legale în materia protecţiei datelor cu caracter personal. Documentele care conţin
date cu caracter personal urmează a fi păstrate până la atingerea scopului. La expirarea
termenului de păstrare, datele vor fi radiate.
36. Centrul elaborează şi aprobă măsuri organizatorice şi tehnice necesare pentru protecţia
datelor cu caracter personal, regulamentul intern privind prelucrarea informaţiilor care conţin
date cu caracter personal, prezentând termenul de păstrare, procedura de înregistrare, modificare,
completare, precum şi procedura de radiere/ştergere a informaţiilor/datelor care se conţin în
documentele Centrului.
37. Centrul are obligaţia de a efectua analiza impactului asupra protecţiei datelor cu
caracter personal în cazul în care prelucrarea datelor poate genera un risc sporit pentru drepturile
şi libertăţile persoanelor, precum şi desemnarea unei persoane responsabile de protecţia datelor
cu caracter personal.

Capitolul IV
FINANŢAREA ŞI PATRIMONIUL CENTRULUI

Secţiunea 1
Finanţarea Centrului
38. Finanţarea Centrului se efectuează din alocaţiile prevăzute în bugetul local de nivelul al
doilea, inclusiv din donaţii, granturi sau din alte surse, conform legislaţiei.
39. Centrul al cărui fondator nu este autoritatea administraţiei publice locale poate fi
contractat de către aceasta în vederea procurării serviciilor conform necesităţilor identificate.

Secţiunea a 2-a
Patrimoniul Centrului
40. Centrul dispune de un patrimoniu necesar activităţii sale cu drept de proprietate şi/sau
folosinţă, în funcţie de modul de dobândire a dreptului respectiv.
41. Patrimoniul Centrului poate fi constituit din:
1) patrimoniul şi bunurile transmise de către fondator la crearea Centrului;
2) patrimoniul transmis în perioada activităţii Centrului de către autorităţile publice ori de
către alte persoane juridice sau fizice în folosinţă temporară, fără dreptul de a fi privatizat, de a fi
dat în arendă sau de a fi gajat;
3) donaţii (granturi) şi alte contribuţii benevole ale persoanelor fizice şi juridice;
4) patrimoniul achiziţionat de Centru din contul mijloacelor proprii în perioada activităţii
sale, care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi din veniturile obţinute în urma utilizării
sau înstrăinării patrimoniului respectiv;
5) alte valori active şi pasive neinterzise de legislaţie.
42. Patrimoniul Centrului se foloseşte exclusiv pentru realizarea scopurilor sale statutare.
43. Gestionarea patrimoniului se realizează, în funcţie de valoarea acestuia, în modul
stabilit de documentele de constituire a Centrului.

Anexa nr.1
la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a
Centrului de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali

PLAN INDIVIDUALIZAT DE ASISTENŢĂ

Numele şi prenumele beneficiarului
Vârsta (data, luna şi anul naşterii)
Adresa beneficiarului
Perioada aflării beneficiarului în programul de consiliere
Managerul de caz
Situaţia actuală, probleme:
1. Sociale
2. Psihologice
3. Medicale
4. Juridice
5. Alte
Situaţia descrisă de către beneficiar la începutul programului de consiliere
Ierarhizarea problemelor de ordin social identificate: 1.
2.
3.
Obiectivele programului de consiliere 1.
2.
3.
Planul de intervenţie
1. Analiza cazului Notă:
2. Semnarea documentelor Notă:
3. Includerea în programul de asistenţă şi consiliere pentru agresorii Notă:
familiali
4. Consilierea juridică Notă:
5. Monitorizarea în cadrul programului de consiliere Notă:
6. Înmânarea certificatului de finalizare a programului de consiliere Notă:
7. Altele (de specificat) Notă:
Comentariile consilierului de familie:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Suplimentar, la caz: _____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Modificări ale planului de intervenţie:

Modificări ulterioare Termene de realizare Responsabili Argumente Indici de progres/regres

Monitorizarea beneficiarului

Consilier de familie: ________________________
(semnătura)

Beneficiar: _________________________
(semnătura)

Anexa nr.2
la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a
Centrului de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali

ACORD DE COLABORARE

Prestatorul de servicii __________________________________________, reprezentat de către manager
__________________________________ (în continuare – Centru), pe de o parte, şi ________________________
(în continuare – beneficiar), pe de altă parte, domiciliat ______________________________, tel.
___________________, titular al actului de identitate ____________nr.________, eliberat de of. _____________, la
data ____________________, au încheiat prezentul Acord de colaborare:

I. Obiective: ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

II. Drepturile şi obligaţiile părţilor:
Centrul are dreptul:
1) să colaboreze şi să stabilească parteneriate cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,
subdiviziunile teritoriale ale poliţiei, organele de probaţiune, asociaţiile obşteşti, precum şi cu instituţii, organizaţii şi
agenţi economici în scopul realizării obiectivelor sale, în conformitate cu legislaţia;
2) să utilizeze informaţii în scopul realizării unor statistici cu privire la serviciile oferite (păstrând
confidenţialitatea şi anonimatul beneficiarilor);
3) să încheie acorduri de colaborare cu centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor violenţei în familie şi alte
entităţi în vederea asigurării unor parteneriate eficiente pentru realizarea scopului şi obiectivelor Centrului.
Beneficiarul are dreptul:
1) să beneficieze de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să fie tratat cu demnitate şi respect,
conform legislaţiei şi normelor internaţionale;
2) să fie informat despre drepturile şi obligaţiile sale în perioada de prestare a serviciilor şi să fie familiarizat cu
totalitatea serviciilor prestate în cadrul Centrului;
3) să consimtă, prin acord de colaborare, asupra serviciilor oferite de către prestatorul de servicii;
4) să acorde consimţământul la prelucrarea datelor cu caracter personal de către Centru;
5) să înainteze petiţii cu privire la calitatea serviciilor, atitudinea şi tratamentul personalului.
Centrul se obligă:
1) să presteze servicii în conformitate cu standardele minime de calitate;
2) să asigure protecţia datelor cu caracter personal ale beneficiarilor în regim de confidenţialitate, conform
dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal;
3) să asigure colaborarea intersectorială cu alţi actori cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii
violenţei în familie şi cu activităţi ce vizează consilierea agresorilor familiali;
4) să asigure un sistem de primire, înregistrare şi examinare a petiţiilor, garantând dreptul beneficiarilor de a fi
informaţi despre oportunităţile legale de soluţionare într-un format şi la un nivel accesibil;
5) să informeze subdiviziunile teritoriale ale Poliţiei şi organele de probaţiune despre gradul de frecventare a
programului de consiliere a agresorilor sau despre excluderea acestora din programul de consiliere, pentru
beneficiarii referiţi de aceştia;
6) să delege un specialist din cadrul Centrului pentru a participa la şedinţele echipei multidisciplinare teritoriale
privind cazurile de violenţă în familie cu risc sporit pentru viaţa şi sănătatea victimei;
7) să organizeze, cel puţin o dată la trei luni, şedinţe comune cu Centrul de reabilitare a victimelor violenţei în
familie pe marginea cazurilor beneficiarilor din ambele centre.
Beneficiarul se obligă:
1) să participe la consilierea individuală sau de grup, în conformitate cu Planul individualizat de asistenţă;
2) să respecte termenele Acordului de colaborare semnat cu prestatorul de servicii şi regulamentul intern al
Centrului;
3) să furnizeze informaţii corecte şi relevante cu privire la identitatea, situaţia familială, socială, economică şi
starea sănătăţii lui, fiind responsabil pentru veridicitatea acestor informaţii;
4) să îşi asume responsabilitatea pentru schimbarea comportamentului agresiv şi renunţarea la aplicarea
violenţei în familie;
5) să manifeste o atitudine responsabilă faţă de bunurile Centrului;
6) să nu consume alcool, droguri şi substanţe psihotrope pe durata beneficierii de servicii din cadrul Centrului
şi să depună efort pentru a renunţa la consumul alcoolului, drogurilor, substanţelor psihotrope după finalizarea
programului de consiliere a agresorilor familiali.

III. Durata prezentului Acord: ______________________________________________

IV. Centrul stabileşte şi aduce la cunoştinţa beneficiarilor condiţiile de suspendare/încetare a serviciilor
acordate. Principalele situaţii în care Centrul suspendă/încetează acordarea serviciilor către beneficiar pe o anumită
perioadă pot fi:
1) internarea în spital în baza recomandărilor medicale (suspendare);
2) transferul la o instituţie specializată, în scopul efectuării unor terapii sau programe de
recuperare/dezalcoolizare, tratament de dependenţă alcoolică, de substanţe stupefiante sau de altă natură etc.
(suspendare/încetare);
3) încheierea programului de consiliere prin frecventarea cu succes (încetare);
4) încetarea frecventării programului de consiliere de către beneficiarul care a fost admis în programul de
consiliere benevol (încetare);
5) impediment justificator (cataclisme naturale, incendii, stare de urgenţă, sistarea/retragerea licenţei de
funcţionare a Centrului etc.) (încetare);
6) dacă pe perioada programului de consiliere beneficiarul comite acte de violenţă în familie sau în privinţa
acestuia sunt aplicate măsuri preventive privative de libertate ori pedeapsă sub formă de închisoare (încetare);
7) comportament inadecvat al beneficiarului, care face incompatibilă furnizarea serviciilor de către Centru în
condiţii de securitate pentru acesta, pentru ceilalţi beneficiari sau pentru personalul Centrului, certificat prin
înregistrări video sau procese-verbale întocmite de către formatori şi/sau poliţie (suspendare/încetare);
8) nerespectarea clauzelor Acordului de colaborare de către beneficiar (încetare);
9) decesul beneficiarului (încetare).

V. Soluţionarea litigiilor. Litigiile apărute în domeniul prestării serviciilor de către Centru, care nu pot fi
soluţionate prin concilierea amiabilă dintre părţi, se soluţionează de către instanţele de judecată în condiţiile legii.

VI. Subsemnatul (Subsemnata), _________________________________________, am luat cunoştinţă că
prezentul Acord de colaborare se încheie pe o perioadă determinată şi că nerespectarea obligaţiilor asumate
determină încetarea prestării serviciilor din partea Centrului şi raportarea către organele de drept.

Data întocmirii prezentului Acord: ________________

Managerul Centrului: ________________________
(semnătura)

Beneficiar: _________________________
(semnătura)

Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului
nr.496 din 30 iunie 2014

STANDARDE MINIME
de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Centrului
de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali

Capitolul I
ACCESAREA SERVICIILOR

Secţiunea 1
Informarea – standardul I
1. Centrul de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali (în continuare – Centru)
asigură informarea beneficiarilor, a publicului larg, precum şi a specialiştilor în domeniu despre
condiţiile de admitere, serviciile specializate prestate de informare, consiliere individuală/de
grup, consiliere juridică, referire şi facilitare a accesului agresorului familial la serviciile
medicale, angajarea în câmpul muncii şi profesionalizare, precum şi despre fenomenul violenţei
în familie şi consecinţele acestuia asupra societăţii.
2. Rezultatul scontat: comunitatea, beneficiarii, specialiştii în domeniu cunosc despre
fenomenul violenţei în familie, violenţei faţă de femei şi înţeleg scopul, condiţiile de admitere,
activităţile desfăşurate şi serviciile oferite de către Centru.
3. Indicatorii de realizare:
1) Centrul colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pentru
realizarea campaniilor de informare şi promovare a serviciilor oferite, în vederea prevenirii şi
combaterii violenţei în familie şi a violenţei faţă de femei;
2) Centrul elaborează şi pune la dispoziţia beneficiarilor sau a oricărei alte persoane
interesate materiale informative referitoare la activitatea Centrului, natura serviciilor, drepturile
şi obligaţiile acestora, fenomenul violenţei în familie şi violenţei faţă de femei;
3) materialele informative cuprind date despre localizarea şi organizarea Centrului,
activităţile desfăşurate şi serviciile acordate, consecinţele fenomenului de violenţă în familie şi
violenţă faţă de femei în plan personal şi social. Materialele informative pot fi pe suport de hârtie
şi/sau electronic şi sunt disponibile la sediul centrelor de asistenţă destinate agresorilor;
4) mediatizarea/diseminarea se poate realiza inclusiv prin intermediul partenerilor
Centrului: structurilor teritoriale de asistenţă socială, poliţiei, organelor de probaţiune, centrelor
medicilor de familie, canalelor mediatice, precum şi prin orice alte mijloace neinterzise de lege.

Secţiunea a 2-a
Admiterea – standardul II
5. Centrul prestează servicii sociale specializate şi garantează acces egal pentru toţi
beneficiarii care sunt eligibili. La admiterea în Centru se respectă principiul de nondiscriminare.
6. Rezultatul scontat: beneficiarii Centrului primesc servicii sociale specializate.
Beneficiarii Centrului sunt agresorii familiali – persoane adulte, cetăţeni ai Republicii Moldova
şi străinii specificaţi la art.2 alin.(1) din Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor în
Republica Moldova.
1) admiterea în cadrul Centrului se poate realiza:
a) în temeiul hotărârii instanţei de judecată care obligă agresorul familial să urmeze
programul de consiliere;
b) ca urmare a referirii de către biroul de probaţiune;
c) la solicitarea benevolă a agresorului;
2) la admiterea în cadrul Centrului, beneficiarul semnează un acord de colaborare (anexa
nr.2 la Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi Consiliere
pentru Agresorii Familiali). Centrul poate elabora, în baza modelului acordului de colaborare
prezentat în anexa nr.2, propriul acord de colaborare, cu respectarea principiului libertăţii
contractuale a părţilor. Importanţa semnării acestui acord constă în acceptul beneficiarului de a fi
asistat prin intermediul şi în cadrul Centrului, în conformitate cu principiile şi metodele de
activitate ale acestuia, precum şi în conformitate cu tipurile de servicii prestate, asumarea
responsabilităţilor şi obligaţiilor în calitatea sa de beneficiar al Centrului;
3) Centrul întocmeşte pentru fiecare beneficiar un dosar personal, asigurând păstrarea
datelor personale şi a informaţiilor cuprinse în acesta în regim de confidenţialitate, cu respectarea
prevederilor legale în domeniul reglementării protecţiei datelor cu caracter personal;
4) dosarul personal al beneficiarului conţine cel puţin următoarele documente:
a) cererea de admitere (în cazul în care persoana s-a adresat la Centru pe bază de opţiune
voluntară);
b) copia actului de identitate;
c) demersurile organelor de drept;
d) copia hotărârii instanţei de judecată;
e) Planul individualizat de asistenţă;
f) fişa frecventării programului de consiliere;
g) acordul de colaborare;
h) acordul de prelucrare a datelor personale ale beneficiarului;
i) fişa de reexaminare a Planului individualizat de asistenţă;
j) alte documente relevante cazului.

Secţiunea a 3-a
Suspendarea/încetarea serviciilor – standardul III
8. Centrul elaborează şi utilizează o procedură proprie privind condiţiile de
suspendare/încetare a acordării serviciilor specializate.
9. Rezultatul scontat: beneficiarii Centrului primesc servicii specializate în baza acordului
de colaborare semnat.
1) Centrul stabileşte şi aduce la cunoştinţa beneficiarilor condiţiile de suspendare/încetare a
serviciilor acordate;
2) Centrul suspendă/încetează acordarea serviciilor beneficiarului în următoarele situaţii:
a) încetarea frecventării programului de consiliere de către beneficiarul care a fost admis în
programul de consiliere benevol (încetare);
b) internarea în spital în baza recomandărilor medicale (suspendare);
c) transferul la o instituţie specializată, în scopul efectuării unor terapii sau programe de
recuperare/dezalcoolizare, tratament de dependenţă alcoolică, de substanţe stupefiante sau de altă
natură etc. (suspendare/încetare);
d) impediment justificator (cataclisme naturale, incendii, stare de urgenţă,
sistarea/retragerea licenţei de funcţionare a Centrului etc.) (încetare);
e) dacă pe perioada programului de consiliere beneficiarul comite acte de violenţă în
familie sau în privinţa acestuia sunt aplicate măsuri preventive privative de libertate ori pedeapsă
sub formă de închisoare (încetare);
f) comportament inadecvat al beneficiarului, care face incompatibilă furnizarea serviciilor
de către Centru în condiţii de securitate pentru acesta, pentru ceilalţi beneficiari sau pentru
personalul Centrului, certificat prin înregistrări video sau procese-verbale întocmite de către
formatori şi/sau poliţie (suspendare/încetare);
g) nerespectarea clauzelor acordului de colaborare de către beneficiar (încetare);
h) decesul beneficiarului (încetare).
11. Cel puţin un exemplar al procedurii privind suspendarea/încetarea serviciilor către
beneficiar, pe suport de hârtie, este afişat la loc vizibil la sediul Centrului.

Capitolul II
CADRUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CENTRULUI

Secţiunea 1
Amplasarea şi amenajarea Centrului.
Mediul extern – standardul IV
12. Centrul îşi desfăşoară activitatea într-un mediu sigur şi accesibil, amplasat în
comunitate.
13. Rezultatul scontat: beneficiarii primesc servicii în condiţii de siguranţă, confort şi
accesibilitate.
1) Centrul este amplasat în localităţile care permit accesul la mijloacele de transport,
organizarea activităţilor în exterior şi accesarea, prin procedura de referire, a diferitor servicii:
sociale, juridice, medicale, educaţionale, profesionale, culturale etc.;
2) toate spaţiile Centrului sunt sigure şi adecvate beneficiarilor şi admit adaptări pentru a
permite şi a încuraja mobilitatea şi autonomia acestora, inclusiv a celor cu deficienţe locomotorii
şi senzoriale;
3) Centrul stabileşte în regulamentul de organizare internă condiţiile de siguranţă în
Centru, precum şi regulile de interacţiune dintre personal şi beneficiari, care contribuie la
menţinerea mediului de siguranţă.

Secţiunea a 2-a
Mediul intern – standardul V
15. Centrul asigură beneficiarilor consiliere într-un spaţiu şi mediu corespunzător pentru
acordarea serviciilor de asistenţă specializată.
16. Rezultatul scontat: spaţiul Centrului este amenajat şi dotat cu echipament şi mobilier
corespunzător, astfel încât să contribuie la funcţionalitatea acestuia şi acordarea serviciilor
specializate într-un mediu sigur, intim şi prietenos.
1) Centrul dispune de bloc sanitaro-igienic, de spaţii amenajate pentru servirea pauzei de
ceai sau cafea, de sală echipată pentru consiliere individuală şi de grup, inclusiv birouri destinate
activităţilor specialiştilor;
2) spaţiile pentru activităţi sunt repartizate, amenajate, dotate şi adaptate în concordanţă cu
natura şi ponderea activităţilor serviciilor prestate, totodată, acestea pot avea mai multe
destinaţii;
3) Centrul dispune de spaţii speciale (sigure şi închise) pentru depozitarea dosarelor
beneficiarilor de servicii;
4) Centrul dispune de grupuri sanitare suficiente, funcţionale şi echipate corespunzător.
Blocul sanitaro-igienic este alcătuit din WC şi lavoar. Materialele utilizate la amenajarea
grupurilor sanitare sunt uşor de igienizat (gresie, faianţă);
5) pentru a asigura personalului angajat condiţii optime de lucru şi a oferi posibilitate
beneficiarilor de a profita de o pauză de ceai sau cafea, Centrul dispune de spaţii amenajate
pentru servirea pauzei de ceai sau cafea, ce corespund normelor igienico-sanitare şi de siguranţă;
6) Centrul este asigurat cu apeduct, inclusiv apă caldă, canalizare, încălzire, energie
electrică, internet, telefonie, sisteme de ventilare, iluminare naturală şi servicii de pază;
7) Centrul dispune de următoarele seturi de echipamente:
a) pentru serviciile de consiliere de grup: calculator, proiector, ecran de proiecţie,
echipament audio, minibibliotecă (broşuri, manuale);
b) pentru activităţile administrative: calculatoare, xerox, program de evidenţă contabilă
(1C), seif.

Capitolul III
TIPURILE DE SERVICII PRESTATE ÎN CADRUL CENTRULUI

Secţiunea 1
Programele de consiliere individuală – standardul VI
18. Centrul acordă servicii pentru reducerea comportamentului violent şi de control asupra
membrilor familiei.
19. Rezultatul scontat: fiecare beneficiar primeşte serviciile de asistenţă necesare cu titlu
gratuit, în funcţie de nevoile sale individuale.
1) programul de consiliere individuală are la bază abordarea individuală pentru reducerea
comportamentului violent şi de control asupra membrilor familiei şi concentrarea asupra cauzei
comportamentului violent;
2) serviciile de consiliere individuală se organizează într-un spaţiu cu destinaţie specială,
amenajat confortabil, care asigură o atmosferă de confort şi încredere, cu respectarea intimităţii
beneficiarului;
3) sesiunile de consiliere se desfăşoară în baza unor obiective clare, stabilite în comun cu
beneficiarii;
4) durata programului de consiliere individuală constituie 3-5 şedinţe. Conţinutul sesiunilor
este înregistrat şi consemnat în Planul individualizat de asistenţă. Serviciile de consiliere
individuală pot fi desfăşurate offline şi online, în funcţie de posibilităţi şi la solicitarea
beneficiarilor;
5) sesiunile individuale au ca scop înţelegerea fenomenului violenţei în familie drept un
comportament inadecvat, care are urmări grave asupra membrilor familiei, precum şi eliminarea
motivelor ce determină acest tip de comportament;
6) consilierea individuală urmăreşte:
a) depăşirea barierelor emoţionale şi a problemelor pe care acestea le generează;
b) depăşirea dificultăţilor emoţionale şi relaţionale;
c) susţinerea în situaţii critice, găsirea unor soluţii în situaţii problematice;
d) adaptarea şi oferirea soluţiei adecvate la situaţiile conflictuale.

Secţiunea a 2-a
Programele de consiliere de grup – standardul VII
21. Consilierea de grup are drept scop principal interacţiunea beneficiarului cu alţi
participanţi care au avut experienţe similare, crearea unui sentiment de comunitate în scopul
conştientizării comportamentului violent drept unul inadecvat.
22. Rezultatul scontat: ca urmare a consilierii de grup, beneficiarii dispun de capacitatea
de a-şi examina propriul lor comportament în comparaţie cu ceilalţi participanţi şi, prin urmare,
pot interpreta critic propriile acţiuni violente.
1) durata programului de consiliere în grup constituie până la 30-35 de şedinţe. Şedinţele
de consiliere în grup trebuie să aibă loc 1-2 ori pe săptămână (cu o durată de până la 90 de
minute). Grupul este alcătuit din maximum 12 participanţi;
2) consilierea de grup trebuie să fie facilitată de doi membri ai personalului calificat;
3) consilierea de grup este orientată spre:
a) acceptarea responsabilităţii, prin care agresorii trebuie să accepte responsabilitatea
pentru acţiunile lor violente. Justificarea, scuzele, acuzaţiile şi negarea vinovăţiei trebuie
percepute ca pretexte de apărare a comportamentului inadecvat;
b) învăţarea agresorului să rezolve eventualele conflicte în mod nonviolent. Aceştia trebuie
să dezvolte propriile strategii şi opţiuni, astfel încât să rezolve în viitor astfel de situaţii;
c) dezvoltarea capacităţilor de a avea şi/sau de a menţine o relaţie: îmbunătăţirea percepţiei
şi a abilităţilor lor de comunicare în cadrul relaţiilor. Prin urmare, acestea pot îmbunătăţi
calitatea vieţii şi a relaţiilor sociale în mod durabil;
d) analiza aspectelor pozitive şi negative pe care le implică comportamentul violent, pentru
a demonstra că aspectele negative prevalează asupra celor pozitive, iar violenţa este o cale
greşită de soluţionare a conflictelor şi contribuie doar la înrăutăţirea relaţiilor cu membrii
familiei;
4) programul de consiliere de grup este prestat în conformitate cu curriculumul
programului de consiliere (conform anexei nr.1);
5) principiile programelor de consiliere pentru specialiştii care prestează servicii
agresorilor sunt indicate în anexa nr.2.

Secţiunea a 3-a
Serviciile de consiliere juridică – standardul VIII
24. Consilierea juridică se orientează spre informarea permanentă şi eficientă a
beneficiarilor asupra fenomenului de violenţă în familie, a consecinţelor de ordin juridic privind
încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, ce decurg din actele de violenţă, subliniind cu
precădere aspectele penale, efectele grave asupra propriei lor persoane, efectele negative asupra
familiei, comunităţii şi societăţii, în general.
25. Rezultatul scontat: asigurarea consilierii juridice beneficiarilor în cadrul Centrului.
26. Indicatorii de realizare: serviciul de consiliere juridică este oferit de către jurist şi
include informarea beneficiarilor în următoarele domenii:
1) legislaţia privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
2) răspunderea penală şi contravenţională pentru actele de violenţă în familie;
3) legislaţia privind familia;
4) prevederile legale cu privire la asigurarea medicală şi socială;
5) drepturile cetăţenilor cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.

Secţiunea a 4-a
Serviciile de consiliere informaţională – standardul IX
27. Consilierea informaţională constă în acordarea unui suport imediat persoanelor în
vederea înlăturării efectelor temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept
riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor
aflate în dificultate.
28. Rezultatul scontat: asigurarea consilierii informaţionale a beneficiarilor în cadrul
Centrului.
1) consilierea informaţională a agresorilor cu privire la drepturile lor, serviciile de care pot
beneficia, fenomenul violenţei în familie şi violenţei faţă de femei, inclusiv politicile de
asigurare a egalităţii dintre femei şi bărbaţi;
2) informarea despre serviciile medicale şi accesul la tratament psihologic, psihiatric, de
dezalcoolizare sau de dezintoxicare, conform prevederilor legale, inclusiv despre angajarea în
câmpul muncii şi profesionalizare;
3) serviciul de consiliere informaţională include informarea privind ansamblul de măsuri şi
acţiuni de sprijin acordate persoanelor social-vulnerabile şi celor aflate în situaţii de dificultate;
4) informarea beneficiarilor în următoarele domenii:
a) drepturile privind protecţia socială;
b) prestaţiile şi serviciile sociale specializate;
c) asigurarea drepturilor copiilor;
d) oportunităţile de incluziune socială.

Secţiunea a 5-a
Serviciile de referire către serviciile medicale, de angajare
în câmpul muncii şi de profesionalizare – standardul X
30. Serviciile de referire către serviciile medicale, de angajare în câmpul muncii şi de
profesionalizare se orientează spre consolidarea abilităţilor de viaţă independentă a
beneficiarilor, prin facilitarea accesului pe piaţa muncii, reinserţie profesională şi reintegrare
socială a beneficiarilor.
31. Rezultatul scontat: facilitarea accesului beneficiarilor la servicii medicale şi sociale
necesare pentru a răspunde nevoilor identificate ale fiecărui beneficiar.
1) serviciul de referire către serviciile medicale asigură realizarea programelor de
dezalcoolizare, de dezintoxicare, a tratamentului psihoterapeutic, după caz, cu suportul
cheltuielilor din mijloacele agresorului sau, după caz, din fondurile asigurării obligatorii de
asistenţă medicală;
2) facilitarea accesului la servicii de angajare în câmpul muncii şi de profesionalizare
contribuie la incluziunea socială a agresorilor, prin crearea oportunităţilor de reprofilare şi/sau de
angajare în câmpul muncii;
3) serviciile de referire către serviciile medicale, de angajare în câmpul muncii şi de
profesionalizare se realizează doar în baza acordului scris al beneficiarului.

Capitolul IV
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Secţiunea 1
Personalul Centrului – standardul XI
33. Centrul dispune de o structură de personal capabilă să asigure activităţile specifice.
34. Rezultatul scontat: personalul Centrului este format din specialişti care corespund
necesităţilor de funcţionare a acestuia.
1) personalul Centrului este angajat prin concurs cu respectarea condiţiilor prevăzute în
Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003;
2) specialiştii Centrului dispun de pregătire şi competenţe profesionale corespunzătoare
pentru a lucra cu beneficiarii acestui tip de servicii, comunitatea, autorităţile administraţiei
publice locale, precum şi cu alţi prestatori de servicii etc.;
3) personalul Centrului este constituit din personal de conducere, personal de specialitate,
personal auxiliar şi voluntari;
4) Centrul este condus de un manager numit în funcţie prin concurs, în baza criteriilor de
competenţă profesională şi managerială. Condiţiile de participare la concurs se stabilesc de către
fondator la etapa de anunţare a concursului, cu indicarea condiţiilor de bază, precum şi a
cerinţelor specifice pentru ocuparea funcţiei vacante;
5) în cazul incapacităţii temporare de exercitare a atribuţiilor de manager, responsabilitatea
pentru buna funcţionare a Centrului îi revine unuia dintre specialiştii Centrului, numit de către
manager prin ordin;
6) Centrul asigură condiţii de participare a persoanelor fizice la activităţi de voluntariat.
Voluntarii nu sunt incluşi în organigrama unităţii şi nu pot prelua responsabilităţile personalului
retribuit;
7) managerul are obligaţia să elaboreze fişa postului pentru fiecare angajat, în care se
stipulează atribuţiile concrete ale acestuia, relaţiile de subordonare şi de colaborare şi
obligativitatea păstrării confidenţialităţii asupra identităţii beneficiarilor şi a datelor cu caracter
personal care i-au fost cunoscute în cadrul exercitării funcţiei;
8) angajarea personalului se efectuează prin încheierea unui contract individual de muncă
în formă scrisă şi se legalizează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) managerului, emis în
baza contractului;
9) personalul Centrului activează în baza fişelor de post aprobate de către managerul
Centrului şi structurate în conformitate cu prevederile legislaţiei. Managerul Centrului
revizuieşte periodic fişele de post, în funcţie de modificările în politicile din domeniul prevenirii
şi combaterii violenţei în familie şi de mecanismele aprobate pentru prestarea serviciilor adresate
tipului respectiv de beneficiari;
10) întregul personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Centrului destinat agresorilor
este evaluat periodic, cel puţin o dată pe an, în condiţiile legii;
11) managerul aplică proceduri clare:
a) de evaluare şi monitorizare a activităţilor desfăşurate;
b) de selectare, evaluare, formare, atestare şi sprijinire a personalului;
c) de ţinere a contabilităţii şi de raportare financiară;
d) de transmitere a informaţiilor în interiorul şi în afara instituţiei;
12) Centrul dispune de proceduri clare privind situaţiile care necesită înlocuirea în regim
de urgenţă a unui specialist;
13) angajaţii Centrului sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor şi
anonimatul beneficiarilor Centrului, inclusiv datele despre viaţa beneficiarilor şi a familiilor
acestora, pe care le obţin în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
14) angajaţii Centrului sunt obligaţi să nu pretindă şi să nu primească foloase necuvenite
pentru munca prestată.

Secţiunea a 2-a
Formarea personalului – standardul XII
36. Centrul elaborează şi aplică un plan de instruire şi formare profesională pentru angajaţii
proprii.
37. Rezultatul scontat: Centrul dispune de personal cu pregătire corespunzătoare pentru
realizarea programelor, evaluarea acestora şi evaluarea rezultatelor beneficiarilor.
1) personalul Centrului, la etapa de angajare, urmează programe de formare iniţială
specifice activităţii instituţiei, asigurate în parteneriat cu organizaţiile necomerciale active în
domeniu;
2) durata programelor de formare continuă include cel puţin 40 de ore anual;
3) personalul Centrului participă la seminare, conferinţe naţionale şi internaţionale, sesiuni
de comunicări ştiinţifice etc.;
4) managerul Centrului, în scopul consolidării competenţelor profesionale, evaluează anual
competenţele profesionale ale personalului specializat al Centrului, identifică necesităţile de
formare continuă şi asigură organizarea cursurilor de formare profesională;
5) managerul Centrului este responsabil de elaborarea planului de formare continuă,
planificând anual resurse financiare pentru asigurarea realizării acestuia, a funcţionalităţii
Centrului.

Secţiunea a 3-a
Supervizarea personalului – standardul XIII
39. Personalul de specialitate beneficiază de supervizare. Supervizarea profesională este o
modalitate de a oferi suport, de a evalua competenţa profesională şi de a monitoriza activitatea
angajaţilor.
40. Rezultatul scontat: supervizarea profesională contribuie la dezvoltarea şi consolidarea
competenţelor personalului angajat, la îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.
1) managerul Centrului este responsabil de elaborarea planului sesiunilor de supervizare şi
de organizare a sesiunilor;
2) sesiunile de supervizare se desfăşoară lunar, anual, precum şi ori de câte ori este necesar
pentru a asigura profesionalizarea activă. Supervizorul este responsabil de evidenţa activităţii de
supervizare şi de întocmirea rapoartelor şedinţelor de supervizare;
3) sesiunile de supervizare se desfăşoară individual şi în grup, bazându-se pe:
a) anumite aspecte ale unor cazuri concrete;
b) metodele aplicate;
c) sarcinile specialistului şi volumul de lucru al angajatului;
d) starea emoţională a specialistului;
e) modalitatea de transmitere a experienţei, de discutare a cazurilor mai dificile;
f) identificarea soluţiilor de consolidare a spiritului de echipă;
4) rapoartele de supervizare sunt disponibile în dosarele angajaţilor.

Capitolul V
PROTECŢIA ŞI RECLAMAŢIA

Secţiunea 1
Protecţia beneficiarilor împotriva abuzurilor din partea
personalului Centrului – standardul XIV
42. Centrul asigură beneficiarului protecţie împotriva oricărei forme de discriminare,
neglijare şi abuz.
43. Rezultatul scontat: Centrul aplică prevederile legale privind semnalarea către
organele şi instituţiile competente a oricărei situaţii de abuz sau de violenţă identificată.
1) Centrul dispune de un regulament de ordine internă, care stipulează o procedură clară
referitoare la protecţia beneficiarilor împotriva abuzului din partea personalului Centrului,
precum şi din partea altor beneficiari ai Centrului. Regulamentul este aprobat de către managerul
Centrului, iar respectarea acestuia este obligatorie atât pentru personal, cât şi pentru beneficiarii
Centrului;
2) personalul din cadrul instituţiei respectă personalitatea fiecărui beneficiar, iar
beneficiarii sunt obligaţi să se familiarizeze şi să respecte prevederile regulamentului de ordine
internă cu privire la regulile de comportare în cadrul Centrului;
3) administraţia Centrului încurajează şi sprijină beneficiarul să sesizeze orice formă de
abuz din partea personalului sau a altor beneficiari ai Centrului;
4) personalul de conducere, în cazul sesizării sau identificării unor situaţii de abuz asupra
beneficiarilor, are obligaţia să informeze imediat organele de resort, în conformitate cu legislaţia
(serviciul medical de urgenţă, poliţia, procuratura).

Secţiunea a 2-a
Examinarea petiţiilor – standardul XV
45. Centrul este obligat să primească, să înregistreze şi să examineze petiţia sau alte
documente depuse de către o persoană fizică sau juridică, conform procedurii reglementate de
Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.
46. Rezultatul scontat: Centrul asigură respectarea drepturilor şi a libertăţilor prevăzute
de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinând cont de interesul public şi regulile statului de
drept.
1) procedura de depunere şi de examinare a petiţiilor se plasează pe pagina web oficială a
Centrului şi se afişează pe panoul de informaţii din cadrul Centrului. Pentru celeritatea exercitării
dreptului de petiţionare, Centrul oferă petiţionarilor formulare de cereri în domeniile de
competenţă atât în format electronic, prin intermediul paginii web oficiale, cât şi în format tipărit
la sediul Centrului;
2) Centrul dispune de un registru de înregistrare a petiţiilor, care conţine inclusiv informaţii
privind modul de examinare a petiţiilor şi măsurile întreprinse în acest sens;
3) litigiile apărute, care nu pot fi soluţionate prin conciliere pe cale amiabilă dintre părţi,
sunt transmise pentru soluţionare instanţelor de judecată, în condiţiile legii.

Capitolul VI
SISTEMUL INFORMAŢIONAL

Secţiunea 1
Înregistrarea şi arhivarea datelor – standardul XVI
48. Centrul întocmeşte pentru fiecare beneficiar un dosar personal, asigurând păstrarea
datelor personale şi a informaţiilor cuprinse în acesta în regim de confidenţialitate, cu respectarea
prevederilor legale în domeniul reglementării protecţiei datelor cu caracter personal.
49. Rezultatul scontat: confidenţialitatea datelor cu caracter personal este asigurată în
conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia datelor cu caracter personal.
1) Centrul dispune de reguli interne cu privire la păstrarea confidenţialităţii informaţiei cu
caracter personal, care sunt aduse la cunoştinţa beneficiarului la momentul admiterii;
2) înregistrarea, aplicarea şi arhivarea datelor despre serviciile prestate şi beneficiari se
efectuează conform legislaţiei şi normelor metodologice;
3) dosarele personale ale beneficiarilor, arhivate, şi evidenţa acestora sunt disponibile la
sediul Centrului în condiţiile de confidenţialitate prevăzute în regulamentul de organizare şi
funcţionare a Centrului, cu respectarea prevederilor legale în domeniul protecţiei datelor cu
caracter personal;
4) la solicitarea scrisă a beneficiarului/organelor abilitate, o copie a dosarului personal se
pune la dispoziţia acestuia/acestora.

Secţiunea a 2-a
Evidenţa şi raportarea datelor – standardul XVII
51. Centrul asigură evidenţa fluxului de beneficiari. Informaţia este disponibilă la sediul
Centrului.
52. Rezultatul scontat: Centrul asigură evidenţa beneficiarilor şi dispune de reguli de
raportare a datelor.
1) Centrul deţine un registru unic al beneficiarilor, care sunt referiţi sau solicită servicii,
care sunt evaluaţi şi admişi;
2) registrul de evidenţă cuprinde următoarele informaţii:
a) datele de identitate ale beneficiarului admis;
b) organul sau instituţia care a referit;
c) perioada de frecventare şi suspendare a programului de consiliere de către beneficiari;
d) datele cu privire la beneficiarii care au abandonat programul de consiliere;
3) managerul Centrului elaborează:
a) rapoarte trimestriale şi anuale de activitate privind rezultatele obţinute şi le prezintă
fondatorului, structurii de asistenţă socială şi subdiviziunii teritoriale a poliţiei din raza
teritorială, incluzând datele statistice privind activităţile desfăşurate şi categoriile de beneficiari
ai serviciilor oferite de către Centru;
b) note informative adresate organului de probaţiune teritorial cu privire la frecventarea
programului de consiliere de către agresorii familiali referiţi spre consiliere, precum şi
excluderea acestora din programul de consiliere.

Secţiunea a 3-a
Cooperarea şi parteneriatul – standardul XVIII
54. Centrul asigură cooperarea intersectorială cu alte autorităţi sau instituţii care activează
în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
55. Rezultatul scontat: Centrul, în baza parteneriatelor încheiate, asigură activităţi de
informare în comunitate, evidenţa în comun a agresorilor familiali care sunt încadraţi în
programul de consiliere, asistarea şi consilierea acestora în vederea schimbării comportamentului
violent, postmonitorizarea agresorilor care au frecventat programul de consiliere.
1) referirea beneficiarilor la Centru se realizează de către:
a) instanţa de judecată;
b) biroul de probaţiune;
2) informarea privind drepturile şi responsabilităţile agresorilor familiali, infrastructura
serviciilor sociale se realizează de către:
a) autorităţile administraţiei publice locale;
b) poliţistul de sector;
c) secţiile/direcţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei;
d) instituţiile medicale;
e) organizaţiile necomerciale care activează în domeniul social;
f) alte instituţii şi organizaţii care au tangenţe cu domeniul de referinţă;
3) parteneriatele stabilite au drept scop informarea publicului larg cu privire la serviciile
prestate de către Centru şi fenomenul violenţei în familie, comunicarea eficientă dintre actori în
vederea monitorizării beneficiarilor;
4) managerul Centrului asigură şi monitorizează respectarea responsabilităţilor prin
parteneriatele încheiate de către Centru.

Anexa nr.1
la Standardele minime de calitate pentru
serviciile prestate în cadrul Centrului de Asistenţă

CURRICULUMUL PROGRAMULUI DE CONSILIERE DE GRUP

Nr. Denumirea şedinţei Durata
şe- (min.)
din
-
ţe-
lor

TEMA ÎNTÂI: NONVIOLENŢA
1. Partea întâi: explorarea unui mod de viaţă nonviolent 100
2. Partea a doua: explorarea uzului violenţei ca tactică de control 120
3. Partea a treia: devenind nonviolent 100

TEMA A DOUA: COMPORTAMENTUL NEAMENINŢĂTOR
4. Partea întâi: explorarea comportamentului neameninţător 90
5. Partea a doua: explorarea utilizării intimidării ca tactică de control 105
6. Partea a treia: devenind neameninţător 100

TEMA A TREIA: RESPECTUL
7. Partea întâi: explorarea respectului 120
8. Partea a doua: explorarea utilizării abuzului emoţional ca tactică de control 105
9. Partea a treia: devenind respectuos 90

TEMA A PATRA: ÎNCREDEREA ŞI SUSŢINEREA
10. Partea întâi: explorarea încrederii şi susţinerii 120
11. Partea a doua: explorarea utilizării izolării ca tactică de control 95
12. Partea a treia: devenind încrezător şi de susţinere 110

TEMA A CINCEA: ONESTITATE ŞI RESPONSABILITATE
13. Partea întâi: explorarea onestităţii şi responsabilităţii 95
14. Partea a doua: explorarea utilizării minimizării, negării şi blamării ca tactici 95
de control
15. Partea a treia: devenind onest şi responsabil 95

TEMA A ŞASEA: RESPONSABILITATE PARENTALĂ
16. Partea întâi: explorarea responsabilităţii parentale 95
17. Partea a doua: explorarea utilizării copiilor ca tactică de control 100
18. Partea a treia: devenind un părinte responsabil 90

TEMA A ŞAPTEA: RESPONSABILITATE COMUNĂ
19. Partea întâi: explorarea responsabilităţii comune 120
20. Partea a doua: explorarea utilizării privilegiului masculin ca tactică de 120
control
21. Partea a treia: învăţarea împărţirii responsabilităţii 120

TEMA A OPTA: PARTENERIAT ECONOMIC
22. Partea întâi: explorarea parteneriatului economic 100
23. Partea a doua: explorarea utilizării abuzului economic ca tactică de control 100
24. Partea a treia: devenind partener economic 100

TEMA A NOUA: RESPECTUL SEXUAL
25. Partea întâi: explorarea respectului sexual 120
26. Partea a doua: explorarea abuzului sexual ca tactică de control 120
27. Partea a treia: practicarea respectului sexual 120

TEMA A ZECEA: NEGOCIEREA ŞI CORECTITUDINEA
28. Partea întâi: explorarea negocierii şi corectitudinii 90
29. Partea a doua: explorarea utilizării constrângerii şi ameninţărilor ca tactici de 90
control
30. Partea a treia: învăţarea negocierii şi corectitudinii 90

Anexa nr.2
la Standardele minime de calitate pentru
serviciile prestate în cadrul Centrului de Asistenţă

PRINCIPIILE
programelor de consiliere pentru agresorii familiali

1. Prioritatea securităţii victimei: specialiştii trebuie să se asigure că victimele nu au de
suferit sub nicio formă în urma abordărilor utilizate în cadrul programului de consiliere.
Eforturile acestora trebuie să fie îndreptate spre conştientizarea de către agresor că schimbarea
comportamentului său este în beneficiul propriu.
2. Violenţa este alegerea agresorului: una dintre ipotezele fundamentale ale programelor de
consiliere trebuie să pornească de la faptul că folosirea violenţei constituie o alegere. Astfel, unul
dintre scopurile principale ale consilierii agresorilor trebuie să se axeze pe faptul de a-i ajuta pe
agresori să recunoască că aceştia aleg şi aplică violenţa. Trebuie contestate şi descurajate
discuţiile centrate pe negare, justificare, scuze sau pe blamarea altor persoane sau a
împrejurărilor.
3. Nicio formă de abuz nu poate fi tolerată.
4. Programele de consiliere a agresorilor trebuie să se concentreze pe eradicarea violenţei
şi a abuzului, dar nu pe salvarea relaţiilor.
5. Victima nu este responsabilă pentru comportamentul violent al agresorului, acesta fiind
singurul responsabil pentru comportamentul lui violent şi abuziv.
6. Programele de consiliere separate nu pot contracara fenomenul violenţei în familie.
Acestea sunt o componentă a unui răspuns complex al comunităţii, care include instanţele de
judecată, organele de probaţiune, sistemul de ordine şi drept şi de aplicare a legii.
7. Serviciile pentru agresorii familiali reprezintă o verigă în lanţul complex al măsurilor de
prevenire şi combatere a fenomenului violenţei în familie, care sunt eficiente doar în colaborare
într-un cadru mai larg al sistemului de intervenţie.
8. Prestatorii de servicii trebuie să coopereze cu organizaţiile şi instituţiile din domeniu (de
exemplu, organele de ordine şi drept, instanţele de judecată, avocaţii victimei, prestatorii de
servicii sociale, centrele de dezintoxicare şi dezalcoolizare, serviciile de sănătate mintală,
societatea civilă şi comunitatea).
9. Centrele care prestează servicii pentru agresorii familiali urmează să dispună de
parteneriate, la nivel comunitar, în vederea asigurării unei colaborări multisectoriale dintre
organizaţiile şi instituţiile cu competenţă în domeniu şi a garantării unei siguranţe sporite
victimelor violenţei în familie, cu centrele care prestează servicii victimelor, organul de
probaţiune, organul de poliţie, structura de asistenţă socială (alţi actori relevanţi).
10. Agresorii trebuie sensibilizaţi asupra faptului că abuzul şi violenţa au un impact negativ
nu doar asupra victimei, dar şi asupra copiilor.
11. Frecventarea programului de consiliere joacă un rol important în formarea
responsabilizării agresorilor familiali.
12. Prestatorii de servicii trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru a asigura
beneficiarilor o abordare individuală, în funcţie de necesităţile specifice ale acestora.
13. Standardele sunt concepute pentru a asigura că fiecare program de consiliere se
adresează nevoilor unice ale beneficiarului.
14. Femeile nu pot fi consiliate în grupuri de consiliere împreună cu bărbaţii.”

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.

PRIM-MINISTRU Natalia GAVRILIŢA

Contrasemnează:
Ministrul muncii şi protecţiei sociale Marcel Spatari
Ministrul afacerilor interne Ana Revenco
Ministrul justiţiei Sergiu Litvinenco


DECIZIE
de inadmisibilitate a sesizării nr.49g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate
a articolului 2791 alin. (2) din Codul de procedură penală
(disjungerea cauzelor penale [III])

nr. 112 din 08.09.2022


***
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,
dlui Nicolae ROŞCA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 4 aprilie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarelor,
Deliberând la 8 septembrie 2022, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului
2791 alin.(2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003,
ridicată de dna avocat Aurelia Bagrin, în interesele dlui Ion Lăpteanu, în dosarul nr.1-3516/2021,
pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea
Constituţională de dl Petru Păun, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza
articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui
Ion Lăpteanu pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă.
4. Pe 23 martie 2022, dna avocat Aurelia Bagrin a ridicat, în interesele inculpatului Ion
Lăpteanu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 2791 alin.(2) din Codul de procedură
penală, care reglementează disjungerea cauzelor penale.
5. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de
neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării
acesteia.

B. Legislaţia pertinentă
6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
„[…]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
„[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest
scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 25
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
„(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile
şi cu procedura prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.
(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult
30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa
judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător
sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult până la 12 luni.
(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale
arestării, iar învinuirea – în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la
cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării
au dispărut.”
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea
drepturilor şi libertăţilor sale.
[…].”
Articolul 28
Viaţa intimă, familială şi privată
„Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”
Articolul 29
Inviolabilitatea domiciliului
„(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în
domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile
unei persoane;
c) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile
legii.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.”
Articolul 30
Secretul corespondenţei
„(1) Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al
convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în cazurile când această
derogare este necesară în interesele securităţii naţionale, bunăstării economice a ţării, ordinii
publice şi în scopul prevenirii infracţiunilor.”
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.
[…].”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi
sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării
drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor
confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-
24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate
atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”
7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14
martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 42
Competenţa în caz de indivizibilitate sau conexitate a cauzelor penale
„(1) În caz de indivizibilitate sau de conexitate a cauzelor penale, judecata în primă
instanţă, dacă are loc în acelaşi timp pentru toate faptele şi pentru toţi făptuitorii, se efectuează
de aceeaşi instanţă.
(2) Constituie indivizibilitate a cauzelor penale cazurile în care la săvârşirea unei
infracţiuni au participat mai multe persoane, când două sau mai multe infracţiuni au fost
săvârşite prin aceeaşi faptă ori în cazul unei infracţiuni continue sau prelungite.
(3) Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile:
1) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin fapte diferite de una sau mai
multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc;
2) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite de aceeaşi persoană în timp diferit ori
în loc diferit;
3) când o infracţiune este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a ascunde comiterea altei
infracţiuni ori este săvârşită pentru a înlesni sau a asigura absolvirea de răspundere penală a
făptuitorului altei infracţiuni;
4) când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi conexarea cauzelor se
impune pentru buna înfăptuire a justiţiei.
[…].”
Articolul 2791
Conexarea şi disjungerea cauzelor penale
„[...]
(2) Disjungerea unei cauze privitoare la participanţii la una sau la mai multe
infracţiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această disjungere nu se
va răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării
judecătoreşti.
[...].”

ÎN DREPT
A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate
8. Autorul sesizării afirmă că norma prevăzută la articolul 2791 alin.(2) din Codul de
procedură penală este neconstituţională pentru că nu interzice disjungerea unei cauze, în care
sunt acuzate mai multe persoane, în cazul în care nu a fost identificat autorul infracţiunii. Autorul
sesizării consideră că, atât timp cât autorul infracţiunii nu este identificat, cauza penală trebuie să
fie suspendată, inclusiv în privinţa celorlalţi participanţi la infracţiune, e.g. în privinţa
complicilor.
9. În opinia autorului excepţiei, norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 20, 23
alin.(2), 25, 26, 28, 29, 30, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii
10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele.
11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul
constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Codul de procedură penală, ţine
de competenţa Curţii Constituţionale.
12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul
unei părţi din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest
drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat
acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.
13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 2791 alin.(2) din Codul
de procedură penală, conform căruia: „Disjungerea unei cauze privitoare la participanţii la una
sau la mai multe infracţiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această
disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi
cercetării judecătoreşti.”
14. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o
constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia.
15. Analizând sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta
a fost ridicată într-o cauză penală de judecare în fond a unor acuzaţii de comiterea infracţiunii
prevăzute de articolele 42 alin.(5) şi 326 alin.(1) din Codul penal.
16. Criticând norma contestată, autorul excepţiei şi-a exprimat dezacordul cu disjungerea
cauzei penale de către procuror la faza de urmărire penală. Curtea constată că, la faza de urmărire
penală, ordonanţa de disjungere a cauzei penale era susceptibilă de contestare în faţa
judecătorului de instrucţie (articolul 313 din Codul de procedură penală). La faza judecării
cauzei penale în fond, ordonanţa procurorului de disjungere a cauzei penale a devenit
irevocabilă, iar instanţa de judecată nu poate examina în mod separat legalitatea acesteia.
17. Cu toate acestea, de vreme ce instanţa de judecată trebuie să se asigure că a fost
respectată echitatea în ansamblu a procesului penal, Curtea admite că norma contestată ar putea
fi aplicată. Instanţa ar putea verifica dacă prin disjungerea cauzei penale nu a fost afectat
caracterul deplin, obiectiv şi echitabil al procesului penal.
18. Autorul excepţiei a susţinut că sunt încălcate articolele 1 alin.(3) [preeminenţa
dreptului], 20 [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte
drepturile şi îndatoririle], 25 [libertatea individuală şi siguranţa persoanei], 26 [dreptul la
apărare], 28 [viaţa intimă, familială şi privată], 29 [inviolabilitatea domiciliului], 30 [secretul
corespondenţei], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.
19. Curtea constată că prevederile articolului 2791 alin.(2) din Codul de procedură penală
au făcut anterior obiect al unor sesizări depuse la Curtea Constituţională, fiind pronunţate
Decizia nr.54 din 13 aprilie 2021 şi Decizia nr.114 din 15 iulie 2021. Totuşi, în prezenta cauză,
autorul sesizării ridică o altă problemă decât cele examinate prin deciziile menţionate. Autorul
susţine că este neconstituţională omisiunea de a reglementa în articolul 2791 alin.(2) din Codul de
procedură penală faptul că este interzisă disjungerea unei cauze, astfel ca urmărirea penală şi
judecarea unor participanţi la infracţiune (e.g. complicii) să se facă separat de urmărirea penală şi
de judecarea autorului infracţiunii.
20. Cu privire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea subliniază că acest
articol comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper individual şi separat (DCC
nr.80 din 17 iunie 2022, §22). Referitor la articolele 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a subliniat,
în jurisprudenţa sa, că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile,
autorii sesizărilor trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în
drepturile garantate de Constituţie (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, §26).
21. În continuare, Curtea va analiza incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie în privinţa
problemei abordate de autorul sesizării.
22. Articolul 42 alin.(1) din Codul de procedură penală prevede că, în caz de
indivizibilitate sau de conexitate a cauzelor penale, judecata se efectuează de aceeaşi instanţă
dacă are loc în acelaşi timp pentru toate faptele şi pentru toţi făptuitorii. Alineatul (2) al aceluiaşi
articol prevede că sunt indivizibile cauzele penale atunci când la comiterea unei infracţiuni au
participat mai multe persoane, când două sau mai multe infracţiuni au fost comise prin aceeaşi
faptă ori în cazul unei infracţiuni continue sau prelungite. Potrivit alineatului (3), cauzele penale
sunt conexe: 1) când două sau mai multe infracţiuni sunt comise prin fapte diferite de una sau
mai multe persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc; 2) când două sau mai multe
infracţiuni sunt comise de aceeaşi persoană în timp diferit ori în loc diferit; 3) când o infracţiune
este săvârşită pentru a pregăti, a înlesni sau a ascunde comiterea altei infracţiuni ori este săvârşită
pentru a înlesni sau a asigura absolvirea de răspundere penală a făptuitorului altei infracţiuni; 4)
când între două sau mai multe infracţiuni există legătură şi conexarea cauzelor se impune pentru
buna înfăptuire a justiţiei. Totuşi, articolul 2791 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie o
excepţie: disjungerea unei cauze privitoare la participanţii la una sau la mai multe
infracţiuni este permisă în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi disjungerea nu se va
răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării
judecătoreşti.
23. Prin urmare, articolul 2791 alin.(2) din Codul de procedură penală prevede posibilitatea
disjungerii cauzei în situaţia în care la comiterea unei infracţiuni au participat două sau mai
multe persoane.
24. Astfel de reglementări pot fi identificate şi în legislaţiile procesual-penale ale altor
state, e.g. la articolele 2 – 4 din Codul de procedură penală german sau la articolele 43 alin.(2) şi
46 din Codul de procedură penală român. Prin oferirea posibilităţii disjungerii cauzei în ipoteza
în care la comiterea faptei au participat mai multe persoane, legislatorul a creat posibilitatea ca,
în cauzele cu un număr mare de suspecţi şi inculpaţi, care uneori sunt greu de instrumentat,
participanţii să poată fi trimişi în judecată în dosare separate, în funcţie de contribuţia lor la
comiterea infracţiunii şi de alte aspecte legate de soluţionarea concretă a cauzei. Astfel, dosarele
penale cu mulţi participanţi pot fi soluţionate mai uşor, cu respectarea condiţiei asigurării
termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor.
25. Curtea reţine că, după disjungerea cauzei, fiecare participant la comiterea infracţiunii
va parcurge toate etapele procesuale prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură penală,
beneficiind de toate garanţiile procesuale pe care le impune dreptul la un proces echitabil. Astfel,
participanţii la comiterea unei infracţiuni cercetaţi sau trimişi în judecată în dosare diferite au
dreptul să adopte poziţiile procesuale pe care le doresc, e.g. să încheie acorduri de recunoaştere a
vinovăţiei sau să ceară aplicarea procedurii simplificate de judecare pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, folosindu-se astfel de toate mijloacele procesuale puse la
dispoziţia lor pentru a-şi apăra drepturile şi interesele procesuale.
26. Prin urmare, Curtea conchide că problema abordată de autorul sesizării nu constituie, la
modul abstract, o ingerinţă în drepturile garantate de articolele 20 şi 26 din Constituţie.
27. Curtea mai observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorul
sesizării ridică, de fapt, o problemă de interpretare şi aplicare a normelor procesual-penale într-o
cauză concretă. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de
aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţa le revine, prin
definiţie, instanţelor de judecată(DCC nr.83 din 17 iunie 2022, §29).
28. Cu privire la incidenţa articolelor 25, 28, 29, 30 şi 46 din Constituţie, Curtea
menţionează că, la modul practic, efectuarea unor acţiuni de investigaţie/de urmărire penală sau
aplicarea de pedepse pentru infracţiuni constituie, prin definiţie, ingerinţe în exercitarea
drepturilor garantate de aceste articole. Contează legalitatea şi proporţionalitatea efectuării
acţiunilor de urmărire penală sau a aplicării pedepselor la modul concret pentru a se putea afirma
existenţa unei încălcări a acestor drepturi fundamentale.
29. Pentru că, în acest caz, nu s-a demonstrat afectarea vreunui drept fundamental, Curtea
notează că nici articolele 1 alin.(3), 23 şi 54 din Constituţie nu sunt aplicabile.
30. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este
inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26
alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei
constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului
2791 alin. (2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003,
ridicată de dna avocat Aurelia Bagrin, în interesele dlui Ion Lăpteanu, în dosarul nr.1-3516/2021,
pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare
la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Liuba ŞOVA

Nr.112. Chişinău, 8 septembrie
2022.

DECIZIE
de inadmisibilitate a sesizării nr.71g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate
a articolelor 276 alin.(1) şi 285 alin.(2) pct.1) din Codul de
procedură penală şi a articolului 109 din Codul penal
(efectele plângerii victimei sau a părţii vătămate
şi efectele împăcării în procesul penal)

nr. 115 din 08.09.2022


***
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,
dlui Nicolae ROŞCA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 mai 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 8 septembrie 2022, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor
276 alin.(1) şi 285 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală şi a articolului 109 din Codul
penal, ridicată de dl avocat Victor Coda, în interesele dlui Vasili Aladov, în dosarul nr.1-
57/2017, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea
Constituţională de dl judecător Stanislav Rău de la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, pe
baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, se află o cauză penală în care dl
Vasili Aladov este învinuit de comiterea următoarelor infracţiuni prevăzute de Codul penal:
ameninţare cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii (articolul 155),
privaţiune ilegală de libertate (articolul 166 alin.(2) lit.d) şi f)), jaf (articolul 187 alin.(2) lit.d), e)
şi f)), şantaj (articolul 189 alin.(3) lit.b)), escrocherie (articolul 190 alin.(1) şi (4)), conducerea
mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate
produsă de alte substanţe (articolul 2641 alin.(3)), purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea,
repararea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, sustragerea lor (articolul 290 alin.
(1)), ameninţarea sau violenţa săvârşită asupra unei persoane cu funcţie de răspundere sau a unei
persoane care îşi îndeplineşte datoria obştească (articolul 349 alin.(1)), tentativă la acţiuni
violente cu caracter sexual (articolele 27, 172 alin.(1)), violenţă în familie (articolul 2011 alin.(1)
lit.a)) şi neexecutarea măsurilor din ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie
(articolul 3201).
4. La 28 aprilie 2022, dl avocat Victor Coda a ridicat, în interesele dlui Vasili Aladov,
excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 276 alin.(1) şi 285 alin.(2) pct.1) din Codul de
procedură penală şi a articolului 109 din Codul penal. Primele două articole reglementează
cazurile în care urmărirea penală se porneşte numai în baza plângerii prealabile a victimei şi,
respectiv, cazurile în care urmărirea penală încetează. Articolul contestat din Codul penal
reglementează împăcarea făptuitorului infracţiunii cu victima.
5. Printr-o încheiere din 20 mai 2022, Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, a admis
ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în
vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă
6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act
juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
„[…]
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
„Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va
fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat
toate garanţiile necesare apărării sale.”
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
„[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest
scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”
Articolul 26
Dreptul la apărare
„(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea
drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu.
[…].”
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi
sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării
drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor
confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-
24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate
atinge existenta dreptului sau a libertăţii.”
7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14
martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 276
Pornirea urmăririi penale în baza plângerii victimei
„(1) Urmărirea penală se porneşte numai în baza plângerii prealabile a victimei în cazul
infracţiunilor prevăzute în articolele: 152 alin.(1), 153, 155, 157, 161, 173, 177, 179 alin.(1) şi
(2), 193, 194, 197 alin.(1), 198 alin.(1), 200, 202, 203, 204 alin.(1), 2461, 274 din Codul penal,
precum şi al furtului avutului proprietarului săvârşit de minor, de soţ, rude, în paguba tutorelui,
ori de persoana care locuieşte împreună cu victima sau este găzduită de aceasta. La împăcarea
părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menţionate în prezentul alineat,
urmărirea penală încetează. Procedura în astfel de procese este generală.
[…].”
Articolul 285
Încetarea urmăririi penale
„[…]
(2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la
art.275 pct.4)–9) din prezentul cod, precum şi dacă există cel puţin una din cauzele prevăzute la
art.53 din Codul penal sau dacă se constată că:
1) plângerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată, a fost încheiată o tranzacţie
în cadrul procesului de mediere sau părţile s-au împăcat – în cazurile în care urmărirea penală
poate fi pornită numai în baza plângerii prealabile sau legea penală permite împăcarea;
[…].”
8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002,
sunt următoarele:
Articolul 109
Împăcarea
„(1) Împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiune uşoară sau
mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă, infracţiuni prevăzute la
capitolele II–VI, la art.264 alin.(1) din Partea specială, precum şi în cazurile prevăzute de
procedura penală, dacă persoana nu are antecedente penale pentru infracţiuni similare comise cu
intenţie sau dacă în privinţa sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al
împăcării, pentru infracţiuni similare comise cu intenţie în ultimii cinci ani.
(2) Împăcarea este personală şi produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi
penale şi până la retragerea completului de judecată pentru deliberare.
(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, împăcarea se face de reprezentanţii
lor legali. Cei cu capacitate de exerciţiu restrânsă se pot împăca cu încuviinţarea persoanelor
prevăzute de lege.
(4) Împăcarea nu se aplică în cazul persoanelor care au săvârşit asupra minorilor infracţiuni
prevăzute la art.171–1751, 201, 206, 208, 2081 şi 2082.”

ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
9. Autorul excepţiei susţine că, potrivit articolului 3201 din Codul penal, persoana poate
răspunde penal dacă neglijează sau omite să execute măsurile stabilite de instanţa de judecată în
ordonanţa de protecţie emisă în contextul comiterii acţiunilor de violenţă în familie. Autorul
afirmă că victima care doreşte să se împace cu făptuitorul până la epuizarea termenului impus
prin ordonanţa de protecţie nu o poate face. Acest fapt conduce la perturbarea relaţiilor de
familie şi, eventual, la condamnarea făptuitorului.
10. Autorul excepţiei menţionează că articolul 276 alin.(1) din Codul de procedură penală
nu stabileşte pornirea urmăririi penale în cazul comiterii infracţiunii prevăzute la articolul 320 1
din Codul penal la plângerea prealabilă a victimei infracţiunii. De asemenea, nici articolul 285
alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală nu permite încetarea urmăririi penale în privinţa
făptuitorului la cererea victimei în cazul comiterii infracţiunilor prevăzute de articolele 2011 şi
3201 din Codul penal. De altfel, în cazul împăcării făptuitorului cu victima, urmărirea penală sau
judecarea cauzei încetează, iar făptuitorul este eliberat de răspunderea penală.
11. Autorul excepţiei admite că prevederile contestate îndeplinesc standardul calităţii legii.
Totuşi, ele nu urmăresc un scop legitim prevăzut de articolul 54 din Constituţie
12. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că prevederile contestate contravin articolelor
7, 20 alin.(2), 21, 23 alin.(2), 26 şi 54 alin.(2) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată următoarele.
14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul
constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală şi
Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
15. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul părţii în proces,
este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1)
literele a) şi g) din Constituţie.
16. Articolele contestate 276 alin.(1) şi 285 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală şi
articolul 109 din Codul penal nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din
perspectiva criticilor invocate de autorul sesizării.
17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care o persoană
este învinuită, inter alia, de comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 2011 şi 3201 din Codul
penal. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a
fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
18. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi
examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma
argumentelor autorului excepţiei, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept
fundamental (a se vedea DCC nr.37 din 24 martie 2022, §21; DCC nr.63 din 22 aprilie 2022,
§18).
19. Deşi autorul excepţiei a menţionat că prevederile contestate contravin articolelor 7
[Constituţia, Lege Supremă], 20 alin.(2) [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei],
23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare]
şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie, argumentul său
principal se referă la lipsa unui scop legitim prevăzut de articolul 54 din Constituţie.
20. În acest context, Curtea reiterează că articolul 54 din Constituţie îi impune Curţii un
mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel,
pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui
drept fundamental (a se vedea HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, §29).
21. Totodată, cu privire la articolele 7, 20 alin.(2), 21, 23 alin.(2) şi 26 din Constituţie,
Curtea observă că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa lor
în această cauză. Curtea subliniază că simpla enumerare a acestor articole, precum şi preluarea
unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor
Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a
se vedea DCC nr.34 din 22 martie 2022, §23; DCC nr.45 din 12 aprilie 2022, §23).
22. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că
trimiterea la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a
prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că dacă ar
proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului
acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un
control efectuat din oficiu (DCC nr.59 din 19 aprilie 2022, §17).
23. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind
excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în
fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26
alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei
constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor
276 alin.(1) şi 285 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală şi a articolului 109 din Codul
penal, ridicată de dl avocat Victor Coda, în interesele dlui Vasili Aladov, în dosarul nr.1-
57/2017, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare
la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ Liuba ŞOVA


Modif RCR Ș.A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modif RCR Ș.A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.357/2009 cu privire

S-ar putea să vă placă și