Georgiana’ Madalina Leontescu Monica Mariana Dumitru feihan Aiser Curti Hasan Sinteze si grile de chimie organica ___ Teste generale de ~ biologie si chimie organica Editura Paralela 45Argument Lucraea de fat8 a fost elaborata oratd conform pr rormacie dorhduse ane Programel de admitere la Faculajle de Medicina fru elevilor de eu, eandig sen S9% canada acest acdsee een eee Jrexamen chim, donde ps tee earl de caliente ete ene inerine parte ucare theses aten Sl lbunlijesc il de pragtre alae pecitnn sti conc a bie nce cies ante dobinde de sleie adorei pretint lat, bine sistematizat principale basements Principalele clase de compus organic dar scapitolele fost tratat exhaustiv, conform programel scolare, dar are st aplcati tori considerand, in baza indelungatel cariere didactice, &insusirea ate fi posibilé fard numeroase exercii. In fiecare capitol -au inserat le, dar 5i probleme, cu rezolvari explicite. ic3 a chimiel organice nu po: 5140 de grile de chimie. Testele sun t realizate similar modelelor din subiectele date la examenele de ad- mitere la Medicina. In elaborarea te testelor-grild s-a respectat continutul manualelor de chimie organic& si biologie utilizate pentru pregatirea elevilor in liceu, precum si programa examenului de bacalaureat. Toate grilele si testele sunt insotite de réspunsuri la finalul lucrari Avem convingerea ca cititoril care vor acorda suficient timp si pasiune studiului temeinic al aces- tei lucrari vor fi recompensati prin senzatia de a fi invatat rational, nu prin memorare, bazele chimiei organice. Prin continutul ei teoretic, cartea se adreseaza si profesorilor de chimie din invatamantul liceal, pu- tnd fi utilizata ca instrument de lucru in activitate. Cu respect pentru toti cel care vor invata din aceasta carte, Autoarele Leontescu Georgiana profesor de chimie, Colegiul National,lendchita Vicdrescu’ Targoviste Dumitru Monica constanta profesor de chimie, Colegiul National Mircea cel Batran’ Reihan Aiser Curti Hasan ‘Tudor Arghezt’ Navodari profesor de biologie, Scoala GimnazialChimia organica este stiinta care studiaza: » compozitia « structura sirelatille dintre ele, « proprietatile substantelor Compusii organici se clasifica in: « Hidrocarburi - sunt compusi care contin doar atomi deCsideH * Compusi organici cu functiuni ~ sunt compusi care contin C,H sialte grupe functionale. Elementele organogene ~ sunt elementele chimice care formeaza compusii organici. Acestea pot fi: » Nemetale, in ordinea abundentei lor in compu: CH, 0, N, Cl, S, P, Br, |, F, Si + Metale, dintre care Fe, Mg si Cu se intalnesc mai des: Fe - in hemoglobina - pigmentul rosu din hematii Mg ~ in clorofila ~ pigmentul verde din frunze Cu. ~in hemocianine - pigmenti respiratori 1 .osink N \ y IQ weMoctoaind caororitt” eMociaNnd eww e sgt Fa Fein hemoobing, reent cesta in hemati oft ta Legaturile chimice prezente in compusii organici sunt: A. Covalente ‘ Legdrute covalente ~ sunt realizate prin suprapunerea orbitaliloratomici (OA) monoelectronici. ; e Ite criteri: 3turilor covalente se face dupa mal mul Clasificarea legaturilo eas pee apun: ~ * Dupa numarul de OA care se suprapun: = SNS (on) -triple A=B(orn)senerale de biologie schimie organica ce chime organica. Teste 9 esigi fe ntrepatrundere a OA: 4 srpatrundere coaxial a unor OA, pe directia ce uneste cele ecco ew; w- + Dupa modul dé ~ legaturi sigma (0) ~ OCC eee 53 OR ve ~ Jegaturi p(n) intrepatrundere lateral 2 2 orbital p cu axe paralele: Pe vertical. Totdeauna legatura x insofeste legatura c. fee) «+ Dups diferenta de electronegatvitate inte cei 2 atom) legaturile covalente se impart in: ouilore, daca AX, , # 0 (de obicel atomi diferit), Daca Az8, legatura este polara, cu & Satur C-H care este consideraté nepolar8 datorité diferente foarte mici de electro dintre C si — Nepolare, daca AX, = 0 (de obicei atomi identici) proprietatea atomilor unui element de a atrage electroni si de a forma Electronegativitatea gativi), variaza astte!: ~ in grupa creste de jos in sus ~ in perioada creste de la stanga la dreapta Polaritatea legaturilor realizate de atomul de carbon, in functie de electronegativitatea ele legat de C, variaza conform datelor din tabelul de mai jos: ui | 0,95 Na 0,90 080 10 15/18 20] 24 28 Rb Sr in Sn 080 10 15 47 k ca al ce As| se : sb| Te 18] 24 cs bo py ar | dale aes + Variatia energie’ de legatura pentru legal te ete 2 ‘gaturile covalente este: C=N>C > C=0> C=N>C=C>CF>C-O>C-C>C-C15 CB ct -Cl> C-Br> C1 Moleculele formate prin intermediul legaturi- lor covalente, pot fi: * molecule polare - care au_urmétoatele caracteristic = moment de dipol #0 — sunt formate din legaturi covalente polare — sunt asimetrice: H,O, HCl, NH,, HF, HBr, Hi, R-COOH, R-NH,+ molecule nepolare - care au wy ~ aumoment de dipol=9 - sunt formate din legaituri co ~ sunt formate din legaturi Legéturi covalente — coordinative a ~reali eect ~ unul este liber (care de obicel aie eee a2 rbocation, cation, ~ unul este dielectronic (detine o pereche de e- neparticipant) 4 | 4 + se hee 4 H Grupe functionale care contin legatur! coordi Tetraalchil at Nitro amoniu B. Legaturile ionice - se formeaza prin transfer de electroni intre elemente chimice intre care exist’ 0 diferenta de electronegativitate mai mare de 1,8 eV. Atomii care au primit ori au cedat electroni s- transformat in ioni (ionii sunt speci chimice care poarta sarcina electri ~ ionii pozitivi se numesc cation si se formeaza prin cedare de electroni; si se formeaza prin acceptare de electroni. ~ ionii negativi se numesc anioni atom de sodiu Exemple: * Acetiluri ale m + Alcoxizi alcalini: CH,O” N + Fenoxizi alcalini: CH.O” Na’ odie sou * Sal i lic; CH,COO-Na’acetat desodiu; site oe T(CH,),NI*Cl clorurd de tetrametilamontus ferna 2 (CH) 9 ———_—_—_—_—_—— etalelor alcaline si alcalino-pamantoase: Nav C=C Nav; (C=C) Cae; iat etoxid de sodiu; fenoxid de sodiu; * Saruri cuateitede chimie organicé. Teste generale de biologie sichimie teze sigrile de chiml sin idrati ai aminelor: R-NH,'Cls ° ' Sore acialor sulfonic $0, Na‘ alchilsulfonat de sodiu; ane a tsi re satfatior acl R-OSO, Na‘ alchilsufat de sod y 7m i. » Sruride arendiazoniu: C,H;-NeNI‘Ch clorurs de benzendiazoniu; ei 5 Far genatul de celuloza care are formula structural alaturaté. i Numarul de covalente (legaturi) pe care le pot , Ne legtul aga electron de electro cement | Wesieerae | ralate | neparticoent (F) i Corbonul 4 oat aml ent | 1 Oa Azotul 5 SD 2 PA 2 Oxigenul r , , sufal |eogetl ta ga I Bae | Halogen nz Te a = Electronii neparticipanti sunt acei electroni care nu participa la formarea legaturilor covalente. re tectron ise gisescin orbital i vafi La atomii hibridizati (0,N) electroni i hibrizi, in functie de de hibridizare. ibridizarea este un proces prin care orbitalii din substraturile s si p se contopesc si formeaza orbit hibrizi care au aceeasi forma si energie (sunt degenerat). Caracteristicile principale ale procesului de hibridizare sunt: 1. Numarul orbitalilor hibridizatiformati este egal cu numérul orbitalilor care au participat la hibridizare. 2. Orbital hibrizi sunt intotdeauna orbitali care au aceeasi energie si aceeasi forma, 3, Orbital hibrizirealizeaza o intrepatrundere mai mare in formarea legaturilor stabile, comparativ cu orbitali atomici,pur’, nehibridizati gf Oita ibis se rents in spat in anumite direct preferate pentru a forma un aranjament stabil. In functie de numarul orbitalilor de tip p participant la procesul de hibridizare, se disting trei tipuri de hibridizari: sp’, sp2, sp, care dau si geometria moleculei. Caracteristici ale atomilor hibridizati sdectass Geometrie Tip legaturi formate aa aud c , wm q Orbitalii hibrizi formeaza legai GON Tetraedricés meaza legaturi o sp? 1 orbital nehibridizat formeaza 1 GO,N — Trigonala legatura n Orbitali hibrizi formeazs legituri o 120° intre OH ‘90° intre ONH. sp . " 2 orbitali nehibridizayi formea; OSE eps: CN Digonali ~ Nolslup sion SSeS ment SNE sridde sidizarea sp Ge p al s sia unui orbital p cu formarea ‘Aceasta implicd combinarea unui orbit a doi orbitali hibrizi sp. Saal ‘ces dot orbital’ hibrizi formati sunt orienta ntr-un aranjamentlinlan.c unghiul de legatura de 180°, Orbitalii p ramasi nehibridizati vor fi perpendi- v culari si intre ei si pe orbitalii hibrizi. Pp Aum Chiatdechimie organic, Teste generale de biologie $i chime rgOnicd Sintezesigrile biagrama energetic’ a orbitalilor atomilor de C hibridizat: renfondamentls Widiaresp bias iiioresp? Interactille intermoleculare se stabilesc intre molecule, determina proprietatile fizice si pot fi: 1. Legaturi (sau punti) de hidrogen, care se stabilesc intre: = _unatom de H legat de O, N sau F (care au electronegativitate mare si volum mic); + opereche de electroni neparticipanti provenita de la un atom de O, N sau F Compusii care pot realiza legaturi de hidrogen sunt: H,O, NH,, HF, alcoolii (R-OH), aminele (R-NH, acizli carboxilici (R-COOH) etc. a H Puntile de hidrogen se reprezinta grafic cu o linie punc- | H tata trasata intre atomul de H si perechea de electroni ne-|** Jana participanti. >a a ‘i oe Prezenta legaturilor de hidrogen are drept consecinte: | H H H * cresterea punctului de fierbere; es] * asocierea moleculelor, ca in imaginea alaturat’; | © cresterea solubilitatiiin apa. Legaturile de hidrogen sunt prezente la compusiiaflati in stare lichida si solida. 2. Forte Van der Waals ~ se manifesta la compusii cu molecule polare si nepolare * forte dipol-aipol (Debye si Keesom) ~intte polii de semn contrar ai moleculelor polare. «forte de dispersie (London) - se stabilesc intre toate tipurile de molecule. Intre moleculele nepolare se stabilesc numai forte de dispersie. intre moleculele polare se stabilesc forte Van der Waals de dispersie si dipol-dipol (de exer carbonilici. ‘ mplulacondlripuri de catene de atomi de. Heterocatena reprezintg oom de C. aterisiamine secundare, teriagsy to Clasifcarea catenelon Ut Te Cres caresaule) ; (au cel ‘Aromatice au nucl Aciclice + Dupa forma: Ramificate Cucatena simpla Ciclice Cucatena laterala Tipuri de atomi de C Dupa numarul de covalente realizate cu alti atomi de C, acestia pot fi: © Nulari- nu realizeaza nicio covalenta cu alti atomi de C; « Primari - realizeaza o covalent cu un atom de C; + Secundari — realizeaza 2 covalente cu 1, 2 atomi de C; » Tertiari - realizeaza 3 covalente cu 1, 2 sau 3 atomi de C; * Cuaternari - realizeaza 4 covalente cu alti atomi de C. H. i \ iw H CH; = H a oe HC / \ HC’ ‘CH, id 3 i seandar Cerin euteat ular (primar Din istoricul chimiei OFg9nice 05 teoria forel vitale conform careiasubstanfele organice sunt « JJ. Berzelius a elaborat in anul 180 5 formate doar in organismul plantelor si animalelor gs «© F Wohler (1828) 2 realizat prima sinteza ae as tea de a transforma prin incalzire azotatul es use Reactis astoptata: AGOCN +NH,CI>NHOCT SA age Reactia obtinuta: AGOCN + NH,CI> #1 2 us organic din compusi anorganici,inincerca- tul de Ag in cianat de amoniu: Bie organic snerale de biologie sichirl sinteze ignite de chime organic. Teste gene coal studiul unui compus organic parcurge urmat ; Mee Eo pe cferena des ane © cristalzare, se a . 2 pe ae telor unui amestec intr-un solvent oa pi Sturata, prin racire se obtincristale pure. i a ‘sublimare, se aplica la ‘amestecuri ce contin substante cu propri¢ ~ iod (compus anorganic); ~ acid benzoic (si ceilalti acizi aromatic); = naftalind. distlare, se aplic’ la amestecul L,-L, omogen, cu condi > extracte cu solventiselectivi se aplicd la amestecul L,-L, omogen, pentru L, jetatea de a sublima: ca pf, # pif, cu cel putin 20°C daci se pot selecta solve Amestec de doud lide | mate oro salle, ‘ares mich itatea unor constante fizice. Puritatea compusului chimic se verificd prin invari Daca se cere ordinea distilérii unor compusi dintr-un amestec, acestia se ordoneaza crescator dupa pur tul de fierbere. calitativa —» se identifica elementele B. Analiza elemental ™, (identificarea hidrogenului) ~ soluiebazic: NaOH, KOH, Ca(OH), Ba( OH), ~ absoabe CO, conform reactiel: €O,+ Ca(OH),—» Caco, |+H,0 oe Observatie. Solutia se tulburé la trecerea CO, datorita formar de Caco. Precipitatul ab se itreaza, se usucd, se céntareste — m. (identificarea carb ___Oxigenul poate fi absorbit din amestecurlle gazoase cu pirogalol, Dosen nt intre masa probe si masa celorlalte elemente(C, H, ..) “Pozarea lui se face prin diferent 4proba IN, X,5,...) +Na belies a Solutie Lasaigne care contine: NaCN, N Se filtreazs To tioned Se aciduleaza cu acid azotic peterminarea elementelor din solutia Lasaigne: Forma (ere Reactly | | Reactin chi segaseste | ie {ian sera onsuturs | (cy, (NaS + « cocooype | NBS +A COO 5 204; <0 ppnepru BP de PES se eas eu = |_NS+(€H4-C00,P>—> Posts 2ch,-cooH eves oer : =e 6 Ding 30 Sterio8 hae 280, NaOH, | NaCN + FeS0,+ a F505 MOH. NaN FeS0,rNb0H 1H0+0,+150.-> | ppatnrade | UpdeFlfecnasetrent= nFe,Fe(CN),), Fe, ised a al , DinmFe FIM $66 ae anal Je aX ees, se wc NaX-+AGNO,—> NaNO, + AaK oe Abed nene| Scene al Ding deter ° eben pee fa identificarea azotului si care nu foloseste solutie Lasaigne este rin dezag ‘mangan, cand se fomeazi oxizi de azot. in faza gazoass, fu reactivul Griess, care este un amestec de: rol care nol eerily A sulfanilat de Na; ~ a-naftilamina/ alcool etilic. n urma reactiel se observa api aritia unei unei pete de culoare rosie pe hartia de filtru imbibata cu reactiv. srute (FB) din datele analizei elementale cantitative C. Determinarea formul Formula brutd arata: - identitatea elementelor; = raportul atomic dintre elemente exprimat prin numere intregh. \ta ca m,% sau v. Jement organogen in 100 parti substanta organica. Datele culese din analiza elementala se pot prezent cota de participare a unui el parcurgand urmatoarele etape: fiecdrui element la masele lor atomice; impart la cel mai mic dintre ele; onenti. Formula procentual: Din acestea se determina FB, © se impart valorile corespunzatoare « rezultatele, cu minim 3 zecimale, se « rezultatele reprezint’ raportul numeric dintre atom comp oleculare (FM) din formula bruta (natura) elementelor ilor din molecula | formulei brute. D. Determinarea formulei m Formula moleculara arata: -identitatea — numarul real al atom Este identica cu formula bruta sau este un multiplu intreg al alcula cu relatia: Numérul de atomi se poate : Nratomi =% M/A, : i tomica a elementului; { peri ve care se gaseste elementul in cOmPUS: Mz masa molaré a compusull a 15ste generale de biologie si chi sintee signe de chimie organic Te pentru determinarea FM este nevole de: ra (notata cup sau M) masa molard(notatacuseu My _ ayy as face di Determinarea masei molare se poate ‘= vaT; pV = TT; pH = PRT " oe ccuatia destare: pV =VRT; pV = (mv/H)R eons Ce: yin densitatile relative ale unor gaze: dy [ty XMMPIU aor se we; y Din densitatea in condi normale: 1= pm (Yim = 22,4 Umol) n v TV, Y Din numarul de moli: v= me woe Validarea formulei moleculare (demonstrm C8 formula apartine unui compus real chivalenta), care trebule sa fie 20, numér intreg: Jor), care trebuie sa fie numar par. ,0.N,X,,formulele de calcul pentru cele ‘© NE, (nesaturarea e © 5, (suma covalente Pentru un compus cu formula molecular’ CH, sunt: Nec2at2-btd-e, 5 -gatb+2c4+3dte wy | n,=numér de atomi ai unui element, v,= valenta elem ) Cunoscand N.E. se poate s wula generala a unei hidrocarburi: C,Hy,,2-2ne* F. Identificarea formulei structurale asociata unei formule moleculare Formula structurald aratd: ~ identitatea elementelor; — numarul real al atomilor dintr-o molecul8; ~ modul de legare al atomilor; ~ succesiunea legarii atomilor in molecula organi — locul ocupat de o grups functionala sau o legatura multipla. Relatiile dintre valoarea NE $i structura unui compus organic sunt prezentate in tabelul de mai j Valoarea. Clasade —--Denumirea | re 5 js NE. compusi—_clasei Tip catena Tipuri de legaturi can de ey i —_deschisé | _Doarlegaturio nea nesaturayi | *uChene Tle L i eee gatura n, aturi | Alifatici saturati_|Cicloalcani ae isan | Alifatici 2 Doar legaturi o | pesmtrayi | Maine deschiss | _2legaturin, in 2 legaturi duble,restul | 2 | Alifetici | | Baa —__legaituri ‘se Alifatci : if a lent he if | enbeta Cicloalchene |_Inchiss, cuun ciclu D ota 45,6 T Aromatice ae oar egaturd n fee fiononibeleara Arene Inchisé, un ciclu Reta ee | ! Bact, nel aromat a. | Atomatice hase) Wncishimal mate | ans *legtturio polinucleare | cicluri Inel ar 8 _Inelaromatic + legaturi g 16Formula structuralé poate fi; * Pland: “Lewis ~ araté numérul ele, troni Bi lor pusi in comun; HOES ay HOW _ de proiectie - de proiectie - reprezinté legaturile chimice prin in _t ni ~ condensate sau Graf. hoe et SAN HH spatiata * tad al patiald - de configuratie, prezintd orientarea reala in spatiu a legaturilor. ‘ lor. Aw wall Prin anali 1 i fee a sierra ae substanfe organice care confine C, H si O, s-a determinat formula el procentull OI H si restul O. S8 se determine formula moleculara, NE si o formula |, stiind c4 masa ei moleculara este egal cu 90 g/mol si are caten’ aciclic. Rezolvare: Se determina% O: 100 ~ (40 + 6,67) = 53,33% O. 40 12 Se stabileste formula brut, impartind rezultatele anterioare la cel mai mi C1 atom; H: 2 atomi; O: 1 atom —> Formula bruta (CH,0),. 10 se stabileste numarul de atomi-gram din 100 g substanté: ic numar: Se afla formula moleculara, determinand n: n= we Formula moleculara (CH,0), > CsH.Os 2 acd are catend aciclicd si NE = 1, atunci prezinté 0 legatura m. moleculara si o formula structurala £=2 are w= 68 9/mol-Stabileste formula e 2.0 hidrocarbura cu N n 3 aciclica ramificata. posibila, stiind c& are caten Rezolvare: Se scrie formula genera Se determina valoarea | Formula molecular’: CHs Formula structural: | H,6==¢—G— NE=2>CHan-2 lecular’: Hydrocaroua 5 arburii CU 8 a hidroe =14n-2= 68> 14n=79 N=. lui n folosind masa ™ CH2 CH3UNO HE Vitae himie organicd. Teste generale de biologie si chimie organic 3, Un alcool monohidroxilic saturat (C,H,,,.0) are densitatea vaporilor sai fata de aer egala cu; se determine formula moleculara si doud formule structurale posibile. Joseste formula generala a unui alcool din aceasta clasa: C,H,,,,0. ‘e determina masa molara din densitatea relativa: d,., = Hjcoo/28/9 > Hycoa = 2,56 * 28,9 = 74, rmind valoarea lui n: Uy...) = 12n + 2n +2 + 16 = 74 g/mol > 14n = 56 > n=4. mula molecular’: C,H,,0.Proprietatea unor compusi de a ave: « aceeasi formuls molecular: in functie de elementul structural diferential se disting: ~ de functiune (contin in molecula grupe functionale diferite care apartin unor clase de substante diferite):alchene /cicloalcani, alcooli/ eteri etc. = de catend (difera prin forma catenei: liniar’/ramificata: butan / izobu- 1.1zomeri de constitu tan, n-pentan / neopentan 2.Stereoizomeri lzomeri de functiune ~ de pozitie (diferd prin pozitia unei grupe functionale): 1-butena / 2-bu- tena = de compensatie(difera prin dimensiunea radicalilor legati de un hete- ti diferite roatom) = tautomeri(difera prin pozitia unui atom de hidrogen sia unei legatur pi) — de conformatie - se obtin prin rotatia substituentilor in jurul legaturii simple {eclipsata - intercalaté, la alcani) = enantiomeri ~ stereoizomeri nesuperpozabili care se afla nul fat de celalalt in relatia obiectimagine in oglind’ =deconfiguratie~ _(dextrogir si levogir) ~ diasteregizomeri— stereoizomer in care distantele dintre atomii nelegati direct intre ei difera de la un izomer la altul — geometrici prezint& aranjamente diferite ale atomilor fat de un plan de referinta al moleculei; (_ polichirali: diastereoizomeri cu mai multe centre de chiralitate. » Alchene - cicloalcani H,C=CH-CH,~CH, sidobutan * Alcadiene -cicloalchene - alchine HC=C-CH,—CH, H,C-C=C-CH, H,C=C=CH-CH, — Pp cus Dao H,C=HC-CH=CH, HsC aleadiene Aidoalchene 19ile de chime organ te geere ill NT TSO sari de chile stegene Sinteze = Acooll~eteri H,c-—CHr-OH “« Aciziesteri-hidroxialdehi HO—CH,—CH=" Ho Hjc—COOH | ° | | see | stents] + Aminoacizi-nitroalcani HjC—CH,—O—N=0 H,C—CH2—NO, rile etl H.N—CH)—COOH | + Compusicarbonilci- alcool cilici- alco inesaturati- eter ciclici- eteri nesaturagi ———- Heo 2 l| | jhe: -CH—CH2—-OH | pasa allie | eer] bes ‘CH—O—CHs | tier 1 2-peplenon Hyc—¢——CHy | i aime Izomeri de pozitie - apar ca urmare a pozitiei diferi 1 legaturl auth sdecierae pozitiei diferite a une’ legaturi multiple sau a unei gistereoizomeri de conformatie Dacé prive; 7 rivesti atomul de C din H fald, nu se vede nicicel din spate $i nici substituentil acestuia, Daca privesti atomul de C di ; my in fata, se vad atat substituentii aces- tuia, cat si ai atomului de C aflat in Izomeri optici Polar Vascasoul optic “vaane ung dere; anil deta apts) Caracteristici ale enantiomerilor: «Se pot recunoaste prin prezenta unui atom de Casimetric sau C chiral in molecula unui compus organic. Casimetrie ~ se noteaza cu C*; «se recunoaste prin neidentitatea celor 4 substituent X#VeZeW; ~ are, prin conventie, 2 § (sinister), determinate de sensul in care sc — nu participa la legatura dubls; ~ nu face parte dintr-un ciclu aromatic; dou’ configurati: R (rectus) $1 -ade prioritatea substituentissinteze sigtile de chimie organica. Teste: generale de biologie si chimle organicd + senoteazd cu: ~ dsau (+) pentru enantiomerul dextrogir, cel care roteste pla~ a nul luminii polarizate spre dreapta; ‘ — sau (-) pentru enantiomerul levogir, cel care roteste planul ne luminii polarizate spre stanga; bs « diferdintreeiprin sensul de rotatie al planuluiluminii polarizate; * se comporta ca obiectul cu imaginea in oglinda, adica sunt ne- superpozabili (= nu se sprapun prin translafie); ‘mee + se eprezinté prin: formule de configuratie; cl wy; ‘ Br a. comp Reguli de reprezentare,transformarea formulei de configuratie in formula Fischer: - C* este central — vertical sunt substituentil orientati in plan siin spate ~ orizontal sunt substituentii orientati in fata, spre privitor. Se priveste modelul structural din pozitie opusa substituentul curg ceilalti substituenti in ordinea descrescatoare a prioritatii lor ( atomice Zale atomilor legati direct de C*). Pak DN, a Gis ui cu prioritatea cea mai micd si se pa (ordinea descrescatoare a numer CaCl No VL gue Cm i HW ‘ol17 cfr OH anges confguratie a i . COOH | HOOC | seas iy ; (addict “md Hows i ‘CHs | OH | HO, fe id i Proprietatile enantiomerilor: * au proprietati chimice identice * proprietatile fizice: ~ unele sunt identice: densitate, p.t., pf; - altele sunt diferite: mirosul; in cazul moleculelor care au miros esti doar dintre enantiomeri ocupé acei centri ai recep- ret se pottiveste ca forma si geometrie, Acest meca- lumeste recunoastere chirala si are un rol important in iochi oa HC Procesele biochimice sin modul de actiune al medicamentelor. BC” Sch, Hc eimonen cu miras ee Simonen cu 22 —_— La»,«+ activitatea optic’ = rotag 2 amestecul racemic = a culare, adica: 8 planului Mester de 3 onl polarizate; zomeri optic (d gi) a. ‘ aa Ste opticin In compensare interm Exemple de compusi naturall optic-activi Sigua ~ Aminoaciai:cisteina (), alanina (a); a D-fructoza (1); i a D-glucoza (d); ~ zaharoza (d); solutia de zaharoza (I). =H eno a compusi polichirali - sunt diaste Sy «, Mezoformaleste stricta ce Care nu sunt enantiomert intre ei, desi au atomide ct. compensare intramolecular ‘multi C* si plan de simetrie, si care este optic inactiva prin. » Cu2C* siplan de simetrie. Are 1 forma mezo $12 enantiom: : COOH HOOC ee | aa OH Ho—ct_ lor | HO—C—H H—¢*_on — (ar COOH COOH acids) tate ei) tari acdmertrtic (oom deta) (ormatew) - Cu3C*siplan de simetrie, Are 2 forme mezo si 2 enantiomeri (1 Pereche). 2.2 forme mero sl 2 gnantigmerlih Refs sia TO seae. HO. 0 | I H—CLOH Ho—ChH be lx Gime aecs HO-CLH Ho—CLH H—Ghon C oon 0% ~oH speed de enim me mmezo as si dizaharidelor reprezentate cu formula de perspectiva i care se noteazi cu asi. le prin configuratia unui singurC*. b. Anomerii - sunt structuri ale mono- eg Haworth, la care difera pozitia grupel “OH ieaic i c. Epimerii -sunt monozaharide care iferaSintezesignilede chime organica, Teste generale de bologlesichimie organica ‘zomeri geometrci= sunt clastereoizomei care prezinta poziti dferit ie unor substit an dee ysturd dubla, sau planul ciclului. tun plan de referints al molecule’ (care poate fi leg: Pee ila de existent a izomerilor geometrcl este ca fiecare atom de carbon partic tura dubla sé aibé cei doi substituenti diferiti intre ei 1. aeb La izomerul eis - grupele identice sunt situate de aceeas! parte a planului legaturin (sau planul ciclului) La izomerul trans ~ grupele identice sunt situate de o parte side alta a planului legaturi m (sau planul ciclului) Exemplu: H ts H am 2 ted enters haddnceprpan 2. asbzced In cazul alchenelor cu patru substituenti diferiti la atomii de carbon din dubla legatura, pentru desemnarea izomerilor geometrici se folosesc notatiile Z-E in loc de cis-trans. Z- zusammen — in limba germana inseamna impreuna (similar cu cis); E~ entgegen — in limba germana inseamna opus (similar cu trans). Identificarea izomerilor Z siE © pentru fiecare substituent se stabileste numarul de ordine (Z) al atomului care se leaga atomul de carbon participant la legatura dubla; * se stabileste prioritatea substituentilor (ordinea descrescatoare a lui Z); se aleg ca pereche de referinté substituentii cu aceeasi prioritate de la fiecare atom de carbon: ~ daca acestia se gasesc de aceeasi parte a planului — izomerul Z; ~ daca sunt de o parte si de alta a planului — izomerul E. irtate mare / iota mare Private mare or hd rotate mi toner? inca / \vea izomer E 1 | zs CCIF 1-cloro-1-fluoropropena cl -H(Z=1) c a ef 2 Exemplu: CH,-CH | F(Z=9) C—O, l(2=17) / it F 1-doro--fuoropropens, 24 th a3, azbsiazc Exemplt:1,2-dicloropropeng trans) Le tort ee cu structurile alaturate, entru stabilirea prioritati substitue i Bec, se compara al doilea rand de wioniceane jtomii legati direct de C, sunt identici, iy jn cazul substituentului CH. In exalt |, avem 3 legi- in cazul substituentului -CH,-c1 H, legaturi C-H si o legatura C-C (Z. ale acest substituent are prioritate fata de ~CH, campus cre au 51 egtur bl ca conti rane vor evea 4 stereoicora i iaaagnnalal 1 Ho GH=oD{CA-ch, trans ie Centrul de stereoizomerie poate fi * unatom de C*; © olegatura dubla cu configuratie cis-trans. P is trans Decalina prezinta izomeri geometric: 2sImportanta enantiomeritor Proprietatile biologict dintre enantiomeri si numai acesta poate indeplini functiile biologic rietate. icamentelor cu struc 18 numai unul dintre en« aceasta proprietate. In cazul medicamentelor cu structuré chiral celalalt este inactiv sau chiar foarte daundtor. Daca un medicar nea beneficd asupra organismului, extras dintr-o planta, el contine doar enantiomerul cu actiune b de obicei, un amestec racemic al celor doi enantiomeri. HC | (5)(+)-Ibuprofen * Sin: Dexibuprofen; * _actiune analgezica si antiinflamatoare intensa; + toxicitate gastricd redusa inteze s gril de chimie organicd. Teste generale de biologie si chimle organic ale enantiomerilor sunt mult diferite. In compusii naturali apare ran CHy | CH CH ° HC ‘e normale. Celélalt enanti jantiomeri eneficé, iar daca este sintetizat, (R)-(-)4buprofen inactiv. (5)+)-Ketoprofen * Sin: Dexketoprofen; * _actiune analgezica si antiinflamatoare | intensa; * toxicitate gastricd redusa, OH | serra ON’ HO~ ci Ng Cloramfenicol * (RR) antibiotic) | * (5,$)~inactiv 9 CH, OH ° ee A. Se (R){-)-Ketoprofen inactiv; toxicitate gastrica crescuta. Hc nn OH Etambutol * SS) tuberculostatic; RR) - provoaca orbireCapitolul 3 odkisy CLASIFICAREA COMPUSILOR ORGANIC! — Hidrocarburi a ipa natura legaturilor chimice: om 1. Alifatice a) Saturate aciclice alcani, conti i, tin doar legaturi simple C-« Hy Soom secon sgn ska tere (contin o legatura dubla C=C }; Formula generala C,H;./ - te (contin dous legaturi duble C=C); Formula generala CH, E aromatice See ~alchine (contin o legatura tripla C = C); Formula general C,H, in. unul sau mai multe nuclee benzenice; Formula general CH ..2.296 Dups tipul catenel: 1, Aciclice ~ au catene deschise, liniare sau ramificate; 2. Ciclice — au catene inchise. 11. Compusi organici cu functiuni sunt compusi organici ce contin una sau mai multe grupe funcgionale. Grupa fun ogrupare de atomi sau o legatura multipla, care imprima proprietatile fizice sic \cfionald este un e ale substantei. Dupé natura atomilor pe care ii contin, grupele functionale pot fi: ‘Omogene: legaturi duble ~C=C- si legaturi triple ~C=C- Eterogene: atomi specifici (-F, ~Cl, -Br, -1), grupe de atomi (OH, -COOH, -NH,). Valenta grupei functionale arat numarul de atomi de hidrogen de la un atom de carbon inlocultide roatomi (halogen, oxigen, azot) care formeazé grupa functionals. pupa valenta grupei functionale, compusii organici cu functiuni se clasific8 astfel: ‘A. Compusi organici cu grupe functionale simple 1. Compusi organici cu grupe functionale monovalente (sunt acele ru 1uratom de H din hidrocarbura corespunzatoare) 2) Compusi halogenati: R-X, unde X este -F, ~Cl, -Brsau-1 (CH,-CH,-Cl cloroetan); ) Compusihidroxilici: ~ alcooli R- OH (CH,- OH metanol); ~ fenoli Ar- OH (C,H,- OH fenol); 0) Amine: R-NH, (CH,-CH,~ NH, etanamina); 4) Nitroderivati: R-NO, (CH,-CH,-NO, nitroetan); @) Eteri: R-O-R ( CH,-O-CH, dimetileten) 2. Compusi organici cu grupe functionale diva le H din hidrocarbura corespunzatoare) a) Aldehide: R-CH=0 (CH,-CH b) Cetone: R-C=0 (CH,-C=O propanoné) 1 pe care substituie un lente (sunt acele grupe care substituie doi atomi |=0 etanal);Sinteze si grile de chimie organica. Teste generale de biologie $1 chimie organica 3. Compusi organic cu grupe functionale trivalente (sunt acele grupe care de H din hidrocarbura corespunzatoare) 4 a) Compusi carboxilici: R-COOH (CH,-COOH, acid etanoic); ; ) Derivati functionali ai acizilor carboxilici: esteri, amide, nitrli, cloruri acide, ant B. Compusi organici cu grupe functionale mixte Sunt compusi care contin doua sau mai multe grupe functionale diferite. Exemple: — Aminoacizi, contin grupe amino (—NH,) si grupe carboxil (—COOH); ~ Hidroxiacizi, contin grupe hidroxil (—OH ) si grupe carboxil (—COOH), (acid salicilic, = Oxoacizi, contin gupa carbonil Coo) si grupe carboxil (COOH), (acid piruvic); —Zaharide, contin mai multe grupe hidroxil (—OH ) si o grup carbonil (—C=0). Pozitiile atomilor de C pe catena fata de o grupa functionala se pot denumi cu litere grecesti: nv e 6 y Ba C-=C-C=GUGueHesA de A = X, -OH, -NH., -NO,, -C=O," ‘Aciiterea la Fatultaiea do MOSER Capitolul 4 = aicanil sunt hidrocarburi: NE=0 unde n= numar de © alifatice; « aciclice; saturate care contin doar legaturi simple C—C 51 C—H, atomi de C. Nomenclatura, Serie omoloaga ii patru termeni au denumiri specifice (uzuale). Uimatoril termeni se denumesc prin adaugarea sufixului an la cuvantul grecesc care exprima numarul atomilor de carbon din molecula, n=1 CH, metan etan CH,-CH, Propan — CH,-CH,-CH, Hy, butan —CH,~(CH,),-CH, (incepaind de la acest termen apare izomerie de catena) 4 2 pentan — CH,-(CH,),-CH, hexan —CH,-(CH,),-CH, heptan (incepand de la acest termen apare izomerie optic’) octan nonan decan undecan... eicosan msc 3 Seria omoloaga a alcanilor cuprinde termeni care se diferentiaza prin gruparea metilen (-CH,-),numita ie de omolog. : Exemplu: butanul este omologul inferior al pentanului si omologul superior al propanulul ‘Alcanii cu catend liniard se numesc normal alcani (n-alcani), iar cei cu catena ramificata se numese izoaleani, Structura alcanilor © atomiide C sunt hibridizati sp’: unghiul dintre legaturile simple este de \ 109°28’, - valentele atomului de carbon sunt orientate jin spatiu dupa varfurile unui tetraedru regu- a edrica lat, realizeaza simetrie tetraec rene u mai mult de trei atom! de © catenele alcanilor ¢ nu de oe Carbon in moleculd au o structurd in forma Seef (| Sit tere ile de chimle organic Teste generale de ‘biologi ! legatura C- Sa A. - jimea le turii C-C este de 1 egatura C-Hare lungimea de 1,094 A. ‘alcanil au molecule spatiale. in jurul acestela, radical sunt spect chimice rezultate prin indepartarea unuia sau'mal multor atomi de hid molecula unei hidrocarburi. ups numarulatomior de hidrogen indepartati,radicalii sunt: monovalent, divalenj, trivalenti. Dehumitea radicailor se obtine inlocuind sufixului-an din numele alcanilor cu-iHlen(iliden),-In sunt instabili, nu pot exista in stare liber; contin un orbital monoelectronic; * se pot nota -CH, sau -CH,. Denumirile radicalilor de la primi cinci termeni ai alcanilor [“‘Aleanut | Denumirea | Radicalul monovalent | Denumirea Radicalul divalent cH, mewn |cHy ett |-CH,- cH,-ch, tan efi HC. CH; Ee ee Foran Hb a bt, ta iC, CH, radicali divalenti: izopropil oe W125 1 ae 4 HC Pad rau cu ou, | butan Hears 22H: < 6a tadicali, sect foo ee StH tanta geet‘Admiterea la Facultatea de Medicing trobia | CH, izobutan, oom 7m } } 1 eal van | yy wits | Wo tertburit Hse" cH + al | } | Hy neopentan ied Ton, oN |, neopents { irae mse : be oH foe : ri HS | ne Ten, | tu, mirea n-aleanilor $i izoaleanitor r-alcanii au sufixul ,an* [zoalcanli se denumesc respectand urmatoarele regu: ~ se alege drept catend de baza (catena principala) cel mal lung lan de atomi de C;dac& exists dous catene cu acelasi numar de atomi de carbon, se considers catens de baz aceea care confine cele mai multe ramificatii ~ se evidentiazé ramificatill, ca radicali grefati pe catena pr ~ senumeroteazé catena principalé astfe| tii sd fie cea mai mica; ~ se citesc radicalii in ordine alfabetica, precizandu-se: pozitia acestora (prin cifre arabe) si numa- rul acestora (prin prefixele: di, tr, tetra); - se denumeste catena cea mai lung’. Se pot folosi si alte prefixe: - ,neo” pentru catena cu 2 radicali metil pe C; cipala; \cat Suma indicilor atomilor de C care prezinta ramifica- ~ ,izo" pentru catena cu un radical metil pe: CHs 2 metibtan saul pstan lzomerie: + decatena Izomeria de cé catenei) si apare de lan24. - izomerii de catena ai alcanil i ~alcanii cu catené liniara se mai numesc n-al ‘tend este determinat’ de pozitia diferita a atomilor de carbon in catend (ramificarea lor se numesc izoalcani; ani (normal alcani). Exemple: C)H,,~ 2 izomeri HyC—CH,-CH;-CHs HsC—— FHCs r-butan GHs 2:metiropan(aabutan)GHan3 omer —cn goes CHa CHa OM 5 — ‘sizomeri n-hexan : gizomerl H,,— 18 izomert Hy, 35 izomeri ty one ri ; —incepand de la C7. * SCH HC’ Hs sme cgenareactalticl (ND la alchene® CHa HC Hans + hidrogenarea cata Capa 2H, CHa + hidrogenarea catait Hana + 2H, —-CoHonea + hidroliza carburii de Al pentru obtinerea metanului ALC, + 12H, 3CH, + 4AI(0H), * hidroliza compusilor organomagnezieni/ eter anhidru: C Hones -MQX + HOH —+ C,H,,,.-+ MgXOH, Proprietati fizice Natura legaturilor intra si intermoleculare Proprietatile fizice sunt determinate de taria fortelor intermoleculare, care la randul lor depind de structura chimica. Datorité diferentei mici de electronegativitate intre atomil de carbon si hidro- gen, alcanii au molecule nepolare, Intre moleculelenepolare ale alcanilor se exerci- '8 forte slabe de ti van der Waals de disperse), Tarla fortelor intermoleculare scade in ordinea: unti de hidrogen > forte van der Waals forte van der Waals de disperse. ae de agregare in conditii standard (la * alcaniic,-c, Pentanul are p; (Ni totald la diene: aalchinelor/Ni: 5! Neopentanul sunt, '9az05| (ne- 14°C si este gaz); 32 2-metiipentan: 3 * CC, sunt iad * delaC,, sunt solzi fates de topire si fierbere — ie peraturi de fierbere si topire scazute tn cualte clase de substante organice. Punctele de fierbere si topire © cresc cu masa moleculars (cu numarulul milor de C); 2 ~ scad cu ramificarea catenei; = scad cu cresterea numérului de ramificatii; ~ scad cu apropierea ramificatiei de margine! catenei. Exemple: n-pentan > izopentan > neopentan $36 428°C +. 90C n-pentan > n-butan > propan > etan > m PA 436°C -0,5°C 42°C -899C 162 tzoalcanii cu doi radicali la acelasi atom d bon sau cu ramificarea spre marginea cate Punctele de fierbere cele mai mici, Exemplu: 2,2-dimetilbutan < 2,3-dimetill +49,79C PE Solubilitatea * Alcanii se dizol va in solventi n (benzen, toluen, tetracloruns Ye carb loroform), deoarece au molecu Sunt miscibili cu acesti amestecuri omogen * Alcaniinuse dizolva ina este solvent polar. Alcan CU apa, formeazs aDensitate: ae — ‘BON Hay : sulf, numite mercaptar mires (sunt inodo + sAlueabioin & <1 us stitial proprietati chimice Alcanil se mai numesc par a rafine, de tatea redusd in conditii obisnuite, ‘eoarece denumire ffir : 2, ae pa alcani, po anilor au locin conditii energice. 1. reactil care au loc cu scindarea | le 2 reactii care au loc cu scindarea | le tf ‘grupate in functie de tipul de legatura care se scindea- gaturii C-H: substit stitutia, oxidarea, trl CC: cracarea, nomezarea, sae A. Reactia de substitutie es te deinlocuire te caracteristica substantelor cu legaturi simple; Jein este 0 reactie! 7 unui atom de H din molecula alcanilor, cu un m ionala di ula reactantului: Icanilor, cu un atom sau o grupa functi in molect be AB ae rcs cree Reactia de halogenare rey 4 cf prezinta procesul chit i atomi loge molecu unutlean, prin subst Shine ain cre se Reactanti: Clorul si bromul. Fluorul x t i l. si iodul nu pot reactiona direct Condigii - |a lumina (fotochimic) sau prin incalzire la 300-500°C. Say Sa Clorurarea metanului conduce la un amestec de compusi mono $i policlorurati. | +Cl,(hv) +CL{hv) +C1 a Lf (hy) +01,{tv) | spor CHSC! Her CHCl sper CHC Hor, OO 3 ind de la metat \da scrierea reactiilor por in probleme se recomant monoclorurare CH, + Cl,> CH,CI+HCl CH,+2Cl, + CH,CI, + 2H! diclorurare CH, + 3Cl,—> CHCl, +3HCI__triclorurare CH,+ 4Cl, > CCl, + 4HCI tetraclorurare Hit Ar nah coa eas le reacti ura de metil - agent frigorific, solvent; 4 de metilen — solvent, agent frigorific; _ anestezic, narcotic, solvent: ~ solvent, ignifug (utilizat la stinge Utilizari ale produsilor 4 CH,CI- clorometan, clor CH,Cl, - diclorometan, cloruré CHCI, - triclorometan, cloroform - 2 CCI, - tetraclorometan, tetraclorura de carbon rea incendiilor).sinteze sare de chimie organic, Teste generate de biologie sichimle organic clorurarea etanulul: CHj~CH, + Cl, > CH,~CH,-Cl-+ HCL on cloroetan (clorura de etil, kelen) ~ anestezic hsest js a halogenarea alcanilorcu n 23, Intotdeauna se obtine un amestec de compusi in care X se g&ses in rte os i catene in foncle de ature halogen fectmate stonoloe Meare poste substitult, i care varazd in ordinea H-Cterjiar > HC secundar> HC primar ‘Monoclorurarea propanului conduce la doi compusi monchalogenati zomeri de pozitie- 2CHs-CHs-CH, + 2ci, hY_ CHe-CHy—cH, 4 CHs-CH—CH; + 2HC! j cry wc vce a 3 diferite). "oropropan i -oropropan srt omed dep ou ops Po + Procenulincavesegisstefecreomerseposteclclscureaie: 08 yeaa rg cy soa AO ee eiyesrras ape inyatr as xaty unde: _x=nt.de atomi de H legati de atomi de C y=nr.de atomi de Hlegati de atomi de Cr nr. de atomi de H legati de atom de Cyn, reat Gi Sedu recive sletomio de CH Ho» RCH HRCA AS: * Deoarece clorul este mai reactiy, jar bromul mai putin reactiv, {985i totdeauna: Rel [ ~compusiclorurat cu Clin toate pozitille posible; = compu bromurscoBrpe tert sau secandar (produ majoritar Exemple: | Prin clorurarea butanlui la 300°) se formeaz1-lorobutan (28% s12clorobutan (7296) Prin bromurarea propanului (130°) se formeazi:1-bromopropan (2%) s|2-bromopropan (98%), Prin bromurarea izobutanului (130°C) se formeaza: bromura de tertbutil (99%) si bromura de izol ‘ (1%). Lae Penta deriva MONO halogenat Fe A. ciucaterce osprey erat mono-saudhologe-|___S Stu cateneecorespun oars Biren er ni. se indica prin sageti pozitille pe care le-ar putea ocupa atomul X daca ar substitui atomil de H, B. Reac durse un am i, lapentan fa 3-metilpentan Ca mec fam Lt} pote) Sohepeete- | . fat Esteor | dag i Hoot Jas $rei lab aio nae @, Condi Pentru derivatiiD! halogenat: ~catal ~ se scriu catenele corespunzitoare; ~ Silica - ce we ‘u ciffe pozitile atomilor de C unde ar putea intra atomul de X daca ar 5 ~PUAI Uubstitui atoy ~ sefac combinati de cifte care ar putea constitul izomer dihalogenati, Ey‘Admiteres la Facultatea de Medicing Hs CH; e X se gaseste! ~ - “CHa CH= CHE=CHy ianaitanans: a2 CHs—CH—CHs—CH, CHs~C—CH, wna Oy, a3 ivalente intre ele pozitille: 3 A M155 ~ Mes 11955, 11 ~22~33~4, i 12~13~14-23~24 i com meri prezint& compusul halogenat cu formula molecular& CH,C1,8r7 = nnn pentru: | Fee) oe sete eer Hoof Pal zomerizare este reactia prin care n-alcanil se transforms in izoalcani si invers, obtinan- le hidrocarburi izomere. este 0 reactie de transpozitie, care reprezinta procesul chimic in cursul caruia un atom j migreaza dintr-o parte a moleculei in alta: ndisiis or AICI,, urme de apa, lat = »Al (zeolifi), la t = 250-300°C;-putan $1 80% izobutan Selene stecul final se 352% care contine 20% name ine un ameste oe jin prezen' izomerizarea pentanulul me CHE CH CH CH © ct CH; inopentan Hy -CHy—CHs— CHC Petite tasculicas supe eacia de izomerizare ae ca aplicate practic obtnerea benzinelor de calitate st ‘contin izoalcani. ‘Gifra octanicé are urmatoarele semnificat 1 reprezinté un parametru calitativ al ben: 2 exprima rezistenta la detonatie a unei benzine, inainte de a exploda; 3. reprezinta % masic de izooctan dintr-un ar tonatie la fel ca si benzina analizata. ‘Astfel, prin convent ‘© izooctanul(2,2,4-trimetilpentanul) are C.0. bine, arde mai bine. paseanlae osu puternic detonant, 8 autoaprinde imediat la compresie, 1, benzina se comportd ca un amestec care contine doar izooctan (2,2,4-trir wzinei analizate; 3 ‘sau cat de mult poate fi comprimat carbur mestec de izooctan si 100, este foarte rezistent la detonare, se co! Benzina cu | _secomportiladetonaie CO=90 ‘ajlanesteal - : Izooctanul se ‘obtine eo izobutanului cu izobutend in prezenta de acidului sulfi ri b cH cH, i a ho + ar M80. 4.c—C—CH—cH, ls Hs Hy¢.Descompunerea Crncd t= 6505 se pre gae alcanilor roduce se produce t ice cracarea rne cu numar mal mic de atomi * cain 1» Dacé t > 650°C, se boss bixo 2 tatonaase hot alchene cu acelagi numag, rece yen pessoa a, cvobfinere de alchene: o* 8M! de ca (pirozt, se rup le & cuobtinere de arene -re ~ temperaturi ridie ne soc ~ catalizatori (Cr. Op oye Stem : y once ~ temperaturi ridicate = 500-5: - Ecuatia reactiel: routes ane CuHanea > GyHag +H, =p =15-25 atm; 2 CHy CH, sCH, = atalizatori (PL/Al,O,). Descompunerea termica eats P peactl de cracare: sown ae rae pre H3C—CH.—CH,—cr “CH = cy Hy + H,C=CH—CH, meta H3C—CH,—CH.~ propens y-CHs ——= H,¢- ° 6C—CHy +. H,C=CH, ; de dehidrogenare: om co ; H3C—CH,— pcney r b—CHy=CHy |e poor tery Gey: 4 Hp butena H3C—CH,—CH2—CH, = ———= H,C—CH=CH—CH, + Hz 2butena wolecuele a se descompun termic la temperaturi cu atat mai joase, cu cat dimensiunile lor sun letanul este stabil pan’ la 900°C, iar alcanii superiori se descompun la temperaturi mai joase, 400-600°C. D. Reactia de oxidare (partial) genta ei a Reactia de oxidare se poate identifica prin mat | “™™ "8" tS multe criterii: ae eo 6 @ © cresterea % + cresterea numarul de legaturi realizate cu Agent 2 oxigenul; decent lect 1 are); Agentuledur + scéderea % H (reactia de dehidrogen: Variatia gradului de oxidare se poate reprezen- taastfel: seouideat creste gradul de oxidare { Alcani R-CH, Alcooli R-OH crete N.O.al atomului de C av Compus!carbonilc iat creste numérul de legaturi - 5 i R-COOH creste valenta grupel functionale Compusi carboxilicde chime organied. Teste generale de Sinteze sige idantl, cu exceptia metal ‘Alcan n general, sunt stabil la actiunes agentlor oxi riori care se oxideazd (au caracter reducator). cn ‘Alcanii superior! (parafinele) se oxideaz&: seid bore 80) Aloo gas 5 rare de alcooll gras, in prezent de «bland, cu formare de alcool gratin PrezeDN | de eter. ~(CH,)y_-CH, Hy ice by energic cu formare de acii gras. In prezenta de Cais tori saruri de formessd acti superior (cia! gral) flosii la fabricarea sSPun i - CH {CH CH, + 3/20, + CHyr(CHa)y- COOH H,0 E, Reactia de ardere (combustie) are loc in prezenta oxigenulul sau aerulul - ae cc b.dloxd de carbon, apa si energie sub forma de caldura $1 lumina teste un proces de transformare oxidative tumar mare de atomi de C ard: ~ progresiv $1 ~cu viteze controlabile. © alcaniicuni + reactille de ardere sunt reacfil exoterme. Ecuatia generala a reactiei de ardere a alcanilor este: CyHows + (Gnet)O, —* nO, + (n+1)HO + Q 2 ‘Arderea metanului: CH, +20, CO, +2H,0+Q CH, +20, + 8N, > CO, + 2H,O + 8N, (arderea cu aer) Prin arderea metanului se degajé o cantitate apreciabila de cildura (890,78kj/mol). De aceea este un combustibil valoros, ATENTIE! Aerul contine 20% O, $1 80% N, ups! ha “V- Combustibilisunt subst ina 8 = stante care prin ardere degaja o cantitate mare de Q. * Gazul petrolier lichefiat (GPL ite resi iG L) este un amestec de Seasick ) «c de hidrocarburi gazoase, li i racai el tle folosit dreptcombustitil pentru inealane een i eiaate + renibalele componente ale amesteculul sunt propanu! si butanul, alate ae don | aflate in proportii relativ‘Admiterea la Facultatea de Medic — © Renee eee a . 'etanului se obtin; eis compusi clorurat * Negru de fum, re Solid, sub fabricares + Sub forma, -_ Bio nero aan eeu oat * : fine nanocosan C,H.) mea vegetala si animal ‘992 de sintezi, alcool metic, aldehid& formics, » Parafind, se folosesc ca substante auxiliare la 18 (de exemplu suprafata frunzelor de varzs con- Metanul (CH,) Surse: inminele de chen esta zictmine de metanconnine ee ae euros + in i, unde impreuna 5 + Ingazele de coca oy Ipreuna cu aerul, formeaz’, amestecul exploziv denumit gaz grizu; » in gazele de cracare; Proprietati fizice Metanul este un gaz, inodor, incolor,insolubilin apa, olubil in alcool, eter, benzen, Principalele constante fizice ale metanului: * pt. =-183°C; pf =-162°C; © p°(inc.n) =0,7142g/;, x, = 0,5536 (este mai usor decat aerul). Proprietati chimice Metanul prezinta proprietatile alcanilor, dar are si proprietati specifice. Cele mai importante reactii la care participa metanul, sunt: 1. Reactia de obfinere a metanolului (alcoolul meti Conditii: t= 400°C, p = 60atm Ecuatia reactiei: CH, + 1/20, —» CH,-OH Conditii: 400-600°C si catalizatori o Ecuatia reactiel: CH, + 0, > CH,=0 +H,0 akdehda formes Aldehida formica este utilizata la: - obtinerea novolacului sia bachelitei ~ conservarea preparatelor anatomice, centratie masica 40%. formolul find 0 solutie apoasa de aldehida formica de con-at oe v oe = Pn oe rane ee Detroit Ged SR s me Dove ng hed ag nie organic. Teste generale de OIE sichimie organice sinteze gti dec . it ractie: CH, + H,0> © 3. React Condit Ecuatia re jetd a metanulul CH,+ 1/20, > 60+ 244 te utizat la obtinerea metanolulul, CO poateficonvertit a co, virogen flosit in sinteza amoniacul $11" alte scopuri. “in atmosfera saracd in oxigen +0,->C+2H,0 negude tum (cat ‘4. Arderea incompl Ecuatia reactiel procesul Gazul de sintezi e! tuind o surs de hi 5.Reactia de oxidare Ecuatia reactiel: CH, 2 pean! bon in stare fin divizata) 6.Reactia de amonoxidare Condi: catalizatori de Pt, 1000°C euatia react: CH, + NH, + 3/20, > H-C=N + 3H, Oxidarea metanului cu aer in prezenta amoniacull! ps oasata pancpal la obtinerea ibrelo sintetice de tp poliacrtonit | 7. Reactia de obtinere a acetilenei Condit = 1200-1500°C Ecuatiareactiei: 2CH, > CH=CH + 3H, 6. Reactia de obinere a negrului de fur este reactia secundara la obtinerea acetilene! Condit: temperatur’ ridicata t = 1200-1500°C Ecuatia reacfiel: CH, > C+ 2H, pesca peereinee metanului in elemente este o reactie puternic endoterm: lure necesaré reactiei se obtine prin arderea altei parti de metan si de ace derata si ca 0 oxidare partialé a metanului : earenctia poste ey Negrul de fum se utilzeaza in industria de lacuri si vopsele la obtinerea lacurilor si iluril FA cerekio’ soctahcelin pF rea lacurilor sia emailurilor ne ipog industria cauciucurilor, la obtinerea grafitului de mare puritate. efmite obfinerea acidulul cianhidric, Hi a stiplexululCAD IRONGT Sete sestonmionetiana rs —_—_—_—_—_—_— alge ALCHENE er con: eam Alchenele sunt hidrocarburi: ° alifatice; _ » aciclice; + nesaturate, CU o legatura dublac =c + cucompozitie % masica con: aceeasi formula procentualé Han stant (toate alchenele auf | Sonar 71% C $1 14,29% H), Hct Nomenclatura. Serie omoloaga Terminafia an din numele alcanulul corespunzétor se iloculeste cu terminatia-end n=2 GH, etené _CH,=CH, este primul termen al seria ‘ GH, propené CH.=CH-cH, oe pe Gnespand de la acest termen trebuie precizata $i pozitia legaturii duble) GH, hexena heptena GH, octend GH, nonena 0 C,H, decena 1 C,H, undecena 7 wound Ra) co n n n n Seria omoloaga a alchenelor cuprinde termeni care se diferentiaza prin gruparea metilen (-CH,-). Exemplu: propena este omologul inferior al butenei si:omologul superior al etenei., Catena de baza trebuie sd contina legatura dubla, chiar dacd existé 0 alta catena cu mai multi atomi de carbon, dar in care nu se afl dubla legatura. ——— TU ign ill aia 25 2 HyC——CHp—C—CH,—CH | eens | Pee ae 4 Sone I H,C==CH—CH——CH,— CH —CH, lo saeco Settee Se numeroteaza catena de bazé astfel incat un atom de carbon din dubla legatura sa primeasca numa tul cel mai mic. CH; ow Hé—¢— CH= CH—CHy —__—+ | CH, A fedimett2pentens_—_—_|C sinter signe de chime organic Teste generale de rea izoalchenelor se cites i, ta denumit M Radical alchenelor se numesc generic alchentl radicall in ordine ‘alfabeticd, apoi pozit Exemple: si vinil duble si numele alchenei. CH=CH een Exemplu: cH,=cH-CH 2-propenit alll GULCHCH-cHe | 2-butenilcrotl i 5. Totdeauna valenta liber’ este Pe Cy- F Hy ar c Hoa! Ichenel cu acelas! coHyo Cicloalchenele se denumes¢ cu prefix ciclo- ‘urmat de numele al 4 CHa pole __ B.Ster 1.1zom Z a cH et 2 éceprapens,—_—_ oben édopentens —__eidaherend matlencilopentan stil Structura alchenelor Legatura dubla: ares wveste formati dintr-o legatura o 51 o legatura 7. Legatura Ty Bae ate mai slaba decat legatura o, ceea ce explica reactivita- Dadi tea mare aalchenelor; h £/Z, atun . a ir 33 A; lungimea legaturii dintre atomii de carbon este 1. ice «© lungimea legaturii C-H este 1,079. A ‘Atomul de carbon implicat intr-o legatura dubla: Stere «este hibridizat sp’; «are geometrie trigonala; © formeaza trei legaturi o (cu orbitalii hibrizi) coplanare cu unghiuri de 120° intre ele; + formeazd o legituré n (prin intermediul orbitalilor nehibrizi) Planul legaturii m este perpend pe planul legaturig, ceea ce produce impiedicarea rotatiellibere a atomilor de carbon in jurul Me turii duble si aparitia izomerilor geometrici. aa 1.0 i 2.1 © @ z (paladi @ ; a 9 @ (H,SO, la 300: & tzomeria alchenelor c A. lzomeri de constitutie 1.lzomerie de functi cicloalcani aceeasi NI nth iune cu i Si e icloalcanii, care au aceeasi NE, dar sunt idrocarburi : ri saturate cicli ciclice, ‘Gdobutan toencn, Z\ at 3 HsC=CH—CH,-cH, | biter‘AdmiterealaFacultates de Medicind 2, zomeria de catens es ste determ arene’ siapare delan= 4 ata de poz) c Nia diferts -xemplut : ExemPIU | es Cm ‘atomilor de carbon in catend (ramificarea omeria de pozitie est re det C,H, are 2izomeri de positie:¢t CH, are 2izomeri de pozitie terminata de. 7 ozifia legaturl ut Ciuc cht Cr egal bln cate apare dean 4 are 3201 H,=CH-CH, =< CoH, are 3 izomeri de pozitie: 1. H.-CH,-CH, 1-pentena i CH,-CH=CH-CH,-CH, 2-pentena CH wexena, 2-hexena, 3-hexena 4 8, Stereoizomeri es 1. Izomeri geometrici: E/2, CIS/TRANS 2 ion PRR Danan. SS ‘ / roe tane2bated omer optici ~dacd exista C*, *xist C*, care nu poate fi participantlaleg3tura dubla. Daca pe catena exista si C* si legatura S Hy n=nr.centred i =n C A /e stereoizomerie=nr. C* + nr. legaturi C=C cu configuratie cis/trans stereoizomerii sunt: Cis-S, Cis-R, Trans-S, Trans-R. joalchenele nu prezinta niciodata izomerie geometrica |p. pe legatura dubla. ye Metode de obtinere: aI 1 Dehidrogenarea si cracarea alcanilor | Daca s5 OBIS em | z i izomerie geometric, atunci ea 2. Hidrogenarea selectiva a alchinelor, pe catalizator de Pd/Pb”*| are configuratie cis. (paladiu otravit cu sdruri de plumb). HC=CH +H, > CH,=CH, Deshidratarea alcoolilor, in. prezents (H,50,) la temperatura ridicata sau in prezenta unui catalizator (Al,0,) |cu cresterea nur 300° de) Concentratia H,S0, si © de- ‘a acizilor minerali tari | pind de structura alcoolului (scad imarului de atom la 300°-400°C. ‘ : Exemple: Alcoolii primari necesita —( > = + H,O (H,SO, ¢ = 95%, t= 175°C) | concentratii $i ‘temperaturi mari. one oH CH ae ‘Acestea scad la alcoolii secundari es sitertiar. isc —CH=CH—CH, + 120 H,SO, (60%) routers (00%) —CH —CH;—CH ie ee HjC—=CH—CH,—CHy + 420 ‘outers (10%) OH 2-butanolsichimie organica _snteze signe de chime organic. Teste generale de biologie. in mediu alcoolic, la temp ‘a ehidrohalogenarea RX, In prezents de NaOH s2u KOH = K Sas ‘ i fesai—cu-ot — Nee Reet + HCl : Hig0—CH==CH—CHa KOH ‘bwtend (81%) Bigh = CHe— Chin sHesaiee Hso— Che Is EtOH, -HBr czech ‘tens (19%) E 2bvombutan de la atomul de vecin cel a lui Zaitev:,atomnul de hidrogen se liming Se respect’ regu bi hhidrogen (cel mai substituit)* r va cues . alchena cea mai substituita, adic’ alchen? Sebi nr alegre mai stabila din punct de vedere termodina posibil de grupe alchil la dubla legatura, care este cea Le ee 3 ip vat . ric ence sau slab poae ine alse cere fore sabe cP. F Denstated ~ Pyne? Puen CW acelasi numar de atom} de carbon: ~ Pex? Pron = Pacree < Paps : «+ starea de agregare in conditi standard, alchenele: ~ CC, sunt. gaz0986; -¢.-C,, sunt lichide; = de la C,, sunt solide. i micidecat ale alcanilor cu acelasi numar de atomi des = Punctele de topire sfierbere — sunt ma = cresc cu masa moleculara; = scad cu ramificarea catenei. datorita simetriei moleculare, deoarece izomerul trans permite o apropierem Pt. | cis C,Hy.,3- Hj»C—=CH—CH, + H—H ——» CH,—CH;—CH, proran propens Aditia X, — caracteristict: « Reactant: X,. « Solvent: CCl,, CH,Cly CS, « Decurge neorientat, indiferent de tipul alchenei. « Conduce la derivati dihalogenati vicinali (X se leaga la atomi de C vecini). « Reactivitatea lui X, variaza in ordinea: Cl,> Br, > | « Aditia clorului sia bromului se caracterizeaza prin: ~ este instantanee si cantitativa; ~ se utilizeaza pentru identificarea si dozarea alchenelor; _ decolorarea solutiei brun-roscate de Br,/CCl,, « In probleme putem scrie: CH,,+ X2—> CHa H,0== Craig Fle | aera is rae oa Br «Br 12dibromoetan <. Aditia HX - caracteristici: « Reactant: HX. ; + Conduce la derivati monohalogenati Hon aia Ct . itatea hidracizlor scade in ordinea: HI > HIBT=> 1. Pires atalizatorului HgCl, a zenta C + Aas nce fe athee sei ACA HgCl, Hjc—CH=CH—CHs + HCl utes HaC—CH—CH,— CH eee‘ . A “sere gre de chimie organic Teste genele de biologie schimie organ tregioselecti) cH=CH,), con i )laalchene asimetrice (R-CH=CH, 7 Cet anneal eat fe impicat in legatura GUbIB) Cel ~ Ee sditioneazé la atomul de C cel mal s8rac in. gc re Hyo—cH=cH, + HCI Hach H,¢- eve HBr se poate aditiona si anti-Markovnikov: «in prezenta peroxizilor organici (R-O-O-R); + tatntuneric sila cald sau la lumina sila rece; + doar'a alchenele cu dubla legaturé marginala: CH,=CH-CH, + H-Br— Br-CH,-CH,-CHs. HCI siHI nu dau aditie anti-Markovnikov. d. Aditia HO e * « Reactant: H,0. iS Fs «© Catalizator: acid sulfuric concentrat. ee +HOH === # Se numeste hidratare, nu hidroliza. a No) '« Decurge neorientat, la alchene simetrice « Decurge orientat la alchene asimetrice, (conform regulli lui Markovnikov): OH se aditioneaza la atomul de C cel mai sracin Hi; Hse aditioneazé la atomul de C cel mai bogat in H. # Conduce la alcooli monohidroxilici: C,H, + H,O — C,H2q420- «+ Inindustrie: HC=CH, + HO -290200°,70-800m, ,C—CH,—OH HPO,A03 ten acoletiic Ra | aa puma Serato numita si reactie de sulfatare, este o etapa intermediara la aditia apei. initial, la temperaturi joase (0-25°C), are loc aditia acidului sulfuric la legatura di i 5 lubla din x formarea unui sulfat acid de alchl (ester al acidului sulfuric, ester anorganic). ee Laiincéizre in prezenta apei, sulfatul acid de alchil hidrolizeaza si formeaza un alcool. C=cl + HOSO,H —> +H,0 EON £ Aditia HOX (X, in solugie apoasa) : Cl,+H,0— HCl + Hocl * halogenul se va adi * grupa -OH se va adi itiona la atomul de C mai tiona(aatomul de oat H (la fel ca H din Hy), Ccel mai R—-CH=CH, +c), *H29 fal sarac tn H (la fel ca halo ay R—CH—CH, 'genul din HX) OH Cl i4, Polimerizarea este reactle de sau devia aceStora) se unesc meas, (aditie re ta polimer. * formand 0 moleculé de iM» een ru! uoleculele care formeaza m, ie monomeri vinilici, molecula poarta numele de intrun proces de polimerizare, rizare egal Cun). af petata), p polime! J g——CH==CH, —fotimetare rc CH—CHrCH—CH-CH—CHe— ,,, —> | R poles 11, Reactii de oxidare Oxidare totald = ardere C,Hz, + 32 0,—* nCO, + nH,O + Q esi cantitatea de cildura degajata din arderea lor este apreciabila (dar mai mica decatin cazul alcani- lor) alchenele nu sunt folosite drept combustibili din mai multe motive: disponibilitatea mai mica a acestora din surse naturale ~ nu se gdsescin petrol sunt mai importante ca materii prime pentru obtinerea de compusi organici cu mare important generand, practic’; «la combustia lor incompletd se formeaz mai mult negru de fum decat in cazul alcanilor, poluare; cichenele sufera in aer o reactie de oxidare, mai precis autoxidarea in poziie alilica, mal usor decat aicanii, prin care se formeaza peroxizi; acestia pot initia reactil de polimerizare cu formarea unor substante insolubile (,gume") ce se depun pe conducte. 6. Oxidare partiald = oxidare 1. blanda - se realizeaza cu solutie apoasd neutrd sau slab bazicd de KMnO, catena se conserva; « decurge ca 0 aditie - se rupe doar legaturam, | agentul oxidant este KMnO,-de culoare violet) secutse numeste ° i ie > Oe mediul de reactie + H,0, Na,CO, arash pared « produsul de reactie = diol vicinal. 7 “4 ° 2KMn0, +H,O> 2KOH + 2MnO, + 3[0] 7 - agent oxidant Mn‘? + 3e° > Mn** |-2 reducere, Mn‘’ - agent oF -2e-— 0° |-3 oxidare, O?- agent reducator{ inneze igre dechinie organic, Teste generale de bologl | Se poate cre: 3 ws @ 2KMnO, + H,0 — 2KOH + 2MnO, + 310] R—-CHE=CH, + 10]:+ HO, nooo Rae Pane | HOH ise KO BR—CH=CH, + 2KMnO, + 4H,0 ——" ae ie + cai ae OH 1H 2 = Semnale analitice: ~ se decoloreazs solutia violet de KMnO,; ~sedepune jtat brun deMnO,! - rec se eect Ta recunoasterea prezentel legsturii duble C=C. «Se modifica (creste) N.O. al atomilor de C din legatura dubia. 3 + Goteulul N.0. Pentru deteminarea N.O. al unui atom de carbon dintr-un ‘compus meazi: =i pentru fiecare legaturd C-H; O pentru fiecare legatura C-* +1 pentru fiecare legaturé C-nemetal (0, S, N, F, Cl, Br). Variatia NO: i Ee 0 wr [42 | 43 [44 [52 46 |e nr.e-> nr. pt nre-=nr. pt ne scade N.O. In probleme, cand nu conteaza pozitia grupelor -OH, ecuatia reactiei de oxidare se poate scrie: C,Hay + [0] + H,O > C,Hony20, [3 2KMnO, + H,O — 2KOH + 2MnO, + 3[0] ST 3C,H,, + 2KI Hy tn * 2KMNO, + 4H,O — 3C,H,,,,0,+ 2Mn0O, + 2KOH CHy op oh yi Mn’ |. Eat ae co lucere pe ct] ]°3 oxidare 48Loca eae ‘ mall niveste2), 1k” Fas es Rule ee “TONS x 2108 mole MFO es ORL Ie 3C,Ho+ 2KMNO, + 4,0 — 3C,H,0,+2Mn0,+2KOH _b=0,00266moli a+b = 0,004 moli KMnO, Gy = VMs = Ws = W/E = V5 = 0,004/0,02 = 0,2 L sol, KMnO, 0,02 M. 2, Se trateaza cu o soluie slab bazicé de KMnO, o m cestere a masel moleculare cu 80,95%. Calculeaz ae ee pea hie age CH, + 10]+H,0 > CH,(OH), C,H, = 14n g/mol UC,H,,(OH), = (14n + 34) g/mol UC H,,(OH), = UC,H,, + 80,95/100- 14n 14n + 34 = 14n + 80,95/100- 14n, = 3 => C,H, => UGH, = 42 g/mol v=m/p= 12,6/42 = 0,3 moli propend smo 2moll 3C,H,+ 2KMnO, + 4H,0 — 3C,H,O, + 2MnO, + 2KOH canal x x =0,2 moli (KMnO,) NL) = Vg = Vic => V5 = 0,2/0,1 =2L (solutie KINO, cu 0, la 250-400°C in prezenta Ag drept catalizator: Oxidarea blanda a etenei (in industrie), Ag Z ae Bd os H,C==CH, + 1/2 O, ~ 250-400°C auddectens x teen stat a ‘compus heterocidic {utilizatlaobtinerea antigelului) (se utilizar la alien aminelr sa greet OH)sinteze sigrte de ch géturan silegatura o:catenste se mai ¥ energie distructva (degradativa) - se rupe sles rp: J Sgennut oxidant: KMn, = solute de score widlansel KUGHIOEs rag tocalie: : fi 1s mediul de reactie = H,504; Se aceaicd N.O.al atomilor de C din legate dubla. 2 a 2 a axMind + 3H,S0, + 5101+ K, $0,# 2MMSO 3H,0 Mnt?4Se—+ Mn‘? |-2_ reducere Or-2e+0% +5 oxidare a2 ° 2 ? K, C10, + 4H,S0, —» 3101 + K,$0,+ C4150) # 4H,0 cres3e—Cr? [+2 reducere 02-260 —|-3. oxidare + Semnale analitice: ~ se decoloreaza solutia violet de KMnO,; ii Cr,(S0.)5- f st rr = X.C1,0, trece de la portocaliu la verde, datorita form: Reactia se poate utiliza la recunoasterea prezentei legaturit “+ Produsul de reactie depinde de natura atomului de C participant duble C=C. t la legatura dubla. +3{0] oo co, + H,0 -<——— compuscarboxiic stupa carboxl <—— campus arbonitcde tp. }——— arp carbonit +10)exemple: },0—=CH—CH—cH, + Vbutend foe = CO, + H,O + Hyc—CHe sid popnnie 9 —CH,—CH, + le ie) CO, + H,O + Hyc—C—CH;—CHs ls imei -butend anand cual Pa b+ 8] —e Merge + Heng CHs sett 2-batend Hae Cth ea IO par aktaae t tog —OtOte CH; CH3 23-imetih2-butend propanen (actons) wtanond r prin metoda redox - exemple: stabilirea coeficier 9’ ls 4K,80,+ 8MnSO,+124,0 st ug_crcoatg tango; oe au ce ao ‘or 2C1-Be > 2C% |-5 oxidare Mn‘?+5e-—> Mn’? |-8 reducere, KMnO, - agent oxidant * “42 * oo icy CH + 5K, C150, + 20H,80,—™ 802 +23H,0 + ate The 4$5K,S0, + 5Cr{SO4), ‘oH c?-6e-+C* | _19@-|+3._ oxidare C1-4e 3 C? 2cr'6+ 6e-— 2Cr? |°5 — agent oxidant reducere, K,Cr,0,Ey “Sinteze sgl de chime organi Tete generale de 0 metodi simplificata: In probleme, putem folos i Calculeazé volumul solutiel de KMnO, de c= ‘2KMnO, + 3H,S0, + KS, {=CH-CH, + 4(0] — 2CH,-COOH . ‘mol rt Hg |-CH, + 8KMnO, + 12H,SO,—> 10CH,-COOH + 41 moll KMnO,; oN Ve vie, =4/2=2 L solutie de KMnO,: 2. Calculeaza volumul solutiei de K,Cr,0, de ¢= 0,3 pena. —+ K,50, + €r(SO,), + 4H,0 + 310] + CO, + H,0 + CH,-COOH Sat Trot 3CH=CH-CH, 4 5K,C1,0, + 20H,50, > 3CH,-COOH + 3603+ 5K,S0, + 5Cr,{S0)) o6mot K,C,0, +4H,50, 5 a CH,=CH-CH, + 510] x=1mol K,Cr,0;; Vev/cy= 0,2 =5LK,CFO, In probleme, pentru stabilirea structurii unei alchene atunci cand se cunoaste numarul de consumat, se cauta combinatia potrivita de atomi astfel: * C,, G10) +, (3[0)) consuma 6{0]. Este cantitatea maxima de agent oxidant. «© C(3[O}) + G.(210}) > consuma 5{O]. Ex: CH, = CH-R. © C., 3(O)) + C pens (1{0}) > consuma 4{0]. Ex: CH,=C(R),. © Cou (210) + Cr (2[0]) + consumé 4[O]. Ex: R-CH=CH-R.. I=CIR),. © G,(210)) + Coren (110)) —» consuma 3[0]. Ex: R-C © Co, (110) # Cyn (1{0) consuma 2{0]. Este cantitatea minima de agent oxidant, gale vl) 1, Stabiliti structura alchenei care formeaza prin oxidé a. Numai acid propanoic (CH,-CH,-COOH) e ae ale CH,-CH,-CH= si =CH-CH,-CH, — CH,-CH,-CH=CH-CH,-CH, 3-hexé b. CH-CH-c—0 + CO, + H,0 CH, butanona CHs—CH>~ i —=CH, <— CHs—CH-c—* B-CHy-C—— 1 —cH, CH;—CH>-C—CH, Ig 2 CH, Hs> coco ‘OH b onion dhnimnil ike F002 © 2H spade JD 9 yf Propanona * On | —=e—cn, <——_ aes CHs—c—_cH,, Hs acid izobutanoic CHs-CH—CH— on Hy Hs, i 2,4-dimetil-2-pentend 2. Pentru oxidarea a 0,2 moli de alchens c ee u densitatea fas di consuma 400 cm’ solutie K,Cr,0, 0,5 M (in prezenga de H,SO,). eed tina dr rset = Heaton! dee ya = Heotan! Ha = Henan = Gyo’ Hya = 2,5 °28 = 70 g/mol => 12n +2 =70= n=5=> CHyo VN, V=Cy"Vs => V= 0,4 0,5 = 0,2 moll K,Cr,0, K,C1,0, + 4H,SO, — K,SO, + Cr,(S0,), + 4H,0 + 310} |: Hye + x10] > 13 eee 3CJH,9 + XK,Cr,0, + 4xH,SO,— o2moli —_02mali x=3=> -COOH si =O CH Fe 2-metil-2-butend cH Amonoxidarea propenei are loc la t = 1000°C $i pe catalizator de Pt. + 3H,0 CH—CH, + NHg + 3/20, sapere HoH CI ace (cand vin HAC: Ill, Reactii de substitufie in pozitie alilica i ? « positiaalilicd este pozitia vecina atomului de carbon implicat| de C,,, sunt mai reactivi decat atomili de H de {a ceilalti atomi de in legitura dubia. Atomii de H legati Cin catena unei alchene. carbon vinlic Ko H H carbon ile N= carbonalilc (aN eh i eacedi ate= “sintezesigrile de chimie organic, Teste generale de biologie si chimie organ 's Reactanti clot, brom, NBS (azot-brom-succinimid). «© Condit, - t= 500°C, sau lumina, pentru clor si bro! temperatura gi CCl, pentru NBS. rc HC=cH-CH, + Cl, ——> H,c=¢ repens romoesanyeHnte Ts ) Ne at Chimizarea etene! H.CI- kelen (anestezic) CL-CH,-CH,-Cl + CH,=CH=Cl + PVC detergenti nefonici Chimizarea propenei clorura de alil gli CH, < acrilonitril > PNA polipropend carbitol oxid de eten’ celosolv. emulgatori, insecticid stick antigel cH, fibre terom (in reactie cu acid tereftalic) bauturi alcoolice industria farmaceuticd etanol solventi cosmetic’ alimentatie (condiment, conservant) polietend sau polietilen’ accelerarea proceselor vegetative: = incoltirea semintelor; ~ inflorirea fortat3; ~ coacerea fortata, MASELE PLASTICE sunt produse tehnolo: * un.compus macromolecular sintetic $1 * alte substante (plastifianti, i i a it, coloranti, antioxidanti) adaugate pentru ale conferi Proprietat Compusii macromoleculari In compo: : n lari care intra in compoziti i as liclorura de vinil, poltetrafluoroetena etc oe asessgleste sunt pot ma. Po z » Poliproy igice de sinteza, in compozitia carora intra: 54in raport cu materiale naturale j de vedere al functi piles ponculde vedereal factional iy avontaie rezisten chirniel __ izolatori termici $i chimic 2 pret de cost redu: | proprietati optice superioare, 1, Dupa comportarea la deformare: — ‘mecanica la actiunea agentilor rea maselor plastice are atat avantaje cit si dezz Dezavantoje: * nu sunt biodegradabile, sunt poluanti, din acest motiv materialele din mase plastice se Vor colecta separat, vor fi distruse sau reci- late industria; sufera procesul de imbatranire; fezistentS, conductivitate reduse. Plastomeri ~ suferd deformarl permanente; >, Dupa comportarea la incal; ~ elastomeri ~ revin la forma initials. POLIMER! VINILICI we = termoplaste-ta incdlzire se inmoaie, a r&cire se intdresc; = termorigide-se prelucreazé doar la rece, deoarece nu se topesc la incdlzire, Obtinere ot Proprietati Utiizset polietena = 18,000-800.000; *masé solid, lsptoasd sau transparent cu bund rezistents mecanici = stabllitate chimics deosebits - bun izolator electric Insolubila in ap salt solvent ta temperaturd obignuita - punct de inmuiere = 100-150°C “fabricate foi pentru ambalaje -laolae cablurielectrice “obtinere de buteli i bbutoaie - obtinere de tevi, conducte “objinere de obiecte de uz polipropend = 40,000-80.000; fluiditate mare se poate trage in foi sfre * rezistenta chimicd mare ~ proprietati optice bune objinere de franghii si cordaje ~ covoare, containere ~benzi adezive “recormandaté pentru artcole care vin in contact ‘cuetanolul concentrat ae fue—pt 1 cra policlorur de inl = 18,000- 30.000 se descompune la temperaturi ridicate = solid, dur, se inmoaie la 90- 95°C - solubil in cetone, R-X, R- COOH ‘obfinere de fol, linoleum Inlocuitori de piele, tuburi, conducte nstalatit sanitare, « izolare cabluritamplarie ‘geam termopan poliacetat de vinil 41= 10.000- 100.000 alb =netoxic = termoplastic = insolubilin apa ROH, CSH6, RX) “solubil in solventi organici (cetone, ~ obtinere de lacuri, emailurt +nH,0 Sa —nGH;—COOH al | In [ alcool poliviilic salb ~ solubil in apa, glicerol, ROH ‘Obtinere de: ~adezivi, -apreturi textile -emulgatorene re! ¢ interes gre de chimie organicd, Teste generale de biologie i chimie organicd {e istirenului fear propriety lelectra foarte | -ObHMeT ES eg bune expandat pin trata | oH,c==ch —> TH.c—6H stabil agent chic. lor de Pscum-butan | 6 | SO, ncolor, transparent Pep presiune, cB Ps n punct de inmuiere 75- 90°C ‘expandarea ets CoH -izolator fonic $i termic polistiren = solubil in benzen sitoluen ~casant se descompune la peste 150°C |= 35.000- 50.000 g/mol = rezistente la agenti chimict Fibre sintetice = rezistenta mare ~elasticitate -fiexibilitate tugeu bun “nu sunt higroscopice (nu retin apa) ~izolator electric inert la actiunea agentilor chi- mici,chiarla temperatura mare ignifug nu se dizolva in niciun solvent ~piese sau straturi zolatoare: in medii corozive sau la tem- peraturi ridicate ~vase de bucatarie at Silex ste | pe peep ea nie rae 0" ‘Oo en ‘, Oo So polimetaclat de met proprietati optice foarte bune poate fi tras in foi si fire ~ aparatura medicala optic’Capitolul 6 Sees ALCADIENE (DIENE) Coa Dienele sunt hidrocarbu + alifatice, aciclice, nesaturate care th Formula generala: legaturi; + NE= 2 (identicd cu a cicloalchenelor sia alchinelor). ee Clasificare. Nomenclatura In functie de pozitia reciproca a celor doud duble legaturi, se impart in: + diene cu duble legaturi cumulate, numite 51 alene; in acest caz, cele doua duble legaturi au un. atom de carbon comun (acesta fiind hibridizat sp); 3 HyC=C=CH-CH, 12butaiens # cele doua duble legituri sunt despartte p ‘CH-CH—=CH, H3C—CH—=CH—CH=cH—cH, butadena 2Aheradens diene cu duble legaturi izolate (sau disjuncte) in care legaturile duble sunt separate prin mai multe legaturi simple H,C—=CH—CH,—CH=CH, 2-meti-1 3-butadiens zope Denumirea dienelor se formeaza pe baza regulilor de nomenclatura ale alchenelor, numerotandu-se atena cea mai lunga care include toate dublele legaturi, astfel incat acestea si ocupe po: Gele mai mici. Pozitiile dublelor legaturi se mentioneaza prin cifre, la fel ca si pozitille substituentilor prezenti in mo- cula. Numele se formeaza pornind de la numele alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon, prin locuirea terminatiei -n cu -diend. > Structura si geometria dienelor conjugate | Dienele conjugate prezinta doua legaturi duble, separate | Printr-o legatura simpla, deci un sistem conjugat format din pa- Hu atom de carbon hibridizati sp’, fiecare avand cate un orbital P Pur, perpendicular pe planul molecule’ si ocupat cu cate un lectron. in cazul 1,3-butadienei dublele legaturi se afla intre | fomii C1 si C2, respectiv C3 si C4. “i Distanta mica dintre C2 si C3 face ca orbitalli p ai acestora sa teractioneze intre ei. Se formeaza un orbital molecular extins are contine toi cei patru electroni n, apartinand celor patru tomi de carbon,un =r i 33; ade consti une cu cicachenele si cu alchinele,Incepand cl a ee cmon de functune -cuccloache ‘+ izomerie de pozitie, it cepand cu C4; «© decatena, incepand cu CS. ‘stereoizomeri: ai . izomerie geometrica; exemplu: CH,=CH-CH=CH-CH, 1,3 pentadier = izomerie optic’; exemplu: wit 3-metil-14-hexadiena prezint C* —+ are 4 enantiomeri . H,C—=CH—CH— CH= CHg lzomeri de functiune (aciclici) pentru C,H, sunt: * alcadiene: CH,=CH-CH=CH, 1,3 butadiena CH-CH, 1,2butadiena * alchine: CH=C-CH,-CH, butina |;-C=C-CH, — 2-butina ‘zomeria de pozitie se referé la pozitia dublelor legatur in catena hidrocarbonata. De-exemplu, pentru formula moleculara C,H, exist’ urmatoril izomeri de poziti H£C=C=CH—CH,—CH, 1.2pentadienacumulens HEC==CH-CH=CH—CH 13.penatiena den conjugati H,C—=CH—-CH,—CH: Izomeria de catend ay Spre exemplu, pent HC=cH-c} =CHp 1+pentadiena den vata are la catenele cu mai m ult de cinci atomi de TU C,H, (diena conjugat3) See exist 1 izomer de catena: ‘CH—CH, HAC: 'C—CH=CH, Hy 2meti-13-butadlena : dienele care Prezinté substi tie di stituenti dif i de carbo “ci trans (2-6) Regulile de atribuire a contour gol 2 rae "rans (2-E) sunt identi 13pentadiena !zomeria geometricé: rezinta izomeri laalchene, 58