Sunteți pe pagina 1din 15

NECLASIFICAT

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI


SUBOFIŢERI DE LOGISTICĂ
„GHEORGHE LAZĂR”

PROIECT

Îndrumător de proiect:
Colonel ing. (r.) Roman Georgel

Autor:
Elev Soldat Dan Lucian Petru

BUCUREŞTI
-2023-
NECLASIFICAT

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI


SUBOFIŢERI DE LOGISTICĂ
„GHEORGHE LAZĂR”

PROIECT

TEMA:
TEHNICA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE, ARMARE ŞI COFRARE

Calificare profesională: M.M. Construcţii

Îndrumător de proiect:
Colonel ing. (r.) Roman Georgel

Autor:
Elev Soldat Dan Lucian Petru

BUCUREŞTI
-2023-
CERINŢELE LUCRĂRII

Proiectul are ca obiect principal stabilirea unor cerinţe obligatorii pentru


materiale şi procedurile de execuţie pentru lucrările de armare, cofrare şi zidărie
inclusiv pentru procedurile de asigurare şi control a calităţii acestora.
Proiectul prezintă codurile de practică care completează cerinţele
specifice pentru realizarea nivelurilor de performanţă proiectate:
 CR6-2011 ( codul de proiectare pentru structuri din zidărie);
 C11-74 (codul de proiectare pentru alcătuirea şi folosirea în
construcţii a cofrajelor);
 NE 012-2/2010 (normativul de practică pentru executarea
armărilor).

În detaliu, proiectul urmăreşte prezentarea următoarelor cerinţe:


 Stabilirea condiţiilor tehnice pentru alegerea materialelor pentru
armare, cofrare şi zidărie;
 Definirea şi cuantificarea condiţiilor de calitate ale materialelor
pentru armare, cofrare şi zidărie;
 Prezentarea şi exemplificarea procedeelor de verificare a calităţii
materialelor;
 Formularea regulilor de execuţie a lucrărilor ce implică armarea,
cofrarea şi zidăria şi a procedeelor de urmărire a lucrărilor
executate, în vederea realizării acestora în condiţiile de calitate
prevăzute în proiect.
INTRODUCERE

Proiectul se adresează tuturor factorilor implicaţi în executarea lucrărilor


de armare, cofrare şi zidărie din cladirile civile (construcţiile de locuinţe şi
social-culturale), şi din clădirile industrial şi agrozootehnice.
Lucrarea urmăreşte în mod deosebit să detalieze acţiunile de armare,
cofrare si zidărie prin tehnologii de construcţie.
Tehnologia constructiilor = totalitatea cunostintelor asupra proceselor,
metodelor, procedeelor si mijloacelor de executie a lucrarilor de constructii - in
vederea realizarii unor lucrari inconditiile accelerarii ritmului executiei,
reducerii volumului de munca fizica - deci cresterii continuea productivitatii
muncii - imbunatatirii calitatii lucrarilor si reducerii costului lor, a consumului
demateriale si materii prime, a consumului de energie.
Detalierea procedeelor de execuţie şi de control al calităţii se va face de
către executant, prin procedure specific sistemului de asigurare a calităţii.
Înainte de contractarea lucrărilor, executantul este obligat să examineze
amănunţit proiectul (piesele desenate şi specificaţiile de proiectare) şi să aducă
la cunoştinţa investitorului eventualele lipsuri, nepotriviri între planuri sau
dificultăţi de adaptare la teren şi execuţie a proiectului.
Organizarea lucrarilor este o conditie esentiala, fara de care nu se poate
concepe realizarea unor lucrări industrializate si mecanizate la nivel optim,
superior. Ea include pregătirea raţională a locului de lucru, repartizarea corectă -
cu eficienta maxima - a mijloacelor de mecanizare, de transport şi a muncitorilor
care au de executat diferite operaţii in cadrul aceluiaşi lanţ de lucrări, -inclusiv
coordonarea lor. Trebuie subliniată de asemenea, importanţa organizarii
execuţiei lucrărilor pe perioada de timp friguros, prin care se asigură
continuitatea lucrului pe şantiere în tot cursul anului.
Pe întreaga perioadă de executare a lucrărilor se vor respecta normele
generale şi normele specific de protecţie a muncii în vigoare, precum şi normele
de pază împotriva incendiilor.
Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transportul şi punerea în
operă a betoanelor şi mortarelor folosite, inclusiv cele pentru prepararea
agregatelor şi fasonarea armătuilor, trebuie să fie atestate de Comisia Naţională
de Atestare a Maşinilor şi Echipamentelor de Construcţii – CNAMEC din
MLPAT pentru a asigura calitatea lucrărilor executate, precum şi protecţia vieţii,
a sănătăţii şi a medului în conformitate cu prevederile HG 1046-1996.
CUPRINS
CAPITOLULⅠ.TEHNICA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE.............................................................6
1.PREVEDERI GENERALE..........................................................................................................6
1.1. Obiect şi domeniu de aplicare..........................................................................................6
1.2.Prevederi de proiectare seismică – conform P100-1/2013....................................................7
1.3.Moduri de cedare a zidăriei...................................................................................................9
1.4. Aspecte generale..................................................................................................................10
1.5. Tipuri de zidării...................................................................................................................11
1.6.Mortare pentru zidărie.........................................................................................................13
1.7. Elemente pentru zidărie......................................................................................................14
1.8. Pereţi din zidărie..................................................................................................................15
CAPITOLULⅠ.TEHNICA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE

1.PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare.

(1) Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR6, se aplică la
proiectarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, precum şi la proiectarea
tuturor celorlalte părţi / elemente de construcţie din zidărie indiferent de tipul
structurii.
Codul are ca obiect enunţarea cerinţelor generale de conformare arhitectural-
structurală şi de calcul şi a condiţiilor constructive de ansamblu şi de detaliu
pentru acestea.

(2) Prevederile Codului se referă, în principal,la situaţia de proiectare


persistentă şi la situaţia de proiectare tranzitorie, definite conform Codului CR0.
Pentru situaţia de proiectare seismică, definită conform CR0, prevederile
Codului vor fi aplicate numai împreună cu prevederile de calcul şi de detaliere
constructivă specifice date în Codul P100-1, cap.8 pentru structuri şi pereţi
structurali şi în cap.10 pentru pereţi nestructurali, panouri de zidărie înrămate în
cadre şi alte elemente nestructurale (coşuri de fum şi de ventilaţie, de exemplu).

(3) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clădirilor civile,


industriale şi agrozootehnice şi/sau ale părţilor acestora, realizate cu următoarele
tipuri de alcătuire:
a. zidărie simplă / nearmată (ZNA);
b. zidărie confinată (ZC);
c. zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR);
d. zidărie cu inimă armată (ZIA)

(4) Codul conţine cerinţe de proiectare referitoare la rezistenţa, stabilitatea,


rigiditatea şi ductilitatea tuturor părţilor / elementelor de construcţie din zidărie,
precum şi la durabilitatea acestora. Alte cerinţe, de exemplu, cele privind
izolarea higro-termică sau fonică, nu fac obiectul Codului.

1.2.Prevederi de proiectare seismică – conform P100-1/2013

Teritoriul României este împărțit în mai multe zone de hazard seismic, care se
consideră constant în fiecare zonă. Acesta este determinat de valoarea de vârf a
accelerației seismice ag, care se determină pentru o perioadă medie de recurență
(IMR).
Fig.1.2. Zonarea valorilor ag în România, pentru IMR=225 ani și 20% probabilitate de
depășire în 50 de an

În normativ se face o deosebire clară între pereții structurali și pereții


structurali de rigidizare, astfel: pereții structurali sunt capabili să preia eforturi
verticale și orizontale în special în planul lor, iar cei de rigidizare sunt pereții
perpendiculari pe cei structurali și ajută la conformarea și conlucrarea acestora
spațială, la preluarea eforturilor și deasemnea are o contribuție seminificativă la
asigurarea stabilității peretelui structural.
În momentul de față, pentru realizarea pereților structurali din zidărie se
pot folosi mai multe tipuri de elemente pentru zidărie și anume: din argiă arsă,
pline sau cu goluri verticale (SR EN 771-1) și din BCA (beton celular
autoclavizat) (SR EN 771-4). Aceste elemente sunt împarțite în grupa 1 sau 2 de
materiale, având proprietățile conform tabelului 8.1 din P100-1.

Zidăria nearmată (ZNA) are o capacitate redusă de disiparea a energiei


provenite din încărcări orizontale, astfel utilizarea acesteia în zone seismice este
restricționtă.

Zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA) se poate folosi în zone seismice, în


funcție de accelerația terenului ag și de densitatea pereților. Densitatea pereților
(p%) se consideră în tabel cea de la primul nivel al clădirii, iar pentru etajele
superioare se poate reduce cu maxim 1%/nivel, păstrând regularitatea în
elevație. Dacă condiția de regularitate nu este satisfăcută este necesară realizarea
unei analize modale pentru determinarea forței tăietoare la bază.
În ceea ce privește evoluția normativelor pentru structurile din zidărie,
avem “Instrucțiuni tehnice privind măsurile constructive la clădirile cu zidărie
portantă, situate în zone seismice. Indicativ P32”.
Următorul normativ este “Normativ privind alcătuirea și calculul structurilor din
zidărie. Indicativ P2-75”, urmând normativul “Normativ privind alcătuirea,
calculul și executarea structurilor din zidărie. Indicativ P2-85”.
În acestea se regăsesc o serie de măsuri, care stau la baza proiectării și
execuției structurilor din zidărie portantă, situate în zone seismice.
Se introduc măsuri de conformare structurală generală, măsuri pentru asigurarea
rigidității la deplasări laterale și măsuri pentru crearea unui mechanism favorabil
de disipare a energiei sub acțiunea cutremurului.
Ultimele normative pentru structurile din zidărie sunt CR6-2006 și
varianta îmbunătățită a acestuia CR6-2013 “Cod de proiectare pentru structuri
din zidărie“. Se poate observa evoluția și îmbunătățirea normativelor de
proiectare seismică pentru structurile din zidărie, datorită evoluției tehnologiei,
dar și a numeroaselor programe de cercetare realizate în domeniu.

1.3.Moduri de cedare a zidăriei

Pereții din zidărie pot ceda în mai multe feluri, și anume:


-a) alunecare în rost orizontal;
-b) forfecare;
-c) încovoiere.

Fig. 1.3. Moduri de cedare a zidăriei, în planul ei:


a – alunecare în rost orizontal; b – forfecare; c – încovoiere.

Cedarea prin alunecare în rost orizontal, se produce prin deplasarea unei


întregi zone de zidărie. Se produce de obicei în zona inferioară a peretelui, când
raportul înălțime/lățime, h/b este mai mic decât 1 sau dacă încărcările verticale
sunt reduse, fiind un mod de cedare neductil.

Cedarea prin încovoiere se produce prin întinderea unei zone și


zdrobirea în partea opusă. Acest mod de cedare apare la pereții cu h/b>2, fiind
deasemenea un mod neductil de cedare.

Cedarea prin forfecare apare atunci când pereții sunt solicitați la


compresiune cu tăiere, producând fisuri pe diagonalele peretelui. De obicei se
pot observa două tipuri de fisuri: fisuri care urmăresc legătura de mortar dintre
blocurile ceramice sau fisuri care apar în blocurile ceramice. Este cel mai comun
mod de cedare al pereților structurali din zidărie.
1.4. Aspecte generale

Zidăria este considerată unul dintre


cele mai vechi tipuri de structuri în
realizarea clădirilor, având o evoluție lentă
din punct de vedere al conceptului
structural, dar și al procesului tehnologic
de producție a elementelor pentru zidărie.

În proiectarea structurilor din


zidărie, modelul de calcul utilizat pentru
determinarea eforturilor și deformațiilor,
folosește următoarele simplificări:
- materialul se consideră omogen, cu
răspuns elastic până la stadiul ultim;
- caracteristicile secționale se determină
pentru secțiune brută, fără fisuri.

Determinarea eforturilor și a
rezistenţei de proiectare, a pereților
structurali din zidărie, printr-un model de
calcul, trebuie să reprezinte în mod
adecvat rezistența întregului sistem
structural.
1.5. Tipuri de zidării

a. Zidărie simplă / nearmată (ZNA): zidărie care nu conţine suficientă


armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată - cum sunt zidăria
confinată, zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale, zidăria cu
inimă armată. Rezistenţa şi rigiditatea elementelor de confinare şi ale
armăturilor prevăzute constructiv în structurile din zidărie nearmată,
conform prezentului Cod şi P 100-1, nu vor fi luate în calcul pentru
verificarea siguranţei la efectele încărcărilor din gruparea fundamentală şi
din gruparea seismică.

b. Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare


din beton armat dispuse vertical (stâlpişori) şi orizontal (centuri), pe toate
cele patru laturi ale panoului, turnate după executarea zidăriei.

c. Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie


confinată (ZC) la care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în
cantităţi suficiente, oţel sau din alte materiale cu rezistenţă semnificativă la
întindere, în scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii
peretelui.

d. Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de


zidărie paralele având spaţiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu
mortar-beton (grout) armat, cu sau fără legături mecanice între straturi şi la
care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor
de solicitări.

e. Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai
multe straturi de zidărie, cu legături mecanice între straturi, înrămată într-
un cadru de beton armat / oţel, executată după turnarea betonului /
montarea cadrului metalic.
Rânduri suprapuse

Pe muchie În lung

Pe lat

Zidărie cu inimă armată

1.6.Mortare pentru zidărie

1. Mortarele pentru zidărie, alcătuite din liant, nisip şi apă sunt definite
prin:
a. Concepţie:
- mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziţie şi
metodă de
obţinere este aleasă de fabricant în vederea obţinerii caracteristicilor
specificate (concept de performanţă);
- mortar de reţetă pentru zidărie: mortar produs conform proporţiilor
predeterminate, ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcţie de
proporţiile
stabilite ale constituenţilor (concept de reţetă).

b. Caracteristici şi utilizare:
- mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G): mortar pentru
zidărie fără caracteristici speciale;
- mortar pentru zidărie pentru straturi subţiri (T): mortar
performant pentru zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor mai
mică sau egală cu o valoare indicată. Mortarele (T) se utilizează, în
conformitate cu acest Cod, pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.5
÷ 3.0 m

2. Mortar-betonul(grout) este un mortar pentru zidărie pentru utilizare


generală (G)obţinut din amestec de ciment, nisip, pietriş monogranular -
de dimensiunea agregatelor < 3.0 mm - şi apă. Amestecul se realizează cu
o consistenţă redusă – tasare de circa 20 ÷ 25 cm pe conul etalon de 30
cm înălţime. Mortar-betonul poate fi de reţetă sau performant.

3. Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe bază de ciment,


nisip foarte fin şi adezivi (polimeri). Mortarul adeziv se foloseşte pentru
straturi subţiri, conform specificaţiilor tehnice şi tehnologice ale
fabricantului şi numai în asociere cu elementele pentru zidărie indicate de
aceste specificaţii.

1.7. Elemente pentru zidărie

a. Rezistenţa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a


rezistenţelor la compresiune ale elementelor.

b. Rezistenţa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenţa la


compresiune corespunzătoare fractilului de 5% al distribuţiei statistice a
rezistenţei la compresiune.
c. Rezistenţa standardizată la compresiune a elementului: rezistenţa la
compresiune a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenţa
echivalentă a unui element "uscat în aer" cu lăţimea de 100 mm şi
înălţimea de 100 mm.

d. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care


probabilitatea de a nu atinge rezistenţa medie / caracteristică la
compresiune declarată este ≤ 5%.

e. Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu


îndeplineşte nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I.

1.8. Pereţi din zidărie

a. Perete structural: perete destinat să reziste forţelor verticale şi orizontale


care acţionează, în principal, în planul său.

b. Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete


structural, cu care conlucrează la preluarea forţelor verticale şi orizontale şi
contribuie la asigurarea stabilităţii acestuia.

În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcţie, pereţii


paraleli cu direcţia elementelor principale ale planşeului, care nu sunt
încărcaţi direct cu forţe verticale, dar care preiau forţele orizontale care
acţionează în planul lor, sunt denumiţi şi pereţi de contravântuire.
c. Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a
construcţiei; acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze
integritatea restului structurii.

d. Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat / oţel, care nu
face parte din structura principală, dar care, în anumite condiţii, contribuie la
rigiditatea laterală a clădirii şi la disiparea energiei seismice; suprimarea în
timpul exploatării clădirii sau crearea de goluri de uşi / ferestre într-un perete
înrămat se va face numai pe baza unei justificări prin calcul (expertiză
tehnică) şi, după caz, cu adoptarea unor măsuri constructive adecvate.

S-ar putea să vă placă și