C3 - CNAC Aplicatii+Aproximare Numere

Calcul numeric asistat
de calculator
APLICAŢII
APROXIMĂRI NUMERE
Life - the way it really is - is a battle not between

Bad and Good but between Bad and Worse.
(Joseph Brodsky, 1940-1996)
Curs 3 - 16.10.2020 -
Departamentul TCM, CNAC , Sem. 1, 2020-2021, an II
Articol în NYT, 14.10.2020 : https://www.nytimes.com/2020/10/14/world/europe/europe-coronavirus.html
De citit şi, eventual, :

https://www.romaniacurata.ro/de-ce-romanii-mor-de-covid-cand-alte-natii-supravietuiesc/
+
https://www.romaniacurata.ro/atentionare-importanta-pentru-medicii-din-romania-ati-vazut-cum-se-mai-discuta-prin-
restul-lumii-despre-intubare/
Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 2/53
Aplicaţii:
aplicaţie = un program sau un ansamblu de

programe utilizate pentru rezolvarea unei probleme
-interfaţa prietenoasa cu utilizatorul
-protecţia la datele incorect introduse
-cerinţe legate de eficienţa programului

Aplicaţii:
•- analişti de sistem, persoane capabile să proiecteza logic

aplicaţia, care au cunoştinţe solide de informatică dar şi calificare
de bază în domeniul în care se realizează aplicaţia. Ei furnizează
programatorilor documentaţia după care aceştia elaborează
programele;
•- programatori, persoane care scriu în limbaj de programare

aplicaţia, conform documentaţiei primite;
•- ingineri de sistem, persoane specializate în informatică atât

hard cât şi soft, care au rolul de a întreţine reţeaua de
calculatoare utilizată şi de a sprijini tehnic activitatea
programatorilor;
•- testers, specialişti în testarea programelor

Etapele realizării aplicaţiilor:
•Analiza problemei :
- formularea problemei (considerarea problemei în mod abstract);
- identificarea datelor de intrare şi a celor de ieşire prin
construirea unui model matematic;
•Elaborarea algoritmului :
- verificarea existenţei unor algoritmi consacraţi care să rezolve
problema dată; în caz că nu se găsesc aceştia se trece la stabilirea
metodelor de calcul necesare, elaborarea mai multor algortimi şi
alegerea celui mai performant;
- redactarea algoritmului sub formă de pseudocod sau schemă
logică;
- simularea funcţionării algoritmului pe câteva seturi de date şi
verificarea soluţiilor obţinute;

Etapele realizării aplicaţiilor:
•Scrierea programului : transcrierea algoritmului din

pseudocod sau schemă logică într-un limbaj de programare. De
obicei se întocmeşte şi o documentaţie aferentă ce cuprinde
datele de intrare şi de ieşire, o listă a variabilelor etc.;
•Testarea programului : verificarea şi validarea programului

prin rularea acestuia cu mai multe seturi de date de intrare şi
verificarea soluţiilor obţinute. Se caută erorile ascunse, aşa
numitele „bug-uri” care se manifestă foarte rar în exploatare;
•Rezolvarea problemei : rularea programului utilizând date

reale.

Criterii de eficienţă:
- numărul operaţiilor elementare efectuate

- memoria internă necesară

Algoritm:
algoritm ( DEX )=
1. Ansamblu de simboluri folosite în matematică și în
logică, permițând găsirea în mod mecanic (prin
calcul) a unor rezultate;
2. Succesiune de operații necesare în rezolvarea unei
probleme oarecare
Mohammed ibn-Musa al-Khwarizmi (780- 850):

Al-Kitab al-mukhtasar fi hisab al-jabr wa'l-muqabala
Tratat asupra calculului prin completare și compensare
Liber algebrae et almucabala

Algoritm:
Algoritm un sistem de calcule care, pentru o

=
anumită clasă de probleme (cu anumite date iniţiale)
permite să se obţină soluţia cu ajutorul unui şir finit şi
ordonat de operaţii univoc determinate, efectuate
mecanic, fără aportul creator al omului
•- Generalitate/Universalitate, o modalitate generală

de rezolvare a unei întregi clase de probleme
asemănatoare, pentru date de intrare arbitrare
•- Unicitate/Claritate, procesul de calcul trebuie să fie
descris clar, riguros, fără ambiguităţi;
•- Finitudine/Eficacitate, execuţia algoritmului trebuie
se facă într-un număr finit de paşi
Algoritm:
”Computing in Science & Engineering”
1-algoritmul Metropolis sau metoda Monte Carlo (1946);

2-metoda simplex pentru programarea liniară (1947);
3-metoda iteraţiei pe subspaţii Krylov (1950);
4-descompunerea matriceală Householder (1951); https://nickhigham.wordpress.com/2016/0
5-optimizarea Fortran (1957); 3/29/the-top-10-algorithms-in-applied-
6-algortimul QR (1957);
mathematics/
7-algoritmul Quicksort pentru sortarea bazelor de date
(1962); 1.Newton and quasi-Newton methods
8-transformata Fourier rapidă (1965); 2.Matrix factorizations (LU, Cholesky, QR)
3.Singular value decomposition, QR and QZ algorithms
9-algoritmul Ferguson-Forcade pentru detectarea legăturilor
4.Monte-Carlo methods
dintre numere întregi (1979);
5.Fast Fourier transform
10-metoda rapidă multipolă (1987). 6.Krylov subspace methods (conjugate gradients, Lanczos,
GMRES, minres)
7.JPEG (1992)
8.PageRank (1998)
9.Simplex algorithm
10.Kalman filter
https://people.maths.ox.ac.uk/trefethen/inventorstalk.pdf
Algoritm:
https://www.amazon.com/Introduction-Algorithms-3rd-MIT-
Press/dp/0262033844/ref=pd_sim_14_2?_encoding=UTF8&psc=1&refRID=GS8BVSB7SVW6C9AG9HDV
Look Inside!
Algoritm:
Obiecte utilizate:
Algoritmii utilizează două tipuri de obiecte, şi anume:

date şi variabile .
Datele pot fi întregi, reale, logice sau şiruri de caractere.
Constantele reprezintă un tip special de date care nu se
modifică pe parcursul execuţiei aplicaţiei şi nu sunt
obţinute din calcule.
Variabilele sunt obiecte care sunt asociate unei anumite
zone de memorie destinate unui anumit tip de date.
Numele variabilei reprezintă identificatorul care trimite la
zona de memorie corespunzătoare. Tipul variabilei (întreg,
real, logic, şir) oferă tipul datei care poate fi reţinută de
variabila respectivă. Variabila are un nume unic dar
conţinutul ei poate să se modifice pe parcursul execuţiei
programului.
Algoritm:
Schemă logică
Limbaj de tip pseudocod

Operaţia de intrare
=operaţia de citire a datelor presupune preluarea

unei date de la un dispozitiv de intrare către
memoria internă a calculatorului, într-o variabilă.
variabila = input(’Textul care va contine

cererea de introducere a datelor’)

Operaţia de atribuire
=operaţia de preluare a unei date din memoria

calculatorului si transferul catre un dispozitiv de
iesire.
OBSERVAŢIE:
1) Tipurile celor două variabile trebuie să
v ← dată fie compatibile. De exemplu, unei variabile
de tip real v1 , i se poate atribui valoarea
unei variabile v2 de tip întreg, dar invers
v1 ← v2 atribuirea se face prin pierdere de
informaţie;
2) Atribuirea v1 ← v2 nu este echivalentă
cu operaţia v2 ← v1
v ← expresie

Operaţia de decizie
Dacă condiţie atunci

Operaţia 1
Altfel
Operaţia 2
OBS. Ramura Altfel este opţională. Este testată

valoarea de adevăr pentru condiţie şi, dacă este
adevărată se execută Operaţia 1 iar dacă nu, se
execută Operaţia 2.

Structura algoritmilor
- liniară
70’, programare structurată - repetitivă
- alternantă

Structura liniara :
Orice operaţie de citire/scriere, atribuire sau decizie

se poate considera a avea o structură liniară.
Operaţia 1
Operaţia 2
.....
Operaţia n

Structura liniara - exemplu:

Să se realizeze o aplicaţie care calculează costul unui
teren de forma unui dreptunghi cu laturile l1 şi l2 ,
costul unui metru pătrat fiind c, valoare cerută a fi
introdusă de la tastatură de către utilizator.
Citeşte l1,l2,c
l1=input('introduceti valoarea lungimii
arie= l1 ∙ l2 dreptunghiului [m], l1=')
cost=arie ∙ c l2=input('introduceti valoarea latimii
Scrie cost dreptunghiului [m], l2=')
arie=l1*l2
c=input('introduceti valoarea costului
unitar pentru teren [lei/m^2] , c= ')
cost = c*arie

Structura alternativa :
Condiţia E este evaluată; dacă acesta este adevărată,

se trece la execuţia structurii S1 iar dacă nu se
execută S2.
Dacă E atunci
S1
Altfel
S2

Instrucţiuni condiţionale:
if expresie logica
instructiuni
end
if expresie logica
instructiuni
elseif expresie logica
elseif expresie logica
…
else instructiuni
end
Instrucţiuni de ciclare:
for indice=start:increment:end
instructiuni
end
while expresie logica

instructiuni(i=i+1)
end

Structura repetitivă - exemplu cu for :
Să se realizeze, în limbaj Matlab, o aplicaţie care

calculează n! fără a face apel la funcţia prod sau
factorial , folosind o buclă for :
n=input('Introduceti valoarea lui n, intreg, n = ')

nfact=1
for i=1:n
nfact=nfact*i
end
[int2str(n),'! este egal cu ', int2str(nfact]

Structura repetitivă exemplu cu while :
Să se realizeze, în limbaj Matlab, o aplicaţie care

calculează n! fără a face apel la funcţia prod şi sau
factorial, folosind instrucţiunea while :
n=input('Introduceti valoarea lui n, intreg, n = ')

i=1
nfact=1
while i<=n
nfact=nfact*i
i=i+1
end

Structura alternativă- exemplu :

Să se realizeze o aplicaţie care rezolvă o ecuaţie de
gradul întâi.
Trebuie ca să se citescă două numere reale a şi b iar
apoi să fie rezolvată ecuaţia ax+b=0.
Citeşte a,b
Dacă a ≠ 0 atunci
x= -b/a
Altfel
Dacă b ≠ 0 atunci
Scrie „Ecuaţia nu are
nici o soluţie”
Altfel
Scrie „Ecuaţia are o
infinitate de soluţii”

Structura alternativă - exemplu :
%Rezolvarea ecuatiei a*x+b=0

a=input('Introduceti valoarea lui a, real a=')
b=input('introduceti valoarea lui b, real b=')
if a==0 ;%deschiderea primei alternante
if b==0 ;%deschiderea celei de-a alternanta
'Ecuatia are o infinitate de solutii'
else
'Ecuatia nu are solutie'
end
else
x=-b/a
end

Aplicaţiile sunt realizate în fişiere *.m sau *.scr
-sunt salvate (de obicei) în subdirectorul work
-se pot creea funcţii speciale în MATLAB care lucrează

ca funcţii de sine stătătoare în fişiere separate care au
următoarea sintaxă:
function[parametrii de iesire] f=nume_functie(variabile)

% comentarii în program
expresii
- numele fisierului in care se salveaza aplicatia este

nume_functie.m

Functii MATLAB - combinări
Să se realizeze o funcţie MATLAB care calculează combinari

de n luate cate k:
combinari.m
combinari(n,k)

Determinarea celui mai mare divizor comun a două

numere naturale:
Algoritmul lui Euclid
Algoritmul lui Nicomahus

Determinarea celui mai mare divizor comun a două

numere naturale:
Algoritmul lui Euclid Nr. m n Catul Rest

crt. m/n m/n
Iniţial 78 30 2 18 diferit 0
1 30 18 1 12 diferit 0
2 18 12 1 6 diferit 0
3 12 6 3 0
Nr. m n Diferenţa
crt.
Iniţial 78 30 m>n 78-30=48
1 48 30 m>n 48-30=18
2 18 30 n>m 30-18=12
3 18 12 m>n 18-12=6
4 12 6 m>n 12-6=6
Algoritmul lui Nicomahus 5 6 6 m=n cmmdc=6
Algoritmul lui Nicomahus aNicomachus.m
%Algoritmul lui Nicomahus pentru aflarea cmmdc al

numerelor naturale m si n, fara utilizarea functiei
dedicate gcd(x,y)
m=input('Introduceti valoarea lui m, natural m=')
n=input('introduceti valoarea lui n, natural, n=')
while m~=n
if m>n
m=m-n •Tabel 5.2. Paşii algoritmului
Nicomachus pentru aflarea cmmdc
else al numerelor 78 şi 30
n=n-m
end
end
['Cel mai mare divizor comun al celor doua numere este
',int2str(m)]

Algoritmul lui Nicomahus – ca functie MATLAB
aN.m
Tema – C3:
Algoritmul lui Euclid – ca funcţie MATLAB!!
aE.m
aE(78,30) … 6

CNAC
ERORI DE CALCUL ŞI APROXIMĂRI

Precizie, acurateţe, cifre semnificative
Precizie
Acuratete
Acurateţea = în ce măsură o mărime calculată sau măsurată

se apropie de valoarea reală
Precizia = în ce măsură valorile calculate şi măsurate sunt în

concordanţă unele cu altele
Inacurateţea = este o deviere sistematică de la valoarea

exactă
Imprecizia = se referă la mărimea dispersiei rezultatelor

Programul Matlab utilizează implicit formatul dublă precizie

pentru datele de tip numeric (double).
Mai este posibilă introducerea numerelor în simplă precizie

(simple), care oferă un spaţiu de stocare mai mic dar şi o
precizie mai mică, precum şi introducerea numerelor întregi cu
semn (int) sau fără semn (uint).

Conceptul cifrelor semnificative (digiţi) se referă la faptul că o

valoare numerică poate fi desemnată formal cu ajutorul unui
anumit număr de cifre. De exemplu:
- toleranţa unei piese debitate;
- viteza înregistrată de vitezometrul unui autocamion.

Reprezentări ale numerelor utilizate în calculator:
Limbajul Matlab utilizează notaţia zecimală

iar ca separator zecimal se foloseşte punctul.
Corespondenţa între sistemele de numeraţie

Zecimal 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Binar 0 1 10 11 100 101 110 111 1000 1001 1010

Numărul 2731 se scrie în format binar 101010101011

deoarece acesta se constituie prin sumele:
2731 = 2048 + 512 + 128 + 32 + 8 + 2 + 1 =

=1 x 211 + 0 x 210 + 1 x 29 + 0 x 28 + 1 x 27 + 0 x 26 +
+1 x 25 + 0 x 24 + 1 x 23 + 0 x 22 + 1 x 21 + 1 x 20
Acelaşi număr poate fi scris similar în sistem de

numeraţie zecimal astfel:
2731 = 2000+ 700 + 30 +1 =
=2 x 103 + 7 x 102 + 3 x 101 + 1 x 100

Computerul nu poate utiliza întreaga mulţime infinită a

numerelor reale R ci doar o submulţime a acesteia, pe care o
vom nota F.
Numerele reale ale mulţimii F, mulţime de dimensiuni finite,

constituie obiectul aşa numitei
aritmetici în virgulă mobile (flotante) utilizată de
computere.
Proprităţile acestor numere sunt diferite faţă de numerele

mulţimii R.

Orice număr real x este, în principiu, reprezentat de către

computer cu numărul notat fl(x), care nu corespunde
întotdeauna numărului x ci este doar o aproximare a acestuia:
fl(x) = ± q x 2n , unde
q = mantisa, cu inegalitatea 1/2 ≤ q < 1
şi n = exponent, număr întreg.

Conform standardului IEEE 754, formatele de reprezentare a numerelor

în virgulă mobila sunt:
-simplă precizie (single-precission) pe 32 de biti:

• 1 bit pentru semnul mantisei
• 8 biti pentru exponentul decalat (emin = -126, emax = 127)
• 23 biti pentru mantisa (p = 24, α0 = 1 se omite)
- dublă precizie (double-precission) pe 64 de biti

• 1 bit pentru semnul mantisei
• 11 biti pentru exponentul decalat (emin = -1022, emax = 1023)
• 52 biti pentru mantisa (p = 53, α0 = 1 se omite)
Regula de rotunjire este rotunjirea la par. Deci pentru

- simpla precizie, εmach = 2-24 ≈ 10-7 (7 cifre zecimale semnificative).
- dubla precizie, εmach = 2-53 ≈ 10-16 (16 cifre zecimale semnificative).

Reprezentarea în virgulă mobilă (floating-point format)

presupune existenţa unei baze b (întotdeauna presupusă
pară) şi a unei precizii p.
Un număr în virgulă mobilă este un număr de forma:
Significant digits × baseexponent
Fiecărei reprezentări în virgulă mobilă i se asociază două

numere întregi, Emin şi Emax, ce reprezintă valorile limită
permise pentru exponentul E (Emin ≤ E ≤ Emax).

Aproximarea numerelor:
Reprezentarea numerelor în MATLAB:

Aproximarea numerelor:
Aproximarea numerelor în MATLAB:

Probleme:
Sǎ se dimensioneze o barǎ de oţel rotundǎ (d = ? cm), lungǎ de

l=24cm, sprijinitǎ la ambele capete pe reazeme.
În mijlocul ei acţioneazǎ o forţǎ F=2000kf iar rezistenţa
admisibilǎ a materialului este σia=600kf/cm2 .
Sǎ se reprezinte graficul d = f(F) ştiind cǎ momentului maxim
de încovoiere se calculeazǎ cu ajutorul formulei:
F l
M max =
4
cǎ modulul de rezistenţǎ al barei se calculeazǎ cu ajutorul
relaţiei:  d3
W=
32
M max
iar rezistenţa admisibilǎ la încovoiere este datǎ de:  =
W

Probleme:
F=2000;%valoare forta
sigma=600; %valoare rezistenta admisibila
l=24; %lungime bara
%valoare calculata
dcalc=(8*F*l/(sigma*pi))^(1/3)
%initiere trasare grafic d(F)
FF=1000:3500
d=(8*FF*l/(sigma*pi)).^(1/3)
%stabilire valori intregi
dSTAS=ceil(d)
plot(F,dcalc,'ro',FF,d,FF,dSTAS);
grid on;xlabel('Forta [kf]')
ylabel('Diametru [cm]')


https://prezi.com/7pilywsapnll/tofflers-wave-theory/
http://uli.ro/al-patrulea-val-societatea-informationala/
https://thefifthwave.wordpress.com/what-is-the-fifth-wav e/


https://en.wikipedia.org/wiki/Kondratiev_wave Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 52/53

Mulţumesc pentru atenţie !
Ȋntrebări ???

C3 - CNAC Aplicatii+Aproximare Numere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C3 - CNAC Aplicatii+Aproximare Numere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calcul numeric asistat

Life - the way it really is - is a battle not between

Articol în NYT, 14.10.2020 : https://www.nytimes.com/2020/10/14/world/europe/europe-coronavirus.html

De citit şi, eventual, :

aplicaţie = un program sau un ansamblu de

-interfaţa prietenoasa cu utilizatorul

-protecţia la datele incorect introduse

-cerinţe legate de eficienţa programului

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 3/53

•- analişti de sistem, persoane capabile să proiecteza logic

•- programatori, persoane care scriu în limbaj de programare

•- ingineri de sistem, persoane specializate în informatică atât

•- testers, specialişti în testarea programelor

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 4/53

Etapele realizării aplicaţiilor:

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 5/53

Etapele realizării aplicaţiilor:

•Scrierea programului : transcrierea algoritmului din

•Testarea programului : verificarea şi validarea programului

•Rezolvarea problemei : rularea programului utilizând date

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 6/53

- numărul operaţiilor elementare efectuate

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 7/53

Mohammed ibn-Musa al-Khwarizmi (780- 850):

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 8/53

Algoritm un sistem de calcule care, pentru o

•- Generalitate/Universalitate, o modalitate generală

”Computing in Science & Engineering”

1-algoritmul Metropolis sau metoda Monte Carlo (1946);

Algoritmii utilizează două tipuri de obiecte, şi anume:

Limbaj de tip pseudocod

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 13/53

=operaţia de citire a datelor presupune preluarea

variabila = input(’Textul care va contine

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 14/53

=operaţia de preluare a unei date din memoria

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 15/53

Dacă condiţie atunci

OBS. Ramura Altfel este opţională. Este testată

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 16/53

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 17/53

Orice operaţie de citire/scriere, atribuire sau decizie

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 18/53

Structura liniara - exemplu:

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 19/53

Condiţia E este evaluată; dacă acesta este adevărată,

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 20/53

while expresie logica

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 22/53

Structura repetitivă - exemplu cu for :

Să se realizeze, în limbaj Matlab, o aplicaţie care

n=input('Introduceti valoarea lui n, intreg, n = ')

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 23/53

Structura repetitivă exemplu cu while :

Să se realizeze, în limbaj Matlab, o aplicaţie care

n=input('Introduceti valoarea lui n, intreg, n = ')

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 24/53

Structura alternativă- exemplu :

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 25/53

Structura alternativă - exemplu :

%Rezolvarea ecuatiei a*x+b=0

Curs 3 – 16.10.2020 – Calcul numeric asistat de calculator 26/53

Aplicaţiile sunt realizate în fişiere *.m sau *.scr

Aplicaţiile sunt realizate în fişiere .m sau .scr