SESIUNE 1 Prof.univ.dr.

Serban Elena Claudia

ANALIZA VENITURILOR DIN DOBÂNZI BANCARE

Partea cea mai importantă a veniturilor totale bancare este constituită din venituri din
dobânzi bancare. Venitul din dobânzi bancare constituie cifra de afaceri bancară, cu
alte cuvinte este indicatorul care arată poziţia băncii în mediul concurenţial, respectiv
forţa sa concurenţială. În consecinţa venitul din dobânzi bancare este indicatorul cu
CAi
ajutorul căruia se calculează cota de piaţă absolută ( pia   100 ) şi cota de piaţă
CAi
CAi
relativă ( pia   100 ), indicatori în baza cărora apreciem poziţia concurenţială a unei
CAl
entităţi sau forţa sa de vânzare în raport cu ceilalţi participanţi la piaţă. Cu cât cotele de
piaţă absolute deţinute de diversele entităţi participante la o piaţă sunt mai apropiate, cu
atât forţele lor financiare sau de vânzare sunt mai apropiate, prin urmare concurenţa
este mai acerbă. În România în sectorul bancar avem o astfel de situaţie, ceea ce
determină ca politica de marketing bancar să fie deosebit de importantă şi să fie
determinantă pentru ierarhia unităţilor bancar la nivel naţional. O altă caracteristică a
pieţei bancare din România este politica restrictivă dusă de BNR, care îngrădeşte
acţiunea băncilor comerciale şi determină accentuarea concurenţei în sistemul bancar.
Spre exemplu BNR reglementează modalitatea de calcul a dobânzilor practicate de
bănci. De asemenea există reglementări privind politica de acordare a creditelor,
respectiv modalitatea de determinare a bonităţii clientului şi de calcul a plafonului de
creditare.

Analiza veniturilor din dobânzi bancare (VDB) vizează următoarele aspecte:

1. dinamica VDB
2. structura VDB
3. contribuţia diverşilor factori specifici activităţii bancare la formarea VDB

Aprecierea dinamicii VDB se face urmărind datele aferente cel puţin la nivelul a trei
exerciţii financiare concomitente. Pentru că indicatorul este un flux financiar el este
afectat de inflaţie, prin urmare în analiză trebuie utilizate date comparabile. Evoluţiile
sau involuţiile arătate de indicii sau ritmurile calculate (cu bază fixă, cu bază în lanţ sau
ca medie pe parcursul perioadei analizate) stau la baza aprecierii tipului de activitate
bancară, respectiv:

- activitate cu creştere puternică

- activitate cu creştere lentă
- activitate care stagnează
- activitate cu regresie lentă
- activitate cu regresie accelerată

Funcţie de tipul de activitate identificat şi de caracteristicile acestuia se stabilesc

direcţiile de acţiune de perspectivă ale unităţii bancare.
 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

Paşii de lucru în analiza dinamicii VDB sunt:

1. Se identifică VDB pe o perioadă de 3-5 ani consecutivi din contabilitatea

unităţii bancare.
2. Se prelucrează informaţiile financiare primare în scopul asigurării
comparabilităţii informaţiilor financiare în timp.
3. Se calculează indici sau ritmuri relevante.
4. Se stabileşte tipul de activitate funcţie de valoarea indicilor sau ritmurilor
calculate.
5. Se stabilesc competenţele impuse (direcţiile de acţiune strategică) funcţie
de tipul de activitate identificat.

Situaţia de lucru specifică acestui tip de analiză este un tabel cu structura prezentată în
continuare.
ANALIZA DINAMICII VENITURILOR DIN DOBÂNZI BANCARE
Situaţie de lucru
Nr.crt. Indicatori N-3 N- N- N R
. Venituri din dob.bancare
. Indicele de preţ (%)
3. Venit. din dob. banc. comparabile
. Indice/Ritm
– cu bază fixă
- cu baza în lanţ

În analiza structurii VDB este foarte importantă provenienţa acestora. Unităţile bancare
pot obţine VDB din:
- împrumuturi acordate clienţilor;
- depozite constitute de unitatea bancară analizată la alte bănci în sistem;
- achiziţii de titluri de la stat sau alte organisme emitente pe perioade fixe;
- achiziţii diverse purtătoare de dobândă.

Corespunzător obiectului de activitate al unei unităţi bancare cea mai mare parte a
veniturilor din dobânzi bancare trebuie să provină din împrumuturile acordate clienţilor.
Aceasta arată consolidarea poziţiei concurenţiale a băncii şi imaginea bună în rândul
clientelei. Totuşi acordarea de împrumuturi către terţe persoane din economie
generează riscuri importante în activitatea unităţii bancare, ceea ce determină de multe
ori managementul bancii să redirecţioneze fondurile financiare de care dispune unitatea
bancară către celelalte variante de câştig, care nu generează riscuri foarte mari. O
astfel de orientare a managementului unei unităţi bancare afectează bunul mers al unei
economii, iar din punct de vedere al activităţii unităţii bancare se pune problema
respectării obiectului de activitate pentru care s-a constituit, cu alte cuvinte se pune
problema respectării principiului continuităţii activităţii.
Pentru o analiză corectă a structurii după provenienţă a veniturilor din dobânzi bancare
se urmăreşte în paralel structura după provenienţă a cheltuielilor din dobânzi bancare.
Cheltuielile din dobânzi bancare pot fi aferente:
 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

- depozitelor constituite de clienţi persoane fizice şi persoane juridice, altele decât

unităţile bancare;
- depozite constituite de diverse unităţi bancare;
- contractelor de vânzare-cumpărare cu clauză de răscumpărare pentru diverse tipluri de
valoare;
- împrumuturilor diverse de la alte instituţii financiare.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu dobânzi bancare trebuie să fie aferentă
depozitelor constituite de clienţi, persoane fizice, persoane juridice indiferent de tipul de
activitate (deci şi unităţi bancare). Aceasta înseamnă că unitatea bancară are o imagine
solidă în mediul concurenţial, respectiv în rândul clientelei diverse din punct de vedere
al bonităţii şi al riscului de faliment. Dacă dimpotrivă, se constată o creştere a ponderii
cheltuielilor din dobânzi aferente împrumuturilor de la alte instituţii financiare şi altor
surse se pune problema bonităţii unităţii bancare. Într-o astfel de situaţie banca
foloseşte pentru acordarea de împrumuturi fonduri financiare împrumutate la un nivel al
dobânzi corespunzător politicii bancare impuse de BNR. O astfel de situaţie obligă
managementul unităţii bancare să aleagă între două variante care nu sunt în favoarea
băncii, respectiv:
- să practice dobânzi ridicate ca nivel pentru a-şi acoperi cheltuielile din dobânzi
specifice, însă aceasta înseamnă pierderea clienţilor dornici de a se împrumuta datorită
dobânzilor mari practicate în raport cu media dobânzilor pe piaţă. Efectul imediat este
scăderea nivelului VDB cu toate consecinţele negative care decurg de aici, respectiv
scăderea veniturilor totale ale băncii, scăderea profitului, scăderea tuturor indicatorilor
de eficienţă şi pierderea poziţiei concurenţiale.
- să practice un nivel normal al dobânzii, care dacă se situează sub nivelul dobânzii
plătite la împrumuturi atrage pierderi relative, uneori chiar absolute, iar dacă se situează
în imediata apropiere a dobânzilor plătite la împrumuturi diminuează mult profitul unităţii
bancare, prin urmare afectează capacitatea de dezvoltare în perspectivă.

Ambele situaţii sunt evaluate din punct de vedere al efectelor financiare în perspectiva
activităţii unităţii bancare şi se alege varianta care generează cele mai mici pierderi
financiare. Datorită elementelor expuse anterior este de dorit să nu se ajungă într-o
astfel de situaţie în activitatea unei unităţi bancare.

Paşii de lucru în analiza structurii VDB în paralel cu structura cheltuielilor din

dobânzi bancare (CDB) sunt:
1. Se identifică VDB şi CDB pe o perioadă de ani consecutivi, pe total şi pe
surse de provenienţă, din contabilitatea unităţii bancare.
2. Se prelucrează informaţiile financiare primare în scopul asigurării comparabilităţii
informaţiilor financiare în timp.
3. Se calculează structura VDB şi CDB, respectiv dinamica pe total şi pe surse de
provenienţă.
4. Se stabileşte situaţia unităţii bancare.
5. Se stabilesc direcţiile de acţiune în perspectiva activităţii unităţii bancare
analizate.
SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

Situaţia de lucru specifică acestui tip de analiză este un tabel cu structura prezentată în
continuare.

ANALIZA STRUCTURII ŞI DINAMICII VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR DIN DOBÂNZI BANCARE

INDICATORI N- N I
SUMA % SUMA %
1. Venituri din dobânzi
. . Împrumuturi clienţi
. . Depozite la bănci
.3. Aferente oblig.şi altor titluri cu val.fixă
1.4. Imprumuturi acordate altor banci

2. Cheltuieli cu dobânzi
. . Depozite clienţi
. . Depozite bănci
2.3. Din operatiuni cu titluri
. . Împrumuturi de la bănci

În analiza structurală a fiecărei categorii de VDB după provenienţă se poate utiliza ca

tehnică fie coeficientul Gini-Struck , fie coeficientul Herfindhal.
n g i2  1
Relaţii de calcul: - coeficientul Gini-Struck 0G 1
n 1
1
- coeficientul Herfindhal  H   g i2  1
n
unde: g i – ponderea elementelor structurale în întreg
n – numărul unităţilor structurale
Tendinţa în dinamică a acestor indicatori permite aprecierea riscului în activitate generat
de structura veniturilor principale din activitatea unei entităţi după provenienţă sau pe
portofolii de produse, respectiv tendinţei rentabilităţii din activitatea entităţii funcţie de
structura enunţată anterior.
Astfel, atunci când coeficienţii Gini, respectiv Herfindhal tind către 1 în dinamică,
structura VDB pe clienţi sau portofolii de produse este neechilibrată, respectiv un client
sau un tip de produs stă la baza obţinerii unei părţi importante din VDB (peste 30%).
Această structură este considerată deosebit de riscantă, întrucât apariţia unor situaţii
precum dificultatea financiară a clientului principal sau o restricţie legală privind
produsul principal înseamnă nerealizarea unei părţi în jur de 30% din venitul principal al
unităţii bancare ceea ce echivalează cu riscul de faliment. Riscul de faliment este cu
atât mai pronunţat cu cât VDB al unităţii bancare analizate este mai important ca
valoare.
Situaţia inversă, constând în tendinţa coeficientului Gini spre 0 în dinamică, respectiv a
1
coeficientului Herfindhal spre în dinamică, arată o structură echilibrată a VDB, care
n
nu generează riscuri şi permite menţinerea nivelului mediu al rentabilităţii.
 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

Paşii de lucru în aplicarea tehnicii de analiză a structurii VDB sunt:

1. Se identifică VDB pe clienţi sau pe portofolii de produse, pe o perioadă de doi
ani consecutivi , din contabilitatea unităţii bancare;
2. Se calculează structura VDB;
3. Se calculează unul din coeficienţii enunţaţi anterior pentru fiecare din cei doi
ani consecutivi;
4. Se stabileşte tendinţa coeficientului calculat în dinamică;
5. Se precizează situaţia constată şi efectul asupra riscului şi rentabilităţii
activităţii unităţii bancare;
6. Se stabilesc direcţiile de acţiune în perspectiva activităţii unităţii bancare
analizate.

Situaţia de lucru specifică acestui tip de analiză este un tabel cu structura prezentată în
continuare.

ANALIZA STRUCTURII VENITURILOR DIN DOBÂNZI BANCARE PE CATEGORII DUPĂ

PROVENIENŢĂ

Situaţie de lucru :
Denumire produs sau Valoarea vânzărilor pe Ponderea vânzărilor pe
Nr. client produs sau client categorie structurală în
crt. total vânzări
N- N
N- N
. Produus A sau Client A
. Produs B sau Client B
3. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
. .
Total

Contribuţia diverşilor factori specifici activităţii bancare la formarea VDB se determină

utilizând analiza factorială. Se pot construi o multitudine de modele matematice pentru
cuantificarea VDB plecând de la logica formării acestor venituri, modele care să stea
ulterior la baza unor investigaţii factorile realizate în scopul fundamentării ştiinţifice al
deciziilor manageriale.

Prezentăm în continuare câteva modele simbolice care pot sta la baza unor investigaţii
factoriale.
 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

1. Model pentru investigarea factorială a VDB totale

MODEL I

   
VDB  Cri  pi  Di  di  Ti  t i  Ai  ai , unde

VDB – veniturile din dobânzi bancare totale,


Cri  p i - veniturile din dobânzi bancare aferente creditelor acordate,

Cri - creditele acordate după destinaţie, iar în cadrul destinaţiei după natură şi termen,


p i - rata medie a dobânzii specifică fiecărui tip de credit acordat,


Di  d i - veniturile din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite la alte unităţi bancare,

Di - valoarea depozitelor constituite la alte unităţi bancare după termen,


d i - rata medie a dobânzii pe categorii de depozite constituite la alte unităţi bancare,


Ti  t i - veniturile din dobânzi bancare aferente titluri achiziţionate,

Ti - valoarea diverselor categorii de titluri achiziţionate după natură,


t i - rata medie a dobânzii pe categorii de titluri achiziţionate,


Ai  ai - venituri din dobânzi bancare din alte achiziţii după natură,

Ai - valoarea altor achiziţii purtătoare de dobândă după natură,


ai - rata medie a dobânzii pe categorii de achiziţii diverse după natură.

Dezvoltarea factorială ţine cont de regulile de substituire şi de logica economică a

fenomenului investigat. Astfel schema de dezvoltare factorială este prezentată în
continuare:
 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

VDB

MODEL IIa

Vb VDB
VDB = At   , unde
At Vb
 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

At - valoarea activului total al unităţii bancare,

V b - veniturile bancare,

Vb
- (n) numărul de rotaţii al activului total al unităţii bancare,
At

VDB
- (s) ponderea veniturilor din dobânzi bancare în total venituri ale unităţii bancare.
Vb

Dezvoltarea factorială ţine cont de regulile de substituire şi de logica economică a

fenomenului investigat. Astfel schema de dezvoltare factorială este prezentată în
continuare:

VDB n

MODEL IIb

Av VDB
VDB = At   , unde
At Av

At - valoarea activului total al unităţii bancare,

AV - active bancare valorificabile (purtatoare de dobanzi),

 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

AV
- (s) structura activelor bancare,
At

VDB
- (n) numarul de rotatii al activelor valorificabile.
Av

Dezvoltarea factorială ţine cont de regulile de substituire şi de logica economică a

fenomenului investigat. Astfel schema de dezvoltare factorială este prezentată în
continuare:

VDB s

2. Model pentru investigarea VDB din împrumuturi acordate clienţilor

MODEL I

  g i  pi
VDB C = Cri  p i unde p i 
100

Cri
gi   100
Cri
Unde
Dobi
pi   100
Cri

VDB C - venituri din dobânzi bancare aferente creditelor acordate de unitatea bancară,

g i - structura creditelor după destinaţie, respectiv după natură,

 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

Cri - suma unui tip de credit i,

Cri - suma creditelor acordate de unitatea bancară,

p i - procentul de dobândă pe structura implicată în calcul,

Dobi - suma dobânzii specifice tipului de credit luat în calcul.

Dezvoltarea factorială ţine cont de regulile de substituire şi de logica economică a

fenomenului investigat. Astfel schema de dezvoltare factorială este prezentată în
continuare:

MODEL II

VDB g i = At 
 Cr  VDB , unde
C

At  Cr

At - valoarea activului total al unităţii bancare,

 Cr - suma creditelor acordate de unitatea bancară,

 Cr - (s) rată de structură a activului bancar, care arată ponderea operaţiunilor cu
At

clientela în total activ bancar,

 SESIUNE 1 Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

VDBC 
- ( p )procentul mediu de dobândă la creditele acordate de unitatea bancară.
 Cr
Dezvoltarea factorială ţine cont de regulile de substituire şi de logica economică a
fenomenului investigat. Astfel schema de dezvoltare factorială este prezentată în
continuare:

VDB
s

Indiferent care este modelul utilizat în investigarea factorială a VDB, paşii de lucru sunt
următorii:

1. Se culeg informaţiile financiare necesare dezvoltării factoriale a modelului,

pentru fiecare din perioadele luate în calcul pentru investigaţie.
2. Se calculează indicatorii specifici modelului, având grijă ca informaţiile
financiare ce stau la baza calculelor să fie comparabile în timp.
3. Se dezvoltă factorial modelul urmărind logica economică şi se cuantifică
contribuţiile factorilor specifici de influenţă.
4. Se interpretează rezultatele urmărind stabilirea concluziilor generale,
explicarea modificărilor factorilor de influenţă specifici, stabilirea direcţiilor
de acţiune în perspectiva activităţii unităţii bancare.

Bibliografie
 Basno Cezar, Dardac Nicolae – Managent bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002,
 Borlea Sorin Nicolae – Analiza economico-financiară şi auditul financiar al instituţiilor
financiar-bancare din Romînia, Edit. Risoprint, Cluj Napoca, 200
 Hennie van Greuning, Sonja Brajovic Bratanovic – Analiza şi managementul riscului
bancar – The World Bank , Edit. Irecson, Bucureşti, 2004