SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

RISCUL DE CREDITARE IN ACTIVITATEA BANCARA

Este numit si risc de insolvabilitate al debitorilor bancii – consta in incapacitatea debitorului de a
rambursa creditul, de a achita dobanda, total sau partial.
La baza incapacitatii de plata a debitorilor stau diverse cauze, drept pentru care abordarea
riscului de creditare se face distinct, respectiv:
- Risc aferent debitorilor persoane fizice si juridice (cauzat de factori specifici pietei,
factori legati de politica guvernamentala si bancara, etc. – caracteritici mediului
inconjurator, sau de comportamentul debitorului – moralitatea acestuia, aparitia unor
conditii neprevazute, competenta managementului in cazul persoanelor juridice, etc.).
Acest risc se manifesta cand apar decalaje intre veniturile si cheltuielile debitorului
generate de calitatea si moralitatea managementului, de incapacitatea acestuia de a adapta
activitatea intreprinderii la cerintele pietei, in cazul persoanelor juridice, sau de
manifestarea unor factori externi, precum inflatia, cresteri neprevazute ale cursului
valutar, calamitati naturale, etc.

- Risc de tara

Pentru o gestiune corecta a riscului de creditare, unitatea bancara trebuie sa dispuna de angajati
foarte bine pregatiti, documentati, dar si de proceduri detaliate pe domenii specifice, adaptabile
la diverse caracteristici ale mediului inconjurator, proceduri care sa permita:
- identificarea conditiilor macroeconomice adverse;

- estimarea directiilor in care vor evolua politicile fiscale, respectiv evaluarea impactului
advers al acestora;

- estimarea influentelor diverselor acte normative;

- evaluarea corecta a pietei, a concurentei bancare, a produselor si serviciilor specifice.

Riscul de credit are trei componente:

- riscul de neplata – se refera la aparitia unor evenimente care determina neplata ratei
scadente. Acest risc se manifesta permanent pe durata creditului. In orice moment se pot
manifesta conditii de neplata.

- riscul de expunere – se refera la incertitudinea legata de nivelul sumei care poate devine
pierdere. Acest risc se manifesta de asemenea pe durata creditului, dar se va diminua cu
fiecare anuitate si dobanda onorata.

- riscul de recuperare – se refera la incertitudinea asupra momentului si valorii recuperate

prin executarea garantiei. Se manifesta in momentul executarii silite.

Expunerea la riscul de creditare depinde de natura angajamentelor si de profilul temporal al

acestor angajamente, care reprezinta baza de calcul a pierderilor medii si maximale. Cand
fluxurile financiare indepartate sunt mai importante, creste riscul de creditare, intrucat valoarea
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

fluxurilor financiare actualizate va fi mai importanta. Cu cat amortismentul este mai important,
cu atat scade riscul de creditare, intrucat fluxurile viitoare se diminueaza. La inceput riscul de
creditare este abordat ca un risc potential. El devine risc concret cand debitorul intarzie cu plata
ratelor scadente si a dobanzii, respectiv cand apare neplata.
Normele BNR reglementeaza expunerea la riscul de creditare prin:
- limitarea creditarii unui singur debitor – in prezent imprumuturile acordate unui singur
debitor de catre o banca nu pot depasi 20% din fondurile proprii ale acestuia. (se
calculeaza asa numitul grad de indatorare – (datorii/fonduri proprii )*100 - atat pentru
persoane fizice, cat si pentru personae juridice. Se considera un singur debitor orice
persoana sau grup de persoane fizice sau juridice, care beneficiaza cu titlu individual sau
impreuna de imprumuturi de la aceeasi banca. In acelasi timp, gradul maxim de
indatorare pentru o persoana sau grup de persoane, fizice sau juridice, nu poate depasi

- limitarea imprumuturilor mari acordate – se considera imprumut mare atunci cand suma
tuturor imprumuturilor acordate unui singur debitor, inclusiv ca girant sau alte
angajamente asumate in numele acestuia, depaseste 10% din fondurile proprii ale
societatii bancare. Suma totala a imprumuturilor mari acordate de o banca nu poate
depasi de 8 ori nivelul fondurilor proprii bancare. Imprumuturile mari nu pot fi acordate
fara decizia luata in unanimitate de Comitetul de directie al unitatii bancare. Datele
privind imprumutul sunt comunicate catre BNR. Nu se iau in calcul in categoria
imprumuturilor mari: imprumuturile garantate de stat, imprumuturile acordate altei
societati bancare sau cele garantate de alta banca.

- constituirea de provizioane (vom detalii in continuare).

GESTIUNEA RISCULUI DE CREDITARE

Gestiunea risului de creditare are ca scop limitarea pierderilor in cazul in care situatia financiara
a debitorilor se depreciaza. Exista doua etape in gestiunea riscului de creditare:
- inaintea luarii deciziei de creditare – momentul analizei bonitatii viitorului debitor.
Analiza poate fi facuta de personalul bancii, de diverse agentii cu acest specific sau de
banci corespondente. Functie de tipul produsului, se solicita sau nu garantii pe care
debitorul sa le puna la dispozitia bancii. Valoarea garantiei depinde de marimea
creditului, de tipul creditului, dar si de rezultatul analizei bonitatii viitorului debitor al
bancii.

- dupa decizia de creditare – este reglementata prin norme BNR in Romania. Functie de
categoria de credit, se constituie provizion pentru riscul de creditare (procent din valoarea
creditului). Prin urmare unitatea bancara va clasifica creditele intr-una din urmatoarele
categorii: standard, in observatie, sub standard, indoielnic, pierdere. Clasificarea se face
prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii:
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

. serviciul datoriei – numarul de zile intarziere la plata ratei scadente si a dobanzii

. performanta financiara - evaluata pe baza unor criteria stabilite de fiecare societate
bancara

. initierea de proceduri judiciare

Performanta financiara arata soliditatea financiara a debitorului, judecata functie de factori

cantitativi si calitativi stabiliti prin procedura bancara. Factorii cantitativi vor fi un ansamblu de
indicatori de standing financiar, functie de a caror valoare se va stabili un scor pentru debitor.
Spre exemplu, pentru o persoana juridica, debitor al bancii, indicatorii de standing financiar pot
fi:
INDICATORI REL DE CALCUL SCOR

Rata lichiditatii Activ. circ./Dat. crt.

globale
X>1.3 1<X<=1.3 0.7<X<=1 X<=0.7
Rata lichiditatii (A.circ.-Stocuri)/Dat.crt.
rapide
X> <X<= <X<= X<=0.
Rata lichiditatii Trezorerie/Dat.crt.
imediate
X> <X<= <X<= X<<
Stoc de ((Dat.crt.-
incredere A.rapide)/Stocuri)*100
X>1 <X<=1 <X<= X<=0.
Gradul de Datorii.totale/Capitaluri.proprii <X<= <X<= <X<= X>
indatorare -
leveradge

Rata dat. Pe Dat.pe term.mediu si <X<= <X<= <X<= X>

termen mediu lung/Cap.propriu
si lung

Rata acoperirii Profit din exploatare/ Chelt.cu X>1 <X<= <X<= X<
dobanzilor dobanzile

Cuantum plati (Plati restante / CA)*100 <X<= <X<= <X<= X>50

restante in CA

ROE (Profit net / Cap. proprii)*100 X>10 <X<= <X<= X<

Rata marjei (Profit brut / CA)*100 X>12 <X<= <X<= X<

brute
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

ROA (Profit brut / Active X>12 <X<= <X<= X<

Totale)*100

Rentabilitatea (Profit din expl./Chelt. din X>12 <X<= <X<= X<

activitatii de expl.)*100
baza

Viteza de CA/AT X>8 <X<= <X<= X<

rotatie a
activelor (nr.
rotatii)

Durata medie (Stocuri/CA)*360

de stocare
X<90 90<=X<120 120<=X<180 180<=X
Perioada medie (Creante/CA)*360
de incasare a
creantelor
X<90 90<=X<120 120<=X<180 180<=X
Perioada medie (Furnizori/CA)*360
de plata a
furnizorilor
X<90 90<=X<120 120<=X<180 180<=X

Asa cum se observa in tabel, pentru fiecare indicator exista repere pentru acordarea unui punctaj
(scor). Punctajul obtinut din standing-ul financiar, se aduna cu cel din evaluarea nonfinanciara.

Evaluarea calitativă (nonfinanciara) se realizeaza utilizand aspecte precum calitatea

managementului si a actionarilor, istoricul creditului si activitatii firmei.

Punctaj
Nr. Crt. Criterii calitative

Istoricul creditului > 36 luni 24-36 luni 12-24 luni < 12 luni

Calitatea Excelent Bun Mediu Slab

managementului
Calitatea Excelent Bun Mediu Slab
acţionariatului
Istoricul activitatii, Excelent Bun Mediu Slab
politica de marketing,
calitatea produselor/
serviciilor oferite
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

Punctaj
Clasificarea creditelor conform
Nr. Crt. Minim Maxim
scorului

A
Performante financiare foarte bune in
prezent si in perspectiva. Exista
capacitate de plata a ratei si dobanzii.
B
Performante financiare bune sau foarte
bune in prezent, dar nu si in perspectiva.
Exista incertitudine privind capacitatea de
plata a ratei si dobanzii.
C
Performante financiare satisfacatoare in
prezent, cu evidenta tendinta de
inrautatire.
D
Performante financiare scazuta in
prezent, cu evidenta ciclicitate la intervale
scurte de timp.
E
Pierdere financiara si perspective clare de
neplata a ratelor si datoriei.

Aceasta clasificare a creditelor, coroborata cu serviciul datoriei, reprezentand numarul mediu de

zile de intarziere la plata fata de data scadenta, dar si cu gradul de initiere a unor proceduri
juridice de recuperare a creditelor, va stabili daca se constituie provizion si in ce cuantum pentru
un anumit credit acordat de unitatea bancara.

MATRICEA ANALIZEI CREDITELOR IN VEDEREA PROVIZIONARII

Perf. fin A B C D E Initiere proceduri juridice

Sv.dat.
0-15 zile standard In observatie substandard indoielnic pierdere Nu
16-30 zile In observatie substandard indoielnic pierdere pierdere
31-60 zile substandard indoielnic pierdere pierdere pierdere
61-90 zile indoielnic pierdere pierdere pierdere pierdere Da
minim 91 zile pierdere pierdere pierdere pierdere pierdere
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

Constituire provizioane pentru riscul de creditare

Clasificare credit Nivel provizionare (indice aplicat la suma creditului
nerambursat inca)
Credite in valuta sau Alte categorii de credite decat
indexate la cursul valutar cele din coloana precedenta
acordate persoanelor fizice
Standard
In observatie
Substandard
Indoielnic
Pierdere

Analiza se face in fiecare an fiscal, pana la epuizarea completa a creditului, iar provizioanele se
recalculeaza.

Indicatori de masurare a riscului de creditare

Intrucat activitatea de creditare este una din principalele activitati pentru care banca s-a
constituit, toate bancile acorda credite, prin urmare sunt expuse riscului de creditare. De aceea
este foarte important sa existe intrumente specifice de estimare a acestui risc.
Mai intai este important sa fie monitorizat echilibrul intre operatiunile cu clientela de activ si
cele de pasiv. Operatiunile cu clientela de activ sunt cele de creditare, iar operatiunile cu
clientela de pasiv sunt cele de constituire a depozitelor. Pe principiul echilibrului la nivel de
operatiuni bancare, managementul bancar ar trebui sa redistribuie in economie sub forma de
credite, tot ceea ce a colectat sub forma de depozite bancare. Cu alte cuvinte:
operatiuni .de.activ .cu.clientela credite
 1
operatiuni .de. pasiv.cu.clientela depozite

In practica nu exista niciodata un raport 1 intre cele doua categorii de operatiuni. Raportul fie
este supraunitar, ceea ce inseamna ca managementul bancar este unul de activ, fie este subunitar,
ceea ce inseamna ca managementul bancar este unul de pasiv.

Ce inseamna management bancar de activ?

Managementul alege sa acorde credite in economie intr-un volum mai mare decat suma
depozitelor constituite. In prima instanta, asa cum am vazut in cursul anterior, operatiunea
presupune emitere de moneda. Banii alocati sub forma de credit, se constituie simultan ca
depozit la vedere pentru debitorul bancii. Daca debitorul retrage sumele in vederea unor achizitii,
banca poate sustine aceste retrageri in limita sumelor din casa si conturi curente la alte banci,
inclusiv BNR. Cand retragerile de sume depasesc acest disponibil exista doua posibilitati.
Deficitul de lichiditate poate fi acoperit din depozitele constituite de alte persoane de la
momentul acordarii creditului, pana la momentul retragerii lui, sau, daca nu au existat depuneri
de lichiditati in depozite, banca este nevoita sa se imprumute. De cele mai multe ori
imprumuturile sunt de tip overdraft sau lombard, adica descoperit de cont, acordat de BNR. Cand
deficitul de lichiditati se accentueaza si dureaza mai mult de 2-3 zile consecutive, banca este
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

nevoita sa se imprumute de la BNR (credit structural sau de licitatie) sau de la alta banca din
sistem (vezi categorii de imprumuturi in sistemul bancar), ceea ce inseamna costuri suplimentare
cu dobanzi aferente creditelor, prin urmare diminuarea relativa a rentabilitatii.

Ce inseamna management bancar de pasiv?

Managementul alege sa acorde credite in economie intr-un volum mai mic decat suma
depozitelor constituite. Situatia este intalnita cand piata creditelor este mult prea ieftina si riscul
de creditare foarte ridicat. Aceasta inseamna ca pe piata creditelor se practica dobanzi mici,
urmare a concurentei accentuate in domeniul bancar sau urmare a politicii monetare duse de
banca centrala concretizata in stimularea consumului, prin acordare de credite la preturi mici si
in conditii lejere de obtinere a creditului.
Intr-o astfel de situatie sumele colectate sub forma de depozite sunt utilizate in operatiuni cu
titluri, in constituire de depozite la alte banci sau in imobilizari. Daca managementul opteaza sa
achizitioneze titluri, o face pentru ca este mai atractiv castigul din operatiuni cu titluri, decat cel
din acordare de credite si pentru ca riscul de pierdere este mai mic. Pentru a opta pentru
operatiuni cu titluri banca trebuie sa se incadreze in restrictiile privind aceste operatiuni, cel
putin in Romania (vezi cursul anterior).
Daca nu se incadreaza in restrictiile privind operatiunile cu titluri sau privind achizitiile pe
termen lung, managementul poate decide constituirea de depozite la alta banci.

O data verificat echilibrul intre operatiunile cu clientela de activ si de pasiv, se continua cu

verificarea ponderii creditelor (a operatiunilor cu clientela de activ) in totalul activelor.
operatiuni .de.activ .cu.clientela credite

Total.activ TA

Nu exista o valoare prestabilita pentru acest raport. Plecand de la raportul anterior intre credite si
depozite, ponderea creditelor in total activ ar trebui sa se apropie de ponderea depozitelor in total
capitaluri (sau activ). In alta ordine de idei, in activul bilantului avem 4 categorii de operatiuni,
numerar, credite, titluri si imobilizari. Numerarul si operatiunile de trezorerie ar trebui sa fie 1/3
din activul bilantier (minim 30%), conform cerintelor BNR si statisticilor in domeniul bancar.
Imobilizarile ar trebui sa fie maxim % din totalul capitalurilor proprii, conform reglementarilor
BNR, iar operatiunile cu titluri sunt limitate la 15% din fondurile proprii (despre care stim ca
sunt 5-8% din totalul capitalurilor sau activelor), de aceleasi reglementari. In aceste conditii,
operatiunile cu titluri si imobilizarile ar putea fi undeva la - % din activul bilantier. Pe cale de
consecinta, creditele ar putea fi undeva - % din activul bilantier. Daca ponderea este mai
mare de % si in crestere de la o perioada la alta, creste riscul de creditare si este afectata
lichiditatea activitatii bancare. Daca ponderea creditelor este sub % si in scadere in dinamica,
putem gandi ca este vorba de o politica de dezinvestire, caz in care trebuie verificat contextul
economico-social, legislatia in domeniu, identificati eventualii factori care impiedica banca sa isi
indeplineasca obiectul de activitate. Daca mediul este unul favorabil si totusi ponderea creditelor
este in scadere, atunci este o situatie care tine de viziunea managementului privind viitorul
activitatii bancare, care poate fi justificata economic sau nu.
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

Pasul urmator consta in verificarea calitatii activelor de tip credit, indicatorii specifici
fiind:

volumul.creditelor .res tan te

Total..credite

volumul.creditelor .neperformante
Total.credite

Ambele rapoarte ar trebui sa aiba valori mici si in scadere de la o perioada la alta, respectiv sa
tinda catre 0. Daca tendinta este de crestere, atunci este utila o investigare a tipologiei creditelor,
a concentrarii creditelor geografic si pe sectoare de activitate static si in dinamica, in special a
celor restante si neperformante. Analiza poate fi aprofundata cu rentabilitatea pe categorii de
credite. Toti acesti factori pot explica variatiile veniturilor bancare, de aceea ei apar in literatura
de specialitate cu denumirea LEAD MEASURES.
Investigarea va fi aprofundata prin calculul in dinamica a unor indicatori care arata gradul de
acoperire a pierderilor nete din activitatea de creditare, respectiv:
provizioane. ptr .riscul.de.creditare
total .credite

provizioane. ptr .riscul.de.creditare

pierderi.nete.din.creditare

profit .brut.bancar
provizioane. ptr .riscul.de.creditare

pierderi.din. portofoliu .credite

venit.bancar

pierderi. portofoliu .credite

fond .rezerva

Prevenirea riscului de creditare

Se face prin doua metode: divizarea riscului, constituirea de garantii si asigurarea.
Divizarea riscului presupune disiparea riscului prin existenta unui portofoliu variat de credite si
acordarea acestora catre populatie si persoane juridice, pana la un plafon prestabilit de unitatea
bancara. In ceea ce privesc persoanele fizice, se va urmari existenta unor venituri sigure,
constante, ritmice, gen salariu, pensie, venituri din practici liber-profesionale.
In ceea ce privesc persoanele juridice, se vor acorda credite pentru diverse sectoare de activitate,
cu volum de activitate diferentiat, dispersate in arie geografica. Ideal este ca persoana juridica sa
isi desfasoare tranzactiile prin conturi deschise la unitatea bancara in cauza.
Constituirea de garantii si asigurarea este practicata la creditele pentru investitii sau ipotecare, pe
termen lung. Unitatea bancara trebuie sa aleaga cea mai buna garantie pentru creditul acordat.
SUPORT CURS 1 Prof. Univ. Dr. Serban E.C.

Asigurarea bunului ipotecat, dar si asigurarea de viata a titularului de credit sunt de asemenea
instrumente ce preintampina pierderile din activitatea de creditare.

In acelasi timp, managementul bancar organizeaza activitatea de audit a creditelor, astfel ca

dosarele de credit sunt revizuite periodic, la fel cum sunt revizuite evidentele contabile pe fiecare
credit in parte, starea financiara si capacitatea de rambursare a clientului, pentru a sesiza in timp
intarzierile la plata sau neplata. De asemenea aceasta monitorizare permite aplicarea uniforma a
documentatiei de credit, respectarea reglementarilor interne ale bancii, dar si ale BNR privind
creditarea, informarea managementului despre situatia generala a portofoliului de credite,
monitorizarea ofiterilor de credite, care raspund de evolutia creditelor.

Pentru „a salva creditul”, banca poate sa vanda creanta catre o alta societate comerciala sau
banci trusty, care se vor ocupa sa recupereze sumele de la debitorul care a avut o perioada de
incapacitate de plata.

BIBLIOGRAFIE
 Basno C., Dardac N. – Management bancar, Edit.Economică
 Dedu V. – Gestiune si audit bancar, Edit. Economica, 2003
 Spulbăr C.M. – Management bancar, Edit. Sitech, Craiova
 Trenca I. – Metode si tehnici bancare, Edit. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,

*** Regulament nr. 5 din 8.mar.2012, privind clasificarea creditelor şi constituirea, regularizarea
şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil entităţilor supravegheate de
Banca Naţională a României, altele decât instituţiile de credit,
https://www.bnr.ro/apage-Mobile.aspx?pid=404&actId=325076