2 • SURAT AL-BAQARA

113. Au zis iudeii: “Creºtinii nu au nici un temei!” ªi au zis creºtinii:

“Iudeii nu au nici un temei!” ªi [totuºi] ei citesc Scriptura(73). ªi astfel au
zis ºi cei care nu au ºtiinþã (74), asemenea vorbelor lor. Dar Allah va
judeca în Ziua Învierii în cele asupra cãrora au pãreri diferite.
114. ªi cine este mai nedrept decât acela care a oprit ca în moscheile
lui Allah sã se rosteascã numele Lui ºi s-a îndârjit sã le pustiascã?
Aceºtia nu se cuvine sã intre în ele decât cu fricã [de Allah]. Ei vor
avea în aceastã lume parte de ocarã ºi vor avea în Lumea de Apoi
chin mare.
115. Ale lui Allah sunt Rãsãritul ºi Apusul ºi oriîncotro vã veþi
întoarce, acolo este Faþa lui Allah, cãci Allah este Cel cu Har
Nemãrginit [ºi El este] Atoateºtiutor [Wasi', 'Alim].
116. Au spus(75): “Allah ºi-a luat un fiu”. Nici vorbã! Ale Lui sunt cele
din ceruri ºi de pre pãmânt! Toate Îi sunt ascultãtoare Lui!
117. [El este] Fãcãtorul desãvârºit al cerurilor ºi al pãmântului ºi dacã
hotãrãºte un lucru, El spune doar: „Fii” ºi acesta este!
118. Au zis cei care nu ºtiu(76): “De-ar vorbi Allah cu noi sau de ne-ar
veni vreun semn!” Aºa au spus ºi cei de dinaintea lor, cuvinte
semãnând cu ale lor. Inimile(77) lor seamãnã. ªi Noi am adus semne
limpezi pentru cei care vor sã creadã neclintit.

73) Evreii citesc Tora care îl vestea pe Isus, iar creºtinii citesc Evanghelia care
confirmã justeþea mesajului lui Moise, dar fiecare din cele douã grupuri socoteºte
mincinoase mesajul ºi prorocirea trimisului celuilalt. Ibn Abbas a zis: Când neamul
de creºtini din Najran au venit la Trimisul lui Allah - Allah sã-l binecuvânteze ºi
sã-l miluiascã! -, au venit la ei rabinii iudeilor ºi au pornit sã discute în
contradictoriu în faþa Trimisului lui Allah - Allah sã-l binecuvânteze ºi sã-l
miluiascã! ªi a zis Rafi' ben Harmala: Voi nu aveþi nici un temei! ªi a tãgãduit
profeþia lui Isus ºi a tãgãduit ºi Evanghelia. ªi le-a zis unul din bãrbaþii din neamul
de creºtini din Najran evreilor: Voi nu aveþi nici un temei! ªi a tãgãduit profeþia
lui Moise ºi Tora. ªi Allah a revelat acest verset.
74) Necredincioºii arabi, referindu-se la Profetul lor.
75) Creºtinii ºi iudeii.
76) Qurayºiþii politeiºti.
77) Inima, în anumite contexte - cum este ºi cel de faþã -, are sensul de "minte,
raþiune".

80
2 • SURAT AL-BAQARA

142. Vor zice cei fãrã chibzuinþã dintre oameni: „Ce i-a întors de la
Qibla(102) lor pe care o avuseserã mai înainte?” Spune: „Ale lui Allah
sunt Rãsãritul ºi Apusul. El îl cãlãuzeºte pe acela pe care voieºte El pe
o cale dreaptã”.
143. Astfel Noi am fãcut din voi o comunitate cumpãtatã, pentru ca
sã fiþi martori în legãturã cu oamenii ºi pentru ca Profetul sã fie martor
în legãturã cu voi. ªi nu am ales Qibla pe care ai avut-o decât pentru
a-l ºti pe cel care-l urmeazã pe Profet [când o vom schimba] ºi pe cel
care se întoarce pe cãlcâiele sale. ªi va fi lucru greu [acesta], mai puþin
pentru cei pe care i-a cãlãuzit Allah. ªi nu va lãsa Allah sã fie în deºert
Rugãciunea voastrã (103), cãci Allah este faþã de oameni Iertãtor,
Îndurãtor [Ra’uf, Rahim].
144. Noi vedem deseori îndreptarea feþei tale cãtre cer. Sã te
îndreptãm cãtre o Qibla care-þi va plãcea. Aºadar, îndreaptã-þi faþa
spre Moscheea cea Sfântã (104)! ªi oriunde aþi fi, îndreptaþi feþele
voastre cãtre ea! Iar cei cãrora le-a fost datã Cartea, ºtiu cã
îndreptarea [spre Moschee] este adevãrul de la Domnul lor. ªi Allah
nu este nebãgãtor de seamã la ceea ce fac ei.
145. Dacã tu ai aduce celor cãrora li s-a dat Scriptura (105) toate
semnele, nu ar urma ei Qiblei tale ºi nici tu nu ai urma Qiblei lor. ªi
nu urmeazã unii Qibla altora. Iar dacã tu ai urma poftei lor, dupã
ºtiinþa ce ai primit-o, atunci tu ai fi dintre nelegiuiþi.
146. Cei cãrora le-am dat Scriptura, îl cunosc [pe Muhammed] aºa
cum îi cunosc pe fii lor, însã o parte dintre ei (106) ascund adevãrul
[despre el], cu toate cã îl cunosc(107).

102) Direcþia spre care se îndreaptã musulmanii în timpul Rugãciunii. Curând

dupã hijra (hegira), Allah a poruncit credincioºilor musulmani sã nu se mai în-
drepte în timpul Rugãciunii spre Ierusalim (Bayt al-Maqdis, un alt nume arab al
oraºului Ierusalim, însemnând Casa Locului Sfânt), ca pânã atunci, ci spre Mekka.
103) Rugãciunea pe care o fãceaþi cu faþa spre Ierusalim, înainte de
întoarcerea spre Mekka.
104) Al-Masjid al-Haram "Moscheea cea Sfântã" este unul din numele actualei
mari moschei de la Mekka, în a cãrei incintã se aflã Al-Kaaba.
105) Evreii ºi creºtinii.
106) Învãþaþii cunoscãtori ai Cãrþii Sfinte, adicã o parte dintre ei - ºi aceºtia
sunt mai-marii lor ºi rabinii lor - ascund adevãrul ºi nu-l declarã, ascund calitatea
Profetului, cu toate cã el le-a fost descris foarte limpede.
107) Îl cunosc dupã semnele profeþiei sale.

84
 2 • SURAT AL-BAQARA

190. Luptaþi pe calea lui Allah împotriva acelora care se luptã cu

voi, dar nu începeþi voi lupta, cãci Allah nu-i iubeºte pe cei care încep
lupte!(144)
191. Omorâþi-i unde-i prindeþi ºi alungaþi-i de acolo de unde v-au alun-
gat! Iar schisma(145) e mai rea decât omorul. Dar nu luptaþi împotriva
lor aproape de Moscheea Al-Haram(146), doar dacã ei se luptã cu voi în
ea. Iar dacã luptã împotriva voastrã, omorâþi-i, cãci aceasta este
rãsplata celor fãrã de credinþã!
192. Dacã, însã, ei contenesc, atunci Allah este Iertãtor, Îndurãtor
[Ghafur, Rahim].
193. Luptaþi-vã cu ei pânã ce nu va mai fi necredinþã ºi credinþa va fi
numai în Allah! Dar dacã ei contenesc, atunci nu mai existã vrãjmãºie,
decât împotriva celor nelegiuiþi.
194. Luna cea sfântã pentru luna cea sfântã(147) ºi în toate lucrurile
sfinte se aplicã talionul. Aºadar, celui care v-a atacat rãspundeþi-i
întocmai aºa cum v-a atacat el! ªi fiþi cu fricã de Allah! ªi sã ºtiþi cã
Allah este cu cei care se tem de El!

acestui oraº ºi a comerþului cu caravane din întreaga Peninsulã Arabã), îºi încuiau
uºile în timpul Pelerinajului ºi fãceau niºte deschizãturi în pereþii din spatele caselor,
prin care intrau, deoarece o datã sacralizaþi, nu mai aveau voie sã intre în case
înainte de împlinirea Pelerinajului, aºa cã au inventat obiceiul de a intra printr-un
alt loc decât uºa. Li s-a spus sã caute lucrurile în forma lor legitimã ºi rezonabilã.
144) Versetele care urmeazã fac referire la atitudinea musulmanilor faþã de
lupta în luna opritã. Aceasta s-a întâmplat în momentul când Trimisul lui Allah -
Allah sã-l binecuvânteze ºi sã-l miluiascã! - a voit sã împlineascã Pelerinajul mic,
însã politeiºtii l-au oprit ºi l-au împiedicat sã intre în Mekka ºi s-a încheiat
armistiþiul de la Al-Hudaybiyya. Apoi, în anul urmãtor, când a vrut sã-l împlineascã
ºi însoþitorilor sãi le-a fost teamã cã politeiºtii se vor purta perfid cu ei, când vor fi
în starea de sacralizare, ºi au fost revelate versetele care aratã cã ei nu au dreptul
sã violeze primii locurile sacre, dar au voie sã rãspundã ºi sã respingã atacul
împotriva lor.
145) Aici cu sensul de necredinþã.
146) Moscheea cea opritã sau cea sacrã – mare moschee din Mekka, numitã „opritã”
pentru cã în curtea ei sunt interzise lupta, vânatul, tãierea pomilor ºi a ierbii.
147) Arabilor preislamici le era interzis rãzboiul în timpul a patru luni din timpul
anului: Zu-l-Hijja (luna a 12-a - luna Pelerinajului), Zu-l-Qa'da (luna a 11-a - pre-
cedenta), Muharram (luna care-i urma - de fapt, prima lunã a calendarului lunar)
ºi Rajab (luna a 7-a).

91
2 • SURAT AL-BAQARA

217. Te întreabã despre luna cea sfântã ºi lupta în timpul ei. Spune:
“Lupta într-însa e mare pãcat, dar împiedicarea de la calea lui Allah,
lepãdarea de El ºi de Moscheea Al-Haram, precum ºi alungarea
neamului sãu(157) din ea sunt ºi mai mare pãcat înaintea lui Allah, iar
schisma(158) este mai mare pãcat decât omorul”. Iar ei nu vor înceta sã
lupte împotriva voastrã pânã nu vã vor abate de la credinþa voastrã,
dacã le va fi cu putinþã. Iar acela dintre voi care se va lepãda de
credinþa lui ºi va muri în necredinþã, în deºert(159) vor fi faptele lui [atât]
în aceastã lume, cât ºi în Lumea de Apoi. Aceºtia sunt oaspeþii Focului
ºi ei în el vor rãmâne veºnic.
218. Aceia care au crezut, s-au pribegit(160) ºi au trudit în lupta pe
calea lui Allah, aceia sã nãdãjduiascã în mila lui Allah, cãci Allah este
Iertãtor, Îndurãtor [Ghafur, Rahim].
219. Ei te întreabã despre vin [khamr] (161) ºi despre maysir (162).
Spune: "În amândouã este mare pãcat ºi sunt ºi unele foloase pentru
oameni, dar în amândouã pãcatul este mai mare decât folosul!" Ei te
întreabã ce trebuie sã cheltuiascã [pentru milostenie]. Spune: "Ceea
ce vã prisoseºte [din bunurile voastre]"! Astfel, Allah vã face desluºite
Semnele Sale; poate cã voi o sã cugetaþi
220. Asupra acestei lumi ºi asupra Lumii de Apoi. ªi ei te întreabã
despre orfani. Spune: "A le face bine este cel mai potrivit lucru, iar
dacã vã amestecaþi cu ei, atunci sunt fraþii voºtri [întru credinþã]".
Allah ºtie sã-l deosebeascã pe cel nelegiuit de cel care face bine. ªi
dacã ar vrea Allah, ar putea sã vã copleºeascã cu greutãþile. Cãci
Allah este Atotputernic, Înþelept ['Aziz, Hakim].

157) Este vorba de primii musulmani de la Mekka.

158) Aici cu sensul de discordie (N.T.)
159) În zadar.
160) Aceia care au plecat (hijra) împreunã cu Profetul, însoþindu-l la Medina.
161) Khamr, literal înseamnã suc de struguri fermentat, dar, prin analogie, s-a
aplicat la toate bãuturile fermentate ºi, mai apoi, tot prin analogie, la toate
bãuturile ºi drogurile care provoacã o stare de ebrietate sau ameþealã.
162) Maysir, literal înseamnã mijloc de a obþine ceva uºor, fãrã muncã, dar aici
are sens de joc de noroc, interzis tocmai din aceste considerente. La arabii din Anti-
chitate, unul din cele mai vechi jocuri de noroc consta în tragerea la sorþi, cu aju-
torul unor sãgeþi introduse într-un sac, pe principiul loteriei. Un animal sacrificat, de
pildã, era împãrþit în bucãþi inegale. Sãgeþile erau scoase din sac, cele albe erau
necâºtigãtoare, iar celelalte erau marcate ºi aduceau câºtiguri mai mari sau mai
mici, constând în bucãþi de carne, în funcþie de noroc. Prin analogie cu maysir, toate
jocurile de noroc sunt interzise de Coran.

96
3 • SURAT ‘AL-’IMRAN

118. O, voi cei care credeþi! Nu luaþi prieteni de încredere dintre cei
ce nu sunt ai voºtri, cãci ei nu vor înceta sã vã încurce! Ei doresc numai
rãul vostru. Ura se iveºte din gurile lor, dar ceea ce ascund piepturile
lor e ºi mai mare. Noi v-am arãtat vouã semnele limpezi, dacã voi
puteþi pricepe.
119. Iatã cã voi îi iubiþi pe ei, în vreme ce ei nu vã iubesc pe voi. Voi
credeþi în întreaga Carte (71). Când se întâlnesc cu voi, ei zic: “Noi
credem [în Islam]”, dar când rãmân singuri, îºi muºcã vârfurile
degetelor de ciudã împotriva voastrã. Spune: “Pieriþi cu ciuda
voastrã!”. Allah doarã cunoaºte prea bine lãuntrul piepturilor.
120. Dacã voi aveþi parte de ceva bun, ei sunt mâhniþi, iar dacã vi se
întâmplã ceva rãu, ei se bucurã de aceasta. Însã dacã veþi fi cu rãbdare
ºi vã veþi teme [de Allah], viclenia lor nu vã va pricinui nimic rãu. Allah
cunoaºte prea bine ceea ce fac ei.
121. [Adu-þi aminte, o, Muhammed,] când ai plecat dimineaþa de la
familia ta, pentru a stabili credincioºilor locurile de luptã!(72) Allah este
Cel care Aude Totul, Atoateºtiutor [As-Sami, Al-’Alim].
122. [Adu-þi aminte], când douã oºtiri de-ale voastre(73) s-au gândit sã
se întoarcã, [socotind cã nu vor izbândi], dar Allah a fost Ocrotitorul
lor?! Pe Allah trebuie sã se bizuie credincioºii!

71) În toate scripturile.

72) Este vorba de lupta de la Uhud, care a reprezentat o mare încercare
pentru tânãra comunitate musulmanã. În dimineaþa zilei de 3 ªawwal din anul 3
h. (ianuarie 625), cei 700-1000 luptãtori musulmani au ocupat poziþii de luptã la
poalele muntelui Uhud, situat la circa trei mile nord de oraºul Medina, pentru a
stãvili marºul oºtii mekkane, alcãtuite din circa 3000 de luptãtori, conduºi de Abu
Sufyan, care voia sã anihileze tânãra comunitate ce-ºi avea sediul în Medina.
Oastea condusã de Muhammed a fost însã înfrântã, Profetul însuºi fiind rãnit în
luptã, dar când a doua zi el a revenit pe câmpul de luptã în fruntea oºtii sale,
oastea mekkanã s-a retras ºi Medina a fost salvatã. Aceastã luptã ºi rezultatul ei
au fost pentru tânãra comunitate musulmanã o lecþie pentru ceea ce au însemnat
credinþa, fermitatea ºi statornicia (vezi verset 3:152 ºi nota).
73) Este vorba de Banu Haritha ºi de Banu Salma (din Khazraj), care au vrut
sã pãrãseascã câmpul de luptã, abandonându-i pe credincioºi, urmând exemplul
ipocritului Abdullah ben Salul, care s-a întors cu o treime din oºtire. Dar i-a ajuns
din urmã Abdullah ben Amr ben Haram ºi a insistat, reuºind sã-i convingã sã se
întoarcã.

126
 3 • SURAT ‘AL-’IMRAN

123. Allah v-a fãcut biruitori la Badr(74), mãcar cã eraþi umili. Deci fiþi
cu fricã de Allah ºi poate cã voi o sã fiþi mulþumitori!
124. [ªi adu-þi aminte], când tu le-ai spus credincioºilor: “Nu v-a
îndestulat Domnul vostru ajutându-vã cu trei mii de îngeri pogorâþi
[anume pentru aceasta]?!”
125. Ba da! Dacã voi rãbdaþi ºi aveþi fricã [de Allah], atunci când
[duºmanii] se nãpustesc asupra voastrã numaidecât, Domnul vostru vã
va trimite întãri cinci mii de îngeri înzestraþi cu semne.
126. ªi Allah nu a fãcut-o(75) decât o veste bunã ºi pentru ca inimile
voastre sã se liniºteascã prin aceasta. Victoria nu poate veni decât de
la Allah, Puternicul, Înþeleptul [Al-’Aziz, Al-Hakim];
127. Pentru a nimici o parte dintre necredincioºi sau pentru a-i
supune prin umilire, astfel încât sã se întoarcã dezamãgiþi.
128. Tu, [Muhammed,] nu ai nici un amestec în aceasta; fie cã El pri-
meºte cãinþa lor, fie cã îi osândeºte, pentru cã ei sunt într-adevãr
nelegiuiþi(76).
129. Ale lui Allah sunt toate cele din ceruri ºi de pre pãmânt; El iartã
pe cine voieºte ºi osândeºte pe cine voieºte. Cãci Allah este Iertãtor,
Îndurãtor [Ghafur, Rahim].
130. O, voi cei care credeþi, nu luaþi camãtã înmulþitã fãrã mãsurã. ªi
fiþi cu fricã de Allah, ca sã izbândiþi!
131. ªi fiþi cu teamã de Focul cel pregãtit pentru necredincioºi!
132.ªi fiþi supuºi faþã de Allah ºi faþã de Trimis, ca sã fiþi iertaþi!
133. ªi grãbiþi-vã spre iertarea Domnului vostru ºi spre Raiul cel întins
cât cerurile ºi pãmântul, pregãtit pentru cei evlavioºi,

74) Este vorba de bãtãlia de la Badr din anul 2h (624), prima confruntare din-
tre Profet ºi pãgânii de la Mekka, în care comunitatea musulmanã (deºi în numãr
mic ºi slab înarmatã) a ieºit victorioasã, ceea ce a avut consecinþe favorabile pentru
Islam (vezi 3:13 ºi nota).
75) Nu a trimis îngerii ca întãriri decât pentru a spori forþa ºi curajul în inimile
lor.
76) Numai Allah hotãrãºte în legãturã cu aceasta.

127
3 • SURAT ‘AL-’IMRAN

163. Ei sunt [pe] trepte [diferite] la [rãsplata lui] Allah ºi Allah vede
bine ceea ce fac ei.
164. Allah ªi-a arãtat bunãvoinþa faþã de credincioºi, trimiþându-le un
profet chiar din mijlocul lor, care sã le recite versetele Sale, sã-i curã-
þeascã ºi sã-i înveþe Cartea ºi Înþelepciunea, chiar dacã au fost mai
înainte în rãtãcire învederatã.
165. Când o nenorocire v-a lovit - dar voi aþi lovit altã datã de douã
ori pe-atât! (92) - aþi zis: “De unde a venit aceasta?”. Spune-le lor: “A
venit de la voi înºivã!”. Allah are putere peste toate!
166. ªi ceea ce a venit peste voi, în ziua când cele douã oºti s-au
întâlnit (93), a fost cu voia lui Allah, pentru ca El sã-i deosebeascã pe
credincioºi.
167. ªi sã-i deosebeascã pe aceia care numai se fãþãreau. Li s-a zis
lor: “Veniþi ºi luptaþi pe calea lui Allah sau îmboldiþi!”. Au rãspuns ei:
“De bunã seamã, v-am urma, dacã noi am ºti sigur cã este o luptã!”
Dar ei erau atunci mai aproape de necredinþã decât de credinþã ºi
rosteau cu gurile lor ceea ce nu era în sufletele lor. Dar Allah ºtia prea
bine ceea ce ei ascundeau.
168. Aceºtia sunt cei care(94) au rãmas [în cãminele lor], zicând fraþilor
lor: “Dacã ne-ar fi dat ascultare, n-ar fi fost omorâþi”. Spune-le:
“Þineþi atunci moartea departe de voi, dacã voi spuneþi adevãrul!”.
169. Sã nu crezi cã cei care au fost uciºi pe calea lui Allah [martirii]
sunt morþi! Dimpotrivã, ei sunt vii la Domnul lor ºi sunt bine dãruiþi [din
roadele Raiului](95),

92) În bãtãlia de la Badr.

93) Aluzie la bãtãlia de la Uhud.
94) Este vorba de ipocriþii menþionaþi în versetul 167.
95) Referitor la motivul revelãrii acestui verset ºi a urmãtoarelor, Ibn Abbas a
spus: A zis Trimisul lui Allah - Allah sã-l binecuvânteze ºi sã-l miluiascã! - : Cînd
fraþii noºtri au fost loviþi la Uhud, Allah a aºezat sufletele lor în carcasele unor
pãsãri verzi. Ele vin la pâraiele din Paradis, din ale cãrui roade mãnâncã ºi gãsesc
adãpost la niºte candele de aur atârnate în umbra Tronului. ªi când vor gãsi
hranã, apã ºi loc de odihnã potrivite, atunci vor zice: Dar cine le va spune fraþilor
voºtri cã noi suntem vii în Paradis ºi avem cu ce sã ne hrãnim din belºug pentru
ca ei sã nu renunþe la lupta sfântã pe calea lui Allah ºi sã nu dea înapoi în timpul
rãzboiului? Atunci a grãit Allah Preaslãvitul: "Eu le voi spune" ºi a revelat versetul.

132
9 • SURAT AT-TAWBA

25. Allah v-a ajutat sã biruiþi în numeroase locuri. ªi în ziua de la

Hunayn(36), când aþi fost mândri de numãrul vostru mare, însã el nu v-a
fost de folos întru nimic. ªi îngust vi s-a pãrut vouã pãmântul, mãcar
cã el era întins. Apoi aþi întors spatele, fugind.
26. Apoi, Allah a pogorât liniºtea Sa asupra Trimisului Sãu ºi asupra
dreptcredincioºilor ºi a trimis oºteni pe care nu i-aþi vãzut ºi i-a chinuit
pe cei care nu credeau. Aceasta este rãsplata necredincioºilor!
27. Apoi Allah primeºte cãinþa de la cel care El voieºte, cãci Allah
este Iertãtor, Îndurãtor [Ghafur, Rahim].
28. O, voi cei care credeþi! Politeiºtii sunt o murdãrie! Deci sã nu se
mai apropie de Moscheea cea Sfântã dupã acest an al lor (37). Iar de
vã temeþi voi de sãrãcie, atunci Allah vã va îmbogãþi - dacã va voi -
prin harul Sãu, cãci Allah este Atoateºtiutor [ºi] Înþelept ['Alim,
Hakim].
29. Luptaþi împotriva acelora care nu cred în Allah ºi nici în Ziua de
Apoi ºi nu opresc ceea ce Allah ºi Trimisul Sãu au oprit ºi nu împãr-
tãºesc religia Adevãrului, dintre aceia cãrora li s-a dat Cartea(38), pânã
ce ei nu vor plãti tributul(39) cu mâna lor, fiind ei supuºi [legilor]!

36) Bãtãlia de la Hunayn a avut loc în anul 630 (8 h.) între Profet ºi adepþii
sãi, pe de o parte, ºi tribul Thaqif de la At-Ta’if, sprijinit de tribul Hawazin, pe de
altã parte. Victoria a fost a musulmanilor, cu mult mai numeroºi (12.000 de
oºteni), care au luat prãzi bogate, dupã ce în prima fazã a ciocnirii s-a creat o
stare de derutã, ca rezultat al retragerii unei pãrþi dintre oºtenii beduini.
37) În anul 8 h., Mekka a fost unitã la statul islamic, dar abia un an mai târziu
(9 h.), Profetul a proclamat cã de atunci înainte politeiºtii nu se vor mai putea servi
de sanctuarul Al-Ka'aba pentru cultul lor idolatru. Excluderea acestor pelerini afecta
economia oraºului sfânt, dar Allah i-a liniºtit pe musulmanii de la Mekka pentru a
nu se teme de sãrãcie.
38) Iudeii ºi creºtinii sau alþii aflaþi în situaþia lor care luptã împotriva Islamului.
39) Este vorba de capitaþie pe care nemusulmanii erau obligaþi sã o achite în
schimbul protecþiei de care beneficiau din partea statului musulman. Erau scutiþi de
plata acestei taxe femeile, sclavii, minorii, bãtrânii ºi sãracii. Cei care achitau
capitaþia erau scutiþi de participarea la rãzboaie ºi de achitarea Daniei.

260
 9 • SURAT AT-TAWBA

30. Iudeii zic:"Uzayr (40) este fiul lui Dumnezeu!", iar creºtinii zic:
"Mesia este fiul lui Dumnezeu!" Acestea sunt cuvintele lor, [rostite] cu
gurile lor. Ei spun vorbe asemãnãtoare cu ale acelora care nu au
crezut de dinaintea lor - Allah sã-i nimiceascã(41)! Cum [se înºealã ei],
îndepãrtându-se [de Adevãr]!
31. Ei îi iau pe rabinii lor ºi pe cãlugãrii lor, precum ºi pe Mesia, fiul
Mariei, ca Domni în locul lui Allah, în vreme ce li s-a poruncit(42) sã nu
adore decât un singur Dumnezeu, în afara cãruia nu este [alt]
Dumnezeu. Mãrire Lui! El este deasupra celor pe care-i asociazã Lui!
32. Voiesc ei sã stingã cu gurile lor lumina lui Allah(43), însã Allah nu
voieºte alta decât sã desãvârºeascã lumina Sa, chiar dacã
necredincioºii urãsc [aceasta].
33. El este Cel care l-a Trimis pe Trimisul Sãu cu buna cãlãuzire(44) ºi
cu religia Adevãrului (45), pentru ca ea sã fie biruitoare asupra oricãrei
alte religii, chiar dacã politeiºtii urãsc [aceasta].
34. O, voi cei care credeþi! Mulþi dintre rabini ºi cãlugãri mãnâncã
averile oamenilor pe nedrept ºi [îi] împiedicã de la calea lui Allah! Iar
acelora, care strâng(46) aur ºi argint ºi nu le cheltuiesc pe calea lui
Allah, vesteºte-le osândã dureroasã,
35. Într-o Zi în care vor fi ele(47) încinse în focul Gheenei ºi cu ele se
vor arde frunþile, laturile ºi spinãrile lor. Aceasta este ceea ce aþi
strâns pentru sufletele voastre! Gustaþi din ceea ce aþi strâns!

40) Numele arabizat al lui Ezra, aºa cum apare în Coran.

41) Sã-i blesteme sau sã-i ucidã.
42) În Cartea lor.
43) Islamul, care demonstreazã unicitatea lui Allah.
44) Cu Coranul.
45) Islamul.
46) "Strâng": Adunã ºi tezaurizeazã bani fãrã sã achite Dania.
47) Aurul ºi argintul.

261
53 • SURAT AN-NAJM

15. Lângã care se aflã grãdina Adãpostului(14),

16. Când îi vine lotusului(15) ce-i vine(16).
17. Privirea nu s-a abãtut ºi nici nu a trecut mai departe.
18. El a vãzut unele din semnele cele mai mari ale Domnului sãu(17).
19. Aþi vãzut voi(18) pe Al-Lat ºi pe Al-'Uzza
20. ªi pe alta, pe Manat(19), cea de a treia?
21. Oare voi aveþi bãiat ºi El are copilã?
22. Aceasta este, aºadar, o împãrþire nedreaptã!
23. Ele nu sunt decât niºte nume pe care le-aþi dat voi ºi pãrinþii
voºtri. Allah nu a trimis asupra lor nici o putere. Ei nu urmeazã decât
bãnuiala ºi ceea ce poftesc sufletele, în vreme ce de la Domnul lor
le-a venit cãlãuzirea.
24. Oare are omul ceea ce pofteºte?(20)
25. Dar ale lui Allah sunt Viaþa de Apoi ºi viaþa cea dintâi.
26. ªi câþi îngeri sunt în ceruri ºi mijlocirea lor nu foloseºte întru
nimic, decât dupã ce Allah îngãduie cui voieºte El ºi cui Îi place!
27. Cei care nu cred în Viaþa de Apoi îi cheamã pe îngeri cu nume de
muieri.
28. Însã ei nu au ºtiinþã despre aceasta. Ei nu urmeazã decât
bãnuiala, însã bãnuiala nu este de nici un folos faþã de Adevãr (21).

14) În care erau adãpostite sufletele celor apropiaþi.

15) Sau jujubierul.
16) Cei vine la acest lotus din marile porunci divine cum ar fi scrierea destinelor,
creaþia ºi toate ce se întâmplã în ceruri ºi pe pãmânt.
17) Referire probabil la apariþia arhanghelului Gavriil cu înfãþiºarea sa ade-
vãratã.
18) Spune-Mi!
19) Cei trei idoli erau adoraþi, primul la At-Ta'if, al doilea la Nakhla, iar al trei-
lea la Sayf al Bahr, pe litoralul Mãrii Roºii, cam în dreptul oraºului Medina! Dar cele
trei zeitãþi erau venerate ºi la sanctuarul de la Mekka, anterior apariþiei Islamului.
20) Nu are ce pofteºte!
21) Nu poate înlocui Adevãrul.

686
96 • SURAT AL-’ALAQ

96 SURAT AL-'ALAQ(1)
(Mekkanã [1]; 19 versete)
În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurãtor
1. Citeºte! În numele Domnului tãu care a creat, (2)
2. Care l-a creat pe om din sânge închegat!(3)
3. Citeºte! Domnul tãu este cel mai Nobil,
4. Este Cel care l-a învãþat cu calemul,
5. L-a învãþat pe om ceea ce el nu a ºtiut!
6. Dar nu! Omul întrece mãsura,
7. Când se vede el bogat!(4)
8. Însã la Domnul tãu se aflã întoarcerea!
9. Îl vezi tu pe cel care opreºte(5)
10. Un rob [al lui Allah], când împlineºte Rugãciunea?(6)
11. Dar dacã ar fi el(7) pe calea cea dreaptã
12. Sau poruncind el evlavia (8)?
13. ªi-l vezi tu când el tãgãduieºte sau întoarce spatele?
14. Oare nu ºtie el cã Allah vede?(9)
15. Dar nu! Dacã nu va înceta, Noi îl vom apuca de smocul [de pãr],
16. De smocul mincinos ºi pãcãtos!
17. Sã-i cheme el pe cei din preajma lui!(10)
18. Iar Noi îi vom chema pe pãzitorii Iadului!(11)
19. Nu! Nu-i da lui ascultare(12), ci prosterneazã-te ºi apropie-te!(13)

1) Sura "Sângelui închegat", dupã versetul 2.

2) Citeºte ce-þi este revelat ºi începe cu rostirea numelui lui Allah! Acesta este
primul verset din Coran care i-a fost revelat profetului Muhammed.
3) Starea embrionului în primele zile ale zãmislirii sale.
4) Când se socoteºte bogat.
5) Acesta este Abu Jahl.
6) Profetul Muhammed.
7) Robul oprit de a face rugãciunea, adicã Muhammed.
8) Cum îndrãzneºte acel nelegiuit sã-l opreascã ºi sã-l ocãrascã?
9) ªi-i va cere lui socotealã?
10) Pentru a-i împiedica pe cei care împlinesc Rugãciunea ºi pentru a-i împie-
dica pe dreptcredincioºii adevãraþi.
11) Ca sã-i nimiceascã în aceastã lume sau sã-i conducã spre Gheena, în
Lumea de Apoi.
12) Nu-i da ascultare acestui nelegiuit care vrea sã te opreascã de la adorarea
lui Allah!
13) Dupã acest verset se recomandã prosternarea.

796