Testul 26

Subiectul I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea
răspunde cerințelor formulate.

TexTul 1
Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un
scaun nou și lung, și după ce a întrebat pe dascăl care cum ne purtăm, a stat puțin
pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Balan“ și l-a lăsat în școală.
În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul
satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit
frumos, și părintele îi pune nume „Sfântul Nicolai“, după cum este și hramul bisericii
din Humulești... Apoi poftește pe moș Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune,
să mai facă așa, din când în când, câte unul, și ceva mai grosuț, dacă se poate...
Bădița Vasile a zâmbit atunci, iară noi, școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la
alții. Și-a pus părintele pravilă și a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții
și fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce a învățat peste săptămână;
și câte greșeli va face să i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de
fiecare greșeală să-i ardă școlarului câte un sfânt Nicolai. Atunci copila părintelui,
cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei, sărmana!
— Ia, poftim de încalecă pe Balan, jupâneasă! zise părintele, de tot
posomorât, să facem pocinog sfântului Nicolai cel din cui.
Și cu toată stăruința lui Moș Fotea și a lui bădița Vasile, Smărăndița a mâncat
papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea
cămășa de pe dânsa. Noi, când am văzut asta, am rămas înlemniți. Iar părintele,
ba azi, ba mâine, aducând pitaci și colaci din biserică, a împărțit la fiecare, de
ne-a îmblânzit, și treaba mergea strună; băieții schimbau tabla în toate zilele, și
sâmbăta procitanie...
Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui mai, aproape de Moși,
îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice, să pună pe unul,
Nic’ a lui Costache, să mă procitească. Nică, băiat mai mare și înaintat în învățătură
până la genunchiul broaștei, era sfădit cu mine din pricina Smărăndiței popii, căreia,
cu toată părerea mea de rău, i-am tras într-o zi o bleandă, pentru că nu-mi da pace
să prind muște... Și Nică începe să mă asculte; și mă ascultă el, și mă ascultă, și
unde nu s-apucă de însemnat la greșeli cu ghiotura pe o draniță: una, două, trei,
până la douăzeci și nouă. „Măi!!! s-a trecut de șagă, zic eu, în gândul meu; încă nu
m-a gătit de ascultat, și câte au să mai fie!“ Și unde n-a început a mi se face negru
pe dinaintea ochilor și a tremura de mânios... Ei, ei! acu-i acu. „Ce-i de făcut, măi
Nică?“ îmi zic eu în mine. Și mă uitam pe furiș la ușa mântuirii și tot scăpăram din
picioare, așteptând cu neastâmpăr să vină un lainic de școlar de afară, căci era
poruncă să nu ieșim câte doi deodată; și-mi crăpa măseaua-n gură când vedeam
că nu mai vine, să mă scutesc de călăria lui Balan și de blagoslovenia lui Nicolai,
făcătorul de vânătăi. Dar adevăratul sfânt Nicolai se vede că a știut de știrea mea,
că numai iaca ce intră afurisitul de băiat în școală. Atunci eu, cu voie, fără voie,
plec spre ușă, ies repede și nu mă mai încurc primprejurul școlii, ci o iau la
Teste 279
sănătoasa spre casă. Și când mă uit înapoi, doi hojmălăi se și luaseră după mine;
și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și
nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din
ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți
de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum,
am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi...
A doua zi însă a venit părintele pe la noi, s-a înțeles cu tata, m-au luat ei cu
binișorul și m-au dus iar la școală. „Că, dă, e păcat să rămâi fără leac de învățătură,
zicea părintele; ...și, mai știi cum vine vremea? poate să te faci și popă aici, la
biserica Sfântului Nicolai, că eu pentru voi mă strădănuiesc. Am o singură fată ș-oi
vedea eu pe cine mi-oi alege de ginere.“
Hei, hei! când aud eu de popă și de Smărăndița popii, las muștele în pace
și-mi iau alte gânduri, alte măsuri: încep a mă da la scris, și la făcut cădelnița în
biserică, și la ținut isonul, de parcă eram băiat. Și părintele mă ia la dragoste, și
Smărăndița începe din când în când a mă fura cu ochiul, și bădița Vasile mă pune
să ascult pe alții, și altă făină se macină acum la moară.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

TexTul 2
Sistemul de învățământ pentru copii este organizat diferit în fiecare țară în
parte. În timp ce în unele țări, sistemul educațional este axat pe stimularea
creativității elevilor și pe formarea acestora ca specialiști, în alte colțuri de pe glob,
cadrele didactice se străduiesc să stimuleze și să încurajeze copiii să-și descopere
propriile pasiuni și să găsească resurse proprii pentru a se autoeduca și a se
descurca mai bine la școală.
Finlanda
Sistemul de învățământ din Finlanda este considerat cel mai bun și evoluat
din întreaga lume, scoțând pe bandă rulantă absolvenți și profesioniști de calibru,
cu cariere spectaculoase în întreaga lume. Sistemul educațional finlandez are la
bază câteva principii tradiționale de bază, de la care nu se abate și care-l face să
rămână, de foarte mult timp, unul dintre cele mai performante sisteme de
învățământ din lume...
Deși orele sunt mai scurte și mai intense, copiii finlandezi au mai multe teme
pentru acasă decât alți elevi. Deși sunt numeroase, elevii din școala finlandeză nu
se plâng și le tratează cu foarte mare seriozitate. Nerealizarea temelor și copiatul
la examene sunt văzute ca fiind acte blamabile și rușinoase, nu doar de către
profesori, ci și de colegii de clasă. Copiii finlandezi au un respect crescut față de
profesori și de tot ce presupune școala.
Japonia
Învățământul japonez este un alt sistem educațional evoluat și performant.
Dacă în Finlanda, explicația succesului sistemului educațional este pusă pe seama
investițiilor financiare colosale, în Japonia, bugetul alocat acestei ramuri este foarte
modest, dar, cu toate acestea, deține unul dintre cele mai de succes modele de
învățământ din lume.
Cheia succesului învățământului din Țara Soarelui Răsare este, înainte de

280 Evaluarea Națională - Limba și literatura română

orice, respectul copiilor față de școală și al profesorilor față de catedră. Profesorii
au datoria, dincolo de a le preda copiilor noțiuni elementare de studiu, de a-i
transforma în cetățeni model ai țării.
Aceștia sunt direct responsabili de modul în care activează copiii în societate.
Copiii japonezi învață, prin modul în care este structurat sistemul educațional, să
fie responsabili și harnici. Fac curățenie în școală, servesc la mese și spală vase.
Copiii încep școala la vârsta de 6 ani, iar primele 9 clase sunt obligatorii.
(Cum învață copiii la școală în lume, www.copilul.ro)

A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.

1. Transcrie, din textul 2, doi termeni din câmpul lexical al școlii. 2 puncte

2. Greșelile lui Nică sunt notate de:

a. Smărăndița.
b. bădița Vasile.
c. Nic’ a lui Costache.
d. doi hojmălăi.
Răspunsul corect: . 2 puncte
3. În sistemul de învățământ din Finlanda:
a. copiii au mai multe teme pentru acasă.
b. se stimulează libertatea elevilor.
c. copiii învață să fie responsabili și harnici.
d. bugetul pentru învățământ este limitat.
Răspunsul corect: . 2 puncte
4. În fragmentul extras din „Amintiri din copilărie“ de Ion Creangă se evidențiază:
a. școala românească veche.
b. prietenia dintre copii.
c. bucuria copiilor.
d. dragostea părintească.
Răspunsul corect: . 2 puncte
5. Notează „X“ în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

enunțul CoreCT InCoreCT

a. Calul Bălan este un cal crescut de preot.
b. Sfântul Nicolai este hramul bisericii din Humulești.
c. Nică adună douăzeci și nouă de greșeli.
d. Fuga de la școală îl scapă pe Nică de pedeapsă.
e. Sistemul de învățământ pentru copii este identic în toate țările.
f. În Japonia, bugetul pentru învățământ este foarte modest.

Teste 281
6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului, identificată în
fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență: 6 puncte
„Hei, hei! când aud eu de popă și de Smărăndița popii, las muștele în pace și-mi iau alte
gânduri, alte măsuri: încep a mă da la scris, și la făcut cădelnița în biserică, și la ținut isonul,
de parcă eram băiat.“

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un
element de conținut. 6 puncte

8. Consideri că pedeapsa este o metodă eficientă de educație? Motivează-ți răspunsul, în

50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Amintiri din copilărie“ de Ion Creangă cu un alt text literar studiat
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală
comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

282 Evaluarea Națională - Limba și literatura română

B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
a. i-oi, eu.
b. băiat, două.
c. picioare, măseaua.
d. voie, iau.
Răspunsul corect: . 2 puncte
2. Conține un cuvânt obținut prin conversiune enunțul:
a. „ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos.“
b. „Atunci copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs.“
c. „Și mă uitam pe furiș la ușa mântuirii.“
d. „Și părintele mă ia la dragoste, și Smărăndița începe din când în când a mă fura cu
ochiul.“
Răspunsul corect: . 2 puncte
3. Cuvântul „șagă“ este corect utilizat în enunțul:
a. A luat șagă de la subalterni.
b. Nu mai e șagă, ci lucru serios.
c. Este o șagă mai lungă și nu e timp.
d. A trecut cu bicicleta pe lângă șagă.
Răspunsul corect: . 2 puncte
4. În enunțul „Nerealizarea temelor și copiatul la examene sunt văzute ca fiind acte blamabile
și rușinoase“ există:
a. o pereche de omonime.
b. o pereche de antonime.
c. o pereche de paronime.
d. o pereche de sinonime.
Răspunsul corect: . 2 puncte

Teste 283
5. Transcrie din fragmentul de mai jos trei pronume diferite, precizând felul acestora:
„Nică [...] era sfădit cu mine din pricina Smărăndiței popii, căreia, cu toată părerea mea
de rău, i-am tras într-o zi o bleandă, pentru că nu-mi da pace să prind muște... Și Nică începe
să mă asculte; și mă ascultă el, și mă ascultă, și unde nu s-apucă de însemnat la greșeli cu
ghiotura pe o draniță“. 6 puncte

6. Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele „ce“ să aibă funcția sintactică de nume
predicativ. 6 puncte

7. Adaugă o subordonată enunțului următor, precizând felul ei. 6 puncte

Fac curățenie în școală...

8. Enunțurile următoare reprezintă opinia unui elev cu privire la volumul „Amintiri din copilărie“
de Ion Creangă. Rescrie-le ,corectând greșelile de orice natură. 6 puncte
Cartea oferă o relatare detaliată al copilăriei lui Ion Creangă, petrecută în locul care îl
asociam cu imaginea lui Nică. Mi-ar place să trăiesc aceleiași experiențe și să crez o operă la
fel de memorabilă ca și a autorului.

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Redactează, în 80 – 100 de cuvinte, rezumatul textului 1.

În redactarea rezumatului:
− vei formula ideile importante, dovedind înțelegerea textului; 6 puncte
− vei prezenta evenimentele în succesiune logică; 2 puncte
− vei respecta regulile de alcătuire a unui rezumat. 4 puncte
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte
(marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor
folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct;
respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum
80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

284 Evaluarea Națională - Limba și literatura română