Declinarea a II-a a substantivelor

Substantivele declinării a II-a se recunosc după terminaţia “–i” a genitivului

singular (mai rar, “-ōrum”, a genitivului plural, dacă substantivele au doar
formă de plural). În ceea ce priveşte genul, cele care au nominativul (prima
formă din dicţionar) terminat în –us, -er sau –ir sunt de genul masculin
(ventus,-i= vânt/ puer, -i= copil/ vir, -i= bărbat), iar cele care au nominativul în
–um sunt neutre (verbum, -i= cuvânt). În cadrul acestei declinări există şi
câteva substantive feminine, terminate tot în –us la nominativ singular, ca şi
masculinele, femininele desemnând nume de arbori (prunus,-i), ţări (Epirus,-i),
oraşe (Corinthus,-i) şi insule (Cyprus,-i).

Declinarea a II-a a substantivelor:

ventus,-i= vânt puer, -i= copil

Sg.N. ventus = vânt Sg. N. puer = copil

G. venti = a, al, ai, ale vântului G. pueri= a, al, ai, ale copilului
D. vento = vântului D. puero= copilului
Ac. ventum = (pe) vântul Ac. puerum = (pe) copil
V. vente =Vântul! V. puer = Copil!
Abl. vento = (cu) vântul Abl. puero= (cu) copilul

Pl.N. venti =vânturi, vânturile Pl. N. pueri= copii

G. ventōrum = a, al, ai, ale vânturilor G. puerōrum= a, al, ai, ale copiilor
D. ventis = vânturilor D. pueris= copiilor
Ac. ventos = (pe) vânturi Ac. pueros= (pe) copii
V. venti = Vânturilor! V. pueri= Copii!
Abl. ventis = (cu, prin) vânturi Abl. pueris= (cu) copii

(!) Substantivele care au nominativul singular terminat în “-us” şi se referă la o

persoană vor avea vocativul singular terminat în “-e”. Cele care au nominativul
în –ius (Cornelius, filius) au la vocative “–i”, nu “–e”.

Gratiam ago deis et deis (deabus).

Eu mulţumesc zeilor şi zeiţelor.
(!) Pentru a se face diferenţa între masculin şi feminin într-o situaţie de genul
acesta, substantivul feminin îşi va modifica forma în deabus.

Temă: Ex. 2, 3, 4 de la pagina 44 (din manual)