Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte, fiinţe,

lucruri, fenomene ale naturii, stări sufleteşti.

Clasificarea substantivul:

 Dupa continut: -comune(ex:floare,casa)

-proprii(ex: Oradea,Florin)

 Dupa forma: -simple(formate dintr-un termen)-ex: floare,Florin

-compuse(formate mai multi termeni)-ex: Baia Mare

Substantivele pot fi:

1. Numarabile: un copil-doi copii

2. Nonnumarabile: -defective de singular(Nu au sg, au forme numai pt pl)
Ex: zori,icre
-defective de plural(Nu au pl,au forme numai pt sg)
Ex: unt,miere
Categoriile gramaticale ale substantivului: gen, număr, articol
Genul substantivului:
 Masculin (un-doi): câine
 Feminin (o –două): casă
 Neutru: (un –două): camion

Numarul substantivului:
 singular:copil; casă; foc
 plural:copii; case; focuri

Articolul substantivului:

- reprezintă un sunet sau un grup de sunete care însoțește un substantiv, arătând

măsura în care obiectul este cunoscut vorbitorilor

-Articolul poate fi:

1) Articol hotărât: a; i; (u)l; le; lui; lor
Ex: elevul; eleva; elevilor; etc.

2) Articol nehotărât: un, o nişte, unui, unei, unor

Ex:un copil; nişte eleve; etc.

3) Articol genitival (posesiv): al, a, ai, ale

Ex: a elevei; al elevului; etc.

4) Articol demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei cele

Ex: fata cea harnică
Prepozitia :
-este partea de vorbire neflexibilă care leagă un atribut sau complement de partea de
vorbire determinată
-Clasificare:
 Simple: de,cu,la,etc
 Compuse: de la,despre,etc.

Locutiunea:
-este grupul unitar de cuvinte care ține locul unui substantiv
Ex: păreri de rău, aduceri aminte

Cazurile si functiile sin ale substantivului

În limba română avem cinci cazuri: nominativ (N), acuzativ (Ac), dativ (D), genitiv
(G), vocativ (V).

1. NOMINATIV (N) :
-Subiect (cine?, ce?)
-Nume predicativ(cum este,ce este?)
-Atribut substantival în N (care?)
-Apoziția-aduce o informație suplimentară unui enunț

2. ACUZATIV (Ac):
-Nume predicativ(are prep.)
-Complement direct(ce?,pe cine?)
-Complement prepozițional(cu ce/cine?, despre ce/cine?
…)
-Circumstanțial de loc(unde?, de unde?, până unde?...)
-Circumstanțial de timp(când?, de când?, până când?…)
- Circumstanțial de mod(cum?, în ce fel?)
-Circumstanțial de scop(cu ce scop?, în ce scop?)
-Circumstanțialul de cauză(din ce cauză?, din ce pricină?)
-Atribut substantival prepozițional (care?, ce fel de?)

3. DATIV (D):
-Complement indiret(cui?)
-Atribut substantival în D fără prepoziție(cui?)
-Atribut substantival prepozițional în D(prep D.)

Prepoziții care cer cazul D: grație, datorită, mulțumită

4. GENITIV (G):
- Nume predicativ( contine a,al,ale,ai)
 -Atribut substantival genitival((al, a, ai, ale) cui?)
-Atribut substantival prepozițional(prep. G.)
-Complement prepozițional(prep. G.)
-Circumstanțial de loc(locutiune G.)
-Circumstanțial de timp(locutiune G.)

prepoziții: se termină în –a: asupra, contra, împotriva, înaintea

-ul: dedesubtul, împrejurul

locuțiuni prepoziționale: se termină în –a: în fața, în urma, în preajma

-ul:în jurul, în mijlocul
-le: în spatele

5. VOCATIV (V):
-e cazul adresării directe. Substantivul în cazul V NU are funcţie
sintactică!!! Ex: Vecine, ai cules porumbul?