Sunteți pe pagina 1din 41

Studiu de caz

-Limba și Literatura Română-


Omonimele

A,a
a a6 v. avea1
!a1 (literă; sunet) s. m./s. n., pl. m. a/n. a-uri a7 prep. (a arăta ~ cerşetor, a mirosi ~ ars,
a2/aa interj. tezele ~ doi elevi, graţie ~ noi donaţii,
a3 v. al1 votul ~ mulţi cetăţeni)
a4 v. ar1 aa v. a2
a5 v. al2 aalenian
!aalenian1 [aa pron. a] (desp. aa-le-ni-an) absorbant
adj. m., pl. aalenieni (desp. -ni-eni); f. absorbant1 (care încorporează) adj. m., pl.
aaleniană, pl. aaleniene absorbanţi; f. absorbantă, pl. absorbante
!aalenian2 [aa pron. a] (desp. aa-le-ni-an) !absorbant2 (element care încorporează) s.
s. n. n./(tehn.) s. m., pl. n. absorbante/m.
aba absorbanţi
aba1 sf. (< tc. aba (reg.) „panura" „postav absorbitor
gros") absorbitor1 (care încorporează) adj. m., pl.
aba2 interj. (et. nes.) (înv.) absorbitori; f. sg. şi pl. absorbitoare
abate absorbitor2 (element care încorporează) s.
abate1 vb.(<lat. abbatere) n., pl. absorbitoare
abate2 vb.(<fr abattre) abstract
abate3 s.m(<it.abbate < lat.abas,- abstract1 adj. m., pl. abstracţi; f. abstractă, pl.
atis”abate”) abstracte
abatere abstract2 s. n., (elemente) pl. abstracteț
abatere1 s.f.(<abate1) absurd
abatere2 s.f.(<abate2) absurd1 adj. m., pl. absurzi; f. absurdă, pl.
abortiv absurde
absurd2 s. n.
abortiv1 adj. m., pl. abortivi; f. abortivă, pl.
acadian
abortive
acadian1 (desp. -di-an) s. n.
abortiv2 s. n., pl. abortive acadian2 (referitor la acadia/la acadian1 )
(desp. -di-an) adj. m., s. m., pl. acadieni
abraziv (desp. -di-eni); adj. f., s. f. acadiană, pl.
abraziv1 (desp. a-bra-) adj. m., pl. abrazivi; acadiene
f. abrazivă, pl. abrazive acaju
!abraziv2 (desp. a-bra-) s. m., pl. abrazivi acaju1 adj. invar. (unghii ~)
abrupt acaju2 (arbore) s. m., art. acajuul; pl. acaju
abrupt1 (desp. a-brupt) adj. m., pl. abrupţi; acaju3 (culoare) s. n., art. acajuul
f. abruptă, pl. abrupte acar
abrupt2 (desp. a-brupt) s. n., pl. abrupturi acar1 (obiect) (pop.) s. n., pl. acare
absolut acar2 (persoană) s. m., pl. acari
absolut1 adj. m., pl. absoluţi; f. absolută, pl. acar3 s.n. (et. nec)
absolute acar4 adv.(magh.akar)(reg.)
absolut2 s. n., pl. absoluturi acaricid
absolutoriu acaricid1 adj. m., pl. acaricizi; f. acaricidă, pl.
acaricide
absolutoriu1 (înv.) [riu pron. rĭu] s. n., art.
acaricid2 s. n., pl. acaricide
absolutoriul; pl. absolutorii, art.
accelerat
absolutoriile (desp. -ri-i-) +accelerat1 adj. m., pl. acceleraţi; f. accelerată,
absolutoriu2 [riu pron. rĭu] adj. m., f. pl. accelerate
absolutorie (desp. -ri-e); pl. m. şi f. +accelerat2 adv.
absolutorii accelerat3 s. n., pl. accelerate
accelerator acorda2 (a ~) (a regla un instrument) vb.,
accelerator1 adj. m., pl. acceleratori; f. sg. şi pl. ind. prez. 1 sg. acordez, 3 acordează;
acceleratoare conj. prez. 1 sg. să acordez, 3 să
!accelerator2 s. m./s. n., pl. m. acceleratori/n. acordeze
acceleratoare
aconit
acceptor
aconit1 s.m.(<fr. aconit, it. aconito,
acceptor1 adj. m., pl. acceptori; f. sg. şi pl.
acceptoare
lat.aconitum,ngr.akoniton)(bot.)
acceptor2 s. m., pl. acceptori aconit2 s.m.(<gr.aconites)
acces acordor
acces1 (atac, izbucnire) s. n., pl. accese acordor1 (instrument) s. n., pl. acordoare
acces2 (intrare) s. n., pl. accesuri acordor2 (persoană) s. m., pl. acordori
accesoriu acorie
accesoriu1 [riu pron. rĭu] adj. m., f. accesorie acorie1 s.f.(<fr.acorie<gr.a”fără” și koros
(desp. -ri-e); pl. m. şi f. accesorii “sațietate”)
accesoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., pl. accesorii, art. acri
accesoriile (desp. -ri-i-)
acri1 (a ~) (desp. a-cri) vb., ind. prez. 1 sg. şi
accident
3 pl. acresc, 3 sg. acreşte, imperf. 1
accident1 (întâmplare) s. n., pl. accidente
accident2 (semn muzical) s. m., pl. accidenţi
acream; conj. prez. 1 sg. să acresc, 3 să
acheuleean acrească
acheuleean1 [cheu pron. fr. şö] (desp. -cheu-) +acri2 (a i se ~) (a se sătura) (fam.) (desp. a-
adj. m., pl. acheuleeni; f. acheuleeană, pl. cri) vb. refl., ind. prez. 3 sg. mi (etc.) se
acheuleene acreşte, imperf. 3 sg. mi se acrea; conj.
acheuleean2 [cheu pron. fr. şö] (desp. -cheu-) prez. 3 sg. să mi se acrească; ger.
s.n. acrindu-mi-se
achiu acromat
achiu1 (lovitură la biliard; tac) (înv.) s. n., art. acromat1 (desp. a-cro-) adj. m., s. m., pl.
achiul; pl. achiuri acromaţi; adj. f., s. f. acromată, pl. acromate
achiu2 (ţelină) (înv.) [chiu pron. kʹu] s. m., art. acromat2 (desp. a-cro-) s. n., pl. acromate
achiul; pl. achii, art. achiii (desp. -chi-ii) acru
acid
acru1 (desp. a-cru) adj. m., pl. acri; f. acră, pl.
acid1 adj. m., pl. acizi; f. acidă, pl. acide
acre
acid2 s. m., pl. acizi
acru2 (gust) (desp. a-cru) s. n., art. acrul
acina
acru3 (unitate de măsură) (desp. a-cru) s.
acina1 vb.(et.nec.)(reg.)
m., art. acrul;
acina2 vb.(et.nec.)(reg.;despre luna)
activ
acorda
activ1 adj. m., pl. activi; f. activă, pl. active
acorda1 (a ~) (a da; a face acordul
activ2 (grup de activişti) s. n., pl. activuri
gramatical) vb., ind. prez. 1 sg. acord, 2
activ3 (mijloc economic) s. n., pl. active
sg. acorzi, 3 acordă; conj. prez. 1 sg. să
activant
acord, 3 să acorde
activant1 adj. m., pl. activanţi; f. activantă, pl.
activante
activant2 s. m., pl. activanţi +adnominal1 adj. m., pl. adnominali; f.
activator adnominală, pl. adnominale
activator1 adj. m., pl. activatori; f. sg. şi pl. +adnominal2 s. n., pl. adnominale
activatoare adulter
activator2 s. n., pl. activatoare adulter1 (infidel) adj. m., pl. adulteri; f.
acumulator adulteră, pl. adultere
acumulator1 (auto) s. m., pl. acumulatori adulter2 s. n., pl. adultere
acumulator2 (în alte domenii) s. n., pl. adumbri
acumulatoare !adumbri1 (a ~) (a ţine umbră) (rar) (desp. a-
acut dum-/adum-) vb., ind. prez. 3 sg.
acut1 adj. m., pl. acuţi; f. acută, pl. acute adumbreşte, 3 pl. adumbresc, imperf. 3 sg.
+acut2 adv. (bolnavă/bolnavi ~) adumbrea; conj. prez. 3 să adumbrească
adagietto !adumbri2 (a se ~) (a se adăposti la umbră) (rar)
adagietto1 (muz.) (it.) (desp. -giet-) adv. (desp. a-dum-/ad-um-) vb. refl., ind. prez. 1
+adagietto2 (muz.) (it.) (desp. -giet-) s. n., pl. sg. mă adumbresc, 3 sg. se adumbreşte,
adagiettouri imperf. 1 sg. mă adumbream; conj. prez. 1
adagio sg. să mă adumbresc, 3 să se adumbrească;
+adagio1 (muz.) (desp. -gio) adv.; abr. ado imper. 2 sg. afirm. adumbreşte-te; ger.
adagio2 (muz.) (desp. -gio) s. n.; pl. adagiouri adumbrindu-mă
adânc adunător
adânc1 adj. m., f. adâncă; pl. m. şi f. adânci !adunător1 adj. m., s. m., pl. adunători; adj. f.,
+adânc2 adv. s. f. sg. şi pl. adunătoare
adânc3 s. n., pl. adâncuri adunător2 (maşină) s. n., pl. adunătoare
adevărat aerobic
adevărat1 adj. m., pl. adevăraţi; f. adevărată, pl. !aerobic1 adj. m. (+ s. n.: exerciţiu ~); f.
adevărate aerobică, pl. aerobice
+adevărat2 adv. aerobic2 s. n
adeziv aeromobil
adeziv1 adj. m., pl. adezivi; f. adezivă, pl. aeromobil1 adj. m., pl. aeromobili; f.
adezive aeromobilă, pl. aeromobile
adeziv2 s. m., pl. adezivi aeromobil2 s. n., pl. aeromobile
adio afecta
adio1 interj. afecta1 vb. (< fr. affecter, refacere
adio2 s. n. (spectacol de ~, a-şi lua ~) după lat. affectare ,,a fasona",,,a pre-
aditiv para")
aditiv1 adj. m., pl. aditivi; f. aditivă, pl. additive
afecta2 vb. (< fr. affecter < lat.
aditiv2 s. m., pl. aditivi (aditiv alimentar aprobat
affectare, influentat de lat. affectus
în europa abr. e)
adjuvant
..sentiment" şi < lat. afficere ,,a afec-
adjuvant1 adj. m., pl. adjuvanţi; f. adjuvantă, pl. ta")
adjuvante afin
!adjuvant2 (medicament secundar) s. m., pl. afin1 (arbust) s. m., pl. afini
adjuvanţi afin² (rudă) s. m., pl. afini
adnominal afirma
afirma1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. afirm. 3 afirmă; ai1 v. al1
conj. prez. 1 sg. să afirm. 3 să afirme ai2 v. al2
+afirma2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă ai3 /ai-ai-ai interj.
afirm, 3 se afirmă; conj. prez. 1 sg. să mă ai4 (usturoi; mamifer) (reg.) s. m., pl. ai, art. aii
afirm, 3 să se afirme; imper. 2 sg. afirm. ai5 vb. v. avea1 , avea2
afirmă-te; ger. afirmându-mă ajunge
afișor +ajunge1 (a ~) (a fi suficient) vb., ind. prez. 3 sg.
afișor1 (dispozitiv) s. n., pl. afişoare ajunge, 3 pl. ajung, perf. s. 3 sg. ajunse,
afișor2 (persoană) s. m., pl. afişori m.m.c.p. 3 sg. ajunsese, 3 pl. ajunseseră;
afrikaans conj. prez. 3 să ajungă/ajungă(-ţi); ger.
+afrikaans1 (afr.) [pron. afrikans] (desp. a-fri- ajungând; part. ajuns
kaans) adj. invar. (cuvinte ~) ajunge2 (a ~) (a prinde din urmă; a sosi) vb., ind.
!afrikaans2 (limbă) (afr.) [pron. afrikans] (desp. prez. 1 sg. şi 3 pl. ajung, 3 sg. ajunge, perf. s.
a-fri-kaans) s. n. 1 sg. ajunsei, 1 pl. ajunserăm, m.m.c.p. 1 pl.
afrodiziac ajunseserăm; conj. prez. 1 sg. să ajung, 3 să
afrodiziac1 (desp. a-fro-, -zi-ac) adj. m., pl. ajungă; imper. 2 sg. afirm. intranz.
afrodiziaci; f. afrodiziacă, pl. afrodiziace ajungi/tranz. ajunge (ajunge-l din urmă!
afrodiziac2 (desp. a-fro-, -zi-ac) s. n., pl. ajunge-i maşina!); ger. ajungând
afrodiziace +ajunge3 (a se ~) (a parveni) (fam.) vb., ind.
afund prez. 1 sg. mă ajung, 3 sg. se ajunge, perf. s.
afund1 (rar) adj. m., pl. afunzi; f. afundă, pl. 1 sg. mă ajunsei, 1 pl. ne ajunserăm,
afunde m.m.c.p. 1 pl. ne ajunseserăm; conj. prez.
afund2 (rar) s. n., pl. afunduri ajutor
agățătoare ajutor1 (persoană) (rar) s. m., pl. ajutori
agățătoare1 (atârnătoare) s. f., g.-d. art. ajutor2 (sprijin; persoană) s. n., pl. ajutoare
agăţătorii; pl. agăţători al
agățătoare2 (pasăre) s. f., g.-d. art. agăţătoarei; al1 art.1 m., pl. ai; f. a, pl. ale; g.-d. pl. m. şi f.
pl. agăţătoare alor (alor lui/ săi, de-ai voştri, de-ale gurii)
aglomerat al2 pr.2 m., pl. ai; f. a, pl. ale; g.-d. pl. m. şi f.
aglomerat1 (desp. a-glo-) adj. m., pl. alor (prietenul lui ion şi al meu)
aglomeraţi; f. aglomerată, pl. aglomerate alaman
aglomerat2 (desp. a-glo-) s. n., pl. agglomerate alaman1 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. alamani;
aglutinant adj. f., s. f. alamană, pl. alamane
aglutinant1 (anticorp) (desp. a-glu-) s. m., pl. alaman2 (unealtă de pescuit) (reg.) s. n., pl.
aglutinanţi alamane
aglutinant2 (desp. a-glu-) adj. m., pl. albastru
aglutinanţi; f. aglutinantă, pl. aglutinante albastru1 adj. m., pl. albaştri, art. albaştrii; f.
aglutinant3 (substanţă, material) (desp. a-glu-) albastră, pl. albastre
s. n., pl. aglutinante albastru2 s. n., art. albastrul
ahtiat albian
ahtiat1 (rar) (desp. -ti-at) s. n. albian1 (desp. -bi-an) adj. m., pl. albieni (desp. -
ahtiat2 (desp. -ti-at) adj. m., pl. ahtiaţi; f. bi-eni); f. albiană, pl. albiene
ahtiată, pl. ahtiate albian2 (desp. -bi-an) s. n.
ai albineț
albineț1 (reg.) adj. m., pl. albineţi; f. albineaţă, alia1 (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. aliez
pl. albineţe (desp. -li-ez), 3 aliază, 1 pl. aliem; conj. prez.
albineț2 (soi de grâu) (reg.) s. m. 1 sg. să aliez, 3 să alieze; ger. aliind (desp. -li-
alburiu ind)
alburiu1 adj. m., f. alburie; pl. m. şi f. alburii +alia2 (a se ~) (desp. -li-a) vb. refl., ind. prez. 1
alburiu2 s. n., art. alburiul sg. mă aliez (desp. -li-ez), 3 se aliază, 1 pl. ne
alcătui aliem; conj. prez. 1 sg. să mă aliez, 3 să se
alcătui1 (a ~) (a face) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. alieze; imper. 2 sg. afirm. aliază-te; ger.
alcătuiesc, 3 sg. alcătuieşte, imperf. 1 aliindu-mă (desp. -li-in-)
alcătuiam; conj. prez. 1 sg. să alcătuiesc, 3 să all right
alcătuiască !all right1 (engl.) [pron. olraĭt] interj.
alcătui2 (a se ~) (a se învoi) (reg.) vb. refl., ind. !all right2 (engl.) [pron. olraĭt] loc. adj., loc. adv.
prez. 1 sg. mă alcătuiesc, 3 sg. se alcătuieşte, (comportament ~, a se purta ~)
imperf. 1 sg. mă alcătuiam; conj. prez. 1 sg. alo
să mă alcătuiesc, 3 să se alcătuiască; imper. alo1 (apel telefonic) s. n., art. aloul (desp. -lo-
2 sg. afirm. alcătuieşte-te; ger. alcătuindu- ul), pl. alouri
mă !alo2 interj.
alega alpaca
alega1 (a ~) (a invoca) vb., ind. prez. 1 sg. alpaca1 (aliaj) s. f., art. alpacaua, g.-d. art.
aleghez, 3 aleghează; conj. prez. 1 sg. să alpacalei
aleghez, 3 să alegheze !alpaca2 (animal; tip de lână; tip de stofă) s. f.,
alega2 (a se ~) (a se ţine de capul cuiva) (înv., art. alpacaua, g.-d. art. alpacalei; (animale)
pop.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aleg, 2 sg. pl. alpacale
te alegi, 3 se aleagă; conj. prez. 1 sg. să mă altă dată
aleg, 3 să se alege; imper. 2 sg. afirm. aleagă- +altă dată1 (altă zi calendaristică) adj. pr. + s.f.
te; ger. alegându-mă altă dată2 (în altă împrejurare) loc. adv.
ales alto
ales1 adj. m., s. m., pl. aleşi; adj. f., s. f. aleasă, alto1 adj. invar. (saxofoane ~)
pl. alese !alto2 s. n.
ales2 (alegere) s. n. amar
alexandrin amar1 adj. m., pl. amari; f. amară, pl. amare
alexandrin1 (elenistic) adj. m., pl. alexandrini; f. +amar2 interj. (vai şi-~ de el!)
alexandrină, pl. alexandrine +amar3 (rar) adv. (suferă ~.)
alexandrin2 (vers) s. m., pl. alexandrine amar4 s. n., pl. amaruri (atâta amar de vreme)
alfa amănunțit
alfa1 (literă grecească) s. m., pl. alfa; , a amănunțit1 adj. m., pl. amănunţiţi; f.
alfa2 (plantă) s. m. amănunţită, pl. amănunţite
algonkian amănunțit2 (rar) s. n.
algonkian1 (eră geologică) (desp. -ki-an) s. n. ambigen
algonkian2 (referitor la algonkian1 ) (desp. -ki- ambigen1 adj. m., pl. ambigeni; f. ambigenă, pl.
an) adj. m., pl. algonkieni (desp. -ki-eni); f. ambigene
algonkiană, pl. algonkiene ambigen2 s. n.
alia ambulatoriu
ambulatoriu1 [riu pron. rĭu] adj. m., f. analeptic1 adj. m., pl. analeptici; f. analeptică,
ambulatorie (desp. -ri-e); pl. m. şi f. pl. analeptice
ambulatorii analeptic2 s. n., pl. analeptice
ambulatoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., art. analgezic
ambulatoriul; pl. ambulatorii, art. analgezic1 (desp. a-nal-/an-al-) adj. m., pl.
ambulatoriile (desp. -ri-i-) analgezici; f. analgezică, pl. analgezice
ameliorator analgezic2 (desp. a-nal-/an-al-) s. n., pl.
ameliorator1 (desp. -li-o-) adj. m., pl. analgezice
amelioratori; f. sg. şi pl. amelioratoare analog
+ameliorator2 (desp. -li-o-) s. m., pl. !analog1 adj. m., pl. analogi; f. analoagă, pl.
amelioratori analoage
amfibiu analog2 s. n., pl. analoguri
amfibiu1 [biu pron. bĭu] adj. m., f. amfibie; pl. andante
m. şi f. amfibii andante1 (muz.) adv.; abr. and.
amfibiu2 [biu pron. bĭu] s. n., art. amfibiul; pl. !andante2 (muz.) s. n., art. andantele
amfibii, art. amfibiile (desp. -bi-i-) andantino
amical andantino1 (muz.) adv.; abr. andino
amical1 adj. m., pl. amicali; f. amicală, pl. +andantino2 (muz.) s. n., art. andantinoul; pl.
amicale andantinouri
amical2 s. n., pl. amicale andrea
amin andrea1 (ac de tricotat) s. f., art. andreaua, g.-d.
amin1 interj. art. andrelei; pl. andrele
amin2 (pop.) s. n. (în: cât(u-i) ~ul, până la ~, nici +andrea2 (decembrie) (pop., înv.) s. m., g.-d.
la ~) art. lui andrea (luna ~ )
amplificator anesteziant
amplificator1 adj. m., pl. amplificatori; f. sg. şi anesteziant1 (desp. -zi-ant) adj. m., pl.
pl. amplificatoare anestezianţi; f. anesteziantă, pl. anesteziante
amplificator2 s. n., pl. amplificatoare anesteziant2 (rar) (desp. zi-ant) s. n., pl.
amuși anesteziante
amuși1 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. anestezic1 adj. m., pl. anestezici; f. anestezică,
amuşesc, 3 sg. amuşeşte, imperf. 1 amuşeam; pl. anestezice
conj. prez. 1 sg. să amuşesc, 3 să amuşească anestezic2 s. n., pl. anestezice
amuși2 (reg.) adv. anșoa1 (pastă de peşte) (desp. -şoa) s. n., art.
an anşoaul; (sorturi) pl. anşoauri
an1 (pop.) adv. (şi: mai an) anșoa2 (peşte) (desp. -şoa) s. m., art. anşoaul;
an2 s. m., pl. ani (şi în: an de an, de ani buni, de pl. anşoa
ani şi ani, la anu՚); anul curent abr. a.c antecedent1 adj. m., pl. antecedenţi; f.
abafrodiziac antecedentă, pl. antecedente
anafrodiziac1 (desp. a-na-fro-, -zi-ac/an-a-) adj. antecedent2 s. n., pl. antecedente
m., s. m., pl. anafrodiziaci; adj. f., s. f. anterior1 (desp. -ri-or) adj. m., pl. anteriori; f.
anafrodiziacă, pl. anafrodiziace anterioară, pl. anterioare (anterior
anafrodiziac2 (desp. a-na-fro-, -zi-ac/an-a-) s. n., pandemiei) +anterior2 (desp. -ri-or) adv.
pl. anafrodiziace +anti1 adj. invar., adv. (voturi ~, a vota ~)
analeptic
+anti2 prep. (a vota ~ democraţie, pretexte ~ anticongelant2 s. m., pl. anticongelanţi
vaccin) anticorupţie1 (desp. -ţi-e) adj. invar. (măsuri ~)
antialergic1 (desp. -ti-a-) adj. m., pl. antialergici; +anticorupţie2 (desp. -ţi-e) s. f., art.
f. antialergică, pl. antialergice anticorupţia (desp. -ţi-a), g.-d. art.
antialergic2 (desp. -ti-a-) s. n., pl. antialergice Anticorupţiei)
+antialgic1 (desp. -ti-al-) adj. m., pl. anticriptogamic1 (desp. -ti-crip-) adj. m., pl.
antialgici; f. antialgică, pl. antialgice anticriptogamici; f. anticriptogamică, pl.
+antialgic2 (desp. -ti-al-) s. n., pl. antialgice anticriptogamice
antiapoplectic1 (desp. -ti-a-po-plec-) adj. m., pl. anticriptogamic2 (desp. -ti-crip-) s. n., pl.
antiapoplectici; f. antiapoplectică, pl. anticriptogamice
antiapoplectice antidepresiv1 (desp. -de-pre-) adj. m., pl.
antiapoplectic2 (desp. -ti-a-po-plec-) s. n., pl. antidepresivi; f. antidepresivă, pl.
antiapoplectice antidepresive
antiastmatic1 (desp. -ti-ast-ma-) adj. m., pl. antidepresiv2 (desp. -de-pre-) s. n., pl.
antiastmatici; f. antiastmatică, pl. antidepresive
antiastmatice antiastmatic2 (desp. -ti-ast- antidiabetic1 adj. m., pl. antidiabetici; f.
ma-) s. n., pl. antiastmatice antidiabetică, pl. antidiabetice
antidiabetic2 s. n., pl. antidiabetice
antibiotic1 (desp. -bi-o-) adj. m., pl. antibiotici;
f. antibiotică, pl. antibiotice antidumping1 (engl.) [pron. antidamping] adj.
antibiotic2 (desp. -bi-o-) s. n., pl. antibiotic invar. (politici ~)
+antibullying1 (desp. -ly-ing) adj. invar. (măsuri +antidumping2 (engl.) [pron. antidamping] s. n.,
~) art. antidumpingul [pron. antidampingul]
+antibullying2 (desp. -ly-ing) s. n., art. antiholeric1 adj. m., pl. antiholerici; f.
Antibullyingul antiholerică, pl. antiholerice
anticar1 (antitanc) (înv.) adj. invar. (arme ~) antiholeric2 s. n., pl. antiholerice
anticar2 (persoană) s. m., pl. anticari antiinflamator1 (desp. -ti-in-) adj. m., pl.
anticlinoriu1 [riu pron. rĭu] (desp. -ti-cli-) adj. antiinflamatori; f. sg. şi pl. antiinflamatoare
m., f. anticlinorie (desp. -ri-e); pl. m. şi f. antiinflamator2 (desp. -ti-in-) s. n., pl.
anticlinorii anticlinoriu2 [riu pron. rĭu] (desp. antiinflamatoare
-ti-cli-) s. n., art. anticlinoriul; pl. anticlinorii, antimalaric1 adj. m., pl. antimalarici; f.
art. anticlinoriile (desp. -ri-i-) antimalarică, pl. antimalarice
anticoagulant1 (desp. -co-a-) adj. m., pl. antimalaric2 s. n., pl. antimalarice
anticoagulanţi; f. anticoagulantă, pl. antimăluric1 adj. m., pl. antimălurici; f.
anticoagulante antimălurică, pl. antimălurice
anticoagulant2 (desp. -co-a-) s. n., pl. antimăluric2 s. n., pl. antimălurice
anticoagulante antimefitic1 adj. m., pl. antimefitici; f.
anticoncepţional1 (desp. -ţi-o-) adj. m., pl. antimefitică, pl. antimefitice
anticoncepţionali; f. anticoncepţională, pl. antimefitic2 s. n., pl. antimefitice
anticoncepţionale +antimicotic1 adj. m., pl. antimicotici; f.
anticoncepţional2 (desp. -ţi-o-) s. n., pl. antimicotică, pl. antimicotice
anticoncepţionale +antimicotic2 s. n., pl. antimicotice
anticongelant1 adj. m., pl. anticongelanţi; f.
anticongelantă, pl. anticongelante
antinevralgic1 (desp. -ne-vral-) adj. m., pl. apelativ1 adj. m., pl. apelativi; f. apelativă, pl.
antinevralgici; f. antinevralgică, pl. apelative
antinevralgice apelativ2 s. n., pl. apelative
antinevralgic2 (desp. -ne-vral-) s. n., pl. apendice1 (adaos) s. n., pl. apendice
antinevralgice +apendice2 (anat.) s. m., pl. apendici (~ sexuali)
antioxidant1 (desp. -ti-o-) adj. m., pl. apocrif1 (desp. -po-crif) adj. m., pl. apocrifi; f.
antioxidanţi; f. antioxidantă, pl. antioxidante apocrifă, pl. apocrife
antioxidant2 (desp. -ti-o-) s. m., pl. antioxidanţi apocrif2 (desp. -po-crif) s. n., pl. apocrife
antipaludic1 adj. m., pl. antipaludici; f. apocromat1 (desp. -po-cro-) adj. m. (+ s. n.:
antipaludică, pl. antipaludice obiectiv foto ~); f. apocromată (lunetă ~), pl.
antipaludic2 s. n., pl. antipaludice apocromate
+antiparazitar1 adj. m., pl. antiparazitari; f. apocromat2 (desp. -po-cro-) s. n., pl.
antiparazitară, pl. antiparazitare apocromate
+antiparazitar2 s. n., pl. antiparazitare apuca1 (a ~) (a prinde) vb., ind. prez. 1 sg. apuc,
antipiretic1 adj. m., pl. antipiretici; f. 2 sg. apuci, 3 apucă; conj. prez. 1 sg. să apuc,
antipiretică, pl. antipiretice 3 să apuce
antipiretic2 s. n., pl. antipiretice apuca2 (a se ~) (a începe) vb. refl., ind. prez. 1
antistrofă1 (parte a unei poezii) (desp. -tis- sg. mă apuc, 2 sg. te apuci, 3 se apucă; conj.
tro-/-ti-stro-) s. f., g.-d. art. antistrofei; pl. prez. 1 sg. să mă apuc, 3 să se apuce; imper.
antistrofe 2 sg. afirm. apucă-te; ger. apucându-mă (a se
!antistrofă2 (repetare a cuvintelor în ordine apuca de)
inversă) (desp. -tis-tro-) s. f., g.-d. art. arbitrar1 (desp. -bi-trar) s. n., pl. arbitraruri
antistrofei; pl. antistrofe arbitrar2 (după bunul plac) (desp. -bi-trar) adj.
antitermic1 adj. m., pl. antitermici; f. m., pl. arbitrari; f. arbitrară, pl. arbitrare
antitermică, pl. antitermice antitermic2 s. n., !arboret1 (parte a catargului) s. m., pl. arboreţi
pl. antitermice !arboret2 (teren cu arbori) s. n., pl.
antitific1 adj. m., pl. antitifici; f. antitifică, pl. arborete/(silv.) arboreturi
antitifice arc1 (porţiune de curbă) s. n., pl. arce
antitific2 s. n., pl. antitifice arc2 (resort) s. n., pl. arcuri
antitiroidian1 (desp. -ro-i-di-an) adj. m., pl. arde1 (a ~) (a fi aprins; a băga în foc) vb., ind.
antitiroidieni (desp. -di-eni); f. antitiroidiană, prez. 1 sg. şi 3 pl. ard, 2 sg. arzi, 3 sg. arde,
pl. antitiroidiene perf. s. 1 sg. arsei, 1 pl. arserăm, m.m.c.p. 1
antitiroidian2 (desp. -ro-i-di-an) s. n., pl. pl. arseserăm; conj. prez. 1 sg. să ard, 3 să
antitiroidiene (desp. -di-e-) ardă (dar: Arză-l focul să-l arză!); imper. 2 sg.
antivomitiv1 adj. m., pl. antivomitivi; f. afirm. intranz. arzi/tranz. arde (Arde-l la
antivomitivă, pl. antivomitive note! Arde-i una!); ger. arzând; part. ars
antivomitiv2 s. n., pl. antivomitive +arde2 (a-i ~) (a avea chef) (fam.) vb., ind. prez.
antizimic1 adj. m., pl. antizimici; f. antizimică, 3 sg. [îmi etc.] arde, perf. s. 3 sg. [îmi] arse,
pl. antizimice m.m.c.p. 1 sg. [îmi] arsese; conj. prez. 3 sg.
antizimic2 s. n., pl. antizimice să [îmi/să-mi] ardă; ger. arzându[- mi]; part.
+anxiolitic1 (desp. -xi-o-) adj. m., pl. anxiolitici; ars (a-i arde de/să)
f. anxiolitică, pl. anxiolitice arici1 (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă
anxiolitic2 (desp. -xi-o-) s. n., pl. anxiolitice aricesc, 3 sg. se ariceşte, imperf. 1 sg. mă
ariceam; conj. prez. 1
arici2 s. m., pl. arici, art. Aricii !atât/atâta1 adj. pr. m., pl. atâţi/atâţia (desp. -
aril1 (înveliş al unor seminţe) s. n., pl ţia); f. atâta, pl. atâtea; g.-d. sg. m. şi f. a
!aril2 (radical organic) s. m., pl. arili atâta, pl. m. şi f. atâtor/(fam.) ac. m. a/la
arioso1 (it.) [s pron. z] (desp. -rio-) adv. atâţi, f. a/la atâtea (votul atâtor persoane/a
arioso2 (it.) [s pron. z] (desp. -rio-) s. n., pl. atâtea persoane, a distribui atâtor
arlechin1 (culisă, reflector) s. n., pl. arlechine persoane/la atâtea persoane)
arlechin2 (personaj comic) s. m., pl. arlechini atât/atâta2 adv. (dar numai: atât el, cât şi ea;
ariosouri atât de mult; cu atât mai mult; în ceea ce
+arpagic1 (bulb) s. n., pl. arpagicuri priveşte atât forma, cât şi conţinutul)
!arpagic2 (plantă) s. m. atât/atâta3 pr. m., pl. atâţi/atâţia (desp. -ţia); f.
artiodactil1 (desp. -ti-o-) adj. m., pl. artiodactili; atâta, pl. atâtea; g.-d. pl. m. şi f.
f. artiodactilă, pl. artiodactile atâtora/(fam.) ac. m. a/la atâţia, f. a/la
artiodactil2 (desp. -ti-o-) s. n., pl. artiodactile atâtea (votul a atâţia, a distribui la atâţia)
arzător1 adj. m., (muncitor) s. m., pl. arzători; au1 interj.
adj. f. sg. şi pl. arzătoare au2 (înv., reg.) conjcţ.
arzător2 (aparat) s. n., pl. arzătoare au3 (reg.) adv.
ascendent1 (înălţare a unui astru; semn au4 vb. v. avea1 , avea2
zodiacal; autoritate morală) s. n. augmentativ1 (desp. aug-) adj. m., pl.
ascendent2 (suitor; progresiv; rudă din augmentativi; f. augmentativă, pl.
generaţii anterioare) adj. m., s. m., pl. augmentative
ascendenţi; adj. f., s. f. ascendentă, pl. augmentativ2 (desp. aug-) s. n., pl.
ascendente augmentative
!asclepiad1 (desp. -pi-ad) adj. m. (+ s. n.: vers augur1 (preot) (desp. au-) s. m., pl. auguri
~); f. asclepiadă (formă ~), pl. asclepiade augur2 (prevestire) (desp. au-) s. n. (şi: de
asclepiad2 (desp. -pi-ad) (vers; plantă; preot- bun/rău ~)
medic) s. m., pl. asclepiazi august1 (desp. au-) adj. m., pl. auguşti; f.
!asemenea1 adv. (~ lui; Mulţumesc, ~ (şi ţie)!) augustă, pl. auguste
asemenea2 (astfel de) adj. invar. antepus (~ august2 (lună) (desp. au-) s. m., g.-d. lui august;
triunghiuri) abr. aug.; simb. VIII/.08./-08- (dar: 15 August
asemenea3 (mat.) adj. invar. postpus (figuri ~, = sărbătoare)
triunghiuri ~) aut1 adv.
aştepta1 (a ~) (a sta în expectativă) vb., ind. aut2 s. n., pl. auturi
prez. 1 sg. aştept, 2 sg. aştepţi, 3 aşteaptă; autocolant1 (desp. a-u-) adj. m., pl. autocolanţi;
conj. prez. 1 sg. să aştept, 3 să aştepte; f. autocolantă, pl. autocolante
imper. 2 sg. afirm. aşteaptă autocolant2 (desp. a-u-) s. n., pl. autocolante
+aştepta2 (a se ~) (a fi pregătit) vb. refl., ind. auxiliar1 [x pron. gz] (desp. a-u-, -li-ar) adj. m.,
prez. 1 sg. mă aştept, 2 sg. te aştepţi, 3 se pl. auxiliari; f. auxiliară, pl. auxiliare
aşteaptă; conj. prez. 1 sg. să mă aştept, 3 să auxiliar2 [x pron. gz] (desp. a-u-, -li-ar) s. n., pl.
se aştepte; imper. 2 sg. afirm. aşteaptă-te; auxiliare
ger. aşteptându-mă (a se aştepta la) avangardă1 (avangardism) s. f., g.-d. art.
atare1 adj. pr. antepus m. şi f., g.-d. f. sg. atari; avangardei; pl. avangarde
pl. m. şi f. atari (atare situaţie) avangardă2 (detaşament militar) s. f., g.-d. art.
atare2 (ca ~) loc. adj., loc. adv. (recunoaştere ~, avangărzii; pl. avangărzi
a recunoaşte ~) avă1 (părinte) (rar, înv.) s. m.
avă2 (plasă de pescuit) (reg.) s. f., g.-d. art. avei;
pl. ave
avânta1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. avânt, 2 sg.
avânţi, 3 avântă; conj. prez. 1 sg. să avânt, 3
să avânte
+avânta2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă
avânt, 2 sg. te avânţi, 3 se avântă; conj. prez.
1 sg. să mă avânt, 3 să se avânte; imper. 2
sg. afirm. avântă-te, ger. avântându-mă
avea1 (a ~) vb. aux. pentru perf. comp. 1 am, 2
sg. ai, 3 sg. a, 2 pl. aţi, 3 pl. au; pentru cond.
(prez., perf.) 1 sg. aş, 2 sg. ai, 3 ar, 1 pl. am, 2
pl. aţi; (reg.) pentru viit. 3 sg a (Eu/Noi am
dat. Aş da. Ar da. A da.)
!avea2 (a ~) vb. pred., ind. prez. 1 sg. am, 2 sg.
ai, 3 sg. are, 1 pl. avem, 2 pl. aveţi, 3 pl. au;
imperf. 1 aveam, perf. s. 1 sg. avui, 1 pl.
avurăm, m.m.c.p. 1 pl. avuseserăm; conj.
prez. 1 sg. să am, 3 să aibă; imper. 2 sg.
afirm. ai, neg. nu avea/(în tempo rapid) n-
avea; ger. având; part. Avut
avocado1 (fruct) s. n., art. avocadoul; pl.
avocado
avocado2 (arbore) s. m., art. avocadoul; pl.
avocado

Ă,ă
ăl1 (reg.) adj. pr. antepus m., g.-d. ălui, pl. ăi; f.
a, g.-d. ălei, pl. ale, g.-d. pl. m. şi f. ălor (ăl
om)
ăl2 (reg.) art. m., g.-d. ălui, pl. ăi; f. a, g.-d. ălei,
pl. ale, g.-d. pl. m. şi f. ălor (omul ăl bun)
B,b
!b1 (literă) [cit. be/bî] s. m./s. n., pl. m. b/n. b- !babysitter1 (engl.) [pron. beĭbisităr] s. f., g.-d.
uri !b2 (sunet) [cit. bî] s. m./s. n., pl. m. b/n. art. babysitterei [pron. beĭbisităreĭ]; pl.
b-uri babysittere [pron. beĭbisităre]
ba1 adv. (La soare mă pot uita, dar la tine ~.) !babysitter2 (engl.) [pron. beĭbisităr] s. m., pl.
ba2 conjcţ. (~ plânge, ~ râde.) babysitteri [pron. beĭbisitări ]
bacalaureat1 (examen) (desp. -la-u-re-at) s. n., bas2 (contrabas) s. n., pl. basuri
pl. bacalaureate; abr. (fam.) bac !basc1 (beretă; parte a unei jachete/fuste) s. n.,
bacalaureat2 (persoană) (desp. -la-u-re-at) s. pl. bascuri
m., pl. bacalaureaţi basc2 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. basci; adj.
balaban1 (înv., reg.) s. m., pl. balabani f., s. f. bască, pl. basce
balaban2 (reg.) adj. m., pl. balabani; f. bască1 (lâna tunsă de pe o oaie; bluză; vestă)
balabană, pl. balabane (înv., reg.) s. f., g.-d. art. băştii; pl. băşti
bananier1 (arbore) (desp. -ni-er) s. m., pl. bască2 (limbă) s. f., g.-d. art. Bascei
bananieri baschet1 (gheată) s. m., pl. bascheţi
bananier2 (desp. -ni-er) adj. m., pl. bananieri; f. baschet2 (joc) s. n.
bananieră, pl. bananiere batal1 (berbec) s. m., pl. batali
bananier3 (navă) (desp. -ni-er) s. n., pl. batal2 (groapă) s. n., pl. batale
bananiere batant1 adj. m., pl. batanţi; f. batantă, pl.
bandă1 (fâşie) s. f., g.-d. art. benzii; pl. benzi batante
bandă2 (grup) s. f., g.-d. art. bandei; pl. bande batant2 (panou) s. n., pl. batante
bandură1 (cârpă, femeie depravată) (reg.) s. f., bathonian1 (desp. -tho-ni-an) adj. m., pl.
g.-d. art. bandurei; pl. bandure bathonieni (desp. -tho-ni-eni); f. bathoniană,
bandură2 (instrument muzical) (rar) s. f., g.-d. pl. bathoniene
art. bandurii; pl. banduri bathonian2 (desp. -tho-ni-an) s. n.
bang1 interj. baza1 (a ~) (a întemeia) vb., ind. prez. 1 sg.
bang2 s. n. (şi în: ~ sonic) bazez, 3 bazează; conj. prez. 1 sg. să bazez, 3
bar1 (local) s. n., pl. baruri să bazeze
bar2 (unitate de măsură) s. m., pl. bari; simb. +baza2 (a se ~) (a se bizui) vb. refl., ind. prez. 1
bar (20 bar) sg. mă bazez, 3 se bazează; conj. prez. 1 sg.
barbituric1 adj. m., pl. barbiturici; f. barbiturică, să
pl. barbiturice mă bazez, 3 să se bazeze; imper. 2 sg. afirm.
barbituric2 s. n., pl. barbiturice bazează-te; ger. bazându-mă
barem1 adv. băcan1 (colorant, lemn exotic) s. n.
barem2 s. n., pl. bareme băcan2 (negustor) s. m., pl. băcani
baric1 adj. m., pl. barici; f. barică, pl. barice băi1 (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. băiesc,
+baric2 (butoi) s. n., pl. baricuri 3 sg. băieşte, imperf. 1 băiam; conj. prez. 1
bariton1 (cântăreţ) s. m., pl. baritoni sg. să băiesc, 3 să băiască
bariton2 (instrument muzical) s. n., pl. +băi2 interj.
baritoane !bălegar1 (balegă) s. n., pl. bălegare
baroc1 adj. m., pl. baroci; f. barocă, pl. baroce !bălegar2 (gândac) s. m., pl. bălegari
baroc2 s. n. bălos1 adj. m., pl. băloşi; f. băloasă, pl. băloase
barremian1 (desp. -mi-an) adj. m., pl. bălos2 s. m., pl. băloşi
barremieni (desp. -mi-eni); f. barremiană, pl. bătălău1 (bătăuş) (pop.) s. m., art. bătălăul; pl.
barremiene bătălăi, art. bătălăii
barremian2 (desp. -mi-an) s. n. bătălău2 (unealtă) (pop.) s. n., art. bătălăul; pl.
bartonian1 (desp. -ni-an) adj. m., pl. bartonieni bătălaie
(desp. -ni-eni); f. bartoniană, pl. bartoniene bătător1 adj. m., s. m., pl. bătători; f. sg. şi pl.
bartonian2 (desp. -ni-an) s. n. bătătoare
bas1 (cântăreţ, sunet) s. m., pl. başi
bătător2 (suport de bătut covoare) s. n., pl. bine2 adv.
bătătoare bine3 s. n., art. Binele
bâc1 /bâc-bâc (reg.) interj. birlic1 (carte de joc) (reg.) s. m., pl. birlici
bâc2 (tată) (rar) s. m. birlic2 (spetează la zmeu) s. n., pl. birlicuri
bâca1 (reg.) adv. (în: a da/a face/a veni ~) !bis1 adj. invar. (numărul 10 ~)
bâca2 (reg.) interj. +bis2 interj.
bâzoi1 (coardă la instrumente muzicale) (pop.) bis3 s. n., pl. bisuri
s. n., pl. bâzoaie bizar1 adj. m., pl. bizari; f. bizară, pl. bizarre
bâzoi2 (viespe) (pop.) s. m., pl. bâzoi, art. bâzoii bizar2 s. n.
+BBC1 /bbc (bumbac) [cit. bebece] s. n. bla-bla1 interj.
BBC2 (post de radio-TV) [cit. engl. bibisi] s. +bla-bla2 (fam.) s. n., pl. bla-blauri
propriu n., art. BBC-ul [cit. bibisiul] blană1 (piele; haină) s. f., g.-d. art. blănii; pl.
beat1 adj. m., pl. beţi; f. beată, pl. bete (piei prelucrate) blăni/blănuri; (haine)
beat2 (specific beatnicilor) (engl.) [pron. bit] blănuri
adj. invar. (compoziţii ~) blană2 (scândură) s. f., g.-d. art. blănii; pl. blăni
bec1 (fundaş) (rar) s. m., pl. beci blanc1 (piele tăbăcită, material insensibil) s. n.
bec2 (obiect de iluminat) s. n., pl. becuri blanc2 (spaţiu grafic) s. n., pl. blancuri
bej1 adj. invar. (rochii ~) bleau1 (reg.) interj. (în: a nu zice nici ~)
!bej2 s. n., (nuanţe) pl. bejuri bleau2 (tablă) (reg.) s. n., art. bleaul; pl. bleauri
!bengali1 (desp. -ga-li) adj. invar. (cuvinte ~) bleu1 (fr.) [pron. blö] adj. invar. (pantaloni ~)
!bengali2 (limbă) (desp. -ga-li) s. n. bleu2 (fr.) [pron. blö] s. n., (nuanţe) pl. bleu-uri
!bengali3 (nume etnic) (desp. -ga-li) s. m. şi f., [pron. blöuri ]
pl. Bengali bleumarin1 [eu pron. fr. ö] (desp. bleu-) adj.
!bengali4 (pasăre) (desp. -ga-li) s. m., pl. Bengali invar. (pantaloni ~)
berechet1 (belşug; noroc) (reg.) s. n., pl. bleumarin2 [eu pron. fr. ö] (desp. bleu-) s. n.
berecheturi bob1 (plantă) s. m.
berechet2 (fam.) adv. bob2 (sanie, instalaţie de ridicat) s. n., pl. boburi
berechet3 (haimana) (reg.) s. m., pl. berecheţi bob3 (sămânţă) s. n., pl. boabe
bestiar1 (culegere) (livr.) (desp. -ti-ar) s. n., pl. bob4 (sămânţă pentru ghicit) s. m., pl. bobi
bestiare bocnă1 (pop., fam.) adv. (a fi/a se face/a
bestiar2 (gladiator) (livr.) (desp. -ti-ar) s. m., pl. îngheţa~)
bestiary +bocnă2 (reg.; înv.) s. f.
betel1 (arbust) s. m., pl. beteli !bodaproste1 (pop.) (desp. -da-pros-) interj.
betel2 (produs) s. n. +bodaproste2 (pop.) (rar) (desp. -da-pros-) s. n.
bicentenar1 adj. m., pl. bicentenari; f. boi1 (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.
bicentenară, pl. bicentenare boiesc, 3 sg. boieşte, imperf. 1 boiam; conj.
bicentenar2 s. n., pl. bicentenare prez. 1 sg. să boiesc, 3 să boiască
bilon1 (aliaj monetar; monedă) s. m., (monede) boi2 (reg.) s. n., pl. boiuri
pl. biloni boieresc1 adj. m., f. boierească; pl. m. şi f.
bilon2 (ridicătură de pământ) s. n., pl. biloane boiereşti
bimotor1 adj. m., pl. bimotori; f. sg. şi pl. boieresc2 s. n.
bimotoare boldo1 (arbore) s. m., art. boldoul; pl. boldo
bimotor2 s. n., pl. bimotoare boldo2 (accesoriu pentru pescuit) s. n., art.
+bine1 (fam.) adj. invar. (femei ~) boldoul; pl. boldouri
bombardier1 (aviator) (rar) (desp. -di-er) s. m., buglovian1 (desp. bu-glo-vi-an) adj. m., pl.
pl. bombardieri buglovieni (desp. -vi-eni); f. bugloviană, pl.
bombardier2 (avion) (desp. -di-er) s. n., pl. bugloviene
bombardiere buglovian2 (desp. bu-glo-vi-an) s. n.
bonc1 interj. buhăi1 (a ~) (a ţipa; a tuşi) (reg.) vb., ind. prez. 1
bonc2 (pop.) adj. m., pl. bonci; f. boancă, pl. sg. buhăi/buhăiesc, 3 sg. buhăie/buhăieşte,
boance imperf. 3 sg. buhăia; conj. prez. 1 sg. să
bonjur1 (bonjurist) (înv.) s. m., pl. bonjuri buhăi/să buhăiesc, 3 să buhăie/ să
bonjur2 (fam.) interj. (şi: a da ~) bonjur3 (haină) buhăiască; ger. buhăind
(înv.) s. n., pl. bonjururi buhăi2 (a se ~) (a se umfla) (pop.) vb. refl., ind.
bonsoar1 (fam.) (desp. -soar) s. n. (a da ~) prez. 1 sg. mă buhăiesc, 3 sg. se buhăieşte,
bonsoar2 (formulă de salut) (fam.) (desp. -soar) imperf. 1 sg. mă buhăiam; conj. prez. 1 sg. să
interj. mă buhăiesc, 3 să se buhăiască; imper. 2 sg.
bont1 adj. m., pl. bonţi; f. boantă, pl. boante afirm. buhăieşte-te; ger. buhăindu-mă
bont2 s. n., pl. bonturi buiestru1 (desp. -ies-) (rar) adj. m., pl. buieştri;
borceag1 (nutreţ) s. n., pl. borceaguri f. buiastră (desp. -ias-), pl. buiestre
borceag2 (plantă) (reg.) s. m. buiestru2 (desp. -ies-) s. n.
bordo1 adj. invar. (pantaloni ~) bumbac1 (fibră; fir; ţesătură) s. n., (sorturi) pl.
bordo2 s. n., art. bordoul; (nuanţe) pl. bordouri bumbacuri; abr. BBC/bbc
boţ1 (cocoloş; parâmă) (pop.) s. n., pl. boţuri (şi: bumbac2 (plantă) s. m.
un boţ cu ochi) bun1 adj. m., pl. buni; f. bună, pl. bune
+boţ2 (program automatizat) s. m., pl. boţi bun2 (bunic) (pop.) s. m., pl. buni
!bourel 1 (desp. bo-u-) adj. m., pl. bourei; f. bun3 (fam.) adv.
bourică, pl. bourele bun4 (obiect, avut) s. n., pl. bunuri
bourel2 (bou mic; melc) (desp. bo-u-) s. m., pl. bura1 (a ~) (a astupa cu buraj) vb., ind. prez. 1
bourei sg. burez, 3 burează; conj. prez. 1 sg. să
box1 (armă) s. n., pl. boxuri burez, 3 să bureze
box2 (câine de rasă) (înv.) s. m., pl. bocşi bura2 (a ~) (a burniţa) vb., ind. prez. 3 sg.
box3 (piele; sport) s. n. burează; conj. prez. 3 să bureze
boxer1 (câine de rasă) s. m., pl. boxeri bursier1 (desp. -si-er) adj. m., pl. bursieri; f.
boxer2 (sportiv) s. m., pl. boxeri bursieră, pl. bursiere
brac1 (rasă de câini) s. m., pl. braci bursier2 (stipendiat) (desp. -si-er) s. m., pl.
brac2 (rest; deşeu) (reg.) s. n., pl. bracuri bursieri
brand1 (aruncător de mine) s. n., pl. branduri +buştean1 (fam.) adv. (a dormi ~)
+brand2 (marcă) (engl.) [pron. brend] s. n., pl. buştean2 s. m., pl. buşteni
branduri [pron. brenduri ] buton1 (comutator) s. n., pl. butoane
brav1 adj. m., pl. bravi; f. bravă, pl. brave buton2 (nasture) s. m., pl. butoni
brav2 (asasin) (rar) s. m., pl. bravi
breton1 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. bretoni;
adj. f., s. f. bretonă, pl. bretone
breton2 (pieptănătură) s. n., pl. bretoane
buf1 adj. m., pl. bufi; f. bufă, pl. bufe
buf2 (figură la jocul de arşice) s. n.
C,c ca1 (ca şi; decât; în calitate de) prep. (la fel de
bun ~ tine/ ~ tine de bun, mai bun ~ tine, a
!c1 (literă1 ) [cit. če/kî] s. m./s. n., pl. m. c/n. c- aduce ~ martor)
uri ca2 conjcţ. (în ca (...) să
!c2 (sunet2 ) [cit. kî] s. m./s. n., pl. m. c/n. c-uri ca3 (la fel ca) adv. (Îi vorbesc lui ~ ei.)
ca4 (reg.) interj.
caca1 (fam.) adj. invar. (Lucrurile de pe jos candida1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. candidez, 3
sunt~!) candidează; conj. prez. 1 sg. să candidez, 3 să
!caca2 (fam.) s. n. candideze
+cadra1 (a ~) (a delimita spaţiul cuprins de un candida2 (ciupercă) s. f., g.-d. art. Candidei
obiectiv) (desp. ca-dra) vb., ind. prez. 1 sg. canin1 adj. m., pl. canini; f. canină, pl. canine
cadrez, 3 cadrează; conj. prez. 1 sg. să canin2 (dinte) s. m., pl. canini
cadrez, 3 să cadreze canonic1 adj. m., pl. canonici; f. canonică, pl.
cadra2 (a ~) (a se potrivi) (desp. ca-dra) vb., ind. canononice
prez. 3 cadrează, imperf. 3 pl. cadrau; conj. canonic2 s. m., pl. canonici
prez. 3 să cadreze cap1 (conducător) s. m., pl. capi
cafeniu1 adj. m., f. cafenie; pl. m. şi f. cafenii cap2 (parte a corpului; căpătâi; extremitate;
+cafeniu2 s. n., art. Cafeniul început; măciulie; motiv; sfârşit; unitate;
caid1 (persoană) s. m., pl. caizi caid2 (registru, vârf) s. n., pl. capete
arhivă) (înv.) s. n., pl. caiduri cap3 (promontoriu) s. n., pl. capuri
cainozoic1 (desp. cai-, -zo-ic) adj. m., pl. capital1 adj. m., pl. capitali; f. capitală, pl.
cainozoici; f. cainozoică, pl. cainozoice capitale
cainozoic2 (desp. cai-, -zo-ic) s. n. capital2 (avuţie) s. n., pl. capitaluri
calabrian1 (desp. -la-bri-an) s. n. capitul1 (corp/adunare de canonici) s. m., pl.
calabrian2 (referitor la calabrian1 ) (desp. -la- capituli
bri-an) adj. m., pl. calabrieni (desp. -bri-eni); capitul2 (inflorescenţă) s. n., pl. capitule
f. calabriană, pl. calabriene car1 (insectă) s. m., pl. cari, art. carii
calcan1 (peşte) s. m., pl. calcani car2 (parte a maşinii de scris) s. n., pl. caruri
calcan2 (zid) s. n., pl. calcane car3 (vehicul) s. n., pl. care
calcinator1 (aparat) s. n., pl. calcinatoare caramel1 adj. invar. (creme ~)
calcinator2 (persoană) s. m., pl. calcinatory caramel2 (zahăr ars) s. n.
carbonifer1 (care conţine cărbune) adj. m., pl.
carboniferi; f. carboniferă, pl. carbonifere
carbonifer2 (perioadă a paleozoicului) s. n.
carcalete1 (băutură) s. n.
calibror1 (desp. -li-bror) adj. m., pl. calibrori; f. cardinal1 adj. m., pl. cardinali; f. cardinală; pl.
sg. şi pl. calibroare cardinale
calibror2 (desp. -li-bror) s. n., pl. calibroare cardinal2 s. m., pl. cardinali
calorifer1 (înv.) adj. m., pl. caloriferi; f. care1 adj. pr. m. şi f. sg. şi pl.; g.-d. sg. m. cărui;
caloriferă, pl. calorifere f. cărei; pl. g.-d. m. şi f. căror (Cărui om i-ai
calorifer2 s. n., pl. calorifere spus? Casa cărui om este asta?)
cambrian1 (desp. -bri-an) adj. m., pl. cambrieni care2 pr. int. m. şi f. sg. şi pl.; g. sg.
(desp. -bri-eni); f. cambriană, pl. cambriene independent/postpus m. căruia (A căruia
cambrian2 (desp. -bri-an) s. n. dintre ei este casa?/În casa căruia ai intrat?),
canat1 (parte a uşii) s. n., pl. canaturi f. căreia; antepus (al, a, ai, ale) m. cărui (În a
canat2 (piele tăiată) s. n., pl. canate cărui casă ai intrat?), f. cărei; d. sg. m. căruia
cană1 (plantă) s. f., g.-d. art. canei; pl. cane (Căruia dintre ei i-ai dat?), f. căreia; g. pl.
cană2 (vas) s. f., g.-d. art. cănii; pl. căni independent/postpus cărora (În casa cărora
candel1 adj. invar. (zahăr ~) ai intrat?), antepus (al, a, ai, ale) căror (În a
candel2 s. n. căror casă ai intrat?); d. pl. m. şi f. cărora
care3 pr. rel. m. şi f. sg. şi pl. (Candidatul care a ca şi1 (ca) loc. prep. (cu compar. de egalitate: la
câştigat; Candidatul pe care l-am votat); g. fel de bun ~ tine/~ tine de bun/~ oricine a
sg. antepus (al, a, ai, ale) m. cărui (Omul în a învăţat)
cărui casă ai intrat), f. cărei; postpus m. ca şi2 (în acelaşi fel ca) loc. adv. (Mă adresez lui
căruia (Omul în casa căruia ai intrat), f. ~ ei.)
căreia; d. sg. m. căruia, f. căreia; g. pl. ca şi3 (precum şi) loc. conjcţ. (Ea, ~ el, au venit
antepus m. şi f. (al, a, ai, ale) căror, postpus devreme. Au venit el, ~ cine a mai fost
cărora; d. pl. m. şi f. cărora chemat.)
carevasăzică1 (adică) (fam.) adv. (pilonul II, ~ catar1 (albigens) adj. m., s. m., pl. catari; adj. f.,
sistemul privat de pensii) s. f. catară, pl. catare
!carevasăzică2 (aşadar) (fam.) adv. (Au catar2 (inflamaţie) s. n., pl. cataruri
delapidat, (şi) ~ trebuie cercetaţi.) +cataroi1 (apoplexie; bolovan) (înv., reg.) s. n.,
+carmin1 adj. invar. (rujuri ~) (bolovani) pl. cataroaie
carmin2 s. n. cataroi2 (guturai) (înv., livr.) s. n.
carnasier1 (animal) (desp. -si-er) s. m., pl. !cauzativ1 (desp. ca-u-) adj. m. (operator ~), pl.
carnasieri cauzativi; f. cauzativă (construcţie ~), pl.
carnasier2 (desp. -si-er) adj. m., pl. carnasieri; f. cauzative
carnasieră, pl. carnasiere cauzativ2 (desp. ca-u-) s. n
carnian1 (desp. -ni-an) adj. m., pl. carnieni cavalerie1 (înv.) (ordinul cavalerilor) s. f., art.
(desp. -ni-eni); f. carniană, pl. carniene cavaleria, g.-d. art. cavaleriei; pl. cavalerii,
carnian2 (desp. -ni-an) s. n. art. cavaleriile (desp. -ri-i-)
carnivor1 adj. m., pl. carnivori; f. carnivoră, pl. cavalerie2 (parte a armatei) (desp. -ri-e) s. f.,
carnivore art. cavaleria (desp. -ri-a), g.-d. art.
carnivor2 s. n., pl. carnivore cavaleriei; pl. cavalerii, art. cavaleriile (desp.
carosier1 (rar) (desp. -si-er) adj. m., pl. carosieri; -ri-i-)
f. carosieră, pl. carosiere cădea1 (a ~) (a pica) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.
carosier2 (desp. -si-er) s. m., pl. carosieri cad, 2 sg. cazi, 3 sg. cade, perf. s. 1 sg. căzui,
cartela1 (a ~) (a raţionaliza) vb., ind. prez. 1 sg. m.m.c.p. 1 pl. căzuserăm; conj. prez. 1 sg. să
cartelez, 3 cartelează; conj. prez. 1 sg. să cad, 3 să cadă; imper. 2 sg. afirm. cazi; ger.
cartelez, 3 să carteleze căzând; part. căzut
cartela2 (a se ~) (a se uni într-un cartel) vb., ind. +cădea2 (a se ~) (a se cuveni) vb. refl., ind. prez.
prez. 3 se cartelează, imperf. 3 pl. se 3 sg. se cade, imperf. 3 pl. se cădeau; conj.
cartelau; conj. prez. 3 să se carteleze; ger. prez. 3 să se cadă; ger. căzându-se (nefolosit
cartelându-se la celelalte moduri şi timpuri)
+Casco1 adj. invar. (asigurări ~) călare1 adj. m. şi f., pl. călări
+Casco2 s. propriu n. călare2 adv.
cash1 (engl.) [pron. keş] adj. invar., adv. (plăţi ~, călcător1 (persoană) s. m., pl. călcători
a plăti ~) călcător2 (unealtă; mecanism) s. n., pl.
cash2 (numerar) (engl.) [pron. keş] s. n., art. călcătoare
cash-ul [pron. keşul] cămin1 (instituţie; casă părintească) s. n., pl.
castaniu1 adj. m., f. castanie; pl. m. şi f. castanii cămine
+castaniu2 s. n., art. castaniul cămin2 (sobă; cuptor; vatră; horn; acces
castor1 (animal) s. m., pl. castori subteran) s. n., pl. căminuri
castor2 (blană, postav) s. n.
cărămiziu1 adj. m., f. cărămizie; pl. m. şi f. ce3 pr. invar. (~ mi-ai adus? Nu ştiu ~ vrei.)
cărămizii cea1 adj. pr. v. cel2
cărămiziu2 s. n. cea2 art. v. cel1
cărător1 (butoi) (pop.) s. n., pl. cărătoare cea3 interj.
cărător2 (persoană) (pop.) s. m., pl. cărători cea4 pr. v. cel3
căsători1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ce (de ~)1 (din ce cauză) prep. + pr. (~ s-a
căsătoresc, 3 sg. căsătoreşte, imperf. 1 supărat?)
căsătoream; conj. prez. 1 sg. să căsătoresc, 3 ce (de ~)2 (pe măsură ce) (pop.) loc. conjcţ. (De
să căsătorească ce se gândea, de ce/de aceea/de-aia se-
+căsători2 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă ntrista.)
căsătoresc, 3 sg. se căsătoreşte, imperf. 1 sg. ce (de ~)3 (pentru ce) prep. + adj. pr./pr. (S-a
mă căsătoream; conj. prez. 1 sg. să mă întristat ~ vorbe i-ai spus./ S-a întristat ~ i-ai
căsătoresc, 3 să se căsătorească; imper. 2 sg. spus.)
afirm. căsătoreşte-te; ger. căsătorindu-mă cei1 adj. v. cel2
căscat1 adj. m., s. m., pl. căscaţi; adj. f., s. f. cei2 art. v. cel1
căscată, pl. căscate cei3 pr. v. cel3
căscat2 s. n., pl. căscaturi ce-i1 (în tempo rapid) pr. + pr. (~ preocupă? =
când1 adv. (~ vii? Spune-mi ~ vii. Plătesc Ce îi preocupă?)
comanda atunci ~ mi se livrează. N-am ~ +ce-i2 (în tempo rapid) pr. + vb. (~ cu el? = Ce e
veni. ~ râde, ~ plânge.) cu el?)
când2 conjcţ. (~ a jignit-o, mai poate să-l ierte? cel1 adv. (marcă de superlativ la adverbe) (eleva
~ ar fi vinovat, l-am pedepsi.) ~ mai bine pregătită, elevii ~ mai bine
cârmâz1 (colorant, sirop) s. n. pregătiţi)
!cârmâz2 (insectă; plantă) s. m., pl. cârmâzi cel2 art. m. (elevul ~ bun, elevul ~ mai bun1 ),
cât1 adj. pr. m., pl. câţi; f. câtă, pl. câte; g.-d. pl. g.-d. celui (omului ~ bun, dar: lui Ioan Vodă
m. şi f. (a/ al) câtor/a câţi cel Cumplit), pl. cei ((Toţi) ~ trei copii sunt
cât2 adv. olimpici.); f. cea, g.-d. celei, pl. cele; g.-d. pl.
cât3 (încât) (reg., înv.) conjcţ. (Suferea ~ ţi se m. şi f. celor
făcea milă.) cel3 (pop.) adj. pr. antepus m. (~ colnic), g.-d.
cât4 (în timpul în care...; atâta timp; până când) celui, pl. cei; f. cea, g.-d. celei, pl. cele; g.-d.
conjcţ. (Vorbeşte frumos ~ ştie că e auzit.) pl. m. şi f. celor
cât5 prep. (A plătit ~ tine.) cel4 pr.2 m., g.-d. celui, pl. cei; f. cea, g.-d. celei,
cât6 pr. m., pl. câţi; f. câtă, pl. câte; g.-d. pl. m. şi pl. cele; g.-d. pl. m. şi f. celor (cel bun =
f. (a) câtora/a câţi elevul bun; cel mai bun = cel mai bun elev;
cât7 s. n., pl. câturi cel de acolo; cel de-al treilea = cel de-al
!câtva1 adj. pr. m., pl. câţiva; f. câtăva, pl. treilea elev; Cei trei [= cei trei elevi] sunt
câteva; g.-d. pl. m. şi f. câtorva (câtva timp, olimpici.; şi în cel ce)
câtăva vreme, câţiva elevi, câteva eleve, celular1 adj. m., pl. celulari; f. celulară, pl.
câtorva elevi/eleve; şi: a câţiva...) celulare
+câtva2 adv. celular2 s. n., pl. celulare
ce1 adj. pr. invar. (Nu ştiu ce propunere s-a centralizator1 adj. m., pl. centralizatori; f. sg. şi
făcut. Ce propuneri s-au făcut?) pl. centralizatoare
ce2 (cât; cât de) adv. (Merge el ~ merge. ~ centralizator2 s. n., pl. centralizatoare
bun/bine e!) cer1 (arbore) s. m., pl. ceri
cer2 (bolta cerească) s. n., pl. ceruri ciocan1 (ştiulete, cotor de varză) (reg.) s. m., pl.
cerneală1 (cernire) (pop., înv.) s. f., g.-d. art. ciocani
cernelii; pl. cerneli ciocan2 (unealtă, păhărel) s. n., pl. ciocane
cerneală2 (substanţă) s. f., g.-d. art. cernelii; ciocănaş1 (obiect) s. n., pl. ciocănaşe
(sorturi) pl. cerneluri ciocănaş2 (persoană) s. m., pl. ciocănaşi
cest1 (înv.) s. n., pl. cesturi ciocoi1 (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă
cest2 (pop., înv.) adj. pr. antepus m. (~ om), g.- ciocoiesc, 3 sg. se ciocoieşte, imperf. 1 sg.
d. cestui, pl. ceşti; f. ceastă, g.-d. cestei, pl. mă ciocoiam; conj. prez. 1 sg. să mă
ceste; g.-d. pl. m. şi f. castor ciocoiesc, 3 să se ciocoiască; imper. 2 sg.
chema1 (a ~) (a striga) vb., ind. prez. 1 sg. chem, afirm. ciocoieşte-te; ger. ciocoindu-mă
3 cheamă; conj. prez. 1 sg. să chem, 3 să ciocoi2 (înv.) s. m., pl. ciocoi, art. Ciocoii
cheme; imper. 2 sg. afirm. cheamă ciomăgaş1 (obiect) (înv.) s. n., pl. ciomăgaşe
+chema2 (a se ~) (a se numi) vb. refl., ind. prez. ciomăgaş2 (persoană) (rar) s. m., pl. ciomăgaşi
3 sg. mă cheamă; conj. prez. 3 sg. să mă +ciotcă1 (reg.) adv. (a se strânge/sta ~)
cheme; ger. chemându-mă ciotcă2 (reg.) s. f., g.-d. art. ciotcii; pl. ciotci
+cherry1 (engl.) [pron. čeri] adj. invar. (roşii ~) cir1 (fir de păr) (rar) s. m., pl. ciri
!cherry2 (băutură) (engl.) [pron. čeri] s. n., cir2 (terci) (reg.) s. n.
(porţii; sorturi) pl. cherryuri circumstanţial1 (desp. -ţi-al) adj. m., pl.
chinez1 (primar) (reg., înv.) s. m., pl. chinezi circumstanţiali; f. circumstanţială, pl.
chinez2 (referitor la/din China) adj. m., s. m., pl. circumstanţiale
chinezi; adj. f. chineză, pl. chineze circumstanţial 2 (funcţie sintactică) (desp. -ţi-al)
chiorâş1 (fam.) adv. s. n., pl. circumstanţiale
chiorâş2 (înv., pop.) adj. m., pl. chiorâşi; f. !cireşar1 (iunie) (înv., pop.) s. n., g.-d. art. lui
chiorâşă, art. chiorâşa, pl. chiorâşe cireşar (luna ~ )
chiraleisa1 (pop.) (desp. -lei-) interj. cireşar2 (pasăre) s. m., pl. cireşari
chiraleisa2 (pop.) (desp. -lei-) s. f., g.-d. art. cistină1 (năvod) (reg.) s. f., g.-d. art. cistinei; pl.
Chiraleisei cistine
chiştoc1 (copil) s. m., pl. chiştoci cistină2 (substanţă) s. f., g.-d. art. Cistinei
chiştoc2 (muc de ţigară) s. n., pl. chiştoace +citat1 (citare) s. n.
chit1 (balenă) (înv.) s. m., pl. chiţi citat2 adj. m., pl. citaţi; f. citată, pl. citate;
chit2 (fam.) adv. abr.cit.
chit3 (pastă) s. n., (sorturi) pl. chituri citat3 (text reprodus) s. n., pl. citate
ciclamen1 [ci pron. după fr. si] (desp. ci-cla-) adj. ciubuc1 (bacşiş) (fam.) s. n., pl. ciubucuri
invar. (pantaloni ~) ciubuc2 (pipă; ornament) (înv.) s. n., pl. ciubuce
ciclamen2 [ci pron. după fr. si] (desp. ci-cla-) s.n. ciubucar1 (persoană) (fam.) s. m., pl. ciubucari
cilindru1 (corp geometric) s. m., art. cilindrul; pl. ciubucar2 (unealtă) (pop.) s. n., pl. ciubucare
cilindri, art. cilindrii +ciuciulete1 (fam.) adv. (ud ~)
cilindru2 (joben) (înv.) s. n., art. cilindrul; pl. ciuciulete2 s. m., art. ciuciuletele; pl. ciuciuleţi
cilindre ciurui1 (a ~) (a curge cu zgomot) (pop.) vb., ind.
cimbru1 (nume etnic) s. m., art. cimbrul; pl. prez. 3 ciuruie, imperf. 3 pl. ciuruiau; conj.
cimbri, art. cimbrii prez. 3 să ciuruie
cimbru2 (plantă) s. m., art. cimbrul ciurui2 (a ~) (a găuri, a trece prin ciur) vb., ind.
cinel1 /cinel-cinel interj. prez. 1 sg. şi 3 pl. ciuruiesc, 3 sg. ciuruieşte,
cinel2 s. n., pl. cinele
imperf. 1 ciuruiam; conj. prez. 1 sg. să cod1 (act, sistem) s. n., pl. coduri
ciuruiesc, 3 să ciuruiască cod2 (peşte) s. m.
clac1 interj. coda1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. codez, 3 codează;
clac2 (înv.) s. n., pl. clacuri conj. prez. 1 sg. să codez, 3 să codeze
clar1 adj. m., pl. clari; f. clară, pl. clare coda2 /codă (finalul unei piese muzicale) s. f.,
+clar2 adv. g.-d. art. codei; pl. code
+clar3 s. n. (în: ~ de lună, în ~) codat1 adj. m., pl. codaţi; f. codată, pl. codate
clasificator1 adj. m., (persoană) s. m., pl. +codat 2 adv. (a transmite ~)
clasificatori; adj. f., s. f. sg. şi pl. clasificatoare codat3 (mormoloc) s. m., pl. codaţi
clasificator2 (carte, îndrumător) (rar) s. n., pl. coerent1 adj. m., pl. coerenţi; f. coerentă, pl.
clasificatoare coerente
clasificator3 (lingv.) s. m., pl. clasificatori +coerent2 adv.
clin1 (element de croitorie) s. m., pl. clini cola1 (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. colez, 3
clin2 (unealtă; petic de pământ) s. n., pl. clinuri colează; conj. prez. 1 sg. să colez, 3 să coleze
clipoci1 (a ~) (a clipi) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. şi cola2 (arbore) s. m., pl. cola
3 pl. clipocesc, 3 sg. clipoceşte, imperf. 1 cola3 (coca-cola) (fam.) s. f., g.-d. art. colei; pl.
clipoceam; conj. prez. 1 sg. să clipocesc, 3 să cola
clipocească
clipoci2 (a ~) (a susura) vb., ind. prez. 3 sg. colagog1 adj. m., pl. colagogi; f. colagogă, pl.
clipoceşte, 3 pl. clipocesc, imperf. 3 sg. colagoge
clipocea; conj. prez. 3 să clipocească colagog2 s. n.
Cluj1 (judeţ) s. propriu n. colant1 adj. m., pl. colanţi; f. colantă, pl. colante
Cluj2 (oraş) v. Cluj-Napoca colant2 s. m., (mai frecv.) pl. colanţi
coafor1 (bărbat) (rar) (desp. coa-) s. m., pl. +colonat1 (scud spaniol) s. m., pl. colonaţi
coafori (El e coafor.) colonat2 (starea de colon) s. n
+coafor2 (local) (desp. coa-) s. n., pl. coaforuri colorant1 adj. m., pl. coloranţi; f. colorantă, pl.
(Lucrează într-un coafor.) colorante
coagulant1 (desp. co-a-) adj. m., pl. coagulanţi; colorant2 s. m., pl. coloranţi
f. coagulantă, pl. coagulante colţ1 (dinte; vârf; tăietură; crampon) s. m., pl.
!coagulant2 (desp. co-a-) s. n., pl. coagulante colţi
coardă1 (fir) s. f., g.-d. art. coardei/corzii; pl. colţ2 (unghi; refugiu) s. n., pl. colţuri
coarde (coardele vocale, cvartet de ~, comănac1 (acoperământ al capului) (reg., înv.)
orchestră de ~)/corzi (~ de contravântuire, ~ s. n., pl. comănace
de vioară, teorema corzii, a băga în corzi; La comănac2 (creangă) (reg.) s. m., pl. comănaci
un semn al dirijorului intră corzile.) comburant1 adj. m., pl. comburanţi; f.
coardă2 (spadă) (înv., reg.) s. f., g.-d. art. comburantă, pl. comburante
coardei; pl. coarde comburant2 s. m., pl. comburanţi
cobur1 (haină boierească) (înv.) s. n., pl. combustibil1 adj. m., pl. combustibili; f.
cobururi combustibilă, pl. combustibile
cobur2 (toc de piele) (înv.) s. m., pl. coburi combustibil2 s. m., pl. combustibili
+cobză1 (fam.) adv. (răcit ~) compactor1 (legător de cărţi) (reg., înv.) s. m.,
cobză2 s. f., g.-d. art. cobzei; pl. cobze pl. compactori
coca1 (arbust) s. m., pl.coca compactor2 (utilaj) s. n., pl. compactoare
coca2 (coca-cola) s. f., pl. coca
companie1 (tovărăşie; societate) s. f., art. condensat1 adj. m., pl. condensaţi; f.
compania, g.-d. art. companiei; pl. companii, condensată, pl. condensate
art. companiile (desp. -ni-i-) +condensat2 s. n., pl. condensate
companie2 (unitate militară) (desp. -ni-e) s. f., conductor1 adj. m., (persoană) s. m., pl.
art. compania (desp. -ni-a), g.-d. art. conductori; adj. f., s. f. sg. şi pl. conductoare
companiei; pl. companii, art. companiile conductor2 (cablu) s. m., pl. conductori
(desp. -ni-i-) conductor3 (corp; material; piesă) s. n., pl.
comparativ1 adj. m., pl. comparativi; f. conductoare
comparativă, pl. comparative conectiv1 adj. m., pl. conectivi; f. conectivă, pl.
comparativ2 (grad de comparaţie) s. n., pl. connective
comparative conectiv2 s. n., pl. conective
complex1 adj. m., pl. complecşi; f. complexă, pl. conector1 adj. m., pl. conectori; f. sg. şi pl.
complexe conectoare
complex2 (construcţie) s. n., pl. complexuri conector2 (functor) s. m., pl. conectori
complex3 (comportare) s. n., pl. complexe conector3 (piesă) s. n., pl. conectoare
component1 adj. m., pl. componenţi; f. confesional 1 (desp. -si-o-) adj. m., pl.
componentă, pl. componente confesionali; f. confesională, pl. confesionale
component2 (chim.) s. n., pl. componente confesional2 (desp. -si-o-) s. n., pl. confesionale
component3 (persoană) s. m., pl. componenţi confluent1 (desp. -flu-ent) adj. m., pl.
comporta1 (a ~) (a implica) vb., ind. prez. 3 confluenţi; f. confluentă, pl. confluente
comportă, imperf. 3 pl. comportau; conj. confluent2 (desp. -flu-ent) s. m., pl. confluenţi
prez. 3 să comporte conform1 adj. m., pl. conformi; f. conformă, pl.
+comporta2 (a se ~) (a se purta) vb. refl, ind. conforme
prez. 1 sg. mă comport, 2 sg. te comporţi, 3 conform2 adv. (A terminat ~ planului/cu planul.)
se comportă; conj. prez. 1 sg. să mă congiariu1 (rar) [riu pron. rĭu] (desp. -gi-a-) adj.
comport, 3 să se comporte; imper. 2 sg. m., f. congiarie (desp. -ri-e); pl. m. şi f.
afirm. comportă-te; ger. comportându-mă congiarii
+compozitor1 (instrument tipografic) s. n., pl. congiariu2 (rar) [riu pron. rĭu] (desp. -gi-a-) s. n.,
compozitoare art. congiariul; pl. congiarii, art. congiariile
compozitor2 (muzician; tipograf) s. m., pl. (desp. -ri-i-)
compozitori conjunctiv1 (desp. -junc-tiv) adj. m. (mugur ~),
compus1 adj. m. (pas ~), pl. compuşi; f. pl. conjunctivi; f. conjunctivă (membrană ~),
compusă (dobândă ~), pl. compuse pl. conjunctive
compus2 (cuvânt compus) s. n./s. m., pl. n. +conjunctiv2 (mod) (desp. -junc-tiv) s. n.,
compuse/m. compuşi (forme) pl. conjunctive
conabiu1 (înv.) adj. m., f. conabie; pl. m. şi f. conoid1 adj. m., pl. conoizi; f. conoidă, pl.
conabii conoide
conabiu2 (înv.) s. n., art. Conabiul conoid2 s. m., pl. conoizi
concomitent1 adj. m., pl. concomitenţi; f. consecvent1 adj. m., pl. consecvenţi; f.
concomitentă, pl. concomitente consecventă, pl. consecvente
(concomitentă cu gripa) consecvent2 s. n., pl. consecvente
+concomitent2 adv. conservator1 adj. m., (persoană) s. m., pl.
condeiaş1 (condei) (rar) s. n., pl. condeiaşe conservatori; adj. f., s. f. sg. şi pl.
+condeiaş2 (scriitor) (înv.) s. m., pl. condeiaşi conservatoare
conservator2 (instituţie, rezervor) s. n., pl. conveni1 (a ~) (a cădea de acord) vb., ind. prez.
conservatoire 1 sg. şi 3 pl. convin, 2 sg. convii, 3 sg.
constituent1 (constitutiv, component) (desp. - convine, imperf. 1 sg. conveneam; conj. prez.
tu-ent) adj. m., pl. constituenţi; f. 1 sg. să convin, 3 să convină; imper. 2 sg.
constituentă, pl. constituente afirm. (rar) convino
constituent2 (desp. -tu-ent) s. m., pl. +conveni2 (a ~) (a corespunde) vb., ind. prez. 3
constituenţi sg. (îmi etc.) convine, 3 pl. convin, imperf. 3
constructor1 adj. m., pl. constructori; f. sg. şi pl. sg. convenea; conj. prez. 3 să convină/să-mi
constructoare convină
constructor2 s. m., pl. constructori convolut1 adj. m., pl. convoluţi; f. convolută, pl.
!consumabil2 s. n., (mai frecv.) pl. consumabile convolute
conta1 (a ~) (a avea importanţă) vb., ind. prez. 3 convolut2 s. n., pl. convoluturi
contează, imperf. 3 pl. contau; conj. prez. 3 cool1 (fam.) (engl.) [pron. kul] adj. invar., adv.
să conteze (tineri ~, a se purta ~)
conta2 (a ~) (a se bizui) vb., ind. prez. 1 sg. +cool2 (muz.) (engl.) [pron. kul] s. n.
contez, 3 contează; conj. prez. 1 sg. să +coordonat1 adj. m., pl. coordonaţi; f.
contez, 3 să conteze coordonată, pl. coordonate
contencios1 (desp. -ci-os) adj. m., pl. +coordonat2 adv
contencioşi; f. contencioasă, pl. contencioase copcă1 (agrafă; gaură) s. f., g.-d. art. copcii; pl.
contencios2 (desp. -ci-os) s. n., pl. contencioase copci
(contencios administrativ) copcă2 (săritură) (reg.) s. f., g.-d. art. copcei; pl.
contingent1 adj. m., pl. contingenţi; f. copce
contingentă, pl. contingente copiat1 (cleric) (desp. -pi-at) s. m., pl. copiaţi
contingent2 s. n., (efective de recruţi; plafoane copiat 2 (copiere) (desp. -pi-at) s. n.
cantitative) pl. contingente (şi în: în !copil1 (cârlig; cui) (reg.) s. n., pl. copile
contingent) copil2 (lăstar) (reg.) s. m., pl. copili
contra1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. contrez, 3 copil3 (persoană) s. m., pl. copii, art. copiii
contrează; conj. prez. 1 sg. să contrez, 3 să (desp. -pi-ii)
contreze +copil4 (rar) adj. (mai copil)
contra2 adj. invar, adv. (păreri ~, a vota ~) copileţ1 (căprior, scăunel) s. n., pl. copileţe
+contrabas1 (contrabasist din orchestră) s. m., copileţ2 (lăstar) s. m., pl. copileţi
pl. contrabaşi copt1 (acţiune) s. n., pl. copturi
contrabas2 (instrument muzical) s. n., pl. +copt3 (nume etnic) adj. m., s. m., pl. copţi; adj.
contrabasuri f., s. f. coptă, pl. copteadj. m., pl. copţi; f.
contraceptiv1 adj. m., pl. contraceptivi; f. coaptă, pl. coapte
contraceptivă, pl. contraceptive corai1 adj. invar. (panglici ~)
contraceptiv2 s. n., pl. contraceptive corai2 s. n., art. coraiul
contracta1 (a ~) (a încheia un contract; a coral1 (animal; piatră semipreţioasă) s. m., pl.
dobândi o boală) vb., ind. prez. 1 sg. corali
contractez, 3 contractează; conj. prez. 1 sg. coral2 (cântare) s. n., pl. corale
să contractez, 3 să contracteze coral3 (de/pentru cor) adj. m., pl. corali; f.
contracta2 (a ~) (a micşora; a strânge) vb., ind. corală, pl. corale
prez. 3 contractă, imperf. 3 pl. contractau; +corb1 (fam.) adv. (negru ~)
conj. prez. 3 să contracte corb2 (pasăre) s. m., pl. corbi
cord1 (inimă; cuţit) s. n., pl. corduri cotoi2 (obiect; os, copan) (pop.) s. n., pl. cotoaie
cord2 (ţesătură) s. n. +covrig1 (desp. co-vrig) adv. (a dormi/sta ~)
cordar1 (obiect) s. n., pl. cordare covrig2 (desp. co-vrig) s. m., pl. covrigi
cordar2 (persoană) (rar) s. m., pl. cordari crac1 interj.
cordonaş1 (cordon mic) s. n., pl. cordonaşe crac2 (pop.) s. m., pl. craci
cordonaş2 (grănicer) (înv.) s. m., pl. cordonaşi crâsnic1 (paracliser) (reg.) s. m., pl. crâsnici
+corectiv1 adj. m., pl. corectivi; f. corectivă, pl. crâsnic2 (plasă de pescuit) s. n., pl. crâsnice
corective crem1 adj. invar. (pantaloni ~)
corectiv2 s. n., pl. corective crem2 s. n.
corector1 (aparat) s. n., pl. corectoare crematoriu1 (rar) [riu pron. rĭu] adj. m. (+ s. n.
corector2 (persoană) s. m., pl. corectori cuptor ~), f. crematorie (instalaţie ~) (desp. -
corintic1 adj. m., pl. corintici; f. corintică, pl. ri-e); pl. m. şi f. crematorii
corintice crematoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., art.
+corintic2 s. n crematoriul; pl. crematorii, art. crematoriile
corn1 (arbust; instrument de suflat; cornist în crestat1 adj. m., pl. crestaţi; f. crestată, pl.
orchestă) s. m., pl. corni crestate
corn2 (excrescenţă la animale; parte dintr-o crestat2 (cocoş) (fam.) s. m., pl. crestaţi
construcţie/ maşină/unealtă) s. n., pl. coarne crestat3 (faptul de a cresta) s. n.
corneci1 (insectă, drac) s. m., pl. corneci cretaceu1 (cretacic1 ) (înv.) adj. m., pl. cretacei;
corneci2 (reg.) (corn mic) s. n., pl. cornece f. sg. şi pl. cretacee
+corolar1 adj. m. (înger ~), pl. corolari; f. cretaceu2 (cretacic2 ) (înv.) s. n., art. cretaceul
corolară (extremitate ~), pl. corolare cretacic1 adj. m., pl. cretacici; f. cretacică, pl.
corolar2 s. n., pl. corolare cretacice; abr. K
!coronal1 (din frunte) adj. m. (+ s. n.: os ~); f. cretacic2 s. n.
coronală (zonă ~), pl. coronale creţişor1 adj. m., pl. creţişori; f. creţişoară, pl.
+coronal 2 s. n., pl. coronale creţişori
corporal1 adj. m., pl. corporali; f. corporală, pl. creţişor2 (plantă) s. m., pl. creţişori
corporale +criminalist1 (criminal) (înv., pop.) s. m., pl.
+corporal 2 (caporal) (înv., reg.) s. m., pl. criminalişti
corporali criminalist2 (jurist) s. m., pl. criminalişti
+corporal3 (obiect de cult) s. n., pl. corporale cristaloid1 adj. m., pl. cristaloizi; f. cristaloidă,
cost1 (hrană) (reg.) s. n. pl. cristaloide
cost2 (preţ) s. n., pl. costuri cristaloid2 s. m., pl. cristaloizi
cot1 (articulaţie) s. n., pl. coate +crivac1 (creiţar) (înv., reg.) s. m., pl. crivaci
cot2 (meandră, tub) s. n., pl. coturi crivac2 (instalaţie) s. n., pl. crivace
cot3 (unitate de măsură) (înv.) s. m., pl. coţi croi1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. croiesc, 3
cotărit1 (măsurare cu cotul) (înv.) s. n., pl. sg. croieşte, imperf. 1 croiam; conj. prez. 1
cotărituri sg. să croiesc, 3 să croiască
cotărit2 (meseria cotarului; impozit) (înv.) s. n. croi2 s. n., pl. croiuri
cotiş1 (rar) adv. cromat1 (cromare) s. n.
cotiş2 (rar) s. n., pl. cotişe cromat2 (sare) s. m., pl. cromaţi
cotoc1 (motan) s. m., pl. cotoci cronograf1 (cronicar) (înv.) (desp. -no-graf) s.
cotoc2 (obiect) s. n., pl. cotoace m., pl. cronografi
cotoi1 (motan) s. m., pl. cotoi, art. cotoii
cronograf2 (scriere; aparat) (desp. -no-graf) s. cum2 (imediat ce; deoarece) conjcţ. (~ a aflat, a
n., pl. cronografe şi plecat. ~ nu s-a descoperit încă făptaşul,
crotal1 (castanietă) s. n., pl. crotale cercetările continuă.)
crotal2 (şarpe-cu-clopoţei) s. m., pl. crotali cura1 (a ~) (a curăţa) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg.
cruci1 (a ~) (a încrucişa) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. curez/cur, 3 curează/cură; conj. prez. 1 sg. să
şi 3 pl. crucesc, 3 sg. cruceşte, imperf. 1 curez/să cur, 3 să cureze/ să cure
cruceam; conj. prez. 1 sg. să crucesc, 3 să cura2 (a ~) (a trata un bolnav) (rar) vb., ind.
crucească prez. 1 sg. curez, 3 curează; conj. prez. 1 sg.
cruci2 (a se ~) (a se mira) (fam., pop.) vb. refl., să curez, 3 să cureze
ind. prez. 1 sg. mă crucesc, 3 sg. se cruceşte, curie1 (administraţia pontificală, diviziune
imperf. 1 sg. mă cruceam; conj. prez. 1 sg. să tribală) (desp. -ri-e) s. f., art. curia (desp. -ri-
mă crucesc, 3 să se crucească; imper. 2 sg. a), g.-d. art. curiei; pl. curii, art. curiile (desp.
afirm. cruceşte-te; ger. crucindu-mă -ri-i-) (dar: Curia Papală s. propriu f. art.)
cruciş1 adj. m., pl. crucişi; f. crucişă, art. crucişa, curie2 (unitate de măsură) [pron. fr. küri] (desp.
pl. crucişe -rie) s. m., pl. curie; simb. Ci
cruciş2 adv. curier1 (persoană) (desp. -ri-er) s. m., pl. curieri
cruciş3 (răspântie) (înv.) s. n. curier2 (poştă; publicaţie; rubrică) (desp. -ri-er)
crustaceu1 adj. m. (+ s. n.: animal ~); f. pl. s. n., (publicaţii; rubrici) pl. curiere
crustacee cuveni1 (a i se ~) (a-i reveni ceva cuiva) vb. refl.,
crustaceu2 s. n., pl. crustacee ind. prez. 3 sg. (mi etc.) se cuvine, 3 pl. mi se
cub1 adj. m. (centimetru ~), pl. cubi; simb. 3 ; cuvin, imperf. 3 sg. mi se cuvenea; conj. prez.
(centimetru cub abr. cc, simb. c3 ) 3 să mi se cuvină; ger. cuvenindu-mi-se
cub2 s. n., pl. cuburi +cuveni2 (a se ~) (a se cădea) vb. refl., ind. prez.
!cucon1 (fiu; prunc) (înv., reg.) s. m., pl. cuconi 3 sg. se cuvine, imperf. 3 sg. se cuvenea;
cucon2 (termen de politeţe) (înv.) s. m., voc. conj. prez. 3 să se cuvină; ger. cuvenindu-se
cucoane; pl. cuconi cvadrimotor1 (desp. cva-dri-) adj. m., pl.
cucuruz1 (porumb, con de brad) (reg.) s. m., pl. cvadrimotori; f. sg. şi pl. cvadrimotoare
cucuruzi cvadrimotor2 (desp. cva-dri-) s. n., pl.
cucuruz2 (porumbişte) s. n., (mai frecv.) pl. cvadrimotoare
cucuruze
cum1 adv. (~ e posibil?)

D,d
d1 (literă; sunet) [cit. de/dî] s. m./s. n., pl. m. m.m.c.p. 1 sg. dădusem, 1 pl. dăduserăm;
d/n. d-uri conj. prez. 1 să dau, 3 să dea; cond. prez. 3 ar
!d2 (sunet) [cit. dî] s. m./s. n., pl. m. d/n. d-uri da/(în imprecaţii) dar-ar; imper. 2 sg. afirm.
da1 adv. (şi: da-da(-da)) Dă
da2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dau, 2 sg. dacă1 conjcţ.
dai, 3 sg. dă, 1 pl. dăm, 2 pl. daţi, imperf. 1 dacă2 (limbă) s. f., g.-d. art. dacei
dădeam, perf. s. 1 sg. dădui, 1 pl. dădurăm,
dacian1 (desp. -ci-an) adj. m., pl. dacieni (desp. - deambulatoriu1 (livr.) [riu pron. rĭu] (desp. de-
ci-eni); f. daciană, pl. daciene dacian2 (desp. am-) adj. m., f. deambulatorie (desp. -ri-e);
-ci-an) s. n. pl. m. şi f. deambulatorii
dam1 (cerb) (înv.) s. m., pl. dami deambulatoriu2 [riu pron. rĭu] (desp. de-am-) s.
dam2 (clădire mare, acaret) (reg.) s. n., pl. n., art. deambulatoriul; pl. deambulatorii,
damuri art. deambulatoriile (desp. -ri-i-)
danian1 (desp. -ni-an) adj. m., pl. danieni (desp. !decasilab1 (înv.) adj. m. (+ s. n.: vers ~); f.
-ni-eni); f. daniană, pl. daniene decasilabă (sextină ~), pl. decasilabe
danian2 (desp. -ni-an) s. n. decasilab2 s. m., pl. decasilabi
dar1 conjcţ. +dar şi conjcţ. +decât1 (ca; comparativ cu; cu excepţia; în afară
dar2 s. n., pl. daruri de) prep. (Cântă mai bine ~ mine. N-au
!datora1 (a ~) (a avea o datorie) vb., ind. prez. 1 publicat pe altcineva ~ pe el.)
sg. datorez, 3 datorează; conj. prez. 1 sg. să decât2 (ca, faţă de) adv. (Azi e mai cald ~ ieri.
datorez, 3 să datoreze Spectacolul i-a plăcut mai mult ei ~ lui.)
datora2 (a se ~) (a avea drept cauză)/(înv.) decât 3 (faţă de cât) conjcţ. (Mai mult stă ~
datori (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se munceşte.)
datorează/se datoreşte, imperf. 3 pl. se decât 4 (numai în construcţii negative) adv. (Nu
datorau/se datoreau; conj. prez. 3 să se intervine ~ pentru tine. N-au venit ~ doi. (=
datoreze/să se datorească; ger. datorându- (în construcţii pozitive) Intervine doar/numai
se/datorindu-se pentru tine. Au venit doar/ numai doi.)
dărăpăna1 (a ~) (a smulge păr, fulgi) (înv., reg.) decolorant1 adj. m., pl. decoloranţi; f.
vb., ind. prez. 1 sg. dărapăn/dărăpăn, 2 sg. decolorantă, pl. decolorante
dărapeni/dărăpeni, 3 dărapănă; conj. prez. 1 decolorant2 s. m., pl. decoloranţi
sg. să dărapăn/să dărăpăn, 3 să dărapene/să deconectant1 adj. m., pl. deconectanţi; f.
dărăpene; imper. 2 sg. dărapănă deconectantă, pl. deconectante
+dărăpăna2 (a se ~) (a se ruina) vb. refl., ind. deconectant2 s. n., pl. deconectante
prez. 3 se dărăpănează, imperf. 3 pl. se decongestiv1 adj. m., pl. decongestivi; f.
dărăpănau; conj. prez. 3 să se dărăpăneze; decongestivă, pl. decongestive
ger. dărăpănându-se decongestiv2 s. n., pl. decongestive
de a1 /de-a1 (în tempo rapid) prep. + vb. la inf. dedesubt1 (în partea de jos; sub ceva) adv.
(a avea de a face/a avea de-a face) dedesubt2 s. n., pl. dedesubturi
+de a2 /de-a2 (în tempo rapid) prep. + num. f. degaja1 (a ~) (a elibera, a îndepărta) vb., ind.
(cea de a doua/cea de-a doua) prez. 1 sg. degajez, 3 degajează, 1 pl.
+de-a3 +… prep. + prep. (în loc. adv.) degajăm; conj. prez. 1 sg. să degajez, 3 să
de-a curmezişul1 loc. adv. (a se pune ~ ) degajeze; ger. degajând
de-a curmezişul2 loc. prep. (~ străzii) degaja2 (a ~) (a emana, a răspândi) vb., ind.
de-a dreapta1 loc. adv. (a fi aşezat ~) prez. 3 degajă, imperf. 3 pl. degajau; conj.
de-a dreapta2 loc. prep. (~ Tatălui) prez. 3 să degaje; ger. degajând
+deal1 (engl.) [pron. dil] s. n., pl. dealuri [pron. degresor1 (aparat) (desp. de-gre-) s. n., pl.
diluri ] degresoare
deal2 s. n., pl. dealuri degresor2 (persoană) (desp. de-gre-) s. m., pl.
de-a latul1 loc. adv. (a se culca ~) degresori
de-a latul2 loc. prep. (~ patului) delfin1 (animal; moştenitor al tronului Franţei)
s. m., pl. delfini
+delfin2 (stil de înot) s. n. depresor1 (desp. de-pre-) adj. m., pl. depresori;
+deliberat 1 adj. m., pl. deliberaţi; f. deliberată, f. sg. şi pl. depresoare (nerv depresor)
pl. deliberate !depresor2 (medicament; muşchi) (desp. de-
+deliberat2 adv. pre-) s. m., pl. depresori
demachiant1 (desp. -chi-ant) adj. m. (burete ~), depurativ1 adj. m., pl. depurativi; f. depurativă,
pl. demachianţi; f. demachiantă (soluţie ~), pl. depurative
pl. demachiante depurativ2 s. n., pl. depurative
demachiant2 (desp. -chi-ant) s. n., pl. depurator1 adj. m., pl. depuratori; f. sg. şi pl.
demachiante depuratoare
!demarca1 (a ~) (a delimita) vb., ind. prez. 1 sg. depurator2 s. n., pl. depuratoare
demarchez, 3 demarchează; conj. prez. 1 sg. derivat1 (produs industrial; cuvânt; lucru) s. n.,
să demarchez, 3 să demarcheze pl. derivate
+demarca2 (a se ~) (a scăpa de adversar) (sport) derivat2 (substanţă) s. m., pl. derivaţi
vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă demarc, 2 sg. te derivativ1 adj. m., pl. derivativi; f. derivativă, pl.
demarci, 3 se demarcă; conj. prez. 1 sg. să derivative
mă demarc, 2 sg. să te demarci, 3 să se +derivativ2 s. n., pl. derivative
demarce; imper. 2 sg. afirm. demarcă-te; ger. dermatograf1 (desp. -to-graf) adj. m. (+ s. n.:
Demarcândumă creion ~), f. pl. dermatografe
denominativ1 adj. m., pl. denominativi; f. dermatograf2 (desp. -to-graf) s. n., pl.
denominativă, pl. denominative dermatografe
denominativ2 s. n., pl. denominative deshidratant1 (desp. -hi-dra-) adj. m., pl.
depănătoare1 (dispozitiv) s. f., g.-d. art. deshidratanţi; f. deshidratantă, pl.
depănătorii; pl. depănători deshidratante
depănătoare2 (muncitoare) s. f., g.-d. art. deshidratant2 (desp. -hi-dra-) s. m., pl.
depănătoarei; pl. depănătoare deshidratanţi
depănător1 (muncitor) s. m., pl. depănători destul1 adj. pr. m. (Produce ~ lapte/lapte ~.), pl.
depănător2 (piesă) s. n., pl. depănătoare destui (~ tineri); f. destulă (~ apă), pl. destule
depilant1 adj. m. (agent ~), pl. depilanţi; f. (~ tinere; cu valoare neutră: A văzut ~.); g.-d.
depilantă (cremă ~), pl. depilante m. şi f. pl. destulor (antepus, neprecedat de
depilant2 s. n., pl. depilante alt determinant cu forma cazuală marcată)
depilator1 adj. m. (agent ~), pl. depilatori; f. (părerile/a se adresa ~ tineri/tinere.)
depilatoare (cremă ~), pl. depilatoare destul2 adv. (S-au antrenat ~. Sunt ~ de buni.)
depilator2 s. n., pl. depilatoare !deşert1 (înv., pop.) adj. m., pl. deşerţi; f.
deplin1 (desp. de-plin) adj. m., pl. deplini; f. deşartă/deşeartă, pl. deşarte
deplină, pl. depline deşert2 s. n., pl. deşerturi
+deplin2 (desp. de-plin) adv. detartrant1 adj. m., pl. detartranţi; f.
+deplin3 (pe ~) (desp. de-plin) loc. adv. detartrantă, pl. detartrante
depolarizant1 adj. m., pl. depolarizanţi; f. detartrant2 s. n., pl. detartrante
depolarizantă, pl. depolarizante detentor1 (deţinător) s. m., pl. detentori (în:
depolarizant2 s. m., pl. depolarizanţi (jur.) detentor precar)
depoluant1 (desp. -lu-ant) adj. m., pl. +detentor2 (piesă reductoare de presiune) s. n.,
depoluanţi; f. depoluantă, pl. depoluante pl. detentoare
depoluant2 (desp. -lu-ant) s. m., pl. depoluanţi determinant1 adj. m., pl. determinanţi; f.
determinantă, pl. determinante
determinant2 s. m., pl. determinanţi diferit2 (care diferă) adj. m. (un om ~ de
detunător1 adj. m., pl. detunători; f. sg. şi pl. ceilalţi), pl. diferiţi (~oameni, oameni ~); f.
detunătoare diferită (o părere ~), pl. diferite (~ păreri,
detunător2 (parte a unei arme) s. n., pl. păreri ~)
detunătoare difuzor1 (dispozitiv) s. n., pl. difuzoare
+deverbal1 adj. m., pl. deverbali; f. deverbală, difuzor2 (persoană) s. m., pl. difuzori
pl. deverbale !digama1 (insectă) s. m., pl. digama
+deverbal2 s. n., pl. deverbale !digama2 (literă grecească) (înv.) s. m., pl.
devonian1 (desp. -ni-an) adj. m., pl. devonieni digama; ϝ, Ϝ
(desp. -ni-eni); f. devoniană, pl. devoniene digestiv1 adj. m., pl. digestivi; f. digestivă, pl.
devonian2 (desp. -ni-an) s. n. digestive
dezinfectant1 (desp. de-zin-/dez-in-) adj. m., pl. +digestiv2 (băutură; medicament) s. n., pl.
dezinfectanţi; f. dezinfectantă, pl. digestive
dezinfectante diluvian1 (geol.) (desp. -vi-an) s. n.
!dezinfectant2 (desp. de-zin-/dez-in-) s. m., pl. diluvian2 (legat de potop; de diluvian1 ;
dezinfectanţi torenţial) (desp. -vi-an) adj. m., pl. diluvieni
dezodorizant1 (desp. de-zo-/dez-o-) adj. m., pl. (desp. -vi-eni); f. diluviană, pl. diluviene
dezodorizanţi; f. dinaintea1 prep. (~ lui/sa, anii ~ instaurării
dezodorizantă, pl. dezodorizante dezodorizant2 comunismului)
(desp. de-zo-/dez-o-) s. n., pl. dezodorizante dinaintea2 (pe ~) loc. prep.
diac1 (diodă) s. n., pl. diace (desp. di-a-) dinanţian1 (desp. -ţi-an) adj. m., pl. dinanţieni
diac2 (grămătic, cântăreţ bisericesc) s. m., pl. (desp. -ţi-eni); f. dinanţiană, pl. dinanţiene
dieci dinanţian2 (desp. -ţi-an) s. n.
!diacritic1 (desp. di-a-cri-) adj. m. (+ s. n.: semn dinăuntrul1 prep. (~ lui/său)
~); f. diacritică (literă ~), pl. diacritice dinăuntrul2 (pe ~) loc. prep. (~ lui/său)
diacritic2 (desp. di-a-cri-) s. n., pl. diacritice dincoace1 (în această parte) adv. (Locuieşte ~.)
diaforetic1 (desp. di-a-) adj. m., pl. diaforetici; f. dincoace2 (mai recent; din această parte) adj.
diaforetică, pl. diaforetice invar., adv. (vremurile (mai) ~, a veni ~)
diaforetic2 (desp. di-a-) s. n., pl. diaforetice +dintâi1 (înv., pop.) adv.
diametral1 (desp. di-a-me-tral) adj. m., pl. dintâi2 num. invar. (cel/cea/cei/cele ~,
diametrali; f. diametrală, pl. diametrale nevasta~)
+diametral2 (desp. di-a-me-tral) adv director1 adj. m., pl. directori; f. sg. şi pl.
dictando1 (liniat) adj. invar. (caiete ~, foaie ~) directoare
!dictando2 (tip de scriere) (înv.) s. n. (caiete director2 (grupare de documente în calculator)
de~) s. n., pl. directoare
dielectric1 (desp. di-e-) adj. m., pl. dielectrici; f. dirijabil1 adj. m., pl. dirijabili; f. dirijabilă, pl.
dielectrică, pl. dielectrice dirijabile
dielectric2 (desp. di-e-) s. m., pl. dielectrici dirijabil2 s. n., pl. dirijabile
diferenţial1 (desp. -ţi-al) adj. m., pl. diferenţiali; discriminant1 (rar) adj. m., pl. discriminanţi; f.
f. diferenţială, pl. diferenţiale discriminantă, pl. discriminante
diferenţial2 (mecanism) (desp. -ţi-al) s. n., pl. discriminant2 s. m., pl. discriminanţi
diferenţiale disponibil1 adj. m., pl. disponibili; f. disponibilă,
+diferit1 adv. (Cei doi au procedat ~.) pl. disponibile
+disponibil2 s. n.
distribuitor1 (instrument) (desp. -bu-i-) s. n., pl. +drag3 (persoană dragă) s. m. (în: ~ cu ~), art.
distribuitoare dragul (~ meu/mamei); pl. art. dragii (~
distribuitor2 (persoană) (desp. -bu-i-) s. m., pl. mei/mamei)
distribuitori +dragă1 (fată/femeie dragă) s. f., art. draga (~
distrugător1 adj. m., pl. distrugători; f. sg. şi pl. lui/mamei/ mea), g.-d. art. dragii; pl. dragi,
distrugătoare art. dragile (~ mele/mamei)
distrugător2 s. n., pl. distrugătoare dragă2 (navă) s. f., g.-d. art. dragei; pl. drage
diuretic1 (desp. di-u-) adj. m., pl. diuretici; f. +dragă3 (termen de adresare) s. m. şi f.
diuretică, pl. diuretice +dragă4 v. drag1
diuretic2 (desp. di-u-) s. n., pl. diuretice dram1 (înv., fam.) s. n., pl. dramuri
!divan1 (sfat domnesc) s. n., pl. divanuri (dar: dram2 (monedă) s. m., pl. drami
Divanul Moldovei s. propriu n. art.) dramatic1 adj. m., pl. dramatici; f. dramatică, pl.
!divan2 (sofa) s. n., pl. divane dramatice
dizolvant1 adj. m., pl. dizolvanţi; f. dizolvantă, +dramatic2 adv.
pl. dizolvante drăguţ1 adj. m., pl. drăguţi; f. drăguţă, pl.
dizolvant2 (solvent) s. m., pl. dizolvanţi drăguţe
dizolvat1 adj. m., pl. dizolvaţi; f. dizolvată, pl. drăguţ2 (iubit) (pop.) s. m., pl. drăguţi
dizolvate dres1 (faptul de a drege) s. n.
dizolvat 2 s. m., pl. dizolvaţi dres2 (ciorap-pantalon) s. n., pl. dresuri
dobitoc1 adj. m., (persoană) s. m., pl. dobitoci; driver1 (obiect) (engl.) [pron. draĭvăr] s. n., pl.
adj. f., s. f. dobitoacă, pl. dobitoace drivere [pron. draĭvăre]
dobitoc2 (animal) s. n., pl. dobitoace driver2 (persoană) (engl.) [pron. draĭvăr] s. m.,
!dodecasilab1 (înv.) adj. m. (+ s. n.: vers ~); f. pl. driveri [pron. draĭvări ]
dodecasilabă (măsură ~), pl. dodecasilabe drug1 (bară, parte a războiului de ţesut) s. m.,
dodecasilab2 s. m., pl. dodecasilabi pl. drugi
!domn1 (stăpân; domnitor) (înv.) s. m., voc. drug2 (broderie) s. n., pl. druguri
doamne; pl. domni (domnul Ţării Româneşti) !dublu1 (desp. du-blu) adj. m., pl. dubli; f. dublă,
domn2 (termen de politeţe) s. m., art. domnul pl. duble
(abr. d./ dl); g.-d. art. domnului (abr. dlui), +dublu2 (desp. du-blu) adv. (Câştigă ~.)
voc. domn (stimate ~)/ domnul (~ meu), art. ducat1 (monedă veche) s. m., pl. ducaţi
domnule (abr. dle); pl. domni, g.-d. art. ducat 2 (provincie) s. n., pl. ducate
domnilor, voc. domni (stimaţi ~), art. domnii duce1 (a ~) (a purta) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.
mei/ domnilor (abr. dlor) duc, 3 sg. duce, perf. s. 1 sg. dusei, 1 pl.
dornic1 adj. m., pl. dornici; f. dornică, pl. duserăm, m.m.c.p. 1 pl. duseserăm; conj.
dornice prez. 1 sg. să duc, 3 să ducă; imper. 2 sg.
dornic2 (plantă) s. m., pl. dornici afirm. du, neg. nu duce; ger. ducând; part.
drag1 adj. m., voc. drag (prieten ~)/dragă (~ dus
prietene, frate ~), pl. dragi, art. dragii; f. +duce2 (a se ~) (a merge) vb. refl., ind. prez. 1
dragă, g.-d. art. dragii (~ mele fiice), voc. sg. mă duc, 3 sg. se duce, perf. s. 1 sg. mă
dragă (prietenă ~, ~ prietenă), pl. dragi, art. dusei, 1 pl. ne duserăm, m.m.c.p. 1 pl. ne
dragile (~ mele fiice) (şi: drag nouă) duseserăm; conj. prez. 1 sg. să mă duc, 3 să
drag2 (dragoste) s. n. (cu/de ~), art. dragul (de ~ se ducă/ducă-se; imper. 2 sg. afirm. du-te,
lui/său) neg. nu te duce; ger. ducându-mă; part. dus
duce3 s. m., pl. duci
dulce1 adj. m. şi f., pl. dulci
+dulce2 adv. (a privi ~, a vorbi ~)
dulce3 s. n., pl. dulciuri
dulcişor1 adj. m., pl. dulcişori; f. dulcişoară, pl.
dulcişoare
dulcişor2 s. m., pl. dulcişori
dur1 adj. m., pl. duri; f. dură, pl. dure
dur2 interj.
dura1 (a ~) (a avea o anumită durată) vb., ind.
prez. 3 durează, imperf. 3 pl. durau; conj.
prez. 3 să dureze
dura2 (a ~) (a construi) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg.
durez, 3 durează; conj. prez. 1 sg. să durez, 3
să dureze
dura3 interj.

E,e E2 (aditiv alimentar aprobat în UE) s. n., pl. E-uri


e1 (literă1 ; sunet) s. m./s. n., pl. m. e/ n. e-uri ecarlat1 adj. invar. (pantaloni ~)
e2 [pron. e] /ee interj. ecarlat2 (colorant) s. n.
e3 [pron. ĭe] vb. v. fi1 echivalent1 adj. m., pl. echivalenţi; f.
E1 abr. v. est echivalentă, pl. echivalente
!echivalent2 s. n., pl. echivalente emolient1 (desp. -li-ent) adj. m., pl. emolienţi; f.
echivoc1 adj. m., pl. echivoci; f. echivocă, pl. emolientă, pl. emoliente
echivoce emolient2 (desp. -li-ent) s. n., pl. emoliente
echivoc2 s. n., pl. echivocuri +endecasilab1 (rar) adj. m. (+ s. n.: vers ~); f.
+Ecleziastul1 (fiul împăratului David) s. propriu endecasilabă (măsură ~), pl. endecasilabe
m. art, neart. Ecleziast (Îl evocă pe ~.) endecasilab2 s. m., pl. endecasilabi
!Ecleziastul2 (carte a Bibliei) (desp. E-cle-zi-as-) +eneasilab1 (desp. -ne-a-) adj. m. (+ s. n.: vers
s. propriu n. art., neart. Ecleziast (în ~) ~); f. eneasilabă (măsură ~), pl. eneasilabe
ecosez1 adj. invar. (fuste ~) eneasilab2 (desp. -ne-a-) s. m., pl. eneasilabi
+ecosez2 (stofă) s. n. epilator1 adj. m., pl. epilatori; f. sg. şi pl.
ecru1 (fr.) [pron. ekrü] (desp. e-cru) adj. invar. epilatoare
(bluze ~) epilator2 s. n., pl. epilatoare
ecru2 (fr.) [pron. ekrü] (desp. e-cru) s. n., art. episcop1 (aparat) (desp. -pis-cop/-pi-scop) s. n.,
ecru-ul [pron. ekrüul] pl. episcoape
ecuatorial1 (desp. -cu-a-, -ri-al) adj. m., pl. episcop2 (persoană) (desp. -pis-cop) s. m., pl.
ecuatoriali; f. ecuatorială, pl. ecuatoriale episcopi
ecuatorial2 (desp. -cu-a-, -ri-al) s. n., pl. erg1 (deşert de nisip) s. n., pl. erguri
ecuatoriale erg2 (unitate de măsură) s. m., pl. ergi; simb.
editorial1 (desp. -ri-al) adj. m., pl. editoriali; f. erg (2 erg)
editorială, pl. editoriale escarpen1 (nedecupat, dar decoltat) adj. invar.
editorial2 (desp. -ri-al) s. n., pl. editoriale (pantofi ~)
edulcorant1 adj. m., pl. edulcoranţi; f. escarpen2 s. m., pl. escarpeni
edulcorantă, pl. edulcorante estrogen1 adj. m., pl. estrogeni; f. estrogenă, pl.
edulcorant2 s. n., pl. edulcorante estrogene
egalizator1 adj. m., pl. egalizatori; f. sg. şi pl. estrogen2 s. m., pl. estrogeni
egalizatoare etnobotanic1 adj. m., pl. etnobotanici; f.
etnobotanică, pl. etnobotanice
+etnobotanic2 s. n., pl. etnobotanice
eupeptic1 (desp. e-u-) adj. m., pl. eupeptici; f.
egalizator2 (aparat; substanţă chimică) s. n., pl. eupeptică, pl. eupeptice
egalizatoar eupeptic2 (desp. e-u-) s. n., pl. eupeptice
electrofon1 adj. m., pl. electrofoni; f. evaporator1 (aparat) s. n., pl. evaporatoare
electrofonă, pl. electrofone evaporator2 (persoană) s. m., pl. evaporatori
electrofon2 (agregat) s. n., pl. electrofoane eventual1 (desp. -tu-al) adj. m., pl. eventuali; f.
electroizolant1 (desp. -tro-i-) adj. m., pl. eventuală, pl. eventuale
electroizolanţi; f. electroizolantă, pl. +eventual2 (desp. -tu-al) adv.
electroizolante !excentric1 adj. m., s. m., pl. excentrici; adj. f., s.
electroizolant2 (desp. -tro-i-) s. m., pl. f. excentrică, pl. excentrice
electroizolanţi excentric2 s. n., pl. excentrice
electromotor1 adj. m., pl. electromotori; f. sg. şi excipient1 (desp. -pi-ent) adj. m., pl. excipienţi;
pl. electromotoare f. excipientă, pl. excipiente
electromotor2 s. n., pl. electromotoare excipient2 (desp. -pi-ent) s. n., pl. excipiente
emisar1 (canal) s. n., pl. emisare excitant1 adj. m., pl. excitanţi; f. excitantă, pl.
emisar2 (trimis) s. m., pl. emisari excitante
excitant2 s. n., pl. excitante
exemplar1 [x pron. gz] adj. m., pl. exemplari; f.
exemplară, pl. exemplare
exemplar2 [x pron. gz] s. n., pl. exemplare
expectorant1 adj. m., pl. expectoranţi; f.
expectorantă, pl. expectorante
expectorant2 s. n., pl. expectorante
explozibil1 adj. m., pl. explozibili; f. explozibilă,
pl. explozibile
!explozibil2 s. m., pl. explozibili
expres1 adj. m., pl. expreşi; f. expresă, pl.
exprese
+expres2 adv.
!expres3 (restaurant; tren) s. n., pl. expresuri
extensor1 adj. m., pl. extensori; f. sg. şi pl.
extensoare
extensor2 s. n., pl. extensoare
extirpator1 adj. m., pl. extirpatori; f. sg. şi pl.
extirpatoare
extirpator2 s. n., pl. extirpatoare
extractor1 adj. m., pl. extractori; f. sg. şi pl.
extractoare
extractor2 s. n., pl. extractoare

F,f
f1 (literă) [cit. ef/fe/fî] s. m./s. n., pl. m. f/n. f-uri face1 (a ~) (a făuri) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.
!f2 (sunet1 ) [cit. fî] s. m./s. n., pl. m. f/n. f-uri fac, 3 sg. face, 2 pl. faceţi, imperf. 1 făceam,
fa1 interj. perf. s. 1 sg. făcui, m.m.c.p. 1 pl. făcuserăm;
fa2 (notă muzicală) s. m., pl. fa conj. prez. 1 sg. să fac, 3 să facă; imper. 2 sg.
afirm. fă, neg. nu face; ger. făcând; part. feminin1 adj. m., pl. feminini; f. feminină, pl.
făcut feminine ; abr. F, f., fem.
face2 (a se ~) (a deveni, a se preface) vb. refl., +feminin2 s. n., (forme) pl. feminine
ind. prez. 1 sg. mă fac, 3 sg. se face, imperf. 1 +ferit1 (ferire) s. n.
mă făceam, perf. s. 1 sg. mă făcui, m.m.c.p. 1 ferit2 (sare a acidului feros) s. m., pl. feriţ
pl. ne făcuserăm; conj. prez. 1 sg. să mă fac, !fi1 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sunt1
3 să se facă/(în formule fixe) facă-se (Facă-se /neacc. (pop.) -s (mi-s, Ăştia-s.), (reg.) îs, 2 sg.
voia Ta!); imper. 2 sg. afirm. fă-te, neg. nu te eşti [e pron. ĭe], 3 sg. este [e- pron. ĭe]/e
face; ger. făcându-mă; part. Făcut [pron. ĭe]/(fam.) -i, i-, (reg.) îi, 1 pl. suntem, 2
!factorial1 (desp. -ri-al) adj. m. (+ s. n.: calcul ~); pl. sunteţi, imperf. 1 eram [e pron. ĭe], perf.
f. factorială (analiză ~), pl. factoriale s. 1 sg. fui, 1 pl. furăm, m.m.c.p. 1 pl.
factorial2 (desp. -ri-al) s. n., pl. factoriale fuseserăm; conj. prez. 1 sg. să fiu, 2 sg. să fii,
+faeton1 (pasăre) s. m., pl. faetoni 3 să fie/(în formule fixe) fie, 1 pl. să fim, 2 pl.
faeton2 (şaretă) s. n., pl. faetoane să fiţi; cond. prez. 3 ar fi/(în imprecaţii) fir-ar;
fagot1 (fagotist din orchestră) s. m., pl. fagoţi imper. 2 sg. afirm. fii, neg. nu fi; ger. fiind
fagot2 (instrument muzical) s. n., pl. fagoturi (desp. fi-ind); part. fost
+fake1 (engl.) [pron. feĭk] adj. invar. (produse ~) fi2 (literă grecească) s. m., pl. fi; φ, Φ
+fake2 (engl.) [pron. feĭk] s. n., pl. fake-uri fie1 ... fie conjcţ. + (,) conjcţ. (fie el, fie ea)
[pron. feĭkuri ] fie2 vb. v. fi
fapt1 (acţiune; început) s. n., pl. fapte (şi: faptul +fiert1 adj. m., pl. fierţi; f. fiartă, pl. fierte
zilei) fiert2 s. n.
fapt2 (farmec, vrajă) (pop.) s. n., pl. fapturi !fieşcare1 (înv., pop.) (desp. fi-eş-) adj. pr. m. şi
fapt3 (omidă; plantă) s. m., pl. fapţi f., g.-d. m. fieşcărui, f. fieşcărei
fast1 adj. m., pl. faşti; f. fastă, pl. faste !fieşcare2 (înv., pop.) (desp. fi-eş-) pr. m. şi f., g.-
fast2 s. n. d. m. fieşcăruia, f. fieşcăreia
!faur1 (februarie) (înv., pop.) s. m., g.-d. art. lui fieştecare1 (înv., pop.) (desp. fi-eş-) adj. pr. m. şi
faur (luna ~ ) f., g.-d. m. fieştecărui, f. fieştecărei
faur2 (fierar; gândac) s. m., pl. fauri fieştecare2 (înv., pop.) (desp. fi-eş-) pr. m. şi f.,
favorit1 (perciune) s. m., pl. favoriţi g.-d. m. fieştecăruia, f. fieştecăreia
favorit2 (preferat) adj. m., pl. favoriţi; f. fildeş1 (dinte de elefant) s. m., pl. fildeşi
favorită, pl. favorite fildeş2 (ivoriu) s. n., (obiecte) pl. fildeşuri
făţuitor1 (persoană) (desp. -ţu-i-) s. m., pl. filer1 (material) s. n.
făţuitori filer2 (fostă monedă din Ungaria) s. m., pl. fileri
făţuitor2 (unealtă) (desp. -ţu-i-) s. n., pl. filotim1 (înv.) adj. m., pl. filotimi; f. filotimă, pl.
făţuitoare filotime
!făurar1 (februarie) (înv., pop.) (desp. fă-u-) s. filotim2 (înv.) s. n., pl. filotime
m., g.-d. art. lui făurar (luna ~ ) fin1 adj. m., pl. fini; f. fină, pl. fine
făurar2 (fierar, făuritor) (înv.) (desp. fă-u-) s. m., fin2 s. m., pl. fini
pl. făurari final1 adj. m., pl. finali; f. finală, pl. finale
fâs1 (fam.) s. n. final2 s. n., pl. finaluri
fâs2 interj. +finic1 adj. m., pl. finici; f. finică, pl. finice
+fedeleş1 (fam.) adv. (a lega ~) +finic2 s. m., pl. finici
!fedeleş2 s. n., pl. fedeleşuri +finisator1 (aparat) s. n., pl. finisatoare
+finisator2 (persoană) s. m., pl. finisatori
finisor1 (maşină) s. n., pl. finisoare florean1 (pasăre) s. m., pl. floreni
finisor2 (persoană) s. m., pl. finisori florean2 (rar) adj. m., pl. floreni; f. floreană, pl.
finit1 adj. m., pl. finiţi; f. finită, pl. finite florene
finit2 s. n. flotă1 (postav) s. f., g.-d. art. flotei
firesc1 adj. m., f. firească; pl. m. şi f. fireşti flotă2 (totalitatea navelor; lichid; bazin) s. f., g.-
firesc2 s. n. d. art. flotei; pl. flote
fistic1 (arbore) s. m., pl. fistici fluent1 adj. m., pl. fluenţi; f. fluentă, pl. fluente
fistic2 (fruct) s. n. +fluent2 adv. (a vorbi ~)
fistichiu1 (pop., fam.) adj. m., f. fistichie; pl. m. fluid1 adj. m., pl. fluizi; f. fluidă, pl. fluide
şi f. fistichii fluid2 s. n., pl. fluide
+fistichiu2 (pop., fam.) adv. (a se îmbrăca ~) fluieraş1 (obiect) s. n., pl. fluieraşe
fiştecare1 (pop.) adj. pr. m. şi f., g.-d. m. fluieraş2 (persoană) s. m., pl. fluieraşi
fiştecărui, f. fiştecărei fluture1 s. m., art. fluturele; pl. fluturi
fiştecare2 (pop.) pr. m. şi f., g.-d. m. fiştecăruia, +fluture2 (stil de înot) s. n.
f. fiştecăreia +foc1 (fam.) adv. (supărat ~/~ de supărat)
fitotoxic1 adj. m., pl. fitotoxici; f. fitotoxică, pl. foc2 s. n., pl. focuri
fitotoxice foios1 adj. m., pl. foioşi; f. foioasă, pl. foioase
fitotoxic2 s. n., pl. fitotoxice foios2 (parte a stomacului rumegătoarelor) s. n.,
fiu1 [pron. fiŭ] s. m., art. fiul; pl. fii, art. fiii (fi-ii) pl. foioase
fiu2 vb. v. fi1 folie1 (fam.) (lucru de admirat) (desp. -li-e) s. f.,
fix1 adj. m., pl. ficşi; f. fixă, pl. fixe art. folia (desp. -li-a), g.-d. art. foliei; pl. folii,
+fix2 adv. art. foliile (desp. -li-i-)
+fix3 s. n., pl. fixuri folie2 (material plastic) (desp. -li-e) s. f., art.
fixativ1 adj. m., pl. fixativi; f. fixativă, pl. fixative folia (desp. -li-a), g.-d. art. foliei; pl. folii, art.
fixativ2 s. n., pl. fixative foliile (desp. -li-i-)
fizic1 adj. m., pl. fizici; f. fizică, pl. fizice folk1 adj. invar. (muzică ~)
fizic2 s. n. folk2 s. n., art. folkul
flagel 1 (bici, calamitate) s. n., pl. flageluri fondant1 adj. m., pl. fondanţi; f. fondantă, pl.
flagel2 (bot., zool.) s. m., pl. flageli fondante
+flagrant1 (desp. fla-grant) s. n., pl. flagrante (a fondant2 (substanţă, medicament) s. m., pl.
organiza un flagrant, a prinde în flagrant) fondanţi
flagrant2 (izbitor; evident) (desp. fla-grant) adj. fortifiant1 (desp. -fi-ant) adj. m., pl. fortifianţi; f.
m., pl. flagranţi; f. flagrantă, pl. flagrante fortifiantă, pl. fortifiante
(flagrant delict) fortifiant2 (desp. -fi-ant) s. n., pl. fortifiante
+fleaşcă1 (leoarcă) adv. (ud ~) fotogrammetru1 (aparat) (desp. -to-gram-me-
fleaşcă2 (fleşcăială) s. f. tru) s. n., art. fotogrammetrul; pl.
flexibil1 adj. m., pl. flexibili; f. flexibilă, pl. fotogrammetre
flexibile fotogrammetru2 (persoană) (desp. -to-gram-
flexibil2 s. n., pl. flexibile me-tru) s. m., art. fotogrammetrul; pl.
flit1 (insecticid) (înv.) s. n. fotogrammetri, art. fotogrammetrii
flit2 (rât) (reg.) s. n., pl. flituri +franc1 adv. (a răspunde ~)
flogistic1 adj. m., pl. flogistici; f. flogistică, pl. franc2 (loial; referitor la franci) adj. m., pl.
flogistice franci; f. francă, pl. france
flogistic2 s. n
franc3 (monedă; portaltoi; nume etnic) s. m., pl. funcţie1 /funcţiune2 (arhit.; chim.; cont.; lingv.;
franci; (franc elveţian; moneda multor state log.; med.) (desp. func-ţi-e/func-ţi-u-) s. f.,
africane) simb. Fr art. funcţia (desp. -ţi-a)/funcţiunea, g.-d. art.
+frate1 interj. funcţiei/funcţiunii; pl. funcţii/ funcţiuni, art.
frate2 s. m., art. fratele; pl. fraţi funcţiile (desp. -ţi-i-)/funcţiunile (stat de
frenic1 adj. m., pl. frenici; f. frenică, pl. frenice funcţii, , exercitarea funcţiei; în exerciţiul
frenic2 s. m. funcţiunii)
+fresh1 (engl.) [pron. freş] adj. invar. (Ele sunt funcţie2 (mărime variabilă; rol; ocupaţie) (desp.
totdeauna ~.) funcţi-e) s. f., art. funcţia (desp. -ţi-a), g.-d.
+fresh2 (engl.) [pron. freş] s. n., pl. fresh-uri art. funcţiei; pl. funcţii, art. funcţiile (desp. -
[pron. freşuri ] ţi-i-)
frez1 adj. invar. (eşarfe ~) funcţiune1 (acţiune; funcţionare; destinaţie)
frez2 s. n. (desp. func-ţi-u-) s. f., art. funcţiunea, g.-d.
frezor1 (persoană) s. m., pl. frezori art. funcţiunii; pl. funcţiuni
frezor2 (unealtă) s. n., pl. frezoare funcţiune2 v. funcţie1
frigorifer1 adj. m., pl. frigoriferi; f. frigoriferă, pl. fundac1 (fundătură; aşternut de paie) s. n., pl.
frigorifere fundacuri
frigorifer2 s. n., pl. frigorifere fundac2 (pasăre) s. m., pl. fundaci
frişcă1 (nuia; femeie tânără) (pop.) s. f., g.-d. fungistatic1 (desp. -gis-ta-/-gi-sta-) adj. m., pl.
art. friştii; pl. frişti fungistatici; f. fungistatică, pl. fungistatice
frişcă2 (produs lactat) s. f., g.-d. art. frişcăi fungistatic2 (desp. -gis-ta-/-gi-sta-) s. n., pl.
frumos1 adj. m., pl. frumoşi; f. frumoasă, pl. fungistatice
frumoase funicular1 adj. m. (+ s. n.: arc ~); f. funiculară
+frumos2 adv. (construcţie ~), pl. funiculare
frumos3 s. n. funicular2 s. n., pl. funiculare
fucsia1 (desp. -si-a) adj. invar. (şaluri ~) !furioso1 (it.) (muz.) [s pron. z] (desp. -rio-) adv.
+fucsia2 (culoare) (desp. -si-a) s. f. !furioso2 (it.) (rasă de cai) [s pron. z] (desp. -rio)
fugaci1 adj. m., pl. fugaci; f. sg. şi pl. fugace s. m
fugaci2 s. m., pl. fugaci furnicar1 (animal) s. m., pl. furnicari
fumivor1 adj. m., pl. fumivori; f. fumivoră, pl. furnicar2 (muşuroi) s. n., pl. furnicare
fumivore fuzibil1 adj. m., pl. fuzibili; f. fuzibilă, pl. fuzibile
fumivor2 s. n., pl. fumivoare fuzibil2 s. m., pl. fuzibili
fumuriu1 adj. m., f. fumurie; pl. m. şi f. fumurii
fumuriu2 s. n., art. Fumuriul

G,g galben1 adj. m., pl. galbeni; f. galbenă, pl.


g1 (literă1 ) [cit. g’e/ğe/gî] s. m./s. n., pl. m. g/n. galbene
g-uri galben2 (monedă veche) s. m., pl. galbeni
!g2 (sunet) [cit. gî] s. m./s. n., pl. m. g/n. g-uri galben3 (substanţă, colorant, pigment) s. n.
gama1 (literă grecească) s. m., pl. gama; γ, Γ general1 adj. m., pl. generali; f. generală, pl.
gama2 (unitate de măsură) s. f.; simb. γ generale (şi: director general, şcoala
ganglioplegic1 (desp. -gli-o-ple-) adj. m. (+ s. n.: generală)
medicament ~); f. ganglioplegică general2 s. m., pl. generali; abr. gen./g-ral
(substanţă~), pl. ganglioplegice +general3 s. n. (~ul şi particularul)
ganglioplegic2 (desp. -gli-o-ple-) s. n., pl. generator1 adj. m., pl. generatori; f. sg. şi pl.
ganglioplegice generatoare
+gay1 (engl.) [pron. g’eĭ] adj. invar. generator2 (aparat) s. n., pl. generatoare
(comportamente ~) generic1 adj. m., pl. generici; f. generică, pl.
!gay2 (engl.) [pron. g’eĭ] s. m., art. gayul [pron. generice
g’eĭul]; pl. gay, (rar) art. gayi [pron. g’eiĭ] +generic2 s. n., pl. generice
gaz1 (fluid) s. n., pl. gaze georgian1 (desp. geor-gi-an) adj. m., s. m.
gaz2 (voal) s. n. (persoană), pl. georgieni (desp. -gi-eni); adj.
găgăuţă1 (prostănac) (pop., fam.) s. m., g.-d. f., s. f. georgiană, pl. georgiene
art. lui găgăuţă; pl. găgăuţi georgian2 (eră geologică) (desp. geor-gi-an) s. n.
găgăuţă2 (prostănacă) (pop., fam.) s. f., g.-d. art. germinator1 adj. m., pl. germinatori; f. sg. şi pl.
găgăuţei; pl. găgăuţe germinatoare
găitan1 (înv.) (desp. gă-i-) adv. (Treaba merge~.) germinator2 s. n., pl. germinatoare
găitan2 (înv.) (desp. gă-i-) s. n., pl. găitane gheţar1 (masă de gheaţă) s. m., pl. gheţari
!gălămoz1 (obiect) (reg.) s. n., pl. gălămoaze gheţar2 (răcitor) (înv.) s. n., pl. gheţare
!gălămoz2 (plantă) (reg.) s. m., pl. gălămoji ghid1 (obiect) s. n., pl. ghiduri
gălbior1 (ciupercă) (desp. -bi-or) s. m., pl. ghid2 (persoană) s. m., pl. ghizi
gălbiori ghioc1 (albăstrea) s. m., pl. ghioci
gălbior2 (pop.) (desp. -bi-or) adj. m., pl. gălbiori; ghioc2 (melc) s. n., pl. ghiocuri
f. gălbioară, pl. gălbioare glissando1 (muz.) (it.) adv.; abr. gliss.
gândi1 (a ~) (a concepe) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 !glissando2 (muz.) (it.) s. n., art. glissandoul; pl.
pl. gândesc, 3 sg. gândeşte, imperf. 1 glissandi
gândeam; conj. prez. 1 sg. să gândesc, 3 să glob1 (obiect sferic) s. n., pl. globuri
gândească glob2 (parte a ochiului) s. m., pl. globi
glob3 (planetă) s. n.
godin1 (purcel) (reg.) s. m., pl. godini
gândi2 (a se ~) (a reflecta) vb., ind. prez. 1 sg. godin2 (sobă) s. n., pl. godinuri
mă gândesc, 3 sg. se gândeşte, imperf. 1 mă gotlandian1 (desp. -di-an) adj. m., pl.
gândeam; conj. prez. 1 sg. să mă gândesc, 3 gotlandieni (desp. -di-eni); f. gotlandiană, pl.
să se gândească; imper. 2 sg. afirm. gotlandiene
gândeşte-te; ger. gândindu-mă gotlandian2 (desp. -di-an) s. n.
!gâtlan1 (desp. gâ-tlan) adj. m. (prun ~), pl. gradat1 adj. m., pl. gradaţi; f. gradată, pl.
gâtlani; f. gâtlană (prună ~), pl. gâtlane gradate
gâtlan2 (înv., reg.) (desp. gâ-tlan) s. n., pl. gradat2 adv.
gâtlane gradat3 s. m., pl. gradaţi
gelep1 (persoană) (înv.) s. m., pl. gelepi gradual1 (desp. -du-al) adj. m., pl. graduali; f.
gelep2 (taxă) s. n., pl. gelepuri graduală, pl. graduale
gradual2 (desp. -du-al) adv.
gradual3 (desp. -du-al) s. n., pl. graduale
graf1 (conte) s. m., pl. grafi griv1 (pop.) adj. m., pl. grivi; f. grivă, pl. grive
graf2 (model matematic) s. n., pl. grafuri griv2 (pop.) s. m., pl. grivi
grafic1 adj. m., pl. grafici; f. grafică, pl. grafice gros1 adj. m., pl. groşi; f. groasă, pl. groase
grafic2 s. n., pl. grafice gros2 (buştean; bârnă; măsură) s. m., pl. groşi
graţie1 (datorită, mulţumită) (desp. -ţi-e) prep. gros3 (majoritate; (pop., fam.) închisoare) s. n.
(~ multor cercetări) groscior1 (desp. -cior) adj. m., pl. grosciori; f.
graţie2 (desp. -ţi-e) s. f., art. graţia (desp. -ţi-a), groscioară, pl. groscioare
g.-d. art. graţiei; pl. graţii, art. graţiile (desp. - groscior2 (pop.) (desp. -cior) s. n.
ţi-i-) grotesc1 adj. m., f. grotescă; pl. m. şi f. groteşti
grav1 adj. m., pl. gravi; f. gravă, pl. grave grotesc2 s. n.
+grav2 adv. (şi: bolnavi grav/grav bolnavi) !grui1 (cocor) s. m., pl. grui, art. gruii
+grămadă1 (fam.) adv.(a cădea/a se strânge ~) !grui2 (deal) (reg.) s. n., pl. gruiuri
grămadă2 s. f., g.-d. art. grămezii; pl. grămezi !guarani1 (cuv. amerind.) [u pron. ŭ] adj. invar.
grăsun1 adj. m., pl. grăsuni; f. grăsună, pl. (cuvinte ~)
grăsune !guarani2 (limbă) (cuv. amerind.) [u pron. ŭ] s.n.
grăsun2 s. m., pl. grăsuni guarani3 (moneda Paraguayului) (cuv. amerind.)
grăuncior (desp. gră-un-cior) s. n., pl. [u pron. ŭ] s. m., pl. guarani; simb. Gs, G
grăuncioare grăunte1 (înv., pop.) (fructul +guarani4 (nume etnic) (cuv. amerind.) [u pron.
unor plante; obiect mic) s. n., art. grăuntele; ŭ] s. m. şi f., pl. guarani
pl. grăunţe gură-de-lup1 (malformaţie) s. f., g.-d. art. gurii-
grăunte2 (sămânţă; obiect mic; cristal metalic) de-lup
s. m., art. grăuntele; pl. grăunţi gură-de-lup2 (ochi de parâmă; unealtă) s. f., g.-
grânar1 (hambar) s. n., pl. grânare d. art. gurii-de-lup; pl. guri-de-lup
grânar2 (negustor) (înv.) s. m., pl. grânari guşter1 (animal) s. m., pl. guşteri
grâu1 (plantă) s. m. guşter2 (reg.) (gâtlej; boală) s. n., pl. guştere
!grâu2 (semănătură; lan) s. n., pl. grâie gută1 (boală) s. f., g.-d. art. gutei
grej1 adj. invar. (pleduri ~) gută2 (fir) s. f., g.-d. art. gutei; pl. gute
grej2 s. n., (nuanţe) pl. grejuri guvernant1 (rar) adj. m., pl. guvernanţi; f.
grena1 adj. invar. (mănuşi ~) guvernantă, pl. guvernante
grena2 s. n., art. grenaul guvernant2 s. m., pl. guvernanţi
greu1 adj. m., pl. grei, art. greii; f. grea, art.
greaua, pl. grele
+greu2 adv.
gri1 adj. invar. (costume ~)
gri2 s. n., (nuanţe) pl. griuri

H,h !h2 (sunet2 ) [cit. hî] s. m./s. n., pl. m. h/n. h-uri
h1 (literă1 ) [cit. haş/hî] s. m./s. n., pl. m. h/n.
huri
hac1 (răfuială) s. n. hemicriptofită1 (desp. -mi-crip-) adj. f. (plantă
hac2 (salariu; cui) (înv., reg.) s. n., pl. hacuri ~), pl. hemicriptofite
hait1 interj. hemicriptofită2 (desp. -mi-crip-) s. f., g.-d. art.
hait2 (reg.) s. n., pl. haituri (desp. hai-) hemicriptofitei; pl. hemicriptofite
halal1 interj. hemostatic1 (desp. -mos-ta-/-mo-sta-) adj. m.,
+halal2 s. n. pl. hemostatici; f. hemostatică, pl.
halofită1 adj. f. (plantă ~), pl. halofite hemostatice
halofită2 s. f., g.-d. art. halofitei; pl. halofite hemostatic2 (desp. -mos-ta-/-mo-sta-) s. n., pl.
halogen1 adj. m., pl. halogeni; f. halogenă, pl. hemostatice
halogene hexapod1 adj. m., pl. hexapozi; f. hexapodă, pl.
halogen2 s. m., pl. halogeni hexapode
!ham1 /ham-ham/ham, ham/ham! ham! interj. hexapod2 s. n., pl. hexapode
ham2 s. n., pl. hamuri hexastih1 (desp. -xas-tih/-xa-stih) adj. m. (+ s.
han1 (local) s. n., pl. hanuri n.: pastel ~); f. hexastihă (strofă ~), pl.
han2 (persoană) s. m., pl. hani hexastihe
hap1 interj. hexastih2 (desp. -xas-tih/-xa-stih) s. n., pl.
hap2 (pop., fam.) s. n., pl. hapuri hexastihuri
hauterivian1 [haute pron. fr. ot] (desp. hau-te-, hidragog1 (desp. hi-dra-) adj. m., pl. hidragogi; f.
-vi-an) adj. m., pl. hauterivieni; f. hidragogă, pl. hidragoge
hauteriviană, pl. hauteriviene (desp. -vi-e-) hidragog2 (desp. hi-dra-) s. n.
hauterivian2 [haute pron. fr. ot] (desp. hau-te-, hidrocoră1 (desp. hi-dro-) adj. f. (plantă ~), pl.
-vi-an) s. n. hidrocore
havan1 adj. invar. (pulovere ~) hidrocoră2 (desp. hi-dro-) s. f., g.-d. art.
+havan2 s. n. hidrocorei; pl. hidrocore
hăţaş1 (cal) s. m., pl. hăţaşi hidrofită1 (desp. hi-dro-) adj. f. (plantă ~), pl.
!hăţaş2 (cărare; drum) (reg.) s. n., pl. hăţaşuri hidrofite
hebdomadar1 (livr.) adj. m., pl. hebdomadari; f. hidrofită2 (desp. hi-dro-) s. f., g.-d. art.
hebdomadară, pl. hebdomadare hidrofitei; pl. hidrofite
hebdomadar2 (livr.) s. n., pl. hebdomadare +hidrofor1 (desp. hi-dro-) adj. m. (+ s. n. canal
hei1 interj. ~), f. hidrofore
hei2 (reg.) s. n., pl. heiuri hidrofor2 (desp. hi-dro-) s. n., pl. hidrofoare
heirup1 interj. hidrograf1 (aparat) (desp. hi-dro-graf) s. n., pl.
heirup2 s. n., art. heirupul; pl. (rar) heirupuri hidrografe
heliotrop1 (colorant; mineral) (desp. -li-o-trop) hidrograf2 (persoană) (desp. hi-dro-graf) s. m.,
s. n., pl. heliotrope pl. hidrografi
heliotrop2 (plantă; ulei) (desp. -li-o-trop) s. m., +hipertext1 adj. invar. (sisteme ~)
pl. heliotropi +hipertext2 s. n
helveţian1 (epocă geologică) (desp. -ţi-an) s. n. +hip-hop1 adj. invar. (grupuri ~)
helveţian2 (referitor la helveţian1 ) (desp. -ţi- hip-hop2 s. n., art. hip-hopul
an) adj. m., pl. helveţieni (desp. -ţi-eni); f. hipnogen1 adj. m., pl. hipnogeni; f. hipnogenă,
helveţiană, pl. helveţiene pl. hipnogene
hematogen1 adj. m., pl. hematogeni; f. hipnogen2 s. n., pl. hipnogene
hematogenă, pl. hematogene hipnotizant1 adj. m., pl. hipnotizanţi; f.
hematogen2 s. n., pl. hematogene hipnotizantă, pl. hipnotizante
hipnotizant2 s. n., pl. hipnotizante homicid2 (criminal) adj. m., s. m., pl. homicizi;
hipocoristic1 adj. m., pl. hipocoristici; f. adj. f., s. f. homicidă, pl. homicide
hipocoristică, pl. hipocoristice hop1 /hopa interj.
hipocoristic2 s. n., pl. hipocoristice hop2 s. n., pl. hopuri
!hipostil1 (desp. -pos-til) adj. m. (+ s. n.: templu house1 (engl.) [pron. haŭs] adj. invar.
~); f. hipostilă (sală ~), pl. hipostile house2 (engl.) [pron. haŭs] s. n., art. house-ul
!hipostil2 (desp. -pos-til) s. n., pl. hipostiluri [pron. haŭsul]
hipotensiv1 adj. m., s. m., pl. hipotensivi; adj. f., hurmuz1 (arbust) s. m., pl. hurmuzi
s. f. hipotensivă, pl. hipotensive hurmuz2 (mărgică) s. n., pl. hurmuzuri
hipotensiv2 s. n., pl. hipotensive
hippy1 (engl.) adj. invar. (comunităţi ~)
!hippy2 (engl.) s. m., art. hippyul; pl. hippy, (rar)
art. hippyi
hodorog1 (obiect) (pop.) s. n., pl. hodoroage
hodorog2 (persoană) (fam.) s. m., pl. hodorogi
hodorogi1 (a ~) (a face zgomot) (fam.) vb., ind.
prez. 1 sg. şi 3 pl. hodorogesc, 3 sg.
hodorogeşte, imperf. 1 hodorogeam; conj.
prez. 1 sg. să hodorogesc, 3 să hodorogească
+hodorogi2 (a se ~) (a se şubrezi) (fam.) vb. refl.,
ind. prez. 1 sg. mă hodorogesc, 3 sg. se
hodorogeşte, imperf. 1 sg. mă hodorogeam;
conj. prez. 1 sg. să mă hodorogesc, 3 să se
hodorogească; imper. 2 sg. afirm.
hodorogeşte-te; ger. hodorogindu-mă
holba1 (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. holbez, 3
holbează; conj. prez. 1 sg. să holbez, 3 să
holbeze
+holba2 (a se ~) (fam., pop.) vb., ind. prez. 1 sg.
mă holbez, 3 se holbează; conj. prez. 1 sg. să
mă holbez, 3 să se holbeze; imper. 2 sg.
afirm. holbează-te; ger. holbându-mă
holocen1 adj. m., pl. holoceni; f. holocenă, pl.
holocene
holocen2 s. n.
holtei1 (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3
pl. holteiesc, 3 sg. holteieşte, imperf. 1
holteiam; conj. prez. 1 sg. să holteiesc, 3 să
holteiască
holtei2 s. m., pl. holtei, art. holteii
homicid1 (crimă) s. n., pl. homicide

S-ar putea să vă placă și