SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr.

Serban Elena Claudia

RISCUL DE LICHIDITATE
Lichiditatea este unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului bancar. A avea
lichiditate inseamna a satisface toate cererile de retragere de numerar existente intr-un anumit
moment, cu alte cuvinte inseamna a avea acces la fondurile necesare satisfacerii acestor cereri de
retragere de numerar, cu un cost rezonabil. Fondurile pot exista in patrimoniul bancar sau banca
are posibilitatea de a le procura prin imprumut sau vanzare de active la timp si cu un cost
rezonabil. Fiind un aspect important in activitatea bancara, exista reglementari BNR privind
nivelul minim de lichiditate si rezerva minima obligatorie.
Politica de lichiditate o alege managementul bancar. Acesta poate opta pentru un volum mai
mare de lichiditati sau pentru un volum mic de lichiditati, functie de necesarul anticipat de
fonduri sau de aversiunea fata de risc.
Daca politica manageriala bancara este de minimizare a volumului de lichiditati, inseamna ca
managementul bancar are in vedere faptul ca poate obtine imprumuturi pentru nevoile
neasteptate de lichiditati. Minimizarea volumului de lichiditati se obtine prin vanzari ale
activelor lichide si investirea pe termen lung a surselor financiare obtinute din aceste vanzari. O
astfel de politica, desi considerata mai rentabila, este foarte riscanta, pe de o parte datorita lipsei
de lichiditati, pe de alta parte datorita evolutiei imprevizibile a ratei dobanzii la investitiile pe
termen lung.
In schimb o politica manageriala bancara orientata spre maximizarea volumului de lichiditati,
ceea ce ar insemna cresterea ponderii activelor lichide in totalul activelor bancare, chiar daca
diminueaza riscul de lichiditate, ar conduce si spre diminuarea rentabilitatii, pentru ca este o
politica de dezinvestire. Aceasta politica nu este atractiva pentru managementul bancar. In fapt,
o politica corecta, in domeniul lichiditatii bancare, este de alternare a celor doua situatii, astfel ca
pe ansamblu sa se obtina o expunere minima la riscul de lichiditate si sa se atinga un nivel de
rentabilitate suficient de mare pentru domeniul bancar.

Riscul de lichiditate consta in neonorarea de catre banca a cererilor de retragere, ca urmare a

devierii proportiei intre creditele pe termen lung si creditele pe termen scurt si necorelarii
acestora cu structura resurselor bancare. Cand creditele pe termen lung sunt mai mari ca
resursele bancii pe termen lung, banca se poate gasi intr-una din situatiile:
- sa nu-si poata onora angajamentele pe termen scurt

- sa aiba resurse cu scadenta mai mica, in timp ce plasamentele au scadenta mare.

Prima situatie este generata de retragerile masive si neasteptate ale clientilor bancari. Se numeste
risc de lichiditate imediata. Intr-o asemenea situatie managementul poate fi obligat sa
imprumute fonduri de urgenta la costuri foarte mari sau sa atraga depozite cu dobanzi mai mari,
ceea ce inseamna costuri ridicate si diminuarea rentabilitatii.
A doua situatie se numeste risc de transformare. Acest risc apare atunci cand reursele si
plasamentele sunt analizate functie de lichiditatea si exigibilitatea lor juridica, nu cea reala. De
multe ori depozitele la vedere sunt mai stabile decat cele la termen si invers, la fel cum creditele
pe termen scurt sunt deseori imobilizate datorita incapacitatii de plata al debitorului.
Transformarea resurselor cu scadenta mica in plasamente cu scadenta mare poate ajuta
managementul bancar sa faca fata unei crize de lichiditate. Este o arta specifica managementului
bancar.
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

Pentru a satisface cererile de retragere de numerar, bancile trebuie sa dispuna de rezerve

suficiente, de active ce pot fi utilizate ca mijloace de plata. Aceste rezerve de numerar se
diferentiaza functie de gradul de lichiditate in:
 Rezerve de grad 1 (primare): moneda la alte banci, depozite la vedere ale bancii la BNR,
inclusiv rezerva minima obligatorie (RMO), respectiv la alte banci. Rezerva minima
obligatorie (RMO) are o valoare functie de valoarea depozitelor atrase, indiferent de
scadenta, exclus depozitele BNR si ale altor banci. BNR plateste dobanzi pentru nivelul
legal al RMO, nu si pentru partea care depaseste nivelul legal. Pentru partea sub nivelul
legal al RMO, BNR percepe dobanzi penalizatoare. Aceasta politica a BNR, determina
managementul bancar sa respecte reglementarile privind RMO.

 Rezerve de grad 2 (secundare) – sunt active cu scadente scurte (transformabile in active

primare) precum: bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, alte instrumente ale statului
pe termen scurt.

In situatia in care nu se poate asigura lichiditatea, o banca poate recurge la operatiuni bilaterale,
respectiv:
 Cumparari/vanzari reversibile (repo/reverse repo) de active eligibile pentru
tranzactionare;

 Emitere de certificate de depozit;

 Atragere de depozite;

 Swap valutar (contract derivate intre doua parti, care prevede un schimb simultan de
fluxuri de numerar, la un termen stabilit initial – operatiunea este posibila doar pe piata
Other the counter – OTC, nu si pe piata bursiera - va fi prezentata intr-un curs distinct).

In vederea asigurarii lichiditatii, o banca trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

 Stabilirea obiectivelor bancare;

 Organizarea compartimentelor de trezorerie;

 Stabilirea metodelor de evaluare si de interpretare a lichiditatii;

 Optimizarea lichiditatii pentru urmatoarele directii de actiune:

- Asigurarea creditorilor asupra capacitatii bancii de a-si onora obligatiile la

scadenta;

- evitarea pierderilor rezultate din operatiuni fortate pe piata;

- evitarea vanzarii fortate de active;

- evitarea recurgerii fortate la refintarea BNR.

SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

Legat de asigurarea creditorilor asupra capacitatii de plata a bancii, aceasta presupune onorarea
cu promptitudine a cererilor de retragere de fonduri, printr-o planificare a necesarului de
lichiditati pe benzi de scadenta.
Pentru aceasta planificare se utilizeaza diferenta pe benzi de scadenta:
Plasamente (credite) - resurse (depozite)

Din aceasta diferenta putem avea doua situatii:

plasamente – resurse
ceea ce inseamna ca valoarea plasamentelor este mai mica decat valoarea resurselor. (Pls < Res)

sau

plasamente – resurse
ceea ce inseamna ca valoarea plasamentelor este mai mare decat valoarea resurselor. (Pls>Res)

Echilibrarea acestor situatii, privind necesarul de lichiditate, se face functie de rentabilitatea

medie a plasamentelor pe piata interbancara sau a resurselor disponibile pe piata interbancara,
respectiv rentabilitatea medie a activelor pe care banca le poate achizitiona.

Astfel in cazul Pls < Res

daca
rentabilitatea medie a plasamentelor pe piata interbancara > rentabilitatea medie a activelor
pe care banca le poate achizitiona.

reechilibrarea se va face la nivelul minim al cerintelor bancare.

Aceasta inseamna ca managementul va incerca sa aduca resursele la nivelul plasamentelor,

reducand ritmul de atragere al capitalurilor si crescand ritmul investitiilor sau plasamentelor.

a) daca

rentabilitatea medie a plasamentelor pe piata interbancara < rentabilitatea medie a activelor

pe care banca le poate achizitiona.

reechilibrarea se va face la nivelul maxim al cerintelor bancare.

Aceasta inseamna ca managementul va incerca sa aduca plasamentele la nivelul resurselor,

facand investitii pe piata plasamentelor intr-un ritm mai mare decat ritmul de atragere al
capitalurilor de pe piata.

In cazul Pls > Res:

a) daca

rentabilitatea medie a resurselor > rentabilitatea medie a activelor

disponibile pe piata interbancara pe care banca le poate achizitiona.
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

reechilibrarea se va face la nivelul minim al cerintelor bancare.

Aceasta inseamna ca managementul va incerca sa aduca plasamentele la nivelul resurselor,

diminuand ritmul de investire in raport cu ritmul de atragere al capitalurilor de pe piata.

a) daca

rentabilitatea medie a resurselor < rentabilitatea medie a activelor

disponibile pe piata interbancara pe care banca le poate achizitiona.

reechilibrarea se va face la nivelul maxim al cerintelor bancare.

Aceasta inseamna ca managementul va incerca sa aduca resursele la nivelul plasamentelor, prin

intensificarea ritmului de atragere al capitalurilor de pe piata, in raport cu ritmul plasamentelor
bancare.

Exemplu:
Sa se analizeze echilibru resurse – plasamente la nivelul unei sucursale judetene a bancii X,
cunoscand:

Nr. Indicatori N- N- N
crt.

Disponibil in lei si valuta

. Depozite la termen ale clientilor .

nonbancari in lei si valuta
sector de stat
populatie
persoane juridice .
alte segmente
. Depozite la vedere in lei si in valuta . .
sector de stat .
populatie .
persoane juridice
alte segmente
. Certificate de depozit
. Credite catre clientii nonbancari in lei
termen scurt
termen lung
. Credite in valuta catre clientii nonbancari
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

termen scurt
termen lung
. Rata medie a activelor pe care banca le
poate achizitiona (%)
. Rata medie a plasamentelor pe piata
interbancara (%)
. Rata medie a resurselor disponibile pe
piata interbancara (%)

Resurse atrase:
N- .
N- . .
N :

Plasamente:
N-
N-
N :

Raportul resurse/credite:
N-
N-
N :

N-2: Plasamente < Resurse ,

Rentab.medie a plasamentelor pe piata interb. (6,2%) > rentabilitatea medie a activelor (6%)
pe care banca le poate achizitiona.

reechilibrarea se va face la nivelul minim al cerintelor bancare.

Managementul a adus resursele la nivelul plasamentelor, reducand ritmul de atragere al

capitalurilor si crescand ritmul investitiilor sau plasamentelor.

N-1: Plasamente < Resurse ,

Rentab.medie a plasamentelor pe piata interb. (6,1%) < rentabilitatea medie a activelor (6,2%)
pe care banca le poate achizitiona.

reechilibrarea se va face la nivelul minim al cerintelor bancare.

Managementul a adus plasamentele la nivelul resurselor, facand investitii pe piata plasamentelor

intr-un ritm mai mare decat ritmul de atragere al capitalurilor de pe piata.
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

N : Plasamente > Resurse

rentabilitatea medie a resurselor < rentabilitatea medie a activelor
disponibile pe piata interbancara pe care banca le poate achizitiona.

reechilibrarea se va face la nivelul maxim al cerintelor bancare.

Aceasta inseamna ca managementul va incerca sa aduca resursele la nivelul plasamentelor, prin

intensificarea ritmului de atragere al capitalurilor de pe piata, in raport cu ritmul plasamentelor
bancare.

Calitate resurse:

Nr. Indicatori N- N- N
crt.
suma % suma % suma %
Depozite la termen ale
clientilor nonbancari in
lei si valuta
Depozite la vedere in lei
si in valuta
Total depozite
Se observa tendinta de crestere a depozitelor la termen, ceea ce asigura stabilitate si posibilitatea
cresterii ponderii plasamentelor pe termen lung. Situatia afecteaza insa rentabilitatea unitatii
bancare, intrucat costul acestor resurse este mai mare. Ponderea cea mai mare este a depozitelor
constituite de populatie. Este un avantaj pentru unitatea bancara, intrucat persoanele fizice isi
pastreaza in general depozitele. Situatia conduce la stabilitate financiara si la posibilitatea
efectuarii mai multor operatiuni de plasamente intr-o perioada de timp.

Calitate plasamente:

Nr. Indicatori N- N- N
crt.
suma % suma % suma %
Credite catre clientii
nonbancari in lei
termen scurt
termen lung
Credite in valuta catre
clientii nonbancari
termen scurt
termen lung
Total depozite
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

Se observa tendinta de crestere a creditelor in valuta, desi acestea sunt in totalitate credite pe
termen lung, care inseamna imobilizare financiara si risc de creditare mai mare, dar si risc de
schimb mai mare.
Creditele pe termen scurt sunt preponderente, cu tendinta de scadere ca pondere, ceea ce
diminueaza riscul de creditare, dar afecteaza rentabilitatea.
Se recomanda acordarea de credite pe domenii de activitate distincte si cat mai dispersate in arie
geografica, pentru diminuarea riscului de creditare.

INDICATORI DE MASURARE A RISCULUI LICHIDITATII

Exista 3 grupe de indicatori specifici masurarii riscului de lichiditate, respectiv: grupa pasivelor
nete, grupa lichiditatii imediate si ratele de referinta ale lichiditatii.

O prima grupa de indicatori, grupa pasivelor nete, are patru componente distincte care pot fi
calculate pe baza acelorasi date. Datele sunt detaliate pe benzi de scadenta.

Pasivele nete simple (PNS)– exprima masura in care activele scadente acopera pasivele
scadente. Se calculeaza ca diferenta:
pasive – active
depozite volatile - credite
pe benzi de scadenta.
Cand diferenta este pozitiva, banca trebuie sa gaseasca resurse suplimentare. Practic apare
deficitul de lichiditati.

Exemplu:

Banda de scadenta (perioada) active pasive PNS

Nr.

sub o luna
1-3 luni
3-6 luni -
Total -

Banca prezinta deficit de lichiditati 100 um intr-o perioada de pana intr-o luna si 50 in perioada
intre o luna si 3 luni. Dupa 3 luni situatia se reglementeaza si reapare echilibrul.

Pasivele nete cumulate (PNc)– exprima masura in care activele scadente acopera pasivele
scadente. Se calculeaza ca diferenta:
pasive cumulate – active cumulate
pe benzi de scadenta.
Cand diferenta este pozitiva, banca trebuie sa gaseasca resurse suplimentare. Acest indicator
arata perioada cand banca are nevoie de maximum de lichiditati.
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

Exemplu:

Banda de scadenta (perioada) active pasive PNC

Nr.
simple cumulate simple cumulate
sub o luna
1-3 luni
3-6 luni -
Total - - -

Banca inregistreaza deficit de lichiditati pana la 3 luni, maximul fiind atins intre 0 luna si 3 luni.

Indicele lichiditatii
Indicatorul se calculeaza pe baza acelorasi date, dar raportate.

pasive. ponderate
Indicele .lichiditat ii 
active. ponderate

Exista doua sisteme de ponderare:

- ponderare cu numarul mediu de zile, luni sau ani aferente fiecarei perioade

- ponderare cu numarul curent al grupei scadente

- Exemplu:

Banda de scadenta (perioada) active pasive

Nr.
simple ponderate simple ponderate
sub o luna (0,5)
1-3 luni
3-6 luni (3)
Total

pasive. ponderate 1000

Indicele .lichiditat ii    0,8
active. ponderate 1250

Indicele este subunitar. Valoarea adecvata este 1 sau 100 daca este calculat ca procent. In
dinamica trebuie sa tinda catre 1 sau 100. Un indice subunitar arata un deficit de lichiditati
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

Daca indicele este supraunitar arata un excedent de lichiditati.

Transformarea medie a scadentelor

Arata in unitati de timp cand are nevoie banca de lichiditati.

active. ponderate pasive. ponderate 1112,5 787,5

TS      2,022  1,4318  0,59luni
active pasive 550 550

La fiecare 0,5 luni apare deficitul de lichidita si se accetueaza, conform calculelor anterioare
pana la 3 luni. Dupa 3 luni situatia se echilibreaza. Altfel spus la fiecare 0,5 luni se schimba
situatia bancii din punct de vedere al lichiditatii, datorita valorilor diferite ale plasamentelor si
resurselor aferente acelorasi benzi de scadenta.

O a doua grupa de indicatori, grupa lichiditatii imediate, cuprinde doi indicatori, pozitia
lichiditatii si gradul de indatorare pe termen scurt.

Pozitia lichiditatii
Indicatorul se calculeaza pe zile pentru saptamana urmatoare, pe saptamani pentru luna
urmatoare si pe luni pentru anul urmator.

Pozitia lichiditatii = active lichide – pasive imediate

Unde
Active lichide = cont curent la BNR + Plasamentele scadente de incasat
Pasive imediate = depozite volatile + imprumuturi scadente de rambursat

Exemplu:

Active lichide Pasive imediate pozitia

saptamana Ct. Plasamente total Depozite Imprumuturi total lichiditatii
Crt. scadente de volatile scadente de
BNR incasat rambursat
- -
- -
-
-
-
Pozitia lichiditatii tinzand spre zero inseamna echilibrarea activelor lichide cu pasivele imediate.
O astfel de situatie diminueaza riscul de lichiditate si imbunatateste rentabilitatea bancii.
Deficitul de lichiditate pune in pericol unitatea bancara, in timp ce excedentul de lichiditati
inseamna politica de dezinvestire.
SUPORT CURS 2 Prof. Univ. Dr. Serban Elena Claudia

Gradul de indatorare pe termen scurt

Se calculeaza pentru perioade scurte de timp si pe benzi de scadenta.

solicitari .noi. pe. piata .creditului

GI 
imprumuturi.scadente. fata .de. piata .creditului

Tendinta catre 1 a indicatorului este o situatie de echilibru. Cand raportul este subunitar si in
scadere, banca beneficiaza de resurse neutilizate. Cand raportul este supraunitar si in crestere,
banca are nevoie de resurse.

Cea de-a treia grupa de indicatori se refera la ratele de referinta ale lichiditatii, care sunt:

total .credite .acordate

Rata.lichiditat ii.1  1
total .depozite

disponibil itati  titluri .negociabil e.negajate

Rata.lichiditat ii.2   0,33
total .active

resurse.volatile
Rata.lichiditat ii.3  1
active.lichide

BIBLIOGRAFIE
 Basno C., Dardac N. – Management bancar, Edit.Economică,
 Dedu V. – Gestiune si audit bancar, Edit. Economica, 2003
 Spulbăr C.M. – Management bancar, Edit. Sitech, Craiova,
 Trenca I. – Metode si tehnici bancare, Edit. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,