4 Variante en N Noi, Gabriel

VARIANTE DE SUBIECTE PROPUSE DUPĂ MODELUL
Ministerului Educației și Cercetării și Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
VARIANTA NR. 1
SUBIECTUL I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor
formulate.
Textul 1
Făcusem, ce-i drept, un an de ucenicie la „Briciul lui Ștefan cel Mare‖ și eram de
patrusprezece ani aproape când am intrat în prima clasă gimnazială, dar luasem în a
patra clasă primară premiul cu coroană și nu mă dădeam pe orișicine, iar după
câteva săptămâni au simțit și colegii mei că nu orișicare dintre dânșii se poate
măsura cu mine.
Între cei ce o știau aceasta era și Spiru, un băiet de vreo unsprezece ani, oacheș, cu
ochii mari, tăcut, liniștit și îmbrăcat cu niște haine de șaiac*, pantaloni largi ca niște
șalvari, ca să nu le iasă genunchii, și un fel de tunică tot largă și cu mânecile prea
lungi, dar altfel curate și bine îngrijite. El nu vorbea cu nimeni, ci stătea într-un
colț, mai ici, mai colo. Abia după vreo săptămână și-a luat loc la capătul băncii a
patra, în dreptul unei ferestre. [...]
Într-una din zile unul dintre băieții mai neastâmpărați, nu mai știu care anume, că erau
de tot mulți, voind, între lecțiuni, să iasă din bancă, îi zise cam răstit să se dea la o parte.
Spiru ridică mâna, mișcă din cap și închise ochii, tot semne foarte învederate* că
odată cu capul nu se mișcă din loc.
— Știi că ești nostim! îi zisei eu. Dar pe unde să iasă băiatul dacă tu te-ai înfipt în
capul băncii!? Spiru dete din umeri.
— Să nu iasă! zise apoi peste puțin. Să rămâie și el la locul lui, cum rămânem d-ta
și cu ceilalți.
— Dar dacă are vreo trebuință!? întâmpinai eu, care nu eram obișnuit a discuta cu
orișicine. Spiru ridică degetul și-l clătină de câteva ori.
— N-are! zise apoi pe șoptite, ca să nu-l audă profesorul care intra pe ușă. [...]
La zece apoi, după ce a ieșit profesorul, am și căutat să urmez discuțiunea, dar
Spiru s-a ridicat și el, a ieșit din clasă și umbla așa singur, încât nu era chip să te
apropii și să te legi de el, iar băiatul cu pricina s-a mutat în altă bancă.
„O să te prind – îmi zisei – când plecăm la masă.‖
I-am și luat urma și abia acum am aflat că avem același drum. El mergea potolit, în
pași măsurați și călcați cu talpa întreagă, cu pieptul cam scos, cu capul ridicat și
uitându-se drept înainte, un umblet învățat parcă pe de rost într-un lung șir de
lecțiuni.
Eu, după el, în pașii pițigăiați și mai spornici ai fostului ucenic de bărbier, mai
aproape, de tot aproape. M-a simțit, se vede, în cele din urmă, căci deodată s-a oprit
și s-a întors spre mine, deschizându-și
ochii încă mai mari, ca și când ar fi voit să zică: „Văzuși că n-avea nicio
trebuință!?‖ Nu știu dacă va fi și gândit-o el aceasta, destul că eram foarte zăpăcit.
Să trec înainte? Nu se putea!
Să urmez discuțiunea? Nu mai era cu putință!
Să-l întreb unde se duce? Era o prostie, căci asta o știam.
Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 44

— D-ta de unde eşti? îl întrebai, ca să zic ceva.
— De Ia Mizil — răspunse el înviorat de gândul că e cineva care se interesează și
de dânsul – dar nu sunt nici acolo acasă, că n-am nici tată, nici rude.
Ce răspuns!? [...] Nu mă știam nici eu nicăieri acasă. [...]
Dumiriți așa, ne-am făcut prieteni, deși el era cu trei ani aproape mai mic decât
mine. Țineam la el fiindcă era băiat potolit [...], iar el se însoțea cu mine mai
bucuros decât cu băieții de vârsta lui, fiindcă îl învățam bine și-l deslușeam când
era nedumerit asupra vreunei lecțiuni.
Ioan Slavici, Spiru Călin
*șaiac – material aspru (din lână, de culoare închisă), țesut de obicei în casă, din
care se fac haine țărănești *învederat – vizibil, evident
Textul 2
Mă plimb acum prin curte şi revăd în minte pomii de altădată, violetele şi florile
japoneze...
Spre garaj era un cais, în care mă suiam pe la cinci-şase ani, închipuindu-mă
Tarzan, [...] despletită şi pictată pe tot corpul cu ruj şi pastă de dinţi. Adunam copiii
vecinilor şi ne costumam cu ce ne cădea în mână. Odată, întorcându-se acasă,
mama ne-a găsit, pe mine şi pe Didi (verişoara mea de aceeaşi vârstă), gătite cu
rochiile ei de mătase, clătinându-ne pe pantofii ei cu tocuri şi unse pe faţă, „ca
cucoanele‖, cu cremă... de ghete.
Joaca mea preferată era însă desenul. Aşezată pe burtă, pe covor, mâzgăleam pe tot
ce găseam. Pe o carte de vizită a mamei desenasem o doamnă în picioare, din care
se vedeau distinct pălăria și pantofii cu tocuri înalte, şi, alături de ea, o pisică.
Mama a scris pe verso „Desenat și iscălit de Adina la vârsta de 3 ani şi 10 luni‖.
Astăzi, când mă ocup de costume și modelez pisici, mi se pare o adevărată
premoniție.
Creioanele colorate erau fiinţe vii: cel mai mult îl iubeam pe cel bleu-pastel, apoi pe cel
galben-deschis. [...]. Peste alţi ani, am citit în testele de psihologie [...] confirmarea stării
de seninătate însorită în care mi s-au scurs anii copilăriei. [...]
Clasele primare le-am făcut acasă, în particular, ca să folosească și licența mamei la
ceva. Îmi citeam cărțile de școală de la început până la sfârșit, printre povești și
romanele din casă, așezată la biroul tatei, în fotoliul de piele neagră, cu picioarele
suite pe masă.
La sfârșitul anului, făceam o plimbare cu mama [...] până la Școala 32, lângă
Bufetul de la Șosea, unde ședeam de vorbă cu niște profesoare și mă întorceam
sărind într-un picior și mirându-mă ce mare scofală e să dai examen. De-abia într-a
IV-a m-au dat la școală, ca să mă obișnuiesc cu un program fix în vederea liceului.
Tot la Școala 32, ședeam în bancă cu fata învățătoarei, Voichița Pădureanu, ca o
păpușă cu ochi albaștri de porțelan și păr creț, și luam amândouă 10.

Cel mai amuzant lucru din acel an a fost încercarea de a adapta metoda rapidă de
echipare a pompierilor (pe care o văzusem la cinema, într-un documentar) la
îmbrăcarea de dimineață, ca să mă pot scula cât mai târziu. De cu seară, băgam
una-ntr-alta cămașa, rochia și șorțul de școală, pe care a doua zi, când săream din
pat, le trăgeam pe mine dintr-odată.
La sfârșitul anului, înainte de admiterea în liceu, s-a făcut un test care a ținut o zi
întreagă, cu fel de fel de probe care semănau cu cuvintele încrucișate, exerciții de
îndemânare de înșirat mărgele pe sârme etc., care m-au distrat foarte tare. După asta
au chemat-o pe mama la școală să-i spună că am ieșit cu calificativul „excepțional‖.
Când mama a întrebat câți copii au mai fost notați astfel, directoarea a râs: „Doi, ea
și cu mine, căci am trecut și eu probele, ca să apreciez nivelul.‖
Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele (text autobiografic)
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.
1. Notează două cuvinte din câmpul lexical al familiei, identificate în textul 2.

2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

informațiile din textul 2. Cel mai distractiv lucru pe care fetița l-a descoperit într-un
documentar este :
a) dezlegarea cuvintelor încrucișate.
b) îmbrăcarea prin metoda pompierilor.
c) înșiratul mărgelelor pe sârmă.
d) vopsitul feței cu crema de ghete.
Răspuns corect: 2 puncte


informațiile din textul 1. Spiru refuză să-și lase colegul să iasă din bancă.
a) atunci când intră profesorul.
b) atunci când pleacă la masă.
c) în timpul orei.
d) în timpul pauzei.

informațiile din textul 1. Spiru și prietenul său
a) au aceeași vârstă.
b) au fost ucenici.
c) au luat același premiu.
d) sunt în aceeași clasă.
5. Notează „X‖ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau

incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informaţiile din cele două texte. 6 puncte
ENUNŢ CORECT INCORECT
Spiru se simțea acasă oriunde.
Spiru a luat premiul I în clasa a IV-a primară.
Toți elevii începeau gimnaziul la paisprezece ani.
Cei doi copii se costumau cu rochiile de mătase

și cu pantofii mamei.
Colega de bancă a Adinei Nanu semăna cu o
păpușă de porțelan.
Adina Nanu a făcut clasa a II-a la Școala 32.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Spiru, identificată

în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:
„Spiru, un băiat […] oacheș, cu ochii mari, tăcut, liniștit și îmbrăcat cu niște haine
de șaiac, pantaloni largi ca niște șalvari […] și un fel de tunică tot largă și cu
mânecile prea lungi, dar altfel curate și bineîngrijite‖. 6 puncte
7. Prezintă, în 30- 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte, valorificând câte
un element de conținut. 6 puncte
8. Crezi că e important să participi fără teamă la un examen? Motivează-ți
răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,valorificând textul 2. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Spiru Călin‖ de Ioan Slavici cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte,
o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text. 6 puncte
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele

cuvinte din seria:
a) „aproape‖, „înviorat‖.
b) „fiindcă‖, „voit‖.
c) „aceasta‖, „coroană‖.
d) „mamei‖, „deslușeam‖.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Un cuvânt format prin compunere din secvența „deodată s-a oprit și s-a întors spre
mine, deschizându-și ochii încă mai mari, ca și când ar fi voit să zică: «Văzuși că n-
avea nicio trebuință!?»‖ este:
a) „deodată‖.
b) „întors‖.
c) „trebuință‖.
d) „văzuși‖.


a) Am încercat să adaptăm un cățel.
b) Animalele s-au adaptat la condiții foarte aspre.
c) Legea este adaptată dacă e votată de majoritate.
d) Maria a adaptat comportamentul lui Mihai.
Cuvântul „a a adapta‖ este corect utilizat în enunțul:

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „ La sfârșitul
anului, înainte de admiterea în liceu, s-a făcut un test care a ținut o zi întreagă.‖
sunt
a) final, a prins
b) capăt, a suturat
c) încheiere, a susținut
d) țel, a securizat
5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la imperfect laviitor anterior:

„ Țineam la el fiindcă era băiat potolit [...], iar el se însoțea cu mine mai bucuros
decât cu băieții de vârsta lui ...‖ 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care adverbul cu funcție sintactică de

circumstanțial de mod din enunțul „ El mergea potolit‖ să fieatribut. 6 puncte
7. Scrie opinia ta despre călătorie sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție
principală și o propoziție subordonată completivă directă. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul adresat
unor elevi, cu formacorectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
— ____________ (a spune, imperativ, plural) dacă v-_______________(a plăcea,
condițional-optativ, prezent, persoana a III-a) să fiți
___________________(membru, plural, articulat hotărât) unei clase
______________________ (formidabil, adjectiv) dintr-o școală _________
__________ (care, genitiv) viziune este modernă.
SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare
petrecută în vacanţă la bunici şi în care să inserezi o secvenţă descriptivă și una
dialogată.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
 conținutul compunerii – 12 puncte
 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct;
coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie –
1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct) .
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are
minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

VARIANTA NR. 29
formulate.
Textul 1
Actul 1
Scena goală, pustie. E mult ȋnainte de spectacol. Cortina e ridicată. Un singur bec
arde pe undeva, ȋn față.
Scena 1
NENEA COSTICĂ [...] ȘI FETIȚA (După bătăile reglementare de gong, nenea
Costică [...] zice:)
NENEA COSTICĂ: Ei? Ce-i facem, fetițo? (Pauză.) Ȋi mai zicem o dată? (Ca și cȃnd
i-ar fi răspuns cineva și l-ar fi contrazis, argumentează.) Ei, nu se poate să ne dăm
bătuți! Ori, ori! Acum ori niciodată! [...] Am făcut eu și actori mai mari decȃt tine.
Numai cușca aceea și cu mine știm de unde le-a pornit succesul. Așa, fetițo! Ascultă
ce-ți spun eu. (Pauză). Ei, hai! Ia-ți inima-n dinți și mai dă-i drumul odată.
FETIȚA (apare din dosul unui arlechin*, tȃrȃndu-și picioarele de oboseală și
năduf): Oooof! Nea Costică, zău că n-are niciun rost.
NENEA COSTICĂ: De ce, fetițo?
FETIȚA: Cum crezi că am să ajung eu să joc rolul coanei Mica, și ȋncă la premieră ...
NENEA COSTICĂ: Cred, de ce să nu cred! Nu da din cap, că știe bătrȃnul ce spune.
(Supărat deodată.) Mă rog, sunt eu ori nu sunt sufleur* ȋn teatrul ăsta de treizeci de ani?
FETIȚA: Ce are a face una cu alta?
NENEA COSTICĂ: Iar nu răspunzi la ȋntrebare? Sunt ori nu sunt?
FETIȚA: Ești, nea Costică, ești! [...]
NENEA COSTICĂ: Sunt eu om bătrȃn ori nu sunt?
FETIȚA: Ești, nea Costică.
NENEA COSTICĂ: Spusu-ți-am eu, vreodată, o vorbă care nu s-a ȋmplinit ȋntocmai?
FETIȚA: Nu țiu minte ...
NENEA COSTICĂ: Păi cum să ții, dacă nu ți-am spus? Spuneam eu de un actor că
o să aibă succese și n-a avut, ori c-o să cadă și n-a căzut?
FETIȚA: Nu știu, nea Costică.
NENEA COSTICĂ: Păi cum să știi, dacă n-am spus? Și ți-am făgăduit eu ție
vreodată ceva și nu m-am ținut de vorbă? Hai?
FETIȚA: Dar bine, nea Costică, d-ta uiți că diseară nu e un spectacol obișnuit, e
premieră și ȋncă o premieră originală, iar autorul e sclifositul cela ...
NENEA COSTICĂ: Păi tocmai de aceea, fetițo. Lasă-l pe nen-tu Costică să
ȋnvȃrtească el șuruburile cum știe [...]. Vasăzică hai, ȋncă o dată.
FETIȚA: Mai stai o clipă, nea Costică, nu pot – zău nu pot. A ieșit toată apa din mine.
NENEA COSTICĂ: Bine, foarte bine! Multă sudoare, mult succes, puțină sudoare, puțin succes, și
ioc* sudoare, ioc succes. Dar nu-i oboseala de vină. Tu, fetițo, n-ai ȋncredere ȋn vorba mea.
(Victor Ion Popa, Răzbunarea sufleurului)
*arlechin s.m. parte laterală a unei scene
*ioc (pop. și fam.) defel, câtuși de puțin
*sufleur s.m. persoană care suflă actorilor replicile pe care urmează să le spună

Textul 2
Tradiția circului românesc modern a început cu
,,Circul Sidoli", construit la Bucuresti în 1874, pe locul
unde astăzi se află Berăria Gambrinus. Acesta a fost
primul circ stabil întemeiat pe teritoriul României.
Timp de 60 de ani acest circ a contribuit la dezvoltarea
artei circului românesc, ajungând chiar să obțină
succes și peste hotare. Din anul 1908 și până în
preajma primului război mondial, Circul Sidoli
întreprinde turnee de succes în Ungaria, Austria, Italia,
Belgia, Olanda, Elveția și Germania.
În anul 1954 statul român achizitionează Circului
Krateyl și pune bazele Circului de Stat. Clădirea ,,Circului de Stat" din București, a
fost finalizată în 1961, și era una din cele mai mari din Europa la acea vreme.
După revoluția din 1989 a urmat o perioadă foarte tulbure pe scena circului din
țara noastră. Circul și-a schimbat titulatura, din Circul de Stat, în Circul Globus
București, însă abia spre sfârșitul anilor `90 s-a realizat o relansare, o nouă
conducere promovând ideea de circ modern și de intinerire a trupei de artiști.
În 2009 Circul Globus își schimbă din nou denumirea, în Circ & Variete Globus.
Schimbarea s-a realizat pentru ca instituția să poată organiza, pe lângă spectacolele
de circ și spectacole de repertoriu și concerte.
(Istoria circului românesc, https://www.historia.i/)
1. Transcrie personajele textului 1. 2 puncte

informaţiile din textul 1.
După bătăile reglementare de gong, nenea Costică [...] afirmă
a) Ei? Ce-i facem, fetițo?.
b Ce are a face una cu alta?.
c) Sunt eu om bătrȃn ori nu sunt?
d) Nu țiu minte ...
Răspunsul corect: 2 puncte


Nenea Costică este
a) susţinătorul fetiţei.
b) profesor.
c) sufleur.
d) regizor.

În fragmentul extras din textul dramatic Răzbunarea sufleurului de Victor Ion
Popa se evidențiază
a) oboseala fetei.
b) succesul unei piese de teatru.
c) un spectacol obișnuit.
d) neîncrederea fetiţei în potenţialul său.

incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunț Corect Incorect
Fata nu crede că poate să joace rolul coanei Mica.
Nenea Costică este sufleur ȋn teatru de douăzeci de ani.
Discuţia dintre nenea Costică şi fetiţă are loc cu puţin
timp înainte de spectacol.
Circul Sidoli a fost construit pe locul unde se află azi
Berăria Tuborg.
Timp de 60 de ani, Circul Sidoli a contribuit la
dezvoltarea artei circului românesc.
În 2008, Circul Globus își schimbă denumirea în Circ &
Variete Globus.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Nenea

Costică, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare,
ilustrându-l cu o secvență: 6 puncte
,, NENEA COSTICĂ: Ei? Ce-i facem, fetițo? (Pauză.) Ȋi mai zicem o dată? (Ca și
cȃnd i-ar fi răspuns cineva și l-ar fi contrazis, argumentează.) Ei, nu se poate să ne dăm
bătuți! Ori, ori! Acum ori niciodată! [...] Am făcut eu și actori mai mari decȃt tine.
Numai cușca aceea și cu mine știm de unde le-a pornit succesul. Așa, fetițo! Ascultă
ce-ți spun eu. (Pauză). Ei, hai! Ia-ți inima-n dinți și mai dă-i drumul odată. ‖
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date,

valorificând câte un element de conținut. 6 puncte
8. Crezi că prin conversația avută cu Nea Costică fata și-a schimbat atitudinea față de
spectacol ? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „ Răzbunarea sufleurului‖ de Victor Ion Popa cu un alt
text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100
de cuvinte, o valoare morală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din
fiecare text. 6 puncte
1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ,,teritoriul " și ,,scena". 2 puncte
teritoriul
scena

Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) cortină, actori, scenă, arlechin.
b) actori, oboseală, năduf, fetița.
c) bătrân, fetița, spectacol, sudoare.
d) premieră, actor, apă, scenă.


Cuvântul „temporar‖ este corect utilizat în enunțul:
a. Am întârziat, pentru că am pierdut reperele temporare.
b. La ora de anatomie am discutat despre osul temporar.
c. Și-a făcut un pașaport temporar pentru a putea pleca în delegație.
d. Am identificat cadrul temporar al acestei opere.

Sinonimele potrivite pentru cuvântul subliniat în fragmentul:,, Dar nu-i oboseala de
vină. Tu, fetițo, n-ai ȋncredere ȋn vorba mea. " sunt:
a. agitație, discurs.
b. plictiseală, părere.
c. uzură, poveste.
d. trudă, vocabulă.
5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect compus la viitor: ,,Păi

cum să ții, dacă nu ți-am spus? Spuneam eu de un actor că o să aibă succese și n-a
avut, ori c-o să cadă și n-a căzut?‖ 6puncte
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

adjectiv pronominal din enunțul „ După revoluția din 1989 a urmat o perioadă
foarte tulbure pe scena circului din țara noastră.‖ să fie complement
prepozițional. 6 puncte

7. Scrie opinia ta despre teatru sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție
principală și o propoziție circumstanțială de cauză. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând informații despre
circul Sidoli, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Acolo unde, înainte vreme, era cea mai comunicativă veselie, unde se auzeau
râsete de copii, aplauze, muzici zgomotose, clovni care stârneau hohote de râs în
arenă ......... (conjuncție coordonatoare copulativă ) amfiteatru, acolo e azi..........
(articol nehotărât) cimitir: scânduri și grinzi putrede şi risipite pe jos, grămezi de
cărămizi sfărâmate, scaune prăbuşite peste cari se’ntinde tăcut linţoliul
.............(substantiv comun iarnă, caz genitiv).

Imaginează-ți că ești jurnalist.
Realizează un interviu cu regizorul unei piese de teatru, de 10-12 replici, în care
vei surprinde felul în care a fost pregătită punerea în scenă a piesei de teatru,
incluzând o secvență narativă şi una explicativă.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care interviul are
minimum 12 replici și dezvoltă subiectul propus.

VARIANTA NR. 34
formulate.
Textul 1
Cât e de lung gardul, de la portiță până la cotitura uliței, Sanda l-a măsurat, nici
ea singură nu știe de câte ori, cu firul în mână. Jos, lângă portiță, e vârtelnița cu
jirebia de tort. Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard,
apoi merge lăsând firul printre degete, din par în par, până la stâlpul din cotitură,
acolo sucește firul încă o dată și iarăși se întoarce înapoi. Vârtelnița se mișcă alene,
scârțâind îndelungat, și lasă firul a se dezveli. Din când în când, scârțâitura
încetează și firul nu mai curge. Sanda fuge la vârtelniță, descurcă firele și iarăși
părândă parii. Așa se urzește pânza. Și gardul e cel mai bun urzitor: pari bătuți unul
lângă altul și legați între dânșii, loc de șase palme de la pământ, cu o împletitură de
nuiele. Lângă gard locul e neted, dincolo grădina cu legume și cu flori. Cucurbăta se
întinde de-a lungul, se ridică și pe alocurea se răsucește până în vârful parilor, încât firul
Sandei se ascunde în verdeața frunzelor ori scutură albine din florile galbene. Așa de a
îndemână nu e urzitorul cu craci lungi ca păianjenul. E bun în vreme de iarnă. Acum însă
naica Marta s-a dus cu copiii la stână, badea Stan a plecat cu un car de scânduri: Sanda e
singură-singurică. Îi mai place afară la uliță. Nu pentru că ar fi trecători, dar afară cântecul
vine mai bine. E cald, dar deprinsă e fata la ger și la arșiță. Cu brațele goale, cu poalele
aninate în brâu și cu ștergarul în cap, ea nici nu simte vremea lui cuptor; cântă, întinde
firul, descurcă jirebia și se pierde în tinerețile ei.
Din vale vine, un câine flocan, pe mijlocul uliței. Câteva sute de pași de la
cotitură, el zărește o clipă pe Sanda, se oprește, ridică capul, ciulește și începe a
scheuna încet. Sanda se întoarce cu firul și iarăși se arată la cotitură. Câinele
tresare, prinde viață și, cu ochii ațintiți la Sanda, se repede în sus.
Pentru o fată care urzește pânză de-a lungul gardului, un câine flocan, mai ales când
nu vine, ci se repede, totdeauna este o ivire mai mult decât supărăcioasă. Sanda țipă,
apoi rămase încremenită de spaimă, cu fața albă ca fagurele și cu ochii ațintiți la câine.
Ca o șopârlă însă, cu labele întinse, colbăind cu coada și scheunând, se târâie câinele
până în apropierea ei. Acolo apoi rămase turtit la pământ, privind fata speriată,
scheunând iar cu frică și mușcându-și coada neîncetat. Sanda își veni în fire. Îi părea c-a
mai văzut adeseori acest câine, dar unde și cum nu-și aducea aminte.
Deodată, fața ei se însenină.
— Scormon! strigă ea cu bucurie, ca și când ar întâlni un vechi prieten.
Când auzi câinele acest cuvânt, sări iute la picioarele ei, apoi se ridică cu labele pe
ea și iarăși îi cuprinse picioarele, sări împrejur vesel, începu să latre, să scheaune și
iarăși să-i lingă mâinile.
— Scormon! dragă Scormon! zise ea, plecându-se spre câine și netezindu-l. Cât e
de slab, sărmanul! Unde e Pascu?
La auzul acestui nume, câinele începu să scheaune încet, mai tare, tot mai tare, în
sfârșit el își ridică capul în sus și începu să urle. Sanda îl privi câtăva vreme cu mișcare.

— Bietul câine! cum urlă! zise ea înduioșată. Scormon, nu urla! urmă apoi, simțind
că lacrimile îi vin în ochi. Cine știe, poate a și murit în cătănie. Bietul câine! Apoi
începe a se sterge la ochi, așezându-se pe piatra de lângă portiță. Cine știe, poate a
și murit! Trei ani vor fi la toamnă de când l-au dus în cătănie. Și mulți mor în
cătănie. Se zice că-i bate și-i țin cu mâncări rele. Vai ș-amar! Nu se mai aude nimic
de el. Despre alții tot mai vine câte-o veste. Dar el n-are pe nimeni decât pe bietul
acesta de câine, care piere de foame.
La acest gând, Sanda privi împrejur. Scormon era tupilit la picioarele ei. Ea
începu să-l netezească.
— Scormon! tu n-ai stăpân! Scoromon se ridică și-și puse labele pe genunchii ei,
privindu-i în față.
( Ioan Slavici, Scormon)
Textul 2
Câinii descind dintr-un animal foarte mic
numit Miacis care era un animal cățărător în
copaci, creatura care a existat acum
aproximativ 40 de milioane de ani. Câinii, așa
cum sunt cunoscuți astăzi au apărut pentru
prima oară în Eurasia, acum aproape 13.000
de ani, și cel mai probabil sunt urmașii
unui lup de talie mică. Câinele Dingo nu este
nativ din Australia, ci a fost dus acolo de
primii emigranți. Câinii au fost pentru prima
oară domesticiți de oamenii cavernelor
în Paleolitic. Cei mai înalți câini sunt Dog
Germanii și Irish Wolfhound.
Cel mai înalt Dog German cunoscut a atins înălțimea de 103 cm, iar cel mai înalt
Irish Wolfhound a atins înălțimea de 100 cm. Cel mai greu și de asemenea cel mai
lung câine cunoscut este un Mastiff Englez. În 1989, măsura 250 cm și 125 de kg.
Cei mai mici câini sunt Chihuahua, Yorkshire Terrier și Toy Terrier, a fost
înregistrat un Yorks care cântărea doar 283 g.
Câinii au fost și sunt încă folosiți la cele mai diverse activități: de pază, de
vânătoare, de companie, îndrumători pentru oamenii orbi, etc. În Roma antică,
câinii cei mai des întâlniți erau cei din rasa Mastiff, ei purtau arumuri și participau
alături de războinici în lupte. În cel de-al doilea război mondial, armata rusă antrena
câini „sinucigași‖ care alergau printre tancurile germane cu mine care explodau pe
spatele lor. Auzul câinelui este foarte ascuțit. Ei pot înregistra 35.000 de vibrații pe
secundă comparativ cu oamenii care înregistrează 20.000. În mod natural câinii au
un simț olfactiv foarte dezvoltat. Dacă oamenii au 5.000.000 de senzori care miros,
câinii ajung până la 220.000.000.
(Evoluția rasei canine, https://sites.google.com/site)

1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al grădinii.

2 puncte

Sandei îi place să iasă la uliţă, deoarece
a) se plictiseşte.
b) sunt trecători.
c) cântecul vine mai bine.
d) se joacă cu câinii vecinilor.

La auzul numelui rostit de Sanda, Scormon
a) rămase turtit la pământ.
b) scheună cu frică.
c) se târâie până în apropierea ei.
d) începu să latre.

În fragmentul extras din nuvela Scormon de Ioan Slavici, se evidențiază
a) dragostea fetei față de Scormon.
b) dorința de a-l cunoaște mai bine pe Scormon.
c) respectul lui Scormon față de fată.
d) demnitatea umană.

incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Marta s-a dus cu copiii la şcoală.
Sanda nu simte vremea lui cuptor, cântă, întinde firul,
descurcă jirebia și se pierde în tinerețile ei.
Pascu îl alungase pe Scormon.
Câinii ajung până la 220.000.000 de senzori cu care
miros.
Cei mai scunzi câini sunt Dog Germanii și Irish
Wolfhound.
În cel de-al doilea război mondial, armata rusă antrena
câini „sinucigași‖ care alergau printre
tancurile germane cu mine care explodau pe spatele lor.
6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Scormon,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență: 6 puncte
,,— Scormon! strigă ea cu bucurie, ca și când ar întâlni un vechi prieten.
Când auzi câinele acest cuvânt, sări iute la picioarele ei, apoi se ridică cu labele pe
ea și iarăși îi cuprinse picioarele, sări împrejur vesel, începu să latre, să scheaune și
iarăși să-i lingă mâinile.‖

8. Crezi că Sanda are o afecțiune aparte față de Scormon? Motivează-ți răspunsul,
în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „ Scormon‖ de Ioan Slavici cu un alt text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o
valoare morală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte
1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ,,activități" și ,,natural". 2 puncte
activități
natural


Conțin diftong toate cuvintele din seria:
a. portiță, cotitură, picioarele, dânsei.
b. firului, înapoi, parii, pânza.
c. goale, poale, ștergarul, ciulește.
d. câine, foame, mâinile, spaimă.

Verbul a face este utilizat cu sensul „de a se supăra‖ în enunțul:
a. Nu-și mai face inimă grea din cauza lor.
b. Vreau să ajungem devreme acasă, altfel mama își face gânduri.
c. S-a făcutcă pleacă spre mare.
d. A făcut un târg bun cu mașina asta.

Sinonimele potrivite pentru cuvântul subliniat în fragmentul:,, Sanda țipă, apoi rămase
încremenită de spaimă, cu fața albă ca fagurele și cu ochii ațintiți la câine.‖ sunt:
a. pietrificată, încredere.
b. fixă, agitație .
c. prinsă, groază .
d. înlemnită, teamă .
5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la prezent la perfectul compus:

,,Sanda ia capătul firului, îl sucește pe lângă cel dintâi par din gard, apoi merge
lăsând firul printre degete...‖ 6 puncte

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

atribut din enunțul „ Auzul câinelui este foarte ascuțit.‖ să fie nume predicativ.
6 puncte
7. Scrie opinia ta despre câini sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție
principală și o propoziție completivă indirectă. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui cititor
pasionat de câini, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Câinii văd doar în alb-negru........................................... (pronume demonstrativ)
era părerea veterinarilor până nu demult, dar studiile recente arată că totuși câinii pot
vedea anumite culori, ............(conjuncţie coordonatoare adversativă) nu așa de clar
ca oamenii. După cum s-a descoperit, față de oameni, câinii au doar 20% din
celulele fotoreceptoare - partea ochiului care controlează percepția
.......................................(substantiv comun culoare, cazul genitiv).

Scrie o pagină de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o zi
petrecută cu Scormon, incluzând o secvență narativă şi una descriptivă. Data
redactării este 14 februarie 2022.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are
minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

VARIANTA NR. 37
formulate.
Textul 1
Şeful oftă.
- Ascultă, Tibbe, zise el. Îmi place de tine. Eşti un tânăr de ispravă şi te pricepi să
povesteşti. Dar noi lucrăm aici la un ziar. Iar un ziar trebuie să aducă noutăţi.
- Dar deja publicăm atât de multe noutăţi, spuse Tibbe. Războaie şi altele
asemenea. Şi crime. M-am gândit că oamenilor le-ar plăcea să citească câteodată şi
ceva despre pisici şi frunze.
— Nu, Tibbe. Nu mă înţelege greşit, nu trebuie să scrii despre crime sau jafuri de
bănci. Însă un orăşel ca al nostru e plin de mici noutăţi. Dacă ştii să le găseşti. Dar ţi-am
spus de nenumărate ori: eşti prea timid. Nu ai curaj să abordezi oamenii. Nu îndrăzneşti
niciodată să întrebi ceva. Se pare că te simţi în largul tău doar cu pisicile.
Tibbe tăcu din nou, pentru că aşa era. Era timid. Şi, mai ales dacă lucrezi la
ziar, nu ai voie să fii timid. Trebuie să ai curaj să abordezi pe oricine. Trebuie să ai
curaj să te duci la ministru chiar dacă e în cadă. Şi să întrebi fără frică: „Ia spuneţi,
ce aţi făcut azi-noapte?‖
Un bun ziarist îndrăzneşte să facă aşa ceva. Nu şi Tibbe.
- În fine, zise redactorul-şef. Îţi mai dau încă o şansă. De acum înainte scrii
articole în care se găsesc noutăţi. Mâine la amiază mi-l dai pe primul. Şi tot aşa, de
câteva ori pe săptămână. Şi dacă asta nu merge...
Tibbe înţelese. Atunci îşi pierdea slujba.
- La revedere, Tibbe.
- La revedere, domnule.
Iar acum mergea pe stradă. Ploua rar şi totul era gri. Tibbe se plimba cu paşi
grei prin oraş. Se uita înjur la tot şi era atent la toate. Unde erau noutăţile?
Văzu maşini. Maşini care circulau, maşini care erau parcate. Câţiva trecători şi,
ici şi colo, o pisică. Dar nu mai avea voie să scrie despre pisici. Într-un sfârşit se aşeză,
teribil de obosit, pe o băncuţă din piaţa Groenmarkt, sub un pom unde era încă uscat.
Pe bancă mai stătea cineva. Şi acum văzu Tibbe cine era: fostul lui învăţător,
domnul Smit.
- Ia te uită, spuse domnul Smit. Ce bine îmi pare să te revăd! Am auzit că lucrezi la
ziar. Întotdeauna am crezut că vei ajunge să lucrezi la un ziar. Îţi merge excelent, aşa-i?
Tibbe înghiţi în sec şi zise:
- Da, e în regulă.
- Când erai elev, scriai întotdeauna compuneri admirabile, spuse domnul
Smit. M-am gândit eu că vei ajunge departe. Da, scrii excepţional de bine.
- Ceva noutăţi n-aveţi? întrebă Tibbe.
Domnul Smit îl privi un pic jignit.
- Ai devenit chiar atât de arogant? întrebă el. Dacă eu îţi spun: „Scrii foarte
bine‖, tu mă întrebi: „Ceva noutăţi n-aveţi?‖... nu e frumos din partea ta.
- O, dar nu asta am vrut să spun! strigă Tihh înroşindu-se.
Vru să-i explice, dar se opri. În apropiere se auzi lătrat furios. Amândoi îşi

întoarseră privirea. Un câine lup mare alerga ca un nebun după ceva. Nu vedeau
bine ce era acel ceva. Dispăru între maşinile parcate, iar câinele se repezi pe urmele
lui. Imediat după aceea se auzi un foşnet puternic dintr-un ulm înalt.
- Pisică, spuse domnul Smit. S-a suit în copac.
- Chiar era o pisică? spuse Tibbe. Era atât de mare Şi s-a auzit ceva ca un
fluturat de aripi. Părea mai de grabă o ditamai pasărea. O barză, sau aşa ceva.
- Nu există berze alergătoare, spuse domnul Smit.
- Nu, dar s-a auzit un fluturat. Ce fel de pisică flutură din aripi?
Se duseră să se uite.
Câinele era sub copac şi lătra furios în sus. Încercară să vadă ce era acolo
sus, între crengi. Dar pisica se pitise bine. Asta dacă era o pisică.
- Vino aici, Ares! strigă cineva după câine. Ares! Aici!
Un domn cu o lesă în mână se apropie. Prinse lesa de zgarda câinelui şi
începu să tragă.
- Grrr... făcu Ares.
Se lăsă târât pe asfalt, încordându-și cele patru labe o vreme, Tibbe și domnul
Smit, mai priviră cercetător în sus. Și văzură ceva, sus de tot, între frunzele noi.
Un picior. Un picior cu un ciorap elegant și un pantof de lac.
- Cerule, este o domnișoară! spuse domnul Smit.
- Cum se poate? zise Tibbe. Și atât de sus. Cum de-a ajuns acolo așa repede?
Se iți și un cap. Un cap temător, cu ochi mari, speriați și cu o coamă de păr roșcat.
- A plecat? strigă ea.
- A plecat! Veniți! zise Tibbe.
- Mi-e frică, se plânse domnișoara. Sunt atât de sus.
Tibbe privy în jurul lui. Alături era parcată o dubiță.
Se urcă cu grijă pe plafonul mașinii și întinse mâna cât putu de mult.
Sprijinindu-se în mâini și în picioare, domnișoara începu să se târască spre capătul
crengii. Apoi își dădu drumul pe o creangă mai de jos și îl apucă pe Tibbe de mână.
Și acum se dovedi nemaipomenit de agilă. Dintr-un singur salt ajunse pe
plafonul dubiței și mai făcu unul și ajunse în stradă.
- Mi-a căzut valizuța, spuse ea. E pe-aici pe undeva?
Domnul Smit i-o ridică de pe jos. Căzuse în rigolă.
- Poftiți, spuse el. Iar costumașul dumneavoastră s-a murdărit un pic.
Domnișoara își scutură fusta de praf și frunze și spuse:
- Era un câine atât de mare… nu mă pot abține, trebuie să mă urc în pom
când văd un câine. Mulțumesc încă o dată.
Tibbe vru s-o reţină și s-o întrebe ceva, fiindcă își aminti dintr-odată de
articolul său... asta era totuşi ceva deosebit despre care să scrie. (...)
„Poate totuşi reuşesc să scriu ceva despre domnişoara aia ciudată‖, îşi zise el.
Şi începu.
Astăzi după-amiază, în jurul orei cinci, în piaţa Groenmarkt, o domnişoară a
fost urmărită de un câine-lup. Panicată, s-a căţărat într-unul dintre ulmii cei înalţi,
până sus în vârf. Văzând că nu mai are curaj să coboare, i-am oferit o mână de
ajutor. După care domnişoara şi-a continuat drumul şi s-a strecurat într-o grădină
printre zăbrelele unui gard.
Tibbe citi textul. Era un articol foarte scurt. Şi avu sentimentul că şeful lui îi
va spune: „Este iarăşi despre o pisică.‖
Annie M. G. Schmidt, Domnișoara Miau

Textul 2
A. Privite, cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin
niciodată spre tine. Ca într-o medievală iubire, tu
trebuie, întotdeauna, să le cauţi şi să te duci către ele.
Fiinţa lor este aşteptare pură. Le va deschide cineva
pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?
(Gabriel Liiceanu, Dans cu o carte, articol
din "România literară", nr. 17, 2000)
B. Românii spun că au citit cel puţin o carte în
ultimele 12 luni . Cât despre consumul cultural, 44,3% din respondenţi au declarat
că au citit în ultimele 12 luni o carte, 19% au vizitat monumente istorice, 16,9% au
mers la teatru, operă sau concerte de muzică clasică şi 15,2% au vizitat un muzeu
sau o galerie de artă. 42,1% reprezintă însă non-răspunsuri.
( SONDAJ Mai puţin de jumătate dintre români au citit o carte în ultimele 12
luni, în Adevărul)
1. Notează două teme pe care le abordează Tibbe în ziar, în afară de războaie.

2 puncte

Când era elev, Tibbe scria întotdeauna
a) despre crime sau jafuri de bănci.
b despre maşini care erau parcate.
c) compuneri admirabile.
d) despre pisici.


Sus, între crengile ulmului, Tibbe descoperă
a) o pisică.
b) o pasăre.
c) o barză.
d) o domnișoară.

În fragmentul extras din romanul Domnișoara Miau de Annie M. G. Schmidt, se
evidențiază
a) cearta cu redactorul.
b) întâlnirea cu învățătorul.
c) pasiunea băiatului pentru scris.
d) dragostea față de animale.

incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte 6 puncte
Şeful lui Tibbe îi reproşează că se simte în largul lui doar
scriind despre pisici.
Domnul Smit afirmă că există berze călătoare.
Valiza domnişoarei din copac căzuse în rigolă.
44,3% dintre respondenţi au declarat că nu au citit nicio
carte în ultimele 12 luni.
Privite, cărţile par periculoase.
16,9% dintre români au vizitat un muzeu sau o galerie de
artă.

6.Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Tibbe,

identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o
secvență: 6 puncte
,,Tibbe tăcu din nou, pentru că aşa era. Era timid. Şi, mai ales dacă lucrezi la
ziar, nu ai voie să fii timid. Trebuie să ai curaj să abordezi pe oricine. Trebuie să ai
curaj să te duci la ministru chiar dacă e în cadă. Şi să întrebi fără frică: „Ia spuneţi,
ce aţi făcut azi-noapte?‖

8. Crezi că, după conversația avută cu redactorul-șef, Tibbe a înţeles mesajul
transmis? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.
6 puncte
9. Asociază fragmentul din „ Domnișoara Miau ‖ de Annie M. G. Schmidt cu un
alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în
50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte
1. Încercuiește semivocala din cuvintele ,,creangă " și ,,domnișoară". 2 puncte
creangă
domnișoară

Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a) tânăr, șansă, oraș, crengi.
b) ziar, redactor-șef, articol, scriere.
c) războaie, crime, pisici, noutăți.
d) domn, învățător, câine, pisică.


Cuvântul „carte‖ este utilizat cu sens figurat în enunțul:
a. După ce-am făcut curat mi-am găsit cartea de joc.
b. Eu mi-am pierdut din greșeala cartea de vizită.
c. La împlinirea celor 14 ani mi-am făcut carte de identitate.
d. Și-a jucat ultima carte în povestea deja tragică și a sfârșit așa cum era de
așteptat.

Antonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: ,, Imediat după
aceea se auzi un foşnet puternic dintr-un ulm înalt. " sunt:
a. rapid, intens .
b. îndată, prelung.
c. numaidecât, slab.
d. iute, surd .
5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfectul simplu la perfectul

compus:
,, Sprijinindu-se în mâini și în picioare, domnișoara începu să se târască spre
capătul crengii. Apoi își dădu drumul pe o creangă mai de jos și îl apucă pe Tibbe
de mână .‖ 6 puncte
6. Alcătuiește o propoziție interogativă , în care substantivul cu funcție

sintactică de complement direct din enunțul „ Alături era parcată o dubiță.‖ să fie
complement indirect. 6 puncte

7. Scrie opinia ta despre jurnaliști sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție
principală și o propoziție subordonată atributivă. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui
jurnalist despre profesia sa, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.
Ce pot să spun este că treci peste .......................................( adjectiv pronominal
demonstrativ) momente cu ușurință, căci lucrurile au un ritm atât de rapid, încât nici
nu apuci să conștientizezi ce se întâmplă. Realizezi abia la sfârșitul zilei când
reușești ....................................(a aranja, modul conjunctiv, timpul prezent) toată
informația pe rafturi, .........(conjuncţie subordonatoare) ai trecut peste toate, te-ai
descurcat.

Imaginează-ți că ești jurnalist la revista şcolii.
Redactează un interviu cu redactorul-şef al revistei ,,Surprinde-mă!‖, de 10-12
replici, pentru a afla părerea acestuia despre Tibbe, incluzând o secvență narativă şi
una explicativă.

 redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1
punct; coerența textului– 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de
ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct) .
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care interviul are
minimum 12 replici și dezvoltă subiectul propus.

4 Variante en N Noi, Gabriel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 Variante en N Noi, Gabriel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VARIANTE DE SUBIECTE PROPUSE DUPĂ MODELUL

Ministerului Educației și Cercetării și Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 44

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 45

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.

1. Notează două cuvinte din câmpul lexical al familiei, identificate în textul 2.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Răspuns corect: 2 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 46

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Răspuns corect: 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Răspuns corect: 2 puncte

5. Notează „X‖ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau

Spiru a luat premiul I în clasa a IV-a primară.

Toți elevii începeau gimnaziul la paisprezece ani.

Cei doi copii se costumau cu rochiile de mătase

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 47

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Spiru, identificată

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Conțin diftong ambele

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspuns corect: 2 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 48

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspuns corect: 2 puncte

5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la imperfect laviitor anterior:

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 49

6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care adverbul cu funcție sintactică de

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 50

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 51

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textul dat.

1. Transcrie personajele textului 1. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 52

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Răspunsul corect: 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Răspunsul corect: 2 puncte

5. Notează „X‖ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 53

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Nenea

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date,

1. Încercuiește silaba accentuată din cuvintele ,,teritoriul " și ,,scena". 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspunsul corect: 2 puncte

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 54

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspunsul corect: 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Răspunsul corect: 2 puncte

5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect compus la viitor: ,,Păi

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul cu funcție sintactică de

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 55

SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 56

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 57

Probă scrisă la limba şi literatura română Pagina 58

1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al grădinii.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând

Răspunsul corect: 2 puncte