TEST DE ANTRENAMENT PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a VIII-a
Subiectul I (70p)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
Într-o zi, mama m-a dus de mână la şcoala de fete şi m-a înscris în clasa întâi. În ascuns, am
spus o rugăciune. Eram tulburată, speriată, ca în ajunul unei călătorii cu trenul. Am dormit puţin, m-
am sculat devreme şi am început să mă rog lui Dumnezeu, murmurând la fel ca bunica. Mi-era teamă.
Nu ştiu de ce credeam că, dacă vrei să ţi se îndeplinească o dorinţă, trebuie să-ţi închipui că n-are
sorţi de izbândă, să te îndoieşti, să fii neliniştit cu tot dinadinsul.
Sofia, sora mamei (parcă o văd: sfrijită, oacheşă, cu ochii totdeauna ca după plâns), mi-a cusut
un şorţ negru de satin lucios. Ea avea să mi-l coasă, la începutul fiecărui an, până la bacalaureat.
Aveam cu mine, când m-am dus în prima zi la şcoală, tot ce mi se ceruse pe listă, chiar şi partea a
doua a abecedarului, şi toc, şi peniţe (Aluminiu şi Klaps), şi cerneală, adică lucruri de care urma să
am nevoie abia în trimestrul al treilea. Şi tare mi-era frică să nu mi se pună o întrebare la care să nu
ştiu să răspund. Şi la gândul că nu ştiu de acasă să scriu şi să citesc, aşa cum ştiau alţi copii, m-a
cuprins o adevărată panică, în faţa statuii lui Ovidiu m-am oprit. Era cu capul aplecat, gata să-mi dea
binecuvântarea. În faţa geamiei, după care venea clădirea şcolii, m-am oprit iar ca să mai verific o
dată dacă am cu mine tot ce-mi trebuie; apoi am înghiţit în sec, mi-am strâns dinţii, mi-am lipit braţele
de corp până la coate, mi-am strâns pumnii, m-am gândit că Dumnezeu mă va ocroti şi am păşit
hotărâtă înainte.
Curtea era plină. Fetele cele mici aveau cravată roşie, ca mine, apoi veneau unele cu cravată
albastru-deschis, altele, mai mari, purtau cravate bleumarin, şi cele mari de tot, cravate negre. Ce
fericite mi se păreau fetele dintr-a patra! Se plimbau câte două, vorbeau între ele în şoaptă, sau,
dimpotrivă, tare şi fără sfială. Li se spunea „fetele veranse” sau, mai pe scurt „veransele”. Aveam să
aflu după foarte mulţi ani că nu era vorba de un titlu de nobleţe, ci de un joc, o horă, în care unele
erau invitate să intre, în timp ce altele cântau - „Faites la reverence”. Cum s-a ajuns de la „faites la
reverence”, la „fetele veranse” nu se ştie, dar se pare că în toate şcolile existau „veranse” şi prestigiul
lor era incontestabil.
„Astăzi e numai sfeştanie, a spus una dintre veransele atotştiutoare, nici nu intrăm în clasă”. În
timp ce părintele ne stropea cu apă sfinţită, eu mă linişteam: „Nu se poate să mi se mai întâmple nimic
rău dacă nici măcar nu intrăm în clasă”. Dar iată că ochii uneia dintre profesoare se opresc asupra
mea. Nu încăpea nicio îndoială, nu mai era nicio scăpare. O să-mi pună o întrebare din cărţile pe care
le am în ghiozdan. Sau mă va mustra că am venit la şcoală deşi n-am împlinit şapte ani. Într-adevăr,
mie mi-a vorbit profesoara:
— Să-i spui mamei tale să te pieptene cu două codiţe strânse bine pe cap, că aici suntem la
şcoală, nu la bal.
Picioarele mi-au tremurat. Obrajii mi s-au încălzit. Am răspuns tare şi desluşit:
— Da, doamnă.
Atunci, altă profesoară s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe obraz şi m-a întrebat cum mă
cheamă. Era profesoara clasei întâi.
M-am dus la şcoală cu tragere de inimă, deşi tulburată. Şi, de la început, m-am împrietenit cu
Jenica, o fată înaltă, cu ochi albaştri şi cu roze în obraji, cu părul castaniu, lins, tăiat scurt şi cu

1
breton pe frunte, aşa cum purtau nepoatele prinţului, vecinul nostru cel nevăzut. Jenica a fost întâia
mea prietenă adevărată. Era fruntaşa clasei (eu o urmam pe locul doi).
(Cella Serghi – Pânza de păianjen)

Textul 2
Prima zi de școală este ca o linie de hotar atât pentru viața de copil, cât și pentru viața de
părinte.
Adică, este mult mai dificil să pregătim un copil atunci când el se află la debutul unui ciclu,
cum ar fi prima zi de grădiniță, clasa pregătitoare, prima zi la școlă sau liceu. La fel de important, dar
mai bine delimitat, este rolul părintelui pentru copilul care se află în continuitate, spre exemplu copilul
care trece de la clasa I la clasa a II-a.
În primul caz, copilul care se află la momentul de debut nu are experiențe legate de spațiul
educațional în care se integrează. Necunoscutul îi provoacă o stare de nesiguranță și stres. Întrebările
despre cum vor fi colegii, profesorii, unde și cum e școala în ansamblul ei, așteaptă înca un răspuns.
Iată de ce este important să vorbiți cu el despre toate aceste probleme, să provocați această discuție,
chiar dacă el nu spune nimic. Stresul există și părintele trebuie să-și ajute copilul să îl conștientizeze
și, prin discuții, să îl diminueze.
Este bine să îl duceți la scoală într-o vizită, să vadă clădirea în sine, sala de clasă în care
urmează să învețe, să se obișnuiască cu mediul. Își va domoli, astfel, o parte dintre temerile pe care le
are. O eventuală întâlnire cu viitorii profesori ar fi benefică pentru copil, părinți, dar și pentru cadrele
didactice.
Atât cu micii debutanți, cât și cu cei care au continuitate, este bine să discutăm despre
experiențele plăcute pe care le-au avut cu colegii/profesorii în anul anterior sau după prima/primele
zile de școală.
Copilul poate, în acest mod, să conștientizeze că are puterea și resursele de a face față unor
situații noi, că a mai avut astfel de probleme și a știut să le rezolve. Îi reamintim copilului cum și-a
făcut prieteni la gradinița și cum totul a devenit frumos și bine până la urmă. O astfel de asociere este
utilă - copilul o să aibă mai mult curaj și încredere în forțele sale.
Nu trebuie însă să cădem în extrema de a-i descrie totul în culori roz pentru că, atunci când o
să aibă și probleme, o să fie un șoc foarte mare între ceea ce a sperat și ceea ce se întamplă în
realitate. Nu o să se înțeleagă cu toți colegii. Întrebările de tipul: „Ce faci dacă colegul tău...?” îl pun
în situația de a reflecta la un răspuns și de a analiza.

(ac-psihologie.ro)

A.
1. Notează, din textul 1, două cuvinte din câmpul lexical al școlii. 2p

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2p
Fata era cuprinsă de panică, deoarece
a) nu mai călătorise cu trenul.
b) nu împlinise șapte ani.
c) nu avea rechizitele necesare.
d) nu știa să scrie și să citească.

Răspuns corect: ..........

2
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2p
Un ajutor în integrarea copilului în mediul școlar este:
a) accentuarea trăsăturilor pozitive ale vieții de elev.
b) discutarea experiențelor neplăcute existente în trecutul copilului.
c) evitarea discuțiilor privind școala.
d) discutarea despre experiențele plăcute din trecutul copilului.

Răspuns corect: ..........

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2p
Viitorul elev este pus în situația de a analiza, dacă
a) părintele manifestă indiferență față de școală.
b) părintele are o atitudine negativă față de mediul școlar.
c) părintele îi pune diverse întrebări legate de situații concrete.
d) părintele îi descrie totul în culori roz.

Răspuns corect: ..........

5. Notează „A” sau „F” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili valoarea de adevăr, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6p

Textul 1:
Fata poartă cravată neagră în prima zi de școală.
Jenica, prietena fetei, era fruntașa clasei.
Profesoara clasei I o mângâie pe fată.
Textul 2:
Este ușor de pregătit un copil aflat la începutul unui ciclu de învățământ.
Nu este bine ca viitorul elev să viziteze dinainte școala.
Părinții ar trebui să aibă discuții despre școală cu cei mici.

6. Precizează în 1-3 enunțuri, o trăsătură a personajului identificată în fragmentul de mai jos și mijlocul
de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență: „În fața geamiei, după care venea clădirea școlii, m-
am oprit iar ca să mai verific o dată dacă am cu mine tot ce-mi trebuie; apoi am înghițit în sec, mi-am
strâns dinții, mi-am lipit brațele de corp până la coate, mi-am strâns pumnii, m-am gândit că Dumnezeu
mă va ocroti, și am pășit hotărâtă înainte.” 6p

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date,
valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6p

8. Crezi că anumite momente/evenimente rămân permanent în amintirea oamenilor, marcându-le

traseul ulterior? Motivează-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6p

9. Asociază fragmentul din Pânza de păianjen de Cella Serghi cu un alt text literar studiat la clasă sau
citit ca lectură suplimentară, prezentând în 50-100 de cuvinte o valoare umană/culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6p

3
B.
1. Scrie în caseta litera corespunzătoare răspunsului corect. 2p
Conțin hiat ambele cuvinte din seria:
a) îndoială, fiecărui.
b) speriată, înainte.
c) trebuie, pieptene.
d) sfeștanie, vorbeau.

Răspuns corect: ..........

2. Scrie în caseta litera corespunzătoare răspunsului corect. 2p

Există doar cuvinte derivate în seria:
a) binecuvântarea, devreme.
b) hotărâtă, părintele.
c) neliniștit, rugăciune.
d) lucruri, clădirea.

Răspuns corect: ..........

3. Scrie în caseta litera corespunzătoare răspunsului corect. 2p

Sensul secvenței subliniate în fragmentul: „M-am dus la școală cu tragere de inimă, deși tulburată”
este:
a) (cu) nepăsare.
b) (cu) dorință.
c) obligată.
d) nepregătită.

Răspuns corect: ..........

4. Scrie în caseta litera corespunzătoare răspunsului corect. 2p

Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „M-am oprit iar ca să mai verific o dată dacă am cu mine tot ce-mi trebuie.”
„În mine există mari cantități de cărbune.”
b) „Am răspuns tare și deslușit.”
„Copila vorbea încet.”
c) „M-am gândit că Dumnezeu mă va ocroti.”
„Părinții își vor proteja permanent copiii.”
d) „Atunci altă profesoară s-a apropiat de mine.”
„Boierul și-a apropriat mai multe terenuri.”

Răspuns corect: ..........

5. Selectează din secvența următoare trei verbe aflate la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care
le vei preciza: „Aveam cu mine, când m-am dus în prima zi de școală, tot ce mi se ceruse pe listă, chiar
și partea a doua a abecedarului, și toc, și penițe, și cerneală, adică lucruri de care urma să am nevoie
abia în trimestrul al III-lea.” 6p
Verbul selectat | timpul verbului selectat

4
6. Alcătuiește un enunț imperativ în care substantivul „fetele” să fie în cazul dativ și un enunț asertiv în
care adjectivul „adevărată” să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. 6p

7. Transcrie propozițiile din fraza „Să-i spui mamei tale să te pieptene cu două codițe strânse bine pe
cap, că aici suntem la școală, nu la bal.”, precizând felul acestora. 6p

8. Completează spațiile libere din enunțurile următoare conform indicațiilor scrise între paranteze. 6p

........................... (nimeni, caz dativ) nu i-a fost sortit ........................ (a descoperi, mod conjunctiv,
timp prezent) metoda ............................. (bun, grad superlativ relativ de superioritate) de educație
a .......................... (fiecare, caz genitiv) copil în parte. ......................... (adjectiv pronominal
demonstrativ de identitate) regulă devine ineficientă din cauza ..................... (situație, număr plural)
diferite.

Subiectul al II-lea. (20p)

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din viața de
elev, incluzând o secvență descriptivă, de cel puțin 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de cel puțin 4
replici.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- conținutul compunerii – 12p;
- redactarea compunerii – 8p.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Prof.: Nicula Emilia

Școala Gimnazială Izbiceni