SESIUNE Prof.univ.dr.

Serban Elena Claudia

ANALIZA INFORMAŢIILOR DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE BANCAR

ANALIZA RATELOR DE CHELTUIELI BANCARE

Corelatiile intre dinamica cheltuielilor bancare pe total si pe categorii poate fi urmarita

calculand ratele de rentabilitate specifice. Dinamica acestor rate va evidentia capacitatea
unitatii bancare de a atinge obiectivul de economicitate, care presupune obtinerea aceleeasi
unitati de venit cu un nivel mai mic al cheltuielii.

Situaţie de lucru - exemplu

Nr. Tip standard de rată Relaţie de calcul Valoare 

Crt. N- N
Rata cheltuielilor bancare chelt .bancare
R=  100
venit.bancare
Rata cheltuielilor cu dobânzile chelt .cu.dob.bancare
bancare R=  100
venit.din.dob.bancare
. Rata cheltuielilor cu chelt .cu.com.bancare
comisioanele si spezele R=  100
venit.din.com..bancare
bancare
.a Rata cheltuielilor .chelt .adm.
administrative R=  100
venit.bancare.
1.3.b Povara bancara .chelt .adm.
R=  100
marja.din.dob.bancare.
Rata cheltuielilor de personal chelt .cu. personalul
R=  100
venit.bancare.
Rata cheltuielilor cu chelt .cu.amortizarea
amortizarea R=  100
venit.bancare.
Rata altor chelt.administrative alte.chelt ..ad min .
R=  100
venit.bancare
Ratele de cheltuieli pot fi analizate factorial, acest tip de analiza fiind foarte relevant si
permitand managementului sa ia decizii fundamentate stiintific.

a. Rata cheltuielilor totale

b. Rata cheltuielilor specifice (pe categorii)

 SESIUNE Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

Rata cheltuielilor totale - model

chelt .bancare g i  rci

R=  100 =
venit.bancare 100

VI ch
Unde g i   100 , rci  i  100
VI VI

R  R1  R0
g i1  rci 0 g i0  rci 0
1. g i  
100 100

g i1  rci1 g i1  rci 0
2. rc i  
100 100

Conform acestui model, rata cheltuielilor bancare se modifica odata cu structura veniturilor,
respectiv odata cu ratele pe categorii de cheltuieli specific bancare. Astfel, atunci cand creste
ponderea veniturilor care se obtin cu o cheltuiala unitara mai mare decat media pe unitate
bancara, rata cheltuielilor bancare se modifica in sens nefavorabil economic, respectiv creste
cheltuiala bancara la 100 lei venituri bancare. Pe cale de consecinta, pentru performanta
activitatii bancare este indicat sa creasca ponderea veniturilor obtinute cu un nivel de
cheltuielii unitare mai mici decat media pe unitatea bancara.
Din punct de vedere al ratelor pe categorii de cheltuieli specifice, este indicat ca fiecare
dintre aceste rate sa scada in dinamica, aceasta insemnand o eficienta economica pe fiecare
nivel de cheltuiala specifica.

Rata cheltuielilor pe categorii de cheltuieli specific bancare – model

chelt .x.
Rata cheltuielilor x=  100
venit.bancare

R  R1  R0
Ch.x.0 Ch.x.0
1. Vi   100   100
V1 V0

Ch.x.1 Ch.x.0
2. Ch.x   100   100
V1 V1

Conform acestui model, rata cheltuielilor specific bancare se modifica odata cu nivelul
veniturilor bancare, respectiv odata cu nivelul cheltuielilor specific bancare. Pentru cresterea
performantei bancare este indicat ca nivelul de crestere al veniturilor bancare sa depaseasca
nivelul de crestere al cheltuielilor specific bancare.
 SESIUNE Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE ÎN

ACTIVITATEA BANCARĂ
Soldurile intermediare de gestiune arată modalitatea de formare a rezultatului unei
entităţi. Elementele din CPP sunt prezentate ţinând cont de derularea activităţilor
entităţii, astfel încât să reiasă treptele de formare a rezultatului activităţii.
Soldurile Intermediare de Gestiune (SIG) care reies din activitatea unei unităţi
bancare sunt:
1. Marja bancară (MB) care reprezintă diferenţa dintre veniturile din dobânzi
bancare şi cheltuielile din dobânzi bancare.
2. Rezultatul din operaţiuni diverse (ROD) reprezintă diferenţa dintre veniturile
din comisioane bancare şi cheltuielile din comisioane bancare.
3. Produsul net bancar (PNB) sau valoarea adăugată se obţine scăzând din
suma marjei nete bancare cu rezultatul din operaţiuni diverse cheltuielile
administrative de tip prestaţii externe, consumabile, utilităţi, etc. (alte cheltuieli
administrative si alte cheltuieli operationale).
4. Excedentul brut din activitatea bancara (EBE) care poate fi excedent sau
insuficienta brută se obţine scăzând din suma produsului net bancar
cheltuielile de personal şi impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate suportate
de bancă ca proprietar al unor clădiri, terenuri sau mijloace de transport.
5. Rezultatul curent sau bancar (RB) reprezintă diferenţa între suma
excedentului brut din activitatea bancara cu veniturile din operatiuni cu titluri si
venituri operationale şi deprecierile si amortizarile aferente imobilizarilor
bancare.
6. Rezultatul brut al exerciţiului (Rbex.) care reprezintă rezultatul bancar
corectat cu elemente nebancare.
7. Rezultatul net al exerciţiului (Rnex.) care reprezintă rezultatul bancar rămas
după prelevarea impozitului specific.

În structura SIG, primii 3 indicatori sunt indicatori care arată dimensiunea activităţii
bancare, în timp ce, ultimii , începând cu EBE, sunt indicatori care arată
rentabilitatea absolută a activităţii bancare.
MB este cel mai important indicator valoric. De dimensiunea sa şi de tendinţa sa
depind evoluţiile tuturor celorlalte performanţe bancare.
EBE reprezintă cash-flow-ul din activitatea de exploatare a activităţii bancare. Este
un indicator deosebit de relevant pentru managementul unităţii bancare.
O unitate bancară funcţionează eficient economic, dacă între SIG specifice au loc
următoarele corelaţii:
I
. MB  ROD. < I PNB.
Respectarea acestei corelaţii înseamnă că în structura sumei MB cu ROD scade
ponderea consumurilor de la terţi, cum sunt consumabilele, energia, apa,
combustibilul, prestaţiile externe, etc. Situaţia arată gestiunea corectă a relaţiilor cu
terţi, alegerea corectă a furnizorilor şi supravegherea consumurilor.

I PNB < I
EBE
Respectarea acestei corelaţii arată o scădere a ponderii cheltuielilor de personal,
respectiv a impozitelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate în structura PNB. Situaţia
apare când se duce o politică corectă de personal, iar materia impozabilă este
 SESIUNE Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

exploatată astfel încât să atragă în activitatea bancară un flux economic cel puţin
egal cu nivelul taxelor sau impozitelor suportate.

I RB < I EBE
Corelaţia se obţine atunci când ponderea cheltuielilor cu deprecierea si amortizarea
imobilizarilor bancare in totalul EBE scade, ceea ce inseamna o politica de investitii
eficienta.

I RB < IRbex
Situaţia apare când cheltuielile nebancare sunt nesemnificative ca volum sau au
tendinţa de a-şi diminua ponderea în RB.

I Rbex < I Rnex

Corelaţia aceasta arată o diminuare a fiscalităţii în domeniu. Este o corelaţie urmărită
de potenţialii investitori.

Analiza corelaţiilor între SIG ale activităţii unităţii bancare se face respectând
următoarele etape:
– Culegerea informaţiilor privind veniturile şi cheltuielile unităţii
bancare şi calculul SIG pe doi ani consecutivi, într-o situaţie de
lucru prezentată în anexa ;
– Calculul abaterii relative a SIG;
– Interpretarea rezultatelor cu aprofundarea analizei corespunzător
etapelor explicate la cheltuielile de personal, atunci când se
constată creşterea ponderii unei cheltuieli în dinamică;
– Stabilirea punctelor forte şi slabe în activitatea unităţii bancare;
– Stabilirea direcţiilor de acţiune în perspectivă

TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE SPECIFICE

DOMENIULUI BANCAR
Venituri Cheltuieli Sold intermediar de gestiune
Denumire Sumă ( ) Denumire Sumă (2) Denumire Sumă (3 -2)
N- N N- N N- N I
Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzi Marja bancară
bancare (010) bancare(020)
Venituri din comisioane Cheltuieli cu comisioane Rezultat din
( 4 ) ( 5 ) operaţiuni diverse

Marja netă bancară Consumuri provenind de Produsul net bancar

Rezultat din operaţiuni la terţi, respectiv alte
diverse cheltuieli administrative
Total Si alte cheltuieli
operationale, inclusiv cu
active neevaluate
Produsul net bancar Impozite, taxe, vărsăminte Excedent sau
asim. insuficienta bruta
Cheltuieli de personal din activitatea
Total bancara
 SESIUNE Prof.univ.dr. Serban Elena Claudia

Excedent sau insuficienta Deprecieri si amortizari Rezultatul curent

bruta bancara bancar
Venituri din operatiuni
cu titluri
Venituri operationale
Total
Rezultatul curent bancar Cheltuieli nebancare Rezultatul brut al
Venituri nebancare exercitiului
Total
Rezultatul brut al Impozit Rez. net al
exercitiului exerciţiului

Bibliografie
 Basno Cezar, Dardac Nicolae – Managent bancar, Editura Economică, Bucureşti,
2, pag. 207 –
 Borlea Sorin Nicolae – Analiza economico-financiară şi auditul financiar al instituţiilor
financiar-bancare din Romînia, Edit. Risoprint, Cluj Napoca, 9, pag. 174 -
 Hennie van Greuning, Sonja Brajovic Bratanovic – Analiza şi managementul riscului
bancar – The World Bank , Edit. Irecson, Bucureşti, 4, pag. 55-