INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ – 5 MARTIE 2022
CLASA A VI-A
Subiect elaborat în cadrul grupului de lucru al I.S.J. PRAHOVA
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Nu se acordă puncte din oficiu.Totalul este de 100 de puncte.
Citește cu atenție următoarele texte:
A.
Afară, învățătorii și învățătoarele își strigau premianții și copiii spuneau poezii. Când veni rândul
clasei a patra, fostul director se urcă pe scenă și înainte de a începe să numească pe premianți, el se opri
câteva clipe în fața catedrei, dând de înțeles că are și el ceva de spus. Se făcu liniște, și unii oameni care
stăteau jos, tăifăsuind încet, se ridicară în picioare și curmară șoaptele. Numai niște babe surde, uitându-se
la învățător, își aduceau aminte de părinții acestuia; fostul director era chiar de-aici din sat.
— Oameni buni! Domnul director a spus la început că e cel mai prost ăla care nu-și dă copilul la
școală. Dar eu știu de la părinții mei că nu sunt decât oameni care au cu ce să-și dea copiii la școală și
oameni care n-au cu ce, nu pot să-i dea, că au nevoie de ei, n-au cu ce să-i încalțe și să-i îmbrace, cu ce le
lua cărți. Sunt și oameni care nu vor să-și dea copiii să învețe, dar nu sunt proști, sunt neștiutori, și dacă
sunt neștiutori, sunt tot din cauză că părinții lor i-au ținut fără carte. Dar de ce trebuie să învățăm carte? Eu
nu vorbesc numai de ăia săracii care nu pot veni. Dar sunt și alții care mai au și nici ăștia nu-și dau copiii
la școală. Iarna, copilul dacă stă în casă, îl scutește pe om de o treanță pe el și de o opincă în picioare. Eu
vă întreb, cui nu i-ar plăcea dintre dumneavoastră să-și vadă copilul îmbrăcat și încălțat și să vie iarna să
învețe, să nu rămână neștiutor?
— S-a făcut lumea rea, maică, spuse una din babe cu busuiocul în mână (de la biserică venise și ea la
serbare).
Pe scenă, Boţoghină Irina ajunsese la sfârșit cu poezia ei.
Moromete nu prea asculta, dar deodată ochii îi rămaseră pironiți pe scenă. El murmură nevenindu-i
parcă să creadă:
— Cocoșilă! Mă! Ăla nu e Niculae al meu?
— Premiul întâi la băieți, Moromete Niculae! spuse învățătorul Teodorescu tare, apoi îl împinse pe
băiat în fața scenei.
Moromete nu se mai îndoi, mai ales că își recunoscuse pălăria pe capul mare al fiului; gâtuit de emoție,
tatăl strigă din coltul lui:
— Mă, n-auzi? Scoate-ți pălăria din cap. Și adăugă încet, vorbindu-i lui Cocoșilă: Săracu de el, nu i-
am luat deloc o pălărie și uite că nu e învățat s-o poarte, stă cu ea pe cap.
(Moromeții - Marin Preda)
B.
Recunosc, în prima zi de şcoală am avut emoţii foarte mari. Nu aveam fluturi în stomac,
aveam mai degrabă porumbei care îmi zburau prin toate măruntaiele. Mama şi tata au fost şi ei destul
de emoţionaţi, dar şi foarte entuziasmaţi. Ne-au făcut fotografii înainte de a pleca de acasă, mie şi
Viei, pentru că era prima ei zi de liceu.
Abia cu doar câteva zile înainte au decis dacă merg la şcoală sau nu. După vizita mea acolo,
mama şi tata au întors lucrurile pe toate părţile, întrebându-se dacă ar trebui să merg sau nu.
Acum mama era cea care spunea că n-ar trebui, în timp ce tata era pentru. Tata mi-a mărturisit
că era foarte mândru de felul în care mă descurcasem cu Julian şi că mă transformam într-un bărbat
puternic. L-am auzit spunându-i mamei că acum a înţeles că ea avusese dreptate tot timpul. Dar am
observat că mama nu mai era atât de sigură. Când tata i-a spus că el şi Via vor veni cu mine în prima
zi, pentru că şcoala era oricum în drumul lor spre metrou, mama a părut uşurată că urma să
mergem împreună. Cred că la fel m-am simţit şi eu.
Chiar dacă Şcoala Beecher se află la numai câteva străzi de casa noastră, nu mai fusesem în zona
aia decât de vreo două ori. În general încerc să evit străzile pline de copii. La noi pe stradă, toată lumea
mă cunoaşte, iar eu cunosc pe toată lumea. Ştiu fiecare cărămidă, fiecare trunchi de copac şi fiecare
crăpătură din trotuar. O cunosc pe doamna Grimaldi, femeia care stă mereu la fereastră. Îl cunosc
pe bătrânul care se plimbă în sus şi în jos pe stradă, fluierând ca o pasăre.
Ştiu băcănia din colţ, de unde mama ne cumpără covrigi, şi le cunosc pe chelneriţele de la
cafenea, care îmi spun toate„dulceaţă” şi îmi dau acadele ori de câte ori mă văd. Îmi place cartierul meu,
North River Heights, şi de aceea m-am simţit ciudat să ajung la câteva străzi distanţă şi să mi se pară
totul nou. Bulevardul Amesfort, un bulevard pe care am mers de un milion de ori, arăta, dintr- un motiv
oarecare, complet diferit. Era plin de oameni pe care nu i-am mai văzut, care aşteptau autobuzul
sau împingeau cărucioare.
Am traversat Bulevardul Amesfort şi am luat-o spre Heights Place. Via mergea alături de
mine, ca de obicei. Mama şi tata ne urmau. După ce am trecut de colţ, am văzut toţi copiii adunaţi în faţa
şcolii –sute de copii care râdeau şi vorbeau unii cu alţii în grupuleţe, sau care stăteau alături de părinţi,
care vorbeau şi ei cu alţi părinţi. Mi-am ţinut capul cât mai în pământ.
—Toată lumea este la fel de emoţionată ca tine, mi-a şoptit Via la ureche. Nu uita că pentru toţi
este prima zi de şcoală. Bine?
Trebuie să recunosc că până aici nu se întâmplase nimic rău. N-am văzut pe nimeni să se holbeze la
mine, nici măcar nu mă băgau în seamă. O singură dată m-am uitat în sus şi am văzut trei fete şuşotind cu
mâna la gură, dar când şi-au dat seama că le-am observat, s-au uitat în altă parte.
Am ajuns în faţa intrării principale.
—Bun, am ajuns, băiete, a zis tata, punându-şi mâinile pe umerii mei.
—Să ai parte de o primă zi de şcoală minunată! Te iubesc, a zis Via, îmbrăţişându-mă strâns şi
sărutându-mă.
—Îţi doresc şi eu la fel, i-am răspuns.
—Te iubesc, Auggie, a zis tata îmbrăţişându-mă.
—Pa.
Pe urmă m-a îmbrăţişat mama, care era pe punctul să izbucnească în plâns, ceea ce m-ar fi
făcut să mă simt foarte stânjenit. Aşa că am îmbrăţişat-o scurt şi repede, m-am întors şi am dispărut în
şcoală.
(Emoţiile primei zile. Minunea- Rodrigo Palacio)
C.
Prima zi de școală este o zi importantă pentru elevii din întreaga lume. Copii de toate vârstele pășesc curioși în
noul an școlar pentru a descoperi oportunitățile care îi pregătesc pentru viitor. Prima zi de școală este un eveniment
marcat diferit de la o țară la alta, iar mai jos am adunat curiozitățile și obiceiurile acestei zile din întreaga lume.
În Japonia, școala începe în luna aprilie. Aici festivitatea deschiderii anului școlar începe cu o poză făcută
elevilor la poarta școlii și continuă cu o ceremonie în sala de sport, acolo unde elevii noi, din primul an de școală, au
parte de o primire specială. Toți elevii vin îmbrăcați în uniforme, iar mamele acestora poartă kimonouri tradiționale.
Rusia școala începe întotdeauna pe 12 septembrie, indiferent dacă ziua pică în weekend ori într-o zi de
sărbătoare. Ziua de 12 septembrie poartă numele de Ziua Științei și marchează începutul toamnei.
În Noua Zeelandă, copiii încep școala în luna februarie, la sfârșitul iernii. La ceremonia de deschidere se
desfășoară dansuri războinice, se cântă și se țin discursuri importante. Aici, tradițiile din prima zi de școală reflectă
cultura populației indigene Maori.
(https://www.libertatea.ro/lifestyle)
Subiectul I –Elemente de construcție a comunicării 20 de puncte (10x2 puncte)

1. Transcrie patru cuvinte din câmpul lexical al timpului din textul C.

2. Construieşte câte un enunţ cu antonimele cuvintelor subliniate în secvenţa din textul B: Tata mi-a
mărturisit că era foarte mândru de felul în care mă descurcasem cu Julian şi că mă
transformam într-un bărbat puternic.
3. Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în structura din textul A: Afară,
învățătorii și învățătoarele își strigau premianții și copiii spuneau poezii.
4. Precizează tipul fiecărui sunet din cuvintele : poezii, ştiu.
5. Transcrie din primul enunţ al textului A două cuvinte cu diftongi, unul cu triftong și unul cu hiat.
6. Precizează cazurile substantivelor subliniate din secvența: Aici festivitatea deschiderii anului școlar
începe cu o poză.
7. Transcrie un verb predicativ şi unul auxiliar din primul paragraf al textului C.
8. Precizează modul şi timpul următoarelor verbe din textul B: ,,să izbucnească ”, ,, ar fi făcut”.
9. Numeşte tipul de enunţ după scopul comunicării pentru fiecare dintre exemplele de mai jos,
extrase din textul B: ,, Să ai parte de o primă zi de şcoală minunată!”, ,,N-am văzut pe nimeni.”.
10. Rescrie corect enunţul următor: Nu m-ai fi exigent cu proprii fi.

Subiectul al II - lea 40 de puncte (5x8 puncte)

Răspunde în enunţuri întrebărilor de mai jos:

1.Explică semnificaţia secvenţei: ,,Nu aveam fluturi în stomac, aveam mai degrabă porumbei
care îmi zburau prin toate măruntaiele” (textul B)
2.De ce este surprins Moromete tatăl privind scena ? (textul A)
3.Cum se numeşte prima zi de şcoală în Rusia ? (textul C)
4.Selectează două secvenţe care fixează timpul, respectiv spațiul naraţiunii B.
5.Ce trăsătură a personajului Moromete reiese din primul text? Selectează o secvență care să ilustreze
această trăsătură.

Subiectul al III - lea 40 de puncte

Redactează un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută în
timpul desfăşurării festivităţii de premiere a unui concurs sau de la sfârşitul anului şcolar. Pentru a obține
punctajul maxim, vei avea în vedere:
-prezentarea a două repere spațio-temporale;
-relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
-utilizarea narațiunii care să apară alături de structuri descriptive şi dialogate;
-originalitatea în formularea ideilor.

Vei primi 32 de puncte pentru conținutul compunerii și 8 puncte pentru redactare.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă
subiectul propus.