Sunteți pe pagina 1din 92

adekvàto adj. invar.

adecv/at,
boY -ată, -aţi, -ate.
madera24@gmail.com ad„s v. a v d i v e s

administratìvoadj.invar.adminis

trativ, ~ă, ~i, ~e.


Dicţionar rrom -român ( realizat pe
baza cuvintelor întâlnite în adoptisard/o, -i, -e, -e adj.
manualul de Comunicare în limba adopt/at, -ată, -aţi, -ate.
rromani " Vakærimata " destinat àero(s) s.m. aer.
anului I de studiu)
aeropòrt/o, ~uræ s.m.aeroport,

~uri.

afektìvo adj.invar. afectiv,~ă,


~i, ~e.
afirmaciaq/o, -i, e, -e adj. de
A
afirmare.
abonamènto, ~uræ
agor, ~a s.m. capăt, capete;
s.m.abonament, ~e.
sfârşit, ~uri.
abser, ~a s.m. v. s u r o.
agorutn/o,-i, -e, -e adj. final, ~ă,
aćarærdæs a obişnui
(deprinde) pe cineva (cu ceva; să ~i, ~e.
facă ceva).
aj v. t h a j
aćarutn/o, -i, -e, -e adj. obişnuit,
akana adv. acum.
~ă, obişnuiţi, obişnuite.
akanutn/o, -i, -e, -e adj.actual,
aćhavel (perf. aćhavdæs) vb.
~ă, ~i, ~e; de acum;
tr, intr. a opri, a înceta, a
contemporan, ~ă, ~i, ~e..
frâna.
akava v. k a v a
aćhavn/i, -æ s.f. 1.frân/ă,-e.2.
(lupunz, ~a) piedic/ă, i.
àkci/a, -e s.f. acţiun/e, -i; alosard/o, -i, -e, -e adj. ales,
akciaθar din (de la) acţiune.
aleasă, aleşi, alese; selecţion/at,
akcienq/oro, -iri, -ere, -ere adj.
-ată, -aţi, -ate.
v. a k c i e n q o.
akcienq/o, -i, -e, -e adj. de alosarel (perf. alosardæs) vb. tr.
acţiuni; al ( a, ai, ale) acţiunilor. a alege; a selecta; a selecţiona.
aktivi/pen [-mos], -mata s.m. amal, ~a s.m. prieten, ~i.
activit/ate, -ăţi. amalenq/o, -i, -e, -e adj. de
aktìvo adj. invar. activ, ~ă, ~i, prieteni; al ( a, ai, ale)
~e.
prietenilor.
aktoresq/o, -i, -e, -e adj. de
amalikan/o, -i, -e, -e adj.
actor; al (a, ai, ale) actorului;
prieten/esc, -ească, -eşti, -eşti;
actoric/esc, -ească, -eşti, -eşti.
amical, ~ă, ~i, ~e.
akhard/o, -i, -e, -e adj. v. k h a
amar/o, -i, -e, -e adj. pos. al
r d o.
akharel vb. v. kharel. nostru, a noastră, ai noştri, ale
akhari/pen [-mos], -mata s.m.
noastre.
k h a r i p e n.
amboldel (perf. amboldæs) vb.
akharipnasq/o, -i, -e,-e adj.
tr.1. a întoarce.2. a restitui, a da
vocativ,~ă, ~i, ~e; de chemare,
înapoi, a înapoia.3.a traduce.
de strigare;apelativ,~ă, ~i, ~e.
ambrèl/a, -e s.f. umbrel/ă, -e.
akhor, ~a s.m. nuc/ă, -i.
ambrol, ~a s.m. pară, pere.
albùm/o, -uræ s.m. album,
ame pron. pers. noi.
~e.
amen pron. pers. ame la acuz.
alfabèt/o, -uræ s.m. alfabet, ~e; pe noi, -ne-.
alfabetosθar din ( de la) amenqe pron.pers. ame la dat.
alfabet. nouă,
alin‡, ~a s.f. lan, ~uri; câmp, -ne-, ni.
analogì/a, -e s.f. analogi/e, -i.
~uri.
anav, ~a s.m. v. n a v. nume, anglal prep.,adv. înainte(a), în
nume; denumir/e, -i. faţa; înainte,în faţă.
anaværel (perf. anaværdæs) angledini/pen [-mos], -mata
vb. tr. a (de)numi; a pune nume. s.m.răspuns, ~uri.
anavenq/o, -i, -e, -e adj. de anglekeri/pen [-mos], -mata
nume, al ( a, ai, ale) numelor; de s.m.pregătir/e, -i.
denumiri, al (a, ai, ale) angliśkòl/a, -e s.f. grădin/iţă,
denumirilor. -iţe;
anavesq/o, -i, -e, -e adj. de angliśkolaça cu grădiniţa
nume, al (a, ai, ale) numelui; de [v. sin. x u r d e l i n].
denumire, al (a, ai, ale) angliśkolutn/o, -i, -e, -e adj.
denumirii. preşcolar, ~ă, ~i, ~e.
ander, ~a s.m.miez, ~uri; anglivak, ~a s.m. v. a n g l o l a
conţinut, ~uri;cuprins, ~uri. v.
anderærel (perf. anderærdæs) anglolav, ~a s.m. prefaţă,
vb. tr. a conţine, a face să prefeţe;
conţină. anglolaveça cu prefaţă.[anglolav
andre adv. înăuntru. < anglutno lav].
andrutn/o, -i, -e, -e adj. intern, anglutn/o, -i, -e, -e adj.anteri/or,
~ă, ~i, ~e. -oară, -ori, -oare; întâiul, întâia;
anèks/a, -e s.f. anex/ă, -e. preced/ent, -entă, -enţi, -ente, de
anel (perf. andæs) vb. tr. a dinainte.
aduce; animatòr/i, -æ s.m.
anindos aducând; anel animator, ~i [ v. şi
‡ivdæritro].
zoræça a sili.
anklel ( perf. anklisto,
angarn/o, -e s.m. crei/on, -oane.
anklistæs) vb. intr. a ieşi [ căld.;
angarnenq/o,-i, -e, -e adj. de
v. şi inklel, inklœl].
creioane, al (a, ai, ale)
ankrel vb. v. a n k l e l.
creioanelor.
anr/o, -e s.m. ou, ouă [ var.: arakhn/o, -e s.m. v. r a k h n o.
vanro]
aresel vb. v. r e s e l.
anrenq/o, -i, -e, -e adj. de ouă,
arro s.m. făină.
al (a, ai, ale) ouălelor.
artistikan/o, -i, -e, -e adj.
antèn/a, -e s.f. anten/ă, -e.
artistic, ~ă, ~i, ~e.
antonìm/a, -e s.f. antonim, ~e.
artìst/o, -uræ s.m.v. p h i r
anθa prep.în.
n o.
anθar prep. din; de la.
asamasq/o, -i, -e, -e adj. v.a s a
anθ-e prep. anθa în formă
p n a s q o.
elidată în.
asand/o, -i, -e, -e adj.surâzăt/or,
anθ-(e)l prep. anθa în formă
-oare, -ori, -oare; zâmbit/or,
elidată în.
-oare, -ori, -oare.
anθ-ël prep. anθa în formă
asandœl (perf. asandilæs)
elidată în.
vb. intr. a zâmbi, a surâde [v. şi
anθ-i prep. anθa în formă
paśasal)
elidată în.
asapnasq/o, -i, -e, -e adj. de râs;
anθ-jekh prep. anθa în formă
rizibil, ~ă, ~i, ~e; comic, ~ă, ~i,
elidată înaintea ar.nehot. jekh ~e.
asfaltime adj.invar. asfalt/at,
într-un, într-o.
-ată, -aţi, -ate.
anθ-o prep. anθa în formă
às/o, -uræ s.m. as, aşi.
elidată în.
apartamènt/o, -uræ s.m. astard/o, -i, -e, -e adj.prins, ~ă,
prinşi, prinse; apucat, ~ă,
apartament, ~e.
apucaţi, apucate.
aplikàci/a, -e s.f. aplicaţi/e, -i.
astarel (perf. astardæs) vb. tr. a
arakhel vb. v. r a k h e l.
prinde, a apuca.
arakhl/o, -i, -e, -e adj. v. r a k h
astarimasqe s.m. v. a s t a r i p
l o.
n a s q e.
astaripnasq/o, -i, -e, -e adj. de aver pron., adj.nehot.invar.
legătură, de joncţiune. altul, alta, alţii, altele;le
asvinal/o, -i, -e, -e adj. lăcrimat, averenθar de la (din, de către)
înlăcrimat. alţii (altele); averenqere altora;
asvinal/i, -æ s.f.lăcrămioar/ă, avreça cu altul.
-e. avere adj. pron.nehot.invar.aver
aśti ( perf. aśtisardæs) vb. intr. a
la cazurile oblice: ~ raklen pe
putea, a fi capabil ( în stare) să...
alţi copii.
aśunel v. ś u n e l.
aśund/o, -i, -e, -e adj. v. ś u n d avgin s.m. miere.
e.
avginesq/o, -i, -e, -e adj. de
atærdol vb. v. a t e r d œ l.
miere, al (a, ai, ale) mierii.
aterdipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it, -ită,
t e r d i p n a s q o. -iţi, -ite.
aterdœl vb. v. t e r d œ l. aviòn/i, -æ s.m. v. a v i ò n o.
atòska adv. v. a t ù n ć i. aviòn/o, -uræ s.m. v. x u r æ v
atùnći adv. atunci.
n o.
augùsta s.f. august.
avlin, ~a s.f. curte (înstărită; în
autobùz/o, -uræ s.m.
poveşti: curte împărătească),
autobuz, ~e.
curţi; aver/e, -i; cadru, domeniu.
autopìst/a, -e s.f. autopist/ă, -e.
avræl adv. v. a v r i.
autòr/i, -æ s.m. v. a u t ò r o.
avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al
autòr/o, -uræ s.m. autor, ~i.
( a , ai, ale ) altuia.
autorurenq/o,-i, -e, -e adj. de
avri adv. afară; avræl de (din)
autori, al (a, ai ,ale) autorilor.
afară.
avdives adv. astăzi.
aźukerd/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k
avel (perf. avilo, avilæs) erdo
vb.intr. a veni; a deveni. aźukerel vb.v. źukerel.
aźutil vb. v. ź u t i l. bakr/orro,- orre s.m. (dim.)
aźutimaça s.m. v. a ź u t i p n a
miel, miei; berbec/el,-ei.
ç a.
bal, ~a s.m. păr; fir, ~e de păr.
aźutime adj. v. ź u t i m e.
balaj, ~a s.f. v. b a l a n i.
aźutipnaça v. a ź u t i p e n.
balan/i, -æ s.f. copaie,
aźutip/en [-mos], -mata v. ź u t
copăi; albie, ălbii; cadă, căzi.
i p e n.
balan/o, -i, -e, -e adj. de (din)
aźutisarel vb. v. ź u t i s a r e l.
porc; ~o mas carne de porc; ~o
aźutòr/o, -uræ adj. ajut/or,
luvorro cocină de porc.
-oare.
balanœrr/i, - æ s.f. jgheab,
~uri.
Ä
balesq/o, -i, -e, -e adj. de păr, al
äl
(a ,ai, ale) părului.
balkòn/o, -uræ s.m. balc/on,
B
-oane.
baxtagor, ~a s.m. succes, ~e.
baxtal/o, -i, -e, -e adj. noroc/os, bal/o, -e s.m. porc,~i.

-oasă, -oşi, -oase;feric/it, ită, iţi, balval, ~a [-æ] s.f. vânt,


-ite.. ~uri.
bajràm/o, -ură s.m. petrecer/e, bàmb/a, -e s.f. v. s u m ù n c a.
-i; sărbăt/oare, -ori.
banàn/a, -e s.f. banan/ă, -e.
bajramutn/o, -i, -e, -e adj. de
banges adv. strâmb; incorect;
petrecere; de sărbătoare,
chiorâş.
sărbăt/oresc, -orească, -oreşti,
bar, ~a s.f. 1. gard, ~uri. 2.
-oreşti;distractiv, ~ă, ~i, ~e.
ogradă, ogrăzi; curte,
bakr/i, -æ s.f. oaie, oi.
curţi;grădin/ă,-i.
bakr/o, -e s.m. berbec, ~i; (p.
gener.) bakre oi.
baræq/o,-i, -e, -e adj. de bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu
inimă mare, mărinim/os, -oasă,
curte, al (a, ai, ale) curţii
-oşi, -oase; gener/os, -oasă, -oşi,
(gardului, ogrăzii).
-oase.
barærd/o, -i, -e, -e adj. barimatenq/o, -i, - e, -e adj. v.
cresc/ut, -ută, -uţi, -ute; măr/it,
p h u t æ r d o.
-ită, -iţi, -ite.
barœl (perf. barilæs) vb. refl.
barærel (perf. barærdæs) vb.
a se face mare, a se mări; a
tr. a creşte, a face mare; a mări.
creşte.
baræri/pen [-mos], -mata s.m.
creşter/e, -i; mărir/e, -i; barvalærel(barvalærdæs) vb.
dezvolt/are, -ări; cultiv/are, -ări. tr. a îmbogăţi.
baræripnasq/o, -i, -e, -e adj. de barvali/pen [-mos], -mata
s.m.bogăţi/e, -i; îndestul/are, -ări.
creştere (mărire), al (, ai, ale)
barval/o, -i, -e, -e adj. bog/at,
creşterii (măririi).
-ată, aţi, -ate.
baræx, ~a s.m. steag, ~uri, barvarærel vb. tr. v. b a r v a l
æ r e l.
drapel, ~e.
barr, ~a s.m. 1. piatră,
baræxesq/o, -i, -e, -e adj. de
pietre.2. cetate, cetăţi;
steag, al (a, ai, ale) steagului. barr„nθar din (de la) pietre.

bar/o, -i, -e, -e adj. mare, mari. barræq/o, -i, -e, -e adj. de

baredivaj s.m. (luna) iunie. piatră, al (a, ai, ale) pietrei.


baredivesq/o, -i, -e, -e adj. de
barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din)
sărbătoare, al (a, ai, ale)
piatră.
sărbătorii.
basand/o, -i, -e, -e adj.
baredivesutn/o, -i, -e, -e adj.
sufici/ent, -entă, -enţi, -ente;
sărbător/esc, -ească, -eşti, -eşti.
îndestulăt/or, -oare, - ori, -oare bäräganosq/o, -i, -e, -e adj. de
[ v. şi: basutno].
Bărăgan, al (a, ai, ale)
basketosq/i, -o, -e, -e adj. de
Bărăganului.
baschet, al (a, ai, ale) jocului de
baschet. be-he-he interj. ( pentru oaie)
basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient,
be-he-he.
~ă, suficienţi, suficiente [ v. şi:
behehekerel (perf.
basando].
baś, ~a s.m. sunet, ~e; voc/e, -i; behehekerdæs) vb. intr. a behăi.
ţipăt, ţipete.[ v. şi k r ï l o ].
belut, ~a s.m. stejar, ~i.
baśel ( perf. baślæs) vb. intr. 1.a
belutesq/o, -i, -e, -e adj.de
cucuriga. 2. a lătra.3. a emite un
stejar, al (a, ai, ale) stejarului.
sunet strident.4. (bicicleta, benzìna s.f. benzină.
berand, ~a s.m. (la cort) berand.
căruţa) a scârţăi.
berævel.(perf. berævdæs)
baśenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai,
vb. intr. a se plimba cu
ale) sunetelor.
barca, a naviga.
baśesq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai,
beresq/o, -i, -e, -e adj. de barcă,
ale) sunetului.
de vapor; al (a, ai, ale) bărcii
baśibaś, ~a s.m. zgomot, ~e;
(vaporului).
gălăgie.
baśibaśal/o, -i, -e, -e
berxum, ~a s.m. ghindă, ghinde.
adj.zgomot/os, -oasă, -oşi, -oase;
ber/o, -e s.m. barcă, bărci;
gălăgi/os, -oasă, -oşi, -oase. vap/or, -oare; ambarcaţiun/e, -i.

baśn/o, -e s.m. cocoş, ~i. bero/rro, -orre s.m. dim.


bărcuţ/ă, -e; vaporaş, ~e.
bàz/a, -e s.f. baz/ă, -e.
bazutn/o, -i, -e, -e adj. de bază,
fundamental, ~ă, ~i, ~e.
berś, ~a s.m. an, ~i; but beśutn/o, - i, -e, -e adj.
berśenθe! la mulţi ani!; odihnit/or, -oare, -ori, -oare.
berśenθar de la (din) ani. bezëx, ~a s.m. v. b e z e x.
berśesq/o, -i, -e, -e adj. de an, al bezex, ~a s.m păcat, ~e.
(a, ai, ale) anului. bi prep. (cu genit.) fără.
berśi/pen, [-mos], -mata bi- pref. neg. ne-.
s.m..vârst/ă, -e; etate, etăţi. biaćhavd/o, -i, -e, -e adj. 1.
berśisarel ( perf. berśisardæs) neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate. 2.
vb. tr.a aniversa, a sărbători/ a fără oprire, neîncet/at, -ată, -aţi,
marca o dată pe an o anumită zi -ate; neîntrerupt, ~ă,
(de naştere, o dată/sărbătoare neîntrerup/ţi, -te [ v. şi:
anume, ziua onomastică etc). tragvalo].
berśivaxt, ~a s.m. v. b e r ś k o t biandimasq/o, -i, -e, -e adj. v.
b i a n d i p n a s q o.
o r.
biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
berśkotor, ~a s.m. 1. sezon 2.
naştere, al (a, ai, ale) naşterii;
anotimp, ~uri.
natal, ~ă, ~i, ~e).
beruj, ~a s.f. albin/ă, -e.
biavil/o, -i, -e, -e adj. neven/it,
beśel (perf. beślæs) vb. intr. 1.a
-ită, -iţi, -ite; (la şcoală) absent,
sta.2. a locui.
~ă, absen/ţi, -te.
beśimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b e ś
bibaxtal/o, -i, -e, -e adj.
i p n a s q o.
nenoroc/os, -oasă, -oşi, -oase.
beśipnasq/o, -i, -e, -e adj. de bibaril/o, -i, -e, -e adj.1.
stat; de locuit; de şezut.
necresc/ut, -ută, -uţi, -ute;
beśutnærel ( perf.
imatur, ~ă, ~i, ~e.2. s.m., s.f. ,
beśutnærdæs) vb. tr.,refl. ~ pes
a se recrea. adj. pitic, ~ă, pitic/ă, -e..

bibaśibaś s.m. linişte.


bibaśibaśutn/o, -i, -e, -e adj. bikandavn/o, -i, -e, -e
liniştit/or, -oare, -ori, -oare, fără adj.neascultăt/or, -oare, -ori,
zgomot. -oare.
bibæq/o, -i, -e, -e adj. de bikinel ( perf. bikindæs) vb. tr.
mătuşă, al ( a, ai, ale) mătuşii. a vinde.
bibi, -æ s.f. mătuş/ă, -i. bikinitòr/i, -ă [-ură] s.m. v. b i k
bibliotèk/a, -e s.f. bibliotec/ă, i n i t r o.
bikinitr/o, -e s.m. vânzător, ~i.
-i [ v. şi: pustikelin].
bikinlin, ~æ s.f. magazin, ~e,
bibold/o, -e s.m. evreu, evrei [v.
butic, ~uri.
şi ‡ut, ~a].
bilaćhard/o, -i, -e, -e adj.
bibutvarn/o, -i, -e, -e adj. rar. nerepar/at, -ată, -aţi, -ate;
bićamaq/o, -i, -e, -e adj. neîmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite;
obraznic, ~ă, ~i, ~e. dezordon/at, -ată, -aţi, -ate.
bićar, ~a [-æ] s.f. burui/ană, bilèt/o, -ură s.m. bilet, ~e.
-eni; iarbă rea, ierburi rele; pir. bil/i, -ă s.f. v. m ï c a.
bićæć/o, -i, -e, -e adj. nedrept, bilovenq/o, -i, -e, -e adj. grat/uit,
nedreaptă, nedrepţi, nedrepte; -i tă, -iţi, -ite.
fals, ~ă, falşi, false; biprin‡ard/o, -i, -e, -e adj.
bićhalel (bićhaldæs) vb.tr. a ne(re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute.
trimite; a expedia.
biphirkher, ~a s.m. imobil, ~e.
bidirèkt adv. indirect.
birenval/o, -i, -e, -e adj.
bidośal/o, -i, -e, -e adj.1. corect,
dezordon/at, -ată, -aţi, -ate
~ă, corecţi, corecte. 2.
birovl/i, -æ adj. albin/ă, -e.
nevinov/at, -ată, -aţi, -ate.
biśaj adv. interzis.
bidośaq/o, -i, -e, -e adj. fără
biśand/o, -i, -e, -e adj. nărăv/aş,
greşeală;ireproşabil, ~ă, ~i, ~e..
-aşă, -aşi, -aşe.
bithamikan/o, -i, -e, -e adj. brakhel (perf. brakhlæs) vb. tr.
ilegal, ~ă, ~i, ~e.
a apăra, a proteja.
bitragaver adj. invar. imobil,
brakhi/pen [-mos], -mata s.m.
~ă, ~i, ~e; fix, ~ă, ficşi, fixe.
apărare, apărări; protecţi/e, -i.
bitragavni
brakhl/o, -i, -e, -e adj. apăr/at,
bi‡enutn/o, -i, -e, -e adj.
nepersonal (impersonal), ~ă, ~i, -ată, -aţi, -ate; protej/at, -ată, -aţi,
~e; nehotăr/ât, -âtă, -âţi, -âte.
-ate.
bi‡l/i, -æ s.f. bec, ~uri [=
brigal/o, -i, -e, -e adj.ghrijul/iu,
dudesqi golni ].
blàt/o, -ură s.m. blat, ~uri; -ie, -ii, -ii.
guglipnasqo ~o tort.
briśind, ~a s.m. ploaie, ploi.
blòk/o, -ură s.m. bloc, ~uri.
brung, ~a s.m. tufiş, ~uri.
blòk/os, -ură s.m. v. b l ò k o.
brungal/o, -i, -e, -e adj.stuf/os,
blùz/a, -e s.f. bluz/ă, -e.
-oasă, -oşi, -oase.
bodl/o, -i, -e, -e adj. albastru,
bućhol ( perf. bućhlæs) vb.intr.
albastră, albaştri, albastre.
bokhal/o, -i, -e, -e adj. flămând, a se chema, a se numi.

~ă, flămân/zi, -de. buxlærel ( perf. buxlærdæs)


vb. tr.1. a lărgi, a extinde;a
boldel (perf. boldæs) vb. tr. 1. a
dezvolta.2. a face / a aşterne
boteza.2. a dumica, a întinge, a
patul (pentru culcare).
înmuia.
buxl/o, -i, -e, -e adj. larg, ~ă, ~i,
bombòn/a, -e s.f. bomboan/ă, -e.
~i; extins, ~ă, extin/şi, -se;
bov, ~a s.m. sob/ă, -e; cupt/or,
spaţi/os, -oasă, -oşi, -oase.
-oare; gazenqo ~ aragaz.
buxlœl ( perf. buxlilæs) vb.
brad/î, -ă s.f. cof/ă, -e; găleată,
găleţi; vadră, vedre. refl. a se face larg, a se lărgi; a se

extinde.
Bukurèśti s.m. Bucureşti. butśund/o, -i, -e, -e adj.

bukureśtosq/o, -i, -e, -e adj. de renum/it, -ită, -iţi, -ite; vest/it,


Bucureşti, al (a, ai, ale)
-ită, -iţi, -ite.
Bucureştiului.
butvar adj. frecvent, deseori,
bulænd, ~a s.m. taburet, ~e;
adesea; în mod repetat; de multe
fotoli/u, -i.
ori [var.: butivar].
but adj., adv. mult,multă, mulţi,
butvarn/o, -i, -e, -e adj. v.b u t v
multe; mult.
a r u t n o.
butanglal adv. devreme.
butvarutn/o, -i, -e, -e adj.
butærn/o, -e adj. harnic, ~ă, ~i,
frecv/ent, -entă, -enţi,-ente.
~e; muncit/or, -oare, -ori, -oare.
buzex, ~a s.f. pinten, ~i.
butæq/o, -i, -e, -e adj. de lucru,
buzn/i, -æ s.f. capr/ă, -e.
de muncă; al (a, al, ai, ale)
buzn/o, -e s.m. ţap, ~i.
lucrului (muncii).
buzn/œrri, -œrræ s.f.
buteranglutn/o, -i, -e, -e adj.
multicolor, ~ă, ~i, ~e, de pastel. căpriţ/ă, -e; iadă, iede.
buti/pen [-mos], -mata s.m.
buzn/orro, -orre s.f. ied, iezi.
mulţim/e, -i; plural, ~e.

butivar adv. v. b u t v a r. C

but/î, -æ s.f. lucru, ~uri.


càml/a , -e s.f. castan/ă, -e.
butîkern/o, -e s.m. muncitor,
cëgosável ( perf. cëgosajlæs)
~i.
vb. tr. a ţinti.
butpalal adv. târziu.
cicaj, ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. şi:
butpuran/o, -i, -e, -e adj.
bili].
străvech/i, -e, străvechi,
cìgl/a, -e s.f. ţigl/ă, -e.
străvechi. cign/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
cikn/o, -i, -e, -e adj. v. t i k n o. ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e a q
o.
cird, ~a s.m. tren, ~uri; le
ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i,
cirdeça cu trenul.
cìrdel ( perf. cìrdæs) vb. tr., ~e; satisfăc/ut, -ută, -uţi, -ute.
intr. a trage.
ćam, ~a s.f. faţă, feţe; obraz,
cirkulàci/a, -e s.f. circulaţi/e,
obraji; (gram.) caz, ~uri.
-i.
ćambel (perf. ćamblæs) vb. tr.,
cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj. de
intr. a mesteca.
circulaţie, al (ai, ale, ai)
circulaţiei. ćamćarel (ćamćardæs) vb. tr.
cirkulisarel ( perf.
v. ć a m b e l.
cirkulisardæs) vb. intr. a circula;
ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă, ierburi.
cirkulisarindoj circulând.
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă,
cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
al (a, ai, ale) ierbii.
cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
ćarxaln/o, -e adj. ierbivor, ~ă,
cïra adv. v. c ï r r a.
cïrra adv. puţin. ~i, ~e.
còx/a, -e s.f. fust/ă, -e.
ćarn/o, -i, -e, -e adj. vegetarian,
~ă, vegetarien/i, -e.
¢
ćar/o, -e s.m. castr/on, -oane;
blid, ~uri, strachină, străchini.
ćać/o, -i, -e, -e adj. 1. adevăr/at,
ćar/orro, - orre s.m. castronel,
-ată, -aţi, -ate; just, justă, jusţi,
~e.
juste.2.drept, dreaptă, drepţi,
ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri;
drepte [sin.: daxno].
vastesqo ~o ceas de mână.
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă,
ćèrb/o(s), -uræ s.m. cerb, ~i
~i, ~e; veridic, ~ă, ~i, ~e.
[ v. şi śingva‡lo].
ćaj/o, - uræ s.m. v. t è a.
ćèr/o(s), -uræ [-i] s.m. v. şi D ćirikl/o, -e s.m. augm. păsăroi,
e v e l.
păsăroi.
ćerxaj, ~a s.f. stea, stele.
ćirikl/œrri, - œrræ s.f. dim.
ćeśm/a, ~e s.f. cişmea, cişmele.
ćexrain, ~a s.f. v. ć e r x a j. păsăric/ă, -i; ćiriklœrr„n pe

ći adv. neg.(căld.) nu. păsărici.


ćìma adv.(spoit.) puţin.
ćirlatan/o, -i, -e, -e adj. antic,
ći adv. v. n a.
~ă, ~i, ~e; străvech/i, -e, -i, -e.
ćikat, ~a s.f. frun/te, -ţi.
ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de ćitrel (perf. ćitrisardæs)
frunte, al (a, ai, ale) frunţii. vb.tr. a desena, a creiona, a
ćikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, schiţa; (în conversaţie) a
~ă, ~i, ~e. descrie.
ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de desen,

pasăre, al (a, ai, ale) păsării; al (a, ai, ale) desenului.


ćitrisard/o, -i, -e, -e adj.
păsăr/esc, -ească, -eşti, -eşti.
desen/at, -ată, -aţi, -ate.
ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. de ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e;

păsări, al (a, ai, ale) păsărilor. imagin/e, -i; ćitrenθe în (la)


desene; ćitresθar din (imagine)
ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de
desen; ranglærdo ~o desen
păsăroi, al (a, ai, ale) păsăroilor. colorat. 2..phenipnasqo ~

ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć i descriere.


ćoràp/a, -e s.f. ciorap, ~i.
r i k l æ n q o.
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et,
ćirikli,-æ s.f. pasăre, păsări;
-eată, -eţi, -ete.
le ćirikl„n pe păsări; le
ćorr/o, -i, -e, -e adj. sărac, ~ă,
ćirikl„nçar cu păsările. ~i, ~e
ćugn/i, -æ s.f. bici, bice. ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj. de
ćŭplil (perf. ćŭplsajlæs) vb. copilaşi (băieţaşi, flăcăiaşi), al
(a, ai, ale) copilaşilor
tr. a ciuguli.
(băieţaşilor, flăcăiaşilor).
ćupn/i, -æ s.f. v. ć u g n i. ćhav/orro, -orre s.m. dim.
copilaş, ~i, băieţaş, ~i; flăcăiaş,
¢h ~i.
ćhaj, ~a s.f. fată, fete ( de etnie ćhej, ~a s.f. v. ć h a j.
rromă). ćhib, ~a [~æ] s.f. limb/ă, -i.
ćhand, ~a s.m. mod, ~uri. ćhibænq/o, -i, -e, -e adj. de
ćhatl/o, -e s.m. acoperiş, ~ e. limbi, al (a, ai, ale) limbilor.
ćhavenq/o, -i, -e, -e adj. de ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de
băieţi, de flăcăi; al (a, ai, ale) limbă, al (a, ai, ale) limbii.
băieţilor (flăcăilor). ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ć h
ćhavenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. i b æ q o.
v. ć h a v e n q o. ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i
ćhav/o, -e s.m. băiat (copil sau b æ n q o.
flăcău) de etnie rromă; în sens ćhibutn/o, -i, -e, -e adj.
mai larg (la şcoală): elev; ćhaves lingvistic, ~ă, ~i, ~e.
pe băiat (copil, elev); le ćhihor, ~a s.m. v. ć h o r.
ćhavesθar de către elev (copil, ćhinærn/i, - æ s.f. 1. maşin/ă,
băiat); le ćhaven pe copii -i de tocat.2. angarenqi ~
(elevi,băieţi); le ćhavenθe în (la) ascuţitoare.
elevi (copii,băieţi); le ćhavenθar ćhini/pen [-mos], -mata s.m. 1.
de către elevi (băieţi, copii); le
tăier/e, -i. 2. tăietur/ă, -i;
ćhavenqe elevilor (copiilor,
decupaj, ~e.3. klasaqo ćhidipen
băieţilor); le ćhavençar cu copiii
(elevii, băieţii). pauză (între orele de clasă);
śkolaqo ćhinipen vacanţă dadenq/o, -i, -e, -e adj. de taţi,
al (a, ai, ale) taţilor (părinţilor);
şcolară.
părint/esc, -ească, -eşti, -eşti.
ćhinipnasq/oro, -iri, -ere, -ere
dadesq/o, -i, -e, -e adj. de tată,
adj. v. ć h i n i p n a s q o.
al (a, ai, ale) tatălui; părint/esc,
ćhinipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
-ească, -eşti, -eşti.
tăiere, al ( a, ai, ale) tăierii; de
daxn/o, -i, -e, -e adj. drept,
pauză, al (a, ai, ale ) pauzei; de
dreaptă, drepţi, drepte [ v. şi:
vacanţă, (al, ai, ale) vacanţei.
ćaćo].
ćhind/o, -i, -e, -e adj. 1.tăi/at,
daj, ~a s.f. mam/ă, -e.
-ată, -aţi, -ate.2. rupt de
dajaq/o, -i, -e, -e adj. de mamă,
oboseală; me sem ćhindo sunt
al (a, ai, ale) mamei; matern, ~ă,
rupt de oboseală.
~i, ~e.
ćhor, ~a s.m. barbă, bărbi.
dajkaxn/i, -æ s.f. cloşcă,
ćhon, ~a s.m. lun/ă, -i.
cloşti.
ćhudel (perf. ćhudæs) vb. tr. a
arunca, a azvârli; ~ anθ-ël sa dandenq/o, -i, -e, -e adj. de
riga a împrăştia. dinţi, al (a, ai, ale) dinţilor;
ćhudin/o, -i, -e, -e adj. arunc/at, dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni perie
-ată, -aţi, ate; împrăşti/at, -ată, de dinţi.
-aţi, -ate. dàr/o, -uræ s.m. v. d e n i p e
ćhur/i, -æ s.f. cuţit, ~e.
n.
ćhurik, ~a s.f. v. ć h u r i
das, ~a s.m. 1.creştin, ~i. 2.

D gagi/o, -i.

daśti ( perf. daśtisardæs) vb. v.


dad, ~a s.m. tată, taţi; (p.ext.)
a ś t i.
dada părinţi.
decèmbra s.f. (luna)

decembrie.
decìzi/a, -e s.f. decizi/e, -i. deśupan‡to num.ord. al
dej, ~a v. d a j.
cincisprezecelea, a
dekorutn/o, -i, -e, -e adj.
cincisprezecea.
decor/at, -ată, -aţi, -ate.
del (perf. dias, dæs) vb. tr. a da; deśuśow num.card. şaisprezece.
dindoj dând.
deśuśowto num.ord. al
delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj. de
şaisprezecelea, a şaisprezecea.
delimitare (demarcare), al (a, ai, determinànto adj. invar.
determinant, ~ă; determinan/ţi,
ale) delimitării (demarcării).
-te.
deni/pen [-mos], -mata s.m.
determinàto adj. invar.
cadou, ~uri; dar, ~uri.
detreminat, ~ă; detremin/aţi,
deræv, ~a s.f. mare, mări.
-ate.
derævæq/o, -i, -e, -e adj. de
Devel, ~a s.m. 1. Dumnezeu,
mare, al (a, ai, ale) mării; (rar) Dumnezei.2. cer, ~uri
d„s, ~a s.m. v. d î v e s.
maritim, ~ă, ~i, ~e.
d„sesq/o, -i, -e, -e adj. v. d î v e
deś num. card. zece.
s e s q o.
deśto num.ord. al zecelea, a
dialektikan/o, -i, -e, -e adj.
zecea.
dialectal,~ă, ~i, ~e.
deśuduj num.card. doisprezece,
dialòg/o, -uræ s.m. v. dialog,
douăsprezece.
~uri.
deśudujto num.ord. al
diapozitìv/o, ~uræ s.m. v.
doisprezecelea, a douăsprezecea.
diapozitiv, ~e.
deśujekh num.card. unsprezece.
didaktikan/o, -i, -e, -e adj.
deśujekhto num.ord. al
didactic, ~ă, ~i, ~e.
unsprezecelea, a unsprezecea.
diferènc/a, -e s.f. diferenţ/ă, -e.
deśupan‡ num.card.
cincisprezece.
dikhel (perf. dikhlæs) vb. tr. a din/o, -i, -e, -e adj. dat, dată,

vedea; a privi, a se uita; dikh! daţi, date.

vezi! dikhindoj văzând. dìsk/o, -uræ s.m. disc, ~uri.

dikhimasq/o, -i, -e, -e adj. v. d i disœl (perf. dislæs) vb. intr. a

k h i p n a s q o. răsări, a se face ziuă, a se

dikhi/pen [-mos], -mata s.m. lumina.


veder/e, -i; privir/e, -i; le
disºtn/o, -i, -e, -e adj.
dikhipnaça cu vederea (privirea);
oriental,
le dikhipnasθar din privire.
dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ~ă ~i, ~e;de răsărit, de est.

vedere, al (a, ai, ale) vederii; de dìvio adj. invar. sălbatic, ~ă, ~i,

privire, al (a, ai, ale) privirii; de ~e.

observare. diz, ~a s.f. 1.târg, ~uri; piaţă,

dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, pieţe.2. oraş, ~e.

-ută, -uţi, -ute. diz/œrri,- œrræ s.f. dim.

dikl/o, -e s.m. batic, ~uri; basma, târguş/or, -oare; orăşel, ~e.


~le.
dizutn/o, -i, -e, -e adj. de târg;
dikl/orro, -orre s.m. dim.
baticuţ, ~e; batist/ă, -e. de piaţă; orăşen/esc, -ească, -eşti,

dinglæl/o, -i, -e, -e adj. -eşti.


odihn/it, -ită, -iţi, -ite.
dî, dæ s.m. suflet,~e;
dinglœl (perf. dinglisajlæs)
inim/ă, -i; pântec, ~e.
vb.refl. a se odihni [ v. şi:
hodinil pes]. dîves, ~a s.m. zi, zile;
æanavesqo ~ zi
onomastică;biandipnasqo/biandi doś, ~a s.f. greşeală, greşeli;
masqo ~ zi de naştere. eroare, erori; eroare, erori; vină,
dîvesarel ( perf. dîvesardæs) vini.
vb. tr. a sărbători o zi. dośaq/o, -i, -e, -e adj. de
dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, greşeală, al (a , ai, ale) greşelii;
al (a, ai, ale) zilelor. eronat,~ă, erona/ţi, -te.
dîvesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, dośel (perf. dośljas) v. d u ś e l.
drabarel (perf. drabardæs) vb.
al (a, ai, ale) zilei.
tr. 1. a descânta cu ierburi; a
dïlgo, dïlźi adj. lung, ~ă; lungi,
lecui prin descântat.2. a ghici
lungi. ( citi) în palmă (cărţi, bobi,
ghioc).3. a citi.
dïrz/a, -e s.f. cârp/ă, -e;
drakh, ~a s.f. strugur/e, -i.
khosipnasqi ~a cârpă de şters.
drakhal/o, -i, -e, -e adj.
dòktor/o, -uræ s.m. doctor, ~i.
brobon/at, -ată, -aţi, -ate, sub
dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e [v. şi:
formă de boabe de strugure;
kùna]
popistr/at, -ată, -aţi, -ate.
dolalin(av)el (perf. dolalindæs)
drakhenq/o, -i, -e, -e adj. de
vb. tr. a legăna.
struguri, al (a, ai, ale) strugurilor.
dolalinœl (perf. dolalinjas) vb.
drez, ~a s.f. stog, ~uri; căpiţ/ă,
tr. v. d o l a l i n (a) v e l.
doræq/o, -i, -e, -e adj. de -e.

sfoară, al (a, ai, ale) sforii. drom, ~a s.m. 1. drum, ~uri.2.


oară, ori; dată, dăţi.
dor/i, -æ s.f. sfoară, sfori;
dromarel (perf.dromardæs)
frânghi/e, -i; la doræça cu
vb. tr. a călători, a face
sfoara.
drumuri.
dostatutn/o, -i, -e, -e adj.
dromesq/o, -i, -e, -e adj. de
suficient, ~ă, suficien/ţi, -te.
drum, al (a, ai, ale) drumului; de
transport.
dromidud, ~a s.f. semaf/or, vakæripen dialog, conversaţie
-oare. în doi.
dromidudesq/o, -i, -e, -e adj. de dujto num.ord. al doilea, a doua.
semafor, al (a,ai, ale) dujvakæri/ pen [-mos], -mata
semaforului. s.m. dialog, ~uri.
drom/orro, -orre s.m.dim. dujvarn/o, -i, -e, -e adj.dubl/u,
drumuleţ, drun, ~a s.f. -i, -e, -e.
săge/ată, -ţi. dùm/a, -e s.f. cuvânt, cuvinte;
dubel, ~a s.m. castr/on, -oane, vorb/ă, -e.
bo, ~uri; găleată, găleţi; ghivec/i, dumesq/o, -i, -e, -e adj. de umăr,
-e; lulud„nqo ~ ghiveci de flori. al (a, ai, ale) umărului.
dud, ~a s.m. lumin/ă, -i. dumultan/o, -i, -e adj. de
dudal/o, -i, -e, -e adj. 1.
demult.
lumin/os, -oasă, -oşi, -oase.2.
dunavd/ĭ, - æ s.f. dun/ă, -e (de
clar, ~ă, ~i, ~e. învelit).
dur adv. departe.
dudesq/o, -i, -e, -e adj. de
durærd/o, -i, -e, -e adj.
lumină, al (a, ai, ale) luminii; ~i
îndepărt/at, -ată, -aţi, -ate.
rovli lustră; dudesqe golnæ /
durærdomilaj, ~a s.m.
bi‡læ becuri de iluminat.
toamn/ă, -e.
dugràn/i, -æ s.f. furc/ă, -i
durærdomilajesq/o, -i, -e, -e
duj num.card. doi, două; duje
adj. de toamnă, al (a, ai, ale)
grasten pe doi cai.
toamnei; tomnatic, ~ă, ~i, ~e.
duj‡enenq/o, -i, -e, -e adj.al (a,
duri/pen [-mos], -mata s.m.
ai, ale) amândurora. depărt/are, -ări.
dujenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, durmilaj, ~a s.m. v. d u r æ r
ale) celor doi (două); dujenqo
d o m i l a j.
durphirævn/o, -e s.m. eksplikàci/a, -e s.f. explicaţi/e,
-i.
teleferic, ~e.
ekstràs/a, -e s.f. extras, ~e.
duśel ( perf. duślæs) vb.tr. a
ekzistisarel (perf.
mulge [var.: dośel] ekzistisardæs) vb. intr. a exista.
elefànt/o, -uræ s.m.

E elefant, elefanţi[ v. şi v a s t i

n i].
e art. 1. art. hot.f., ca variantă
elemènt/o, -uræ s.m.
pentru art. hot. f. i : e rakli = i
rakli.2. art.hot. f. şi m., sg. şi pl., element, ~e.

la cazurile oblice: e (le) grastes emblèm/a, -e s.f. emblem/ă, -e.

pe cal; e (la) daja pe mama; e emociaq/o, -i, -e, -e adj. de


(le) grasten pe cai; e (le) dajan emoţie, al (a, ai, ale) emoţiei.
pe mame. emòci/a, -e s.f. emoţi/e, -i.
edìci/a, -e s.f. ediţi/e, -i. enæ num. card. nouă.
editùr/a, -e s.f. editur/ă, -i. enæto num. ord. al nouălea, a
edukàcia s.f. educaţie. noua.
edukaciaq/o, -i, -e, -e adj. de etaźèr/a, -e s.f. etajer/ă, -e.
educaţie, al (a, ai, ale) educaţiei. evaluàci/a, -e s.f. evaluare,
efta num. card.şapte. evaluări.
eftàto num. ord. al şaptelea, a
şaptea. Ë
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj. ël art.hot. m.f.,pl., la nom.: ë(l)
economic, ~ă, ~i, ~e. grasta caii; ë(l) daja mamele.
ekskùrsi/a, -e s.f. excursi/e, -i.
eksperiènc/a, -e s.f. F
experienţ/ă, -e. fàbrik/a, -e s.f. fabric/ă,-i.
fàkto, -ur æ s.m.fapt, ~e.
fàktor/o, -uræ s.m. factor, fìlm/i, -æ s.m. v. f ì l m o
~i. (s).
famìli/a, -e s.f. famili/e, -i; e fìlm/o(s), -uræ s.m. film,
familiaθar din familie; e ~e.
familiençar din familii. fìś/a, -e s.f. fiş/ă, -e.
familiaq/o, -i, -e, -e adj. de folklorikan/o, -i, -e, -e adj.
familie, al (a, ai, ale) familiei;
folcloric, ~ă, ~i, ~e.
familial, ~ă, ~i, ~e.
fonetikan/o, -i, -e, -e adj.
familienq/o, -i, -e, -e adj. de
fonetic, ~ă, ~i, ~e.
familii, al (a, ai, ale) familiilor.
fonologikan/o, -i, -e, -e adj.
fantezì/a, -e s.f. fantezi/e, -i; e
fonologic, ~ă, ~i, ~e.
fanteziaθar din fantezie.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e.
fazàn/os, -uræ s.m. fazan, ~i. formenq/o, -i, -e, -e adj. de

februàra s.f. (luna) februarie. forme, al (a, ai, ale) formelor.

felæstr/a, -e s.f. fereastră, formisarel (perf. formisardæs)


ferestre. vb. tr. a forma.
fëlurin, ~a s.f. tei, tei. formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e.
fòr/o, -uræ s.m. v. f ò r o s.
fenomèn/o, -uræ s.m.
fòr/os, -uræ s.m. oraş, ~e;
fenomen, ~e.
foronθar din oraşe; foronθe în
ferìg/a, -e s.f. ferig/ă, -i.
(la) oraşe; forosθe în (la) oraş.
festivàl/o, -uræ forosq/o, -i, -e, -e adj. de oraş, al
(a, ai, ale) oraşului; orăşen/esc,
s.m.festival, ~uri.
-ească, -eşti, -eşti.
festìvo adj. festiv, ~ă, ~i, ~e.
forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin,
filatĭn, ~a s.f. castel, ~e.
~ă, ~i, ~e; orăşen/esc, -ească,
filmenq/o, -i, -e, -e adj. de filme,
-eşti, -eşti.
al (a, ai, ale) filmelor.
fòtbalo s.m. fotbal.
fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns,
fotbal, al (a, ai, ale) fotbalului. ~ă; ascunşi, ascunse.
fotografì/a, -e s.f. fotografi/e, -i. garavel ( perf. garavdæs) vb.
fràz/a, -e s.f. fraz/ă, -e.
a ascunde.
frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază,
gav, ~a s.m. sat, ~e; le gavenθar
al (a, ai, ale) frazei.
din ( de la) sate; le gavenθe din
friś adj. invar. proasp/ăt, -ătă,
(de la) sate; le gavesθe din (de
-eţi, -ete.
la) sat.
fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al
fructe, al (a, ai, ale) fructelor.
( a, ai, ale) satului.
frùkt/o, -uræ s.m. fruct, ~e
gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc,
[v. şi pherr].
-ească, -eşti, -eşti.
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de
G
gaze,al (a, ai, ale) gazelor; ~o
bov aragaz.
gad, ~a s.m. cămaşă, cămăşi. general adv. (la modul) general,
gad/orro, -orre s.m. cămăşuţ/ă, în general.
-e. generàlo adj.invar. general, ~ă,
ga-ga! interj. ga-ga-ga!
~i, ~e.
galbenærd/o, -i, -e, -e adj.
geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de
îngăllben/it, -ită, -iţi, -ite.
geografie, al (a, ai, ale)
galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui,
~e; gălbui, gălbui. geografiei.
gàlben/o, -a [căld.:-i] adj.
geografikan/o, -i, -e, -e adj.
galben, ~ă, ~i, ~e [ v. şi: źïlto].
geografic, ~ă, ~i, ~e.
gàr/a, -e adj. gară, gări.
ges v. d „ s.
gilabel (perf. gilabadæs) vb. tr. giri/pen [-mos], -mata s.m.
intr/are, -ări.
a cânta (solo, nu la instrument);
giv, ~a s.m. grâu, grâne.
gilabandoj cântând.
givesq/o, -i, -e, -e adj. de grâu, al
gilæq/o, -i, -e, -e adj. de cântec, (a, ai, ale) grâului.
al (a, ai, ale) cântecului. gi, gæ s.m. v. d î
gïnsàk/o, -uræ s.m. gâscan,
gili, -æ s.f. cântec, ~e.
~i.
gimnàstika s.f. gimnastică.
glìnd/a, -e s.f. oglindă, oglinzi.
gimnastikaq/o, -i, -e, -e adj. de
glòb/a, -e s.f. amen/dă, -zi.
gimnastică, al (a, ai, ale)
godæl/o, -i, -e, -e adj. înţelept,
gimnasticii.
~ă; înţelep/ţi, -te; cu minte.
gin, ~a s.m. număr, numere; e
godæq/o, -i, -e, -e adj. de
gineça cu număr.
minte, al (a, ai, ale) minţii.
ginal/o, -i, -e, -e adj. numer/os,
godærd/o, -i, -e, -e adj.
-oasă, -oşi, -oase.
înţelepţ/it, -ită, -iţi, -ite;
ginavn/i, -æ s.f. numeral, conştient, ~ă, conştienţi,
conştiente.
~e.
godæver adj. invar. deştep,
gini/pen, [-mos], -mata s.m.
deşteaptă, deştepţi, deştepte; cu
numărare, numărăt/oare, -ori;
minte.
numerotaţi/e, -i.
godæveri/pen [-mos], -mata
girai/pen, [-mos], -mata s.m.
s.m. deşteptăciun/e, -i;
introducer/e, -i.
înţelepciun/e, -i; priceper/e, -i.
giravutn/o, -i, -e, -e adj.
god/î, -æ s.f. minte, minţi;
introductiv, ~ă, ~i, ~e.
creier, creiere; la godæça
girel (perf. girdæs) vb. intr. a
cu mintea;
intra; a pătrunde; a răzbi;
godî/pen, [-mos], -mata s.m.
giravindoj introducând.
gândir/e, -i; reflecţi/e, -i.
goj, ~a s.m. cârn/at, -aţi. gudlimasq/o, -i, -e, -e v. g u d l
goln/i, -æ s.m. ming/e, -i; i p n a s q o.
dudæqe ~ æ/ bi‡læ becuri. gudlipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
gòm/a, -e s.f. gum/ă, -e. dulceaţă, al (a, ai, ale) dulceţii.
gon/o, -e s.m. sac, ~i. guglærd/o, -i, -e, -e adj.
gon/orro, -orre s.m. dim. îndulc/it, -ită, -iţi, -ite.
săculeţ, ~e; skolaqo ~orro guglimasq/o, -i, -e, -e adj. v. g
ghiozdan. u g l i p n a s q o.
gramatikan/o, -i, -e, -e adj. gugli/pen [-mos], -mata s.m.
gramatical, ~ă, ~i, ~e. dulceaţă, dulceţuri; dulce,
gramatikaq/o, -i, -e, -e adj. de dulciuri.
gramatică, al (a, ai, ale) guglipnas/qo, -i, -e, -e adj. de
gramaticii. dulceaţă, al (a, ai, ale) dulceţii.
grànic/a, -e adj. graniţ/a, -e. gugl/o, -i, -e, -e adj. v. g u d l o.
gunojesq/o, -i, -e, -e adj. de
grast, ~a s.m. cal, cai.
gunoi, al (a, ai, ale) gunoiului;
grastelin,~a s.f. grajd, ~uri [v.
gun‡al/o, -i, -e, -e adj.gust/os,
şi: isin].
-oasă, -oşi, -oase.
grastor(n)aj s.m. (luna) aprilie.
grast-xer, ~a s.m. v. ‡ o r o. gun‡and/o, -i, -e, -e adj. v. g u n ‡ a
l o.
grìź/a, -e s.f. grij/ă, -i; la
gurumn/i, -æ s.f v. g u r u v
griźaça cu grijă.
n i.
grupaq/o, -i, -e, -e adj. de grupă,
guruvić/o, -uræ s.m. viţel,
al
( a, ai, ale) grupei. viţei.
gudli/pen [-mos], -mata s.m. v.
guruvn/i, -æ s.f. vac/ă,-i.
g u g l i p e n.
guruv/orro, -orre s.m. dim.
gudl/o, -i, -e, -e adj. dulce,
dulce; dulci, dulci. viţeluş, ~i; tăuraş, ~i.
gutup, ~a s.m. gât, ~uri.
X

H
xa/be(n) [-mos], -mata s.m.
hàrnik/o, -a [căld. hàrnići] adj.
mânc/are, -ăruri xabematenθe în
harnic, ~ă, ~i, ~e. mâncăruri;
xabelin, ~a s.f. alimentar/ă, -e.
haw-haw interj. ham-ham-
xabematenq/o, -i, -e, -e adj. de-
ham!
mâncăruri, al (a, ai, ale)
hërbùz/o, -uræ s.m. mâncărurilor; ~i śifonièra dulap
pepen/e, -i. de bucătărie.
hihikerel. xabemasq/o, -i, -e, -e v. x a b e
p n a s q o.
hipopotàm/o, - uræ s.m.
xabepnasq/o, -i, -e, -e adj. de
hipopotam, ~i. mâncare, al (a, ai, ale) mâncării;
històri/a, -e s.f. istori/e, -i. culinar, ~ă, ~i, ~e; ~i livni
historikan/o, -i, -e, -e adj. bucătărie.
istoric, ~ă, ~i, ~e. xabzumavi/pen, [-mos], -mata
hodinil ( perf. hodinisardæs) s.m. gustare, gustări.
vb.refl. ~ pes a se odihni [v. şi xaćarel (perf. xaćardæs) vb. tr.
dinglœl]. a pricepe; a percepe; a înţelege.
hòjna s.f. oină. xaćarimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
horizònt/i, -æ s.m. v. h o r i z priceperi, al (a, ai, ale)
ò n t o. priceperilor; de percepţii, al (a,
horizònt/o, -uræ s.m. orizont, ai, ale) percepţiilor.
~uri.
xaćari/pen [-mos], -mata s.m.
hotèl/i, -æ s.m. v. h o t è l o.
percepţi/e, priceper/e, -i;
hotèl/o, -uræ s.m. hotel,
înţeleger/e, -i.
~uri.
xaing, ~a s.f. v. x a i n g. xàndel ( perf. xandæs) vb.tr.v. x u
xaiv, ~a s.m. sanie, sănii; e n a v e l.
xaning, ~a s.f. fântân/ă, -i..
xaiveça cu sania.
xarikerla (perf.xarikerdas) vb.
xal (perf. xalæs) vb. tr. a mânca;
tr. (spoit.) a limpezi, a clăti.
xalavel (perf. xalavdæs) vb. tr.
xarnes adv. pe scurt.
(căld.) a clăti, a spăla.
xarn/o, -i, -e, -e adj. scurt, ~ă,
xalærel (perf. xalærdæs) vb.
scur/ţi, -te.
tr.1. a face pe cineva să
xarr, ~a s.f. vale, văi.
înţeleagă, a explica, a clarifica;
xasarel ( perf. xasardæs) vb. tr.
xalærindos [xalærindoj]
a pierde.
înţelegând.2. a clăti, a limpezi
xastral ( perf. xastrajlæs) vb.
[ var.: xalavel a clăti, a spăla
(căld.); xarikerla (spoit.) a tr. a scăpa
limpezi, a clăti].
[ v. şi skäpisarel].
xalæri/pen [-mos]-, mata
xatærel ( perf. xatæræs) vb.
s.m.explicaţi/e, -i.
xalœl ( perf. xalœvdæs) vb. v. tr. v. x a ć a r e l.
x a l œ v e l.
xer, ~a s.m. măgar, ~i.
xalœvel (perf. xalœvdæs) vb.
xir/o, -e s.m. castrav/ete, -eţi.
v. x a ć a r e l.
xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, gropi;
xalœvi/pen [-mos], -mata s.m.
v. x a- gaură, găuri.
læripe n. xïw, ~a s.f. v. x i v.
xamasq/o, -i, -e, -e adj. de
xìlæd/a, -e s.f. v. m ì a.
mâncare, al (a, ai, ale) mâncării;
comestibil, ~ă, ~i, ~e, ~e. xoleva s.m.,pl. pantaloni [ v.
xancï adj., adv. puţin, ~ă, ~i, ~e; şi.:pantalùna ].
puţin.
xomel/i, -æ s.f. cocoloş, ~i xumal/o, -i, -e, -e adj.1.
sucul/ent, -entă, -enţi, -ente,
,bulgăr/e, -i (de zăpadă);
zem/os, -oasă, -oşi, -oase.2.
xomel„nçar cu bulgări de
(spoit.) muc/os, -oasă, -oşi,
zăpadă. -oase.
xunavel (perf. xunavdæs) vb.
xramosard/o, -i, -e, -e adj.
tr. a săpa.
scris, ~ă, scrişi, scrise.
xunavn/i, -æ s.f. sap/ă, -e.
xramosarel (perf.
xurævd/o( -i, -e, -e adj.
xramosardæs) vb. tr. a scrie.
îmbrăc/at, -ată, -aţi, -ate.
xramosaripnasq/o, -i, -e adj. de
xurævel (perf. xuræjlæs) vb.1.
scris, al (a, ai, ale) scrisului [v. şi
intr. a zbura.2. vb. tr. ( perf.
l e k h a i p n a s q o]. xurævdæs) a îmbrăca; 3. (
refl.) ~ pes a se îmbrăca.
xuxurr, ~a s.m. ciuperc/ă, -i.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e adj.1.
xuxural/o, -i, -e, -e adj.ca
de zbor, al (a, ai, ale) zborului.2.
ciuperca, sub formă de ciupercă: de îmbrăcat; vestimentar, ~ă, ~i,
~e; ~e kotora articole
~ Òax conopidă.
vestimentare.
xulajarel (perf. xulajardæs) vb.
xurævn/o, -e s.m. avion,
tr. a stăpâni, a domni, a
avioane.
gospodări.
xurdelin, ~a s.f. grădiniţ/ă, -e; e
xulavel (perf. xulavdæs) vb.1. xurdelinæça cu grădiniţa; e
tr. 1. a despărţi, a împărţi.2. a xurdelinæθar din grădiniţă.
pieptăna.3. a grebla 2. (refl.) ~ xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt, ~ă,
pes a se pieptăna. mărun/ţi, -te; micuţ, ~ă, ~i, ~e.
xum, ~a s.m. suc, ~uri; (spoit.) xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj. al
muc.
(a, ai, ale) copilaşilor.
xurd/orro, -orre s.m. dim. importanti/pen [-mos] s.m.
copilaş, ~i; micuţ, ~i; pici, pici.
importanţă.
xutel (perf. xutilæs) vb.tr., intr.
importànto adj. invar. v. v a s t
a sări.
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj. de n o.
săritură. al (a, ai, ale) săriturii.
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i.

industrìalo adj. invar. industrial,


I
~ă, ~i, ~e.
informàci/a, -e s.f. informaţi/e,
i art.hot. f.,sg, nom.: i ruvni
-i; informaciençar cu informaţii.
lupoaica [var.: e ].
informacienq/o, -i, -e, -e adj. de
Ianuàra s.f. (luna) ianuarie.
informaţii, al (a, ai, ale)
ical/i, -æ s.f. ardei, ardei.
informaţiilor;informaţional, ~ă,
icalæq/o, -i, -e, -e adj. de ardei,
~i, ~e.
al (a, ai, ale) ardeiului. ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at,
idè/a, -e s.f. idee, idei. -ată, -aţi, -ate.
i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha ! ingerel (perf. ingerdæs) vb.tr.
ihakerel (perf. ihakerdæs) vb. a purta, a duce; a conduce; a
susţine ( o conversaţie).
intr. a rage.
inklel (perf. inklæs, inklisto,
il/o, -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d î ].
inklisti) vb. intr. a ieşi; a se
ilustràci/a, -e s.f. ilustraţi/e, -i; desprinde.
inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită,
ilustraciaθar din ilustraţie.
-iţi, -ite.
imàgin/a, -e s.f. imagin/e, -i; la
~aça cu imaginea. inklœl (perf. inklæs) vb. intr.
importànca s.f. importanţă. v. i n k l e l.
institùci/a, -e s.f. instituţi/e, -i.
institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), istorikan/o, -i, -e, -e adj. v. h i
-e(re) adj. de instituţii, al (a, ai,
s t o r i k a n o.
ale) instituţiilor; instituţional, ~ă,
istrabul, ~ă s.f. v. i z d r a b u
~i, ~e.
l.
intæl prep., adv.de dincolo de,
istral vb. intr. v. i z d r a l.
dincolo de...
interesànto adj. invar. istraln/o, -i, -e, -e adj. v. i z d r
interesant, ~ă, interesan/ţi, -te.
a l n o.
interès/o, -ură s.m. interes, ~e.
ìta interj. iată!
interesosq/o, -i, -e, -e adj. de
iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi.
interes, al (a, ai, ale) interesului.
interźèkci/a, -e s.f. interjecţi/e, ivæ adv. degeaba, în zadar, pe
degeaba.
-i.
ivend, ~a s.m. iarnă, ierni.
isi ( perf. sas) vb. v. s i.
ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de
isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. şi
iarnă, al (a, ai, ale) iernii.
grastelin].
ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă,
istemlai/pen [-mos], -mata s.m.
folosir/e, -i, utiliz/are, -ări; al (a, ai, ale) zăpezii.
întrebuinţ/are, -ări.
ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de)
istemal (perf. istemlăs) vb. tr.
zăpadă.
a folosi, a utiliza, a întrebuinţa.
istemalutn/o, -i, -e, -e adj. izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e.
folosit/or, -oare, -ori, -oare.
izdral (perf. izdrajlăs) vb. intr. a
isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it,
tremura.
-ită, -iţi, -ite; utiliz/at, -ată, -aţi,
-ate; întrebuinţ/at, -ată, -aţi, -ate. izdraln/o, -i, -e, -e adj.
istòri/a, -e s.f. v. h i s t ò r i a.
tremurăt/or, -oare, -ori, -oare;

alunec/os, - oasă, -oşi, -oase..


¨ dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e; de

ïl art.hot., m., f.,pl., nom., var mic dejun.

pentru äl: ïl grasta = äl grasta; ïl jekh num.card. unu, una


jekhæq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai,
daja = äl daja.
ale) uneia.
jekhe num. card.( la cazurile
J oblice): ~ grastes pe un cal.
jekhesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai,
jag, ~a s.f. foc, ~uri.
ale) unuia.
jagavn/i, -æ s.f. scăpărăt/oare,
jekhi/pen [-mos], -mata s.m. 1.
-ori; chibrit, ~uri [v. şi Òebli]. unit/ate, -ăţi.2. (număul)
singular.
jakh, ~a s.f. ochi, ochi; le
jekhto num. ord. primul, prima;
jakhançar cu ochii. întâiul, întâia.
jakhvalina s.f., pl. ochelari. jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e adj. de
clasa întâi.
jakhva‡val/o, -i, -e, -e adj. 1.
jekhtomilaj, ~a s.m. primăvară,
vigil/ent, -entă, enţi, -ente;.2.
primăveri.
iscodit/or, -oare, -ori, -oare;
jekhtone num. ord. jekhto la
curios, curioasă, curioşi,
cazurile oblice: le ~ sapen pe
curioase.
primii şerpi.
javin, ~a s.f. 1. dimineaţă,
jekht/orro, -orre s.m. dim.
dimineţi [v. şi texarin].2. mic
ghiocel, ghiocei.
dejun.
jon‡i/pen [-mos], -mata
javinaq/o, -i, -e, -e adj. de
s.m.încurcătur/ă, -i; dezordin/e,
diminieaţă, al (a, ai, ale)
-i, neorândui/ală, -eli.
jorgovàn/o, -ură s.m. liliac, kadava pron., adj. dem. acesta;
lilieci [v. şi lilavalo brung]. ~ manuś acest om.
jubil (perf. jubisardăs) vb. tr. v. kad/î, ă s.f. v. s t a d î.
j u b i s a r e l.
kadova pron., adj. dem. (căld.)
jubisarel (perf. jubisardăs) vb.
v. k a d a v a.
tr. v. k a m e l.
kaxn/i, -æ s.f. găin/ă, -i.
jùlio s.m. (luna) iulie.
kaxnænq/o, -i, -e, -e adj. de
găini, al (a, ai, ale) găinilor.
K
ka-i prep. kaj " la " în formă
elidată, înaintea art. hot. i.
ka- prep. v. k a j.
kaj prep.,adv., pron.1. prep. la.
kabor pron.interog. cât, câtă,
2. unde. 3. pron.interog.-rel.
câţi, câte. care.

kadæ adv. aşa. kaja pron., adj. dem. v. k a d a j

kadaja pron., adj. dem. aceasta; a.


~ bibi mătuşa aceasta.
ka-jekhe construcţie formată
kadala pron., adj. dem. aceştia,
din kaj + jekh (la cazurile
acestea; ~ murśa aceşti bărbaţi;
~ ‡uvlæ aceste femei (neveste); oblice): la un (la o).
kadalen pe aceştia; kadalæ pe
kajθar adv. v. k a θ a r.
aceasta.
kajθe adv. v. k a θ e.
kadale pron., adj. dem.( la
kak, ~a s.m. unchi, unchi.
cazurile oblice): ~ murśes pe
kakosq/o, -i, -e, -e adj. de
acest bărbat; ~ murśen pe aceşti
unchi, al (a, ai, ale) unchiului.
bărbaţi; ~ ‡uvlæ pe această
ka-l prep. kaj " la " în formă
femeie; ~ ‡uvlæn pe aceste
elidată, înaintea art. hot. äl (sau
femei. ïl).
kadalesq/o, -i, -e, -e adj. dem. al
(a, ai, ale) acestuia.
kalendàr/i, -æ s.m. v. k a l e n kandavn/o, -i, -e, -e adj.
d à r o. ascultăt/or,
kalendàr/o, -uræ s.m. calendar, -oare, -ori, -oare.
~e. kandel (perf. kandæs) vb. tr. a
kal/o, -i, -e, -e adj. negru, asculta.
kangli(k), -æ [-ka] s.f.
neagră, negri, negre.
1.piepten/e, ~i 2. ©araqi ~ik
kalœrr/i, -æ s.f. mur/ă, -e.
greblă, ©araqe kanglika greble.
kam 1. (formant pentru
kanral/o, -i, -e, -e adj., subst.
exprimarea analitică a
m. 1. adj. spin/os, -oase, -oşi,
viitorului, provenit din vb.
-oase.2. subst. m. poliţai, poliţai.
kamel "a dori, a vrea"): tu kam
kanr/o, -e s.m. dim. spin, ~i;
keres tu vei face (cf. exprimarea
mărăcin/e, -i.
sintetică: tu keresa).2. adv. cam.
kanutn/o, -i, -e, -e adj. de auz,
kamel 1. a vrea, a dori. 2. a iubi.
auditiv, ~ă, ~i, ~e.
kami/pen [-mos], -mata s.m.
kanzùrk/a, -e s.f. arici, arici.
dorinţ/ă, -i, vrer/e, -i; iubir/e, -i.
kamipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ka-o prep. kaj " la " în formă
elidată, înaintea art. hot. o.
iubire, al (a, ai, ale) iubirii.
karakteristikan/o, -i, -e, -e adj.
kamlærel (perf. kamlærdæs)
caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
vb. tr.a admira.
karakterìstik/a, -e s.f.
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită,
caracteristic/ă, -i.
-iţi, -ite.
karakterìstiko adj. invar.
kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e.
caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
kan, ~a s.m. urech/e, -i.
kana adv.1. când. 2. dacă. kardinàlo adj. invar. cardinal,

kanavi s.f. cânepă. ~ă, ~i, ~e.


karing prep., adv. 1. prep. spre, kazom pron. interog. cât, câtă,
înspre.2. adv. încotro.
câţi, câte.
Karpàci s.m., pl. (munţii)
kaθar adv. de unde.
Carpaţi.
kaθe pron. interog. - rel. la care.
karr/o, -e s.m. v. k a n r o. kaθ-ël prep. [urmată de un
substantiv,m. sau f., la pl.,
kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la căld.)
articulat cu un art. hot.] de la
pom, ~i; copac, ~i [v. r u k h].
( din)...
kaśtal/o, - i, -e, -e adj. de lemn, kaθ-i prep. [urmată de un
substantiv,de gen f., la sg.,
al (a, ai, ale) lemnului.
articulat cu un art. hot.] de la
kaśter, ~a s.m. cârlig, ~e.
( din)...
kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn,
kaθ-o prep. [urmată de un
al (a, ai, ale ) lemnului. substantiv,de gen m., la sg.,
articulat cu un art. hot.] de la
kasθar pron. interog. kon la
( din)...
abl.: de la (din, de /către/,
ke pron. interog.- rel.; conj. ce;
despre, prin) cine. că.
k-e prep. kaj " la " în formă
kategòri/a , -e s.f. categori/e, -i.
kathe adv. aici. elidată, înaintea art. hot. äl (sau
kätrìnc/a, -e s.f. catrinţ/ă, -e;
ïl).
şorţ, ~uri.
k-el prep. v. k a - l.
kàuz/a, -e s.f. cauz/ă, -e.
kèci pron. interog. cât, câtă, câţi,
kava pron.dem. v. k a d a v a.
kavanòz/o, -uræ s.m. borcan, câte.
~e.
ker(d)i/pen [-mos], -mata
kawa pron.dem. v. k a v a.
s.m.1.facer/e, -i; constituir/e, -i,
structur/are, -ări.2. calit/ate, -ăţi.
kerdin/o, -i, -e, -e adj. făc/ut, kinimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
-ută, -uţi, -ute. cumpărături, al (a, ai, ale)
kerel (perf. kerdæs) vb. tr. a cumpărăturilor.
face; kerindoj( kerindos) făcând. kiral, ~a s.m. brânză,
keri/pen, [-mos], -mata s.m. v. brânzeturi.
k e r (d ) i p e n. kiravel (perf. kiravdæs) vb. tr.
kerk/o, -i, -e, -e adj. amar, ~ă, a fierbe; a găti.
~i, ~e. kiravn/o, -e s.m.bucătar, ~i.
kernavn/i, -æ s.f. verb, ~e. kiśaj, ~a s.f. nisip, ~uri.
kiśajaq/o, -i, -e, -e adj. de nisip,
kernavnutn/o, -i, -e, -e adj.
al (a, ai, ale) nisipului.
verbal, ~ă, ~i, ~e.
kis-kis! interj. pis- pis!
k-ël prep. v. k a - l.
klàs/a, -e s.f. clas/ă, -e.
kë pron. interog.- rel., conj. v.
klasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasă,
k e.
al (a, ai, ale) clasei.
k-i prep. kaj " la " în formă
klìma s.f. climă.
elidată, înaintea art. hot. i.
klimàt/o, ~uræ s.m. climat,
kìdel (perf. kidæs) vb. tr. a
aduna, a strânge. ~uri.
kïmp/o, -uræ s.m. câmp,
klinikenq/o, -i, -e, -e adj. de
~uri.
clinici, al (a, ai, ale) clinicilor.
kind/o, -i, -e, -e adj. cumpăr/at, k-o prep. kaj " la " în formă
-ată, -aţi, -ate. elidată, înaintea art. hot. o.
kobor pron. interog. cât, câtă,
kinel (perf. kidæs) vb. tr. a
câţi, câte.
cumpăra.
kodæ pron., adj. dem. v.
kini/pen [-mos], -mata s.m.
k o d o j a.
cumpărare, cumpărări;
kodo pron.,adj. dem. v. k o d o
cumpărătur/ă, -i. v a.
kodoja pron., adj., dem. aceea, komparàci/a, -e s.f. comparaţi/e,
aia. -i; komparaciaθar din (de la;
kodola pron.,adj. dem. aceia, prin) comparaţie.
acelea; ăia, alea; kodolen pe komparatìvo adj. invar.
aceia, pe acelea.
comparativ, ~ă, ~i, ~e.
kodole pron., adj. dem. kodola
komplèto adj. invar. complet,
la cazurile oblice: ~ murśes pe
~ă, comple/ţi, -te.
bărbat; ~ murśen pe bărbaţi; ~
kon pron. interog. cine.
dajan pe mamele acelea.
kodolesqe pron.dem. (în dat.), konceptisarel (perf.
funcţionând ca adv. de aceea; konceptisardæs) vb. tr. a
pentru aceea. concepe.
kodova pron., adj. dem. acela, konfiguràci/a, -e s.f.
ăla.
configuraţi/e, -i.
kolaver pron., adj. dem. invar.
konfiguràci/a, -e s.f.
celălalt, cealaltă, ceilalţi,
celelalte. configuraţi/e, -i.
kolèg/o, -uræ s.m. coleg,
konkret adv. (în mod) concret.
~i.
konkùrs/i, -æ s.m. v. k o n k
kolin, ~a s. m. piept, ~uri.
ù r s o.
kolivì/a, -e s.f. colivi/e, -i. konkùrs/o, -uræ s.m.
concurs, ~uri.
kolombìr/i, -æ s.m. v. k o l o
kòn/o(s), -uræ s.m. v. ś i ś à r
m p ì r i.
kolompìri,- æ s.m. cartof, ~i. k a.
kòmb/o, -uræ s.m. nod, ~uri.
konopìd/a, -e s.f. conopid/ă, -e.
komìn/a, -e s.f. coş, ~uri (pentru
konstrùkci/a, -e s.f. construcţi/e,
fum)[ v. şi: thuvimb].
-i.
kontèkst/o, -uræ s.m. context, kotor, ~a s.m.1. bucată, bucăţi.2.
klasaqo ~ lecţie.
~e.
kotorærd/o, -i, -e, -e adj.
kontekstualikan/o, -i, -e, -e adj.
bucăţ/it, -ită, -iţi, -ite.
contextual, ~ă, ~i, ~e.
kontemplàci/a, -e s.f. kotorærel ( perf. kotorærdæs)
contemplaţi/e, -i.
vb.tr. a bucăţi, a face bucăţi.
konÂùnkci/a, -e s.f. v. p h a
kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a,
n d a v n i.
ai, ale) bucăţilor; al (a, ai, ale)
korang/os, ~a s.m. cioroi, lecţiilor, de lecţii.
kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1. de
cioroi.
bucată, al (a, ai, ale) bucăţii.2. de
korèkci/a, -e s.f. corecţi/e, -i.
lecţie, al (a, ai, ale) lecţiei.
korekt adv. (la modul) corect.
kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere
korèkto adj. invar. corect, ~ă,
adj. v. k o t o r e s q o.
corec/ţi, -te.
kotorva‡l/o, -i, -e, -e adj.
kòrk/orro, -orri, -orre, -orre
robust, ~ă, robuşti, robuste.
adj. singur, ~ă, ~i, ~e.
korkorrutn/o, -i, -e, -e adj. Kotroćèni s.m., pl. Cotroceni; O
singular, ~ă, ~i, ~e; monolog/at,
~ Kherva‡ Palatul Cotroceni.
-ată, -aţi, -ate.
kornìś/a, -e s.f. corniş/ă, -e. kovl/o, -i, -e, -e adj.1. moale,

korr, ~a s.f. gât, ~uri. moale, moi, moi.2. blând, ~ă,

korræq/o, -i, -e, -e adj. de gât, blânzi, blânde.


kozom pron. interog. cât, câtă,
al (a, ai, ale) gâtului.
câţi, câte.
kothe adv. acolo. Kräćùno s.m. Crăciun.
kotkodák! interj. cotcodac!
kräćunosq/o, -i, -e, -e adj. de kun‡, ~a s.f. colţ, ~uri.
kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i.
Crăciun, al (a, ai, ale)
kurk/o, -e s.m. săptămân/ă, -i;
Crăciunului.
duminic/ă, -i.
krèd/a, -e s.f. cret/ă, -e. kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de
krèm/a, -e s.f. crem/ă, -e; săptămână (duminică), al (, ai,
kremaça cu cremă. ale) săptămânii (duminicii).
krìn/o, -uræ s.m. crin, ~i. kurung, ~a s.f. cioară, ciori.
kristar, ~a s.m. cuti/e, -i [ v. şi kutì/a, -e s.f. cuti/e, -i.
moxtonorro].
kritèri/a, -e s.f. criteri/u, -i. Kh
krïl/o, -uræ [v. şi b a ś]
kùbo, -uræ s.m. cub, ~uri.
khajn/i, -æ s.f. v. k a x n i.
kukin, ~a s.f. bob, boabe;
kham, ~a s.m. soare, sori.
grăunte, grăunţi.
khamal/o, -i, -e, -e adj. v. k h a
kukurìgu! interj. cucurigu! m u t n o.
khamesq/o, -i, -e, -e adj. de
kukurùz/a, -e s.f. v. k u k u r ù z
soare, al (a, ai, ale) soarelui.
i.
khamutn/o, -i, -e, -e adj.
kukurùz/i, -æ s.m. v. k u k
însor/it, -ită, -iţi, -ite.
u r ù z o.
khanæq/o, -i, -e, -e adj. v. k a
kukurùz/o, -uræ s.m. x n æ q o.
khan(d)il/o, -i, -e , -e adj. v. k h
porumb, ~i.
a n d i n o.
kultùr/a, -e s.f. cultur/ă, -i.
khandin/o, -i, -e, -e adj.putur/os,
kulturæq/o, -i, -e, -e adj. de -oasă,
cultură, al (a, ai, ale) culturii. -oşi, - oase.
kùn/a, -e s.f. v. d o l a l i n. khanger/i, -æ s.f. biseric/ă, -i.
kun/i, -æ s.f. cot, coate.
khard/o, -i, -e, -e adj. chem/at, kher, -æ s.f. cizm/ă, -e;
xarne ~ æ cizme scurte, ghete.
-ată, -aţi, -ate; poft/it, -ită, -iţi,
kheral adv. de acasă.
-ite;invit/at, -ată, -aţi, -ate[ var.
khere adv. acasă.
akhardo].
kheresq/o, -i, -e, -e adj. de casă,
kharel (perf. khardæs) vb. tr. a al (a, ai, ale) casei.
kherkotor, ~a s.m.încăper/e, -i [
striga, a chema; a invita [ var.
v. şi: livni; sòba].
akharel].
kher/orro, -orre s.m. dim.
khari/pen [-mos], -mata s.m. căsuţ/ă, -e.
kherutn/o, -i, -e, -e adj.
chem/are, -ări; invitaţi/e, -i.
domestic, ~ă, ~i, ~e.
khaselin, ~a s.f. hambar, ~e,
kherva‡, ~a s.m. palat,
fânar, ~e, şopr/on, -oane.
~e.
khasesq/o, -i, -e, -e adj. de fân,
kherva‡esq/o, -i, -e, -e adj. de
al (a, ai, ale ) fânâlui.
palat, al (a, ai, ale) palatului.
khasesqipun‡, ~a s.m. căpiţ/ă,
khetanes adv. în comun,
-e (de fân). împreună, laolaltă.

khelel (perf. kheldæs) vb. intr., khetan/o, -i, -e, -e adj. comun,
~ă, ~i, ~e.
tr. a juca, a dansa.
khetani/pen [-mos], -mata s.m.
kheli/pen [-mos], -mata s.m.
comunit/ate, -ăţi; colectivit/ate,
joc, ~uri; le khelipnaça cu jocul.
khelipnasq/o, -i, -e, -e adj. de -ăţi; o siklœvnenqo ~pen

joc, al (a, ai, ale) jocului. colectivitatea de elevi.

khelnorr/o, -e s.m. dim. jucări/e, khil s.m. 1.unt.2.( în dial.

-i. urs.are conotaţie vulgară).

kher, ~a s.m. cas/ă, -e. khor/orro, -orre s.m. dim.


ulcioraş, ~e.
khosipnasq/o, -i, -e, -e adj. de repara; a corecta; a redresa; a
şters, de ştergere; ~i dïrza cârpă aranja.
de şters. laćhard/o, -i, -e, -e adj.
khosn/o, -e s.f. ştergăt/or, -oare. îmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite;
khosn/orri, -orræ s.f. 1. ( amelior/at, -ată, -aţi, -ate;
nakhesqi) batist/ă, -e. 2. repar/at, -ată, -aţi, -ate; ordon/at,
ştergătoare, cârp/ă, -e de şters [ = -ată, -aţi, -ate.
khosipnasqi dïrza] laćhari/pen [-mos], -mata s.m.
khur, ~æ s.f. călcâi, ~e; 1. îmbunătăţir/e, -i; ameliorar/e,
-i.2. repar/are, -ări; reparaţi/e, -i.
copit/ă, -e.
laćh/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă, ~i,
khur/o, -e s.m. mânz, mânji. ~e.
laćhes adv. bine.
L làmp/a, -e s.f. lampă, lămpi;
mezaqi ~a veioză.
la pron. pers. voj la cazul acuz. lan pron. pers. v. l a.
pe ea, o. laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
labærel ( perf. labærdæs) vb. ei.
tr. a folosi, a utiliza; labærindoj lav, ~a s.m. cuvânt, cuvinte; le
(labærindos) folosind, utilizând. laveça cu cuvântul; le lavença(r)
labærd/o, -i, -e, -e adj. utiliz/at, cu cuvintele.
-ată, -aţi, -ate; folos/it, -ită, -iţi, lav, ~a - mamujutn/o, -e s.m.
-ite. antonim, ~e.
labæri/pen [-mos], mata s.m. lavenq/o, -i, -e, -e adj. de
utiliz/are, -ări; folos/ire, -iri. cuvinte, al (a, ai, ale) cuvintelor.
labn/o, -e s.m. mijl/oc, -oace; lavenq/oro, -iri, -ere, -ere 1.
instrument, ~e, unealtă, unelte. adj. v. l a v e n q o.2. s.m.
laćharel ( perf.laćhærdæs) vb. ( învechit) dicţion/ar, ~e.
tr. a îmbunătăţi, a ameliora; a lavustik, ~a s.f. dicţionar, ~e.
laθe pron. pers. voj la cazul abl. len pron. pers. von la acuz., pl.
pe ei, îi, -i-; pe ele, le.
la (în) ea.
lenq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
le art. hot., pron. pers. 1. art.
al (a, ai, ale) lor.
hot.,m.( sg. şi pl.), f. ( pl.), la
lenθar pron.pers. von la abl. de
nom. şi la cazurile oblice: ~
la ( din; de (către); despre ei
dades pe tatăl; ~ daden pe taţii;
( ele); prin intermediul( graţie,
~ dajan pe mamele. 2. pron.
datorită) lor.
pers. von, în formă apocopată
lenθe pron. pers. von la locat. în
[ cf. le(n)], la acuz., pl. pe ei, îi,
(la) ei (ele).
-i-; pe ele, le.
leòjk/a, -e s.f. v. Ò a g a r n i.
legùm/a, -e adj. legum/ă, -e.
leopàrd/o, -uræ s.m. leopard,
lekhaipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
scris, al (a, ai, ale) scrisului; ~i leoparzi.
mez masă de scris (birou) [v. şi
les pron. pers. vov la cazul acuz.
x r a m o s a r i p n a s q o].
pe el, îl -l-.
leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. l e k s
lesq/o, -i, -e, -e pron. pers. vov
i k a (l i) k a n o.
la cazul gen. al (a, ai, ale) lui.
leksika(li)kan/o, -i, -e, -e adj. de
lesθar pron. pers. vov la cazul
lexic, lexical, ~ă, ~i, ~e.
ablat. din (de la; de(către),
lèksik/o, -uræ s.m. lexic,
~uri; leksikosθar din lexic. despre) el; prin intermediul
leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de
(graţie, datorită) lui.
lexic, al (a, ai, ale) lexicului.
lesθe pron. pers. vov la cazul
lel (perf. lilæs) vb. intr. a lua;
lindos luând. locat. la (în) el.
lëmujal/o, -i, -e, -e adj.
lèw/o(s), -uræ s.m. v. Ò a g a
lămâi/os, -oasă, -oşi, -oase [ v.
r.
şi: paśgàlbeno].
li conj. v. v i.
lićarel (perf. lićardæs) vb. tr.1. logikan/o, -i, -e, -e adj. logic,
~ă, ~i, ~e.
a fărâmiţa, a sfărâma;.2. a
lokhæri/pen [-mos], -mata
pulveriza. 3. a fulgui; ~ o iv
s.m. uşur/are, -ări;uşurinţ/ă, -e;
fulguie zăpada. facilit/are, -ări; înlesn/ire, -iri.
lokhorres adv. uşurel.
lil, ~a s.m. carte, cărţi.
lokh/orro, -orri, -orre, -orre
lilaval/o, -i, -e, -e adj. liliachi/u,
-e, -i, -i; violet, ~ă, viol/eţi, -ete. adj. uşur/el, -ea [-ică], -ei, -ele.
lingvistikan/o, -i, -e, -e adj.
lolan‡/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e.
lingvistic, ~ă, ~i, ~e. lol/i, -æ subst. f. (pătlăg/ea,
-ele) roşi/e, -i.
lìnos s.m.in.
lolikangl/i, -æ s.f. creastă/creste
literaturikan/o, -i, -e, -e adj.
literar, ~ă, ~i, ~e. (de cocoş, găină, curcan etc.)

livàd/a, -e s.f. livadă, livezi. lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, -ii,

livnæq/o, -i, -e, -e adj. de -ii.


lolœrr/i, -æ s.f. pl.zmeură.
cameră, al (a, ai, ale) camerei.
livn„nq/o, -i, -e, -e adj. de lonærd/o, -i, -e, -e adj. săr/at,

camere, al (a, ai, ale) camerelor. -ată, -aţi, -ate.

livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e; lopàt/a, -e s.f. lopată, lopeţi.


lopïnz, ~a s.m. v. l u p u n z.
încăper/e, -i; sală, săli; klasaqi ~i
loś, ~a s.f. bucuri/e, -i.
sală de clasă; sovipnasqi ~i
lośali/pen [-mos], -mata s.m.
dormitor; beśipnasqi ~i
stare, stări de bucuri/e, -i;
sufragerie, living; xabepnasqi
lośalipnaça cu bucurie.
~i / ta‡i
lośal/o, -i, -e, -e adj. bucur/os,
bucătărie; thovipnasqi ~i (=
-oasă, -oşi, -oase; vesel, ~ă, ~i,
nangærlin)[sin. sòba ;
~e.
kherkotor].
lośanœl (perf. lośajlæs) vb. lupunzi/pen [-mos], -mata s.m.
refl. a se bucura. frân/are, -ări, obstrucţion/are,
lośi/pen [-mos], -mata s.m. v. l -ări; împiedicare, stânjenire.
o ś a l i p e n. lùstr/a, -e s.f. v. d u d e s q i
lośœl (perf. lośajlæs) vb. v. l r o v l i.
o ś a n œ l. lutun/i, - æ s.f. curc/ă, -i.
lov/o, -e s.m. ban, ~i.
lutun/o, -e s.m. curcan, -i [var.
luludæl/o, -i, -e, -e adj.
xoraxano baÒno].
înflor/at, -ată, -aţi, -ate.
luludænq/o, -i, -e, -e adj. de luv, ~a s.m..caban/ă, -e; colib/ă,
flori, al (a, ai, ale) florilor; ~o
-e.
vast buchet de flori; ~o dubel
luv/orro, -orre s.m. cuş/că, -ti;
ghiveci de flori.
coteţ, ~e; cocin/ă, -i; khanænqo
lulud„nq/o, -i, -e, -e adj. l u l u
~orro coteţ de găini; balano
d æ n q o.
~orro cocină de porc.
lulud/î, -æ s.f. floare, flori;
luludĕnçar cu flori;
luludœl (perf. luludisajlæs) vb.
intr. a înflori, a se face floare. M
luludœme adj. înflor/it, -ită,
màćk/a, -e s.f. v. m ï c a.
-iţi, -ite.
madikh conj.deşi; cu toate că.
lulug/i, -æ s.f. l u l u d î. mæw-mæw interj. miau- miau.
lùng/o, -o, -źi, -źi adj. lung, ~ă, magàr/i, -æ s.m. v. x e r.
~i, ~i [ v. şi sin. (în unele
magazìn/o, -uræ s.m. magazin,
dialecte) ućo; zinzardo ].
~e.
lupunz, ~a s.m.1.piedic/ă, -i. 2.
magnòli/a, -e s.f. magnoli/e, -i.
s.f. (aćhavni) frân/ă,-e.
lupùnz/o, -uræ s.m. v. l u p maj adv. mai [ v. şi p o].
u n z.
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. man pron. pers. me la cazul
anteri/or, -oară, -ori, -oare; de acuz. pe mine, mă, m-.
mai înainte; primul, prima, mandai/pen [-mos], -mata s.m.
primii, primele. semnificaţi/e, -i.
majmùn/a, -e s.f. maimuţ/ă, -e. mangel ( perf. manglæs) vb. tr.
a cere, a ruga.
majmùn/i, -æ s.m. maimuţoi, mangin, ~a s.m. marfă, mărfuri;

maimuţoi. manginençar cu mărfuri.


manresq/o, -i, -e, -e adj. de
mak-mak! interj. mac - mac!
pâine, al (a, ai, ale) pâinii.
maladi/pen [-mos], -mata s.m. manr/o, -e s.m. pâin/e, -i.
întâlnir/e, -i. manuś, ~a s.m. om, oameni;
maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, manuśen pe oameni;
-ită, -iţi, -ite. manuśençar cu oameni;
maladœl ( perf. maladilæs) manuśenθar de la (din), de
vb. refl. v. m a l a d œ v e l. (către) despre oameni;
maladœ/pen [-mos], -mata manuśenθe în( la) oameni.
s.m. v. m a l a d i p e n. manuśenq/o, -i, -e, -e adj. de
maladœvel ( perf. maladilæs)
oameni, al (a, ai, ale) oamenilor.
vb. refl. a se întâlni.
manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de
màm/i, -æ s.f. bunic/ă, -i.
mamuxal/o, -i, -e, -e adj. om, al (a, ai, ale) omului.

porumbac, ~ă, ~i, ~e; pestriţ, ~ă, màp/a, -e s.f. hartă, hărţi.

~i, ~e. märàro s.m. mărar.


marcidives, ~a s.m. (ziua, zilele
mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus,
de) marţi.
~ă, opuşi, opuse; ~e lava
marel (perf. mardæs) vb. tr. a
cuvinte cu sens opus.
bate; (despre praf) ~ o pràxo a
scutura.
margarìna s.f. margarină. materiàl/i, -æ s.m. v. m a t e
marn/o, -e s.m. v. m a n r o.
r i à l o.
màrta s.f. (luna) martie [v. şi t i
materiàl/o, -uræ s.m. material,
r d a r a j, t r i n t o n a j ].
maruth, ~a s.m. nor, ~i. ~e.
maruthal/o, -i, -e, -e adj. nor/os,
me pron. pers. eu.
-oasă, -oşi, -oase.
mekhel ( perf.mekhlæs) vb. tr.
mas, ~a s.m. carne, cărnuri;
a lăsa; a părăsi; a ierta ( despre
(anat.)organ, ~e.
masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, păcate) [var. mukhel ].

-oasă, -oşi, -oase. melaxn/o, -i, -e, -e adj. maro;


şaten, ~ă, ~i, ~e; castan/iu, -ie,
masàr/i, -æ s.m. măcelar, ~i.
-ii, -ii.
masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne,
melal/o, -i, -e, -e adj. murdar, ~i,
al (a, ai, ale) cărnii.
~e, ~e.
masxaln/o, -i, -e, -e
men, ~æ s.f. gât, ~uri [ v. şi:
adj.carnivor,~ă, ~i, -e. korr;gutup ].
merel ( perf. mulæs) vb. intr. a
maśìn/a, -i, -e, -e s.f. maşin/ă, -i.
maśkar, ~a s.m., prep. 1. s.m. muri.
mijl/oc, -oace.; maśkarençar cu
mesmerigutn/o, -i, -e, -e adj. de
mijloace; brâu, brâie. 2. prep. în
miază-zi, de sus, sudic, ~ă, ~i,
mijlocul, în centrul; printre,
între; dintre. ~e..
maśkarreàkci/a, -e s.f. reacţie
mesmerutn/o, -i, -e, -e adj. v.
reciprocă. m e s m e r i g u t n o.
mesti/pen [-mos], -mata s.m.
maśkarrelàci/a, -e s.f.
libert/ate,
interrelaţi/e, -i.
-ăţi.
mestes adv. (în mod) liber, minimàlo adj. invar. minimal,
degajat [v. şi vestes]. ~ă, ~i, ~e.
mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ministèr/o, -uræ s.m. minister,
~i, ~e. ~e; ministerosθar de la (din)
metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e; minister.
metodençar cu metode. ministerosq/o, -i, -e, -e adj. de
mètr/o, -uræ s.m. metr/u, -i. minister, al (a, ai, ale)
metrò/wo, - uræ s.m. metrou, ministerului.
~ri. minoritèt/a, -e adj. minorit/ate,
mez, ~a s.f. v. m è z a..
-ăţi.
mèza, -e s.f. masă, mese.
minùt/a, -e s.f. v. m i n ù t o.
mezaq/o, -i, -e, -e adj. de masă,
minùt/o, -uræ s.m. minut, ~e.
al (a, ai, ale) mesei; ~i làmpa
veioză. mirikl/o, -e s.m. mărge/a,
mezorr/i, -æ s.f. dim. măsuţ/ă,
-ele.
-e; rætæqi ~i noptieră.
miriklŭtn/o, -i, -e, -e adj.
mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i; mâţ/ă,
împodob/it,
-e.
-ită, -iţi, -ite.
mi/a, -e s.f. mie, mii [ v. şi:
mir/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
xìlæda].
v. m i r r o.
mikrobùz/o, -uræ s.m.
mirr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
microbuz, ~e.
al meu, a mea, ai mei, ale mele.
milaj, ~a s.m. vară, veri.
misal, ~a s. f. exempl/u, -e.
milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj. de misalæqe adv. de exemplu.
vară, al (a, ai, ale) verii. misìr, ~a s.m. v. m i s ì r i.
minìstr/o, -uræ s.m. ministru, misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i.
miniştri. mìśk/a, -e s.f. 1. (spoit.) urs,

urşi.2. v. şi:
r i ć h (i n o). modùl/o, -uræ s.m. modul,

miśto adv. bine. ~e.


mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i.
moxton, ~a s.m. cufăr, cufere;
mïndro adj. invar. mândr/u, -ă, ladă, lăzi; cuti/e, -i; pustikenqo ~
raft.
-i, -e.
moxton/orro, -orre s.m. dim.
mïnr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
cufăraş, ~e; lădiţ/ă, -e; cutiuţ/ă,
v. m i r r o. -e, caset/ă, -e; sapunesqo
moxtonorro savonieră.
mjawkerel ( perf.
mol, ~æ s.f. vin, ~uri.
mjawkerdæs) vb. intr. a
moli/pen [-mos], -mata s.m.
mieuna. valoare, valori; molipnaça cu
valoare.
mjaw-mjaw interj. miau- miau.
molkuć adj. invar.scump, ~ă, ~i,
mòbil/a, -e s.f. mobil/ă, -e.
~e; valor/os, -oasă, -oşi, -oase;
mobilièr/o, -uræ s.m. mobilier,
~e; costisit/or,
mobilierur„nq/o, -i, -e, -e adj.
-oare, -ori, -oare; preţi/os, -oasă,
de mobiliere, al (a, ai, ale)
-oşi,
mobilierelor.
mobilime adj.invar. mobil/at, -oase.
-ată, -aţi, -ate.
momel/i, -æ s.f. lumân/are, -ări.
mòd/o, -uræ s.m. mod, ~uri.
momelœrr/i, -æ s.f. (dim.)
modosq/o, -i, -e, -e adj. de mod,
lumânor/ea, -ele; opaiţ, ~e.
al (a, ai, ale) modului.
momentosq/o, -i, -e, -e adj. de
modulesq/o, -i, -e, -e adj. de moment, al (a, ai, ale)
momentului.
modul, al (a, ai, ale) modulului.
monumènt/o, -uræ s.m. mukhel ( perf.mukhlæs) v. vb.

moment, ~e. tr. m e k h e l.

moràl/a, -e s.f. moral/ă, -e. munićìpi/o, -uræ s.m.


morkòj, ~a s.m. morcov, ~i.
municipi/u, -i.
morn/i, -æ s.f. peri/e, -i:
munr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
dandenqi ~i perie de dinţi.
v. m i r r o.
mosq/o, -i, -e, -e adj. de gură, al
mùr/a, -e s.f. v. k a l œ r r i.
(a, ai, ale) gurii; de faţă, al (a, ai,
mur/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
ale) feţei.
v. m u r r o.
mothol ( perf. mothovdæs) vb.
murr/o, -i, -e, -e pron., adj.
intr. v. m o t h o v e l.
pos. v. m i r r o.
mothovel ( perf. mothovdæs)
murś, ~a s.m. bărb/at, -e.
vb. intr. a spune; a vorbi; a
relata, a expune. murśesq/o, -i, -e, -e adj. de
mothovi/pen [-mos], -mata s.m. bărbat, al (a, ai, ale) bărbatului.
relat/are, -ări; spuner/e, -i. murś/orro, -orre s.m. dim. 1.
mothowd/o, -i, -e, -e adj. spus,
bărbăţ/el, -ei. 2. (anat.) omuşor,
~ă, spu/şi, -se; vorb/it, -ită, -iţi,
~i.
-ite; relat/at, -ată, -aţi, -ate.
motorìna s.f. motorină. musaj adv. musai.
mùc/a, -e s.f. v. m ï c a. mus/i, -æ s. antebraţ, ~e.
muśal (perf. muśajlæs) vb.
mujalutn/o, -i, -e, -e adj.
intr. a lenevi.
reprezentativ, ~ă, ~i, ~e.
muśal/o, -i, -e, -e adj. v. m u ś k
mujutnes adv. oral.
a l o.
mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral, ~ă,
muśkal/o, -i, -e, -e adj. (spoit.)
~i, ~e.
1. leneş, ~ă, ~i, ~e 2. mirosit/or,

-oare, -ori, -oare.


muwkerel ( perf. muwkerdæs) nakhi/pen [-mos], -mata s.m.
trecer/e, -i
vb. intr. a mugi.
nan, ~a s.f. cadă, căzi.
muzè/o, -uræ s.m. muzeu,
nanærel (perf. nanærdæs)
muzee. vb. tr. a scălda, a face baie cuiva.
nanærlin, ~a s.f. baie, băi [ =
thovipnasqi livni].
N
nangærel (perf.
nangærdæs) vb. tr. a
na adv. nu.
dezbrăca, a despuia.
na-i (constr. neg., formată din
nangi/pen [-mos],- mata s.m..
negaţia na şi verbul si ) nu
există, nu este. goliciun/e, -i.
nais ( perf. naisardæs) vb. intr.
nang/o, -i, -e, -e adj. gol, goală,
v. n a i s a r e l.
goi, goale; despui/at, -ată, -aţi,
naisarel ( perf. naisardæs) vb.
-ate.
intr. a mulţumi.
nangœ(ve)l ( perf. nangilæs )
naj, ~a s.m. deget, ~e.
vb. refl. a se dezbrăca, a se
najol (perf. najilæs) vb. v. n a n
despuia.
œ v e l.
nangœ/pen [mos], -mata
nakh, ~a s.m. nas, ~uri.
s.m. îmbăier/e, -i.
nakhavel ( perf. nakawdæs)
nanœvel (perf. nanilæs)
vb. tr.1. a trece (ceva).2. a
vb.refl. a se scălda, a face baie
traduce.
[ v. şi: najol].
nakhavi/pen [-mos], -mata s.m.
nanœpnasq/o, -i, -e, -e adj. de
1. trecer/e, -i., petrecer/e, -i a baie,
napal so constr.după ce.
ceva prin ceva. 2. traducer/e, -i.
narcìs/a, -e s.f. narcis/ă, -e.
nakhel ( perf. nakhlæs) vb. tr.,
nasul adj. invar. rău, rea, răi,
intr. a trece; a traversa. rele.
nasuli/pen [-mos], -mata s.m. nepòt/a, -e s.f. nepoat/ă, -e [v. şi.
răutate, răutăţi. ùnuka ].
nasvalenq/o, -i, -e, -e adj. de nepòt/o, -uræ s.m.nep/ot, -oţi
bolnavi, al (a, ai, ale) bolnavilor. [v.şi: ùnuko ].
nasval/o, -i, -e, -e adj., subst. m. nesav/o, -i, -e, -e pron., adj.
I. adj. bolnav, ~ă, ~i, ~e. II. nehot. unul, una, unii, unele.
subst. m. bolnav, ~i. nev/o, -i, -e, -e adj. nou, nouă,
naśel (perf. naślæs) vb. intr. a noi, noi.
fugi, a alerga; naśindoj alergând. ni adv. v. n a.
n-aśti (perf. n-aśtisardæs)
nić adv. nu; nici; deloc.
constr. vb. v. n - a ś t i s a r e l.
niklœl ( perf. ninklæs) vb. intr.
n-aśtisarel constr. vb. (formată
v. n i n k l œ l.
din vb. aśti(sar)el precedat de
nikerel ( perf. nikerdæs) vb. tr.
negaţia na) a nu putea să..., a nu
v. n i n k e r e l.
fi apt/capabil să facă/ întreprindă
ningerel (perf. ningerdæs) vb.
ceva; a nu fi posibil.
natùra s.f. natură. tr. v. i n g e r e l.
ningerd/o, -i, -e, -e adj. v. i n g
naturaq/o, -i, -e, -e adj. de
e r d o.
natură, al (a, ai, ale) naturii.
ninkerd/o, -i, -e, -e adj. v. n i
nav, ~a s.m. nume, nume;
n g e r d o.
denumir/e, -i.
ninkerel (perf. ninkerdæs) vb.
navn/i, -æ s.f. substantiv, ~e.
tr. v. n i n g e r e l.
næm/o, -uræ s.m. neam, ~uri
ninklœl ( perf. ninklæs) vb.
[ = ratesqe paśutne].
intr. v. i n k l œ l.
negatìvo adj. invar. negativ, ~ă,
nirel (perf. nirdæs) vb. tr.a
~i, ~e.
plivi.
nekobor adj.,pron.nehot. câtva,
nìśte art. nehot., nom., pl. nişte.
câtăva, câţiva, câteva..
nivèl/i, -æ s.m. v. n i v è l o.
nivèl/o, -uræ s.m. nivel, ~e. okàzi/a -e s.f. ocazi/e, -i; la
niv/o, - e s.m. nivel, ~e; nivosθe okaziaça cu ocazia.
la nivel. okaziaq/o, -i, -e, -e adj. de
nòcia, -e s.f. v. n o j. ocazie, al (a, ai, ale) ocaziei.
okolaver pron., adj. dem.
nocienq/oro, -iri, -ere, -ere adj.
de noţiuni, al ( a, ai, ale) celălalt, cealaltă, ceilalţi,
noţiunilor.
celelalte.
noj, ~a s.f. noţiun/e, -i.
oktòbra s.f. (luna) octombrie.
nordutn/o, -i, -e, -e adj. de
omonìm/o, -uræ s.m.
nord, nordic, ~ă, ~i, ~e [v. şi
omonim, ~e.
vordorigutno]. on pron.pers. v. v o n.

nòrm/a, -e s.f. norm/ă, -e. opaś, ~a s.f. v. p a ś.


notisarel ( perf. notisardæs)
òper/a, -e s.f. (muz.) oper/ă, -e.
vb. tr. a nota.
opral prep., adv. deasupra; de
notil ( perf. notisardæs) vb. tr. deasupra; din sus.
opre adv. sus, deasupra, în
v. n o t i s a r e l .
partea de sus.
novèmbra s.f. luna) noiembrie.
nùmaj adv. numai. opr-i constr. formată din prep.
opral şi art. hot.,f.,sg. i : opral i
O > opr-i : deasupra;opr-i phal
deasupra tablei.
o art. hot.,pentru s.m., nom.,sg.: opr-o constr. formată din prep.
o raklo băiatul.
opral şi art. hot.,m.,sg. o : opral
obiektìv/o, -uræ s.m. obiectiv,
o > opr-o : deasupra; opr-o
~e.
og/i, -æ v. d î. vurdon desupra căruţei.
oj pron. pers. v. v o j.
òr/a, -e s.f. oră, ore. pajal/o, -i, -e, -e adj. p a n æ l
oraq/o, -i, -e, -e adj. de oră, al o.
pa-l constr. formată din prep.
(a, ai, ale) orei; orar, ~ă, ~i, ~e.
pa urmată de art. hot. äl (sau: ïl
orenq/o, -i, -e, -e adj. de ore, al
): pe; pa-l khera pe case.
(a, ai, ale) orelor.
pal prep. palal în var.
orientàci/a, -e s.f. orient/are,
simplificată: pal-o; pal-i, pal-ël
-ări. după.
pala' prep. palal în var.
orientaciaq/o, -i, -e, -e adj. de
apocopată după.
orientare, al (a, ai, ale) orientării.
palal prep., adv. după, în
othe adv. acolo. spatele; apoi.
ov pron.pers. v. v o v. palalprojektòr/o, -uræ s.m.
ovel (perf. ondilo; ondilæs) vb.
retroproiect/or, -oare.
intr. a deveni.
palàt/o, -uræ s.m. palat,
oxtò num. card. opt.
oxtòto num. ord. al optulea, ~e.
opta.
paleder adv. mai apoi, după
aceea.
P
paledikhi/pen [-mos], -mata
s.m.1. reveder/e, -i. 2.
pa prep.(inclusiv în var. elidate:
recapitul/are, -ări.
p-i, p-o, p-äl [ïl ] pe.
palem adv. iarăşi, iar, din nou.
paxarn/o, -e s.m. congelat/or, -
palemanel (perf. palemandæs)
oare.
vb. tr. a readuce.
paxoj, ~a s.m. gheaţă, gheţuri. palemmaladi/pen [-mos],

paxome adj. îngheţ/at, -ată, -aţi, -mata s.m. reîntâlnir/e, -i.


palikerel (perf. palikerdæs) vb.
-ate.
intr. a mulţumi.
pal-odova loc.adv. (formată din pan‡to num. ord. al cincilea, a
pal(al) şi (k)odova) după aceea. cincea.
palpaledikhipnasq/o, -i, -e, -e papagàl/o, -uræ s.m. papagal,
adj. retrospectiv, ~ă, ~i, ~e.
~i; le ~ençar cu papagalii.
panaìr/i, -æ s.m. târg, ~uri,
papin, ~a s.f. gâscă, gâşti.
bâlci, ~uri.
panæl/o, -i, -e, -e adj. apos, pàpu(s), ~uræ s.m. bunic, ~i.
apoasă, apoşi, apoase. paramìć/i, -a s.f. poveste,
panærel ( perf. panærdæs) poveşti.
vb. tr. a uda; a da apă, a umezi. paraśtuj s.m. vineri (ziua de
panærn/i, -æ s.f. stropit/oare, vineri).
-ori. parikerel (perf. parikerdæs)
panesq/o, -i, -e, -e adj. p a n „ s vb.intr.v. p a l i k e r e l.
pàrk/o, -uræ s.m. parc, ~uri.
q o.
pàrk/os, -uræ s.m. parc, ~uri;
pan„nq/o, -i, -e, -e adj. de ape,
parkosθar din parc.
al (a, ai, ale) apelor.
parn/o, -i, -e, -e adj. alb, ~ă,
pan„sq/o, -i, -e, -e adj. de apă,
~i, ~e.
al (a, ai, ale) apei.
paruvel (perf. paruvdæs) vb. tr.
pan/i, - æ s.f. apă, ape.
a schimba, a face schimb.
panœl (perf. panilæs) vb. intr. paruvi/pen [-mos], -mata s.m.
schimb, ~uri; schimb/are, -ări.
a deveni apă, a se transforma în
parvarel (perf. parvardæs) vb.
apă.
tr. v. p r a v a r e l .
pantalùn/a, -e s.f. pantalon, ~i
parvarn/o, -e s.m. v. p r a v a r
[v. şi xoleva ].
pan‡ num. card. cinci. n o.
pastern/o, -e s.m.şorţ, ~uri [ v. paśkernavn/i, -æ adv. adverb,
~e.
şi: kätrìnca ].
paślærel (perf.paślærdæs)
pastren/o, -i .sm. v. p a s t e r n
vb. tr.a culca pe cineva.
o. paśmilaj, ~a s.m. primăv/ară,
-eri [sin. :ternomilaj,
paś s.f., prep. I. s.f. jumăt/ate,
jekhtomilaj ].
-ăţi [var.: dopaś; opaś ].II. prep.
paśmilaje adv. primăvara, în
( paś < paśal) lângă; paś-o gav timpul primăverii.
paśmilaesq/o, -i, -e, -e adj. de
lângă sat; paś-i len lângă gârlă;
primăvară, al (a, ai, ale)
paś- ël rukha lângă copaci.
primăverii.
paśa- prep. (var. simplificată a paśnavn/i, -æ s.f. adjectiv, ~e.
prep. paśal ): lângă; paśa-lenθe
paśpajal/o, -i, -e, -e adj. v. p a ś
lângă ei (ele);
p a n æ l o.
paśal prep., adv. I. prep. lângă,
paśpanæl/o, -i, -e, -e adj.
alături de.II. adv. pe lângă, pe
reavăn, reavănă, reveni, revene.
aproape; de lângă.
paśpaśutn/o, -i, -e, -e adj. rar,
paśasal (perf. paśasajlæs) vb.
intr. v. a s a n d œ l. ~ă, ~i, ~e.

paśavi/pen [-mos], -mata s.m. paśśilal/o, -i, -e, -e adj. răcor/os,


împrejurim/e, -i. -oasă,
paśgàlben/o, -a [-i] adj. blond, -oşi, -oase.
~ă, blonzi, blonde [v. şi: paśsovel (perf. paśsovlæs)
lëmujalo]
vb.intr. a dormita.
paśe adv. aproape.
paśi/pen [-mos], -mata s.m. paśśuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it,

apropier/e, -i. -ită, -iţi, -ite.


paśutn/o, -i, -e, -e adj. -iţi, -ite; pârl/it, -ită, -iţi, -ite; ars,
~ă, arşi, arse..
apropi/at, -ată, -aţi, -ate; limitrof,
pekœl (perf. peklæs) vb. tr. v.
~i, ~e, ~i.
p e k e l.
pat/o, -e s.m. rond, ~uri, strat, p-ël constr. ( formată prin
~uri (de flori). elidarea voc. a din prep. pa
pat/orro, -orre s.m. înaintea art. hot. ël ) v. p a - l.
dim.strătuleţ, ~e. pen pron. refl. (p. a III-a, pl.) se.
patradî s.f. sărbătoarea de Paşte, pendex, ~a s.m. alun/ă, -e.
paşte. pendexal/i, -æ s.f. veveriţ/ă,
patræ s.f., pl. v. p a t r i n.
-e.
patrin, ~a [-æ] s.f. frunz/ă, -e;
pendexlin, ~a s.f. alun, ~i.
patrinençar cu frunze.
pauj, ~a s.m. păun, ~i. pendexn/i, -æ s.f. v. p e n d e

pärädàj/ka -ke [-ći] s.f. x a l i.


pătlăg/ea, -ele.
penq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
pätrunźèlo s.m. pătrunjel.
al lor (propriu), a lor (proprie), ai
pe pron. refl. v. p e s.
lor (proprii), ale lor (proprii).
p-el constr. v. p-ë l.
pentèl/i, -æ s.f. pastel, ~uri,
pedagogikan/o, -i, -e, -e adj.
crei/on, -oane de ceară.
pedagogic, ~ă, ~i, ~e.
peravd/o, -i, -e, -e adj. dobor/ât,
pekel (perf. peklæs) vb. tr. a
-âtă, -âţi, -âte; dărâm/at, -ată,
coace, a prăji, a frige; a pârli.
peki/pen [-mos], -mata s.m. -aţi, -ate.
prăjir/e, -i; coacer/e, -i.
peravel (perf. peravdæs) vb.
pek/o, -i, -e, -e adj. copt, coaptă,
tr. a doborî, a dărâma; a demola.
copţi, coapte; prăj/it, -ită, -ţi, -ite;
fript, ~ă, frip/ţi, -te;prăj/it, -ită,
perdæq/o, -i, -e, -e adj. de p-i pron., adj. refl. în var.
perdea, al (a, ai, ale) perdelei; ~i simplificată < pesqi : a sa
rrovli galerie. ( personală).
perd/î, -æ s.f. perd/ea, -ele. piel (perf. pillæs) vb. tr. a
perd/œrri, -œrræ s.f., bea.
dim. perdeluţ/ă, -e. pir/i, -æ s.f. oal/ă, -e.
perel (perf. pelæs) vb. intr. a pir/o, -e s.m. v. p i r r o.
cădea. pirr/o, -i, -e, -e s.m. v. p u n r o.
perfòrmer/o, -uræ s.m.
pisaj, ~a s.f. (spoit.) pisic/ă, -i
performer, ~i.
per/o, -e s.m. cartier, ~e, [v. şi: mŸca, śaneli ].

mahala, ~le. piśel (perf. piślæs) vb. tr. 1. a

peròn/o, -uræ s.m. per/on, măcina.2. (rar: dośel) a mulge.


-oane.
piśtìr/i, -æ s.f. pros/op, -oape.
perutnenq/o, -i, -e, -e adj. de
plaćal (perf. plaćandilæs) vb.
vecini, al (a, ai, ale) vecinilor. intr, tr.a plăcea.
plaćandil/o, -i, -e, -e adj.
perutn/o, -i, -e, -e adj., s.m. I.
plăc/ut, -ută,
adj. vecin, ~ă, ~i, ~e. II. subst.
-uţi, -ute.
m.: vecin, ~i; subst. f.: vecin/ă, plain, ~a s.f. munte, munţi.

-e. plainaq/o, -i, -e, -e adj. de

pes pron. refl., p. a III-a, sg. se. munte, montan, ~ă, ~i, ~e, ~i.
pesq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
plainenq/o, -i, -e, -e adj. de
al său (personal), a sa
munţi, al (a, ai, ale) munţilor.
(personală), ai săi (personali), ale
sale (personale). plain/œrri, -œrræ s.f., dim.

muntic/el, -ei.
plaj, ~a s.m. 1. v. p l a i n .2. pokimasq/o, -i, -e, -e adj. de
suiş, ~uri, urcuş, ~uri. plată, al (a, ai, ale) plăţii.
plajenq/o, -i, -e, -e adj. v. p l a i pokinel (perf. pokindæs) vb.
n e n q o. tr. a plăti, a achita.
plakàt/a, -e s.f. v. p l a k à t o. ponæv/a, -e s.f. covoraş, ~e.
plakàt/o, -uræ s.m. afiş, ~e. por/i, -æ s.f. coadă, cozi.
plàn/o, -uræ s.m. plan, ~uri.
porik, ~a s.f. v. p o r i.
plàstiko adj. invar. plastic, ~ă,
portokàl/a, -e s.f. portocal/ă, -e.
~i, ~e.
postin, ~a s.m.v. p o ś t i n.
plàto adj. invar. plat, ~ă, plaţi,
plate. pòś/a, -e s.f. fular, ~e.
plàź/a, -e s.f. plaj/ă, -e.
pośom s.f. lână.
plaźaq/o, -i, -e, -e adj. de plajă,
pośomaq/o, -i, -e, -e adj. de
al (a, ai, ale) plajei; de litoral.
plòd/o, -uræ s.m. v. p h e r r. lână, al (a, ai, ale) lânii.
plùg/o, -uræ s.m. plug, ~uri.
pòśt/a, -e s.f. poşt/ă, -e; pośtaθar
po adv. mai [v. şi m a j ].
din (de la ) poştă.
p-o constr. v. prep. p a.
pośtaq/o, -i, -e, -e adj. de poştă,
podema s. pl. v. b u z e x.
al (a, ai, ale) poştei.
podil ( perf. podisajlæs) pośtàś/i, -æ s.m. poştaş, ~i.
vb.refl. v. p o d î l.. pośtin, ~a s.m.blană, blănuri;
podisarel ( p.erf. podisardæs)
şub/ă, -e; coj/oc, -oace.
vb. tr. v. p o d î s a r e l.
pòz/a, -e s.f. poz/ă, -e;
podîl (perf. podîsajlæs) vb.
refl. ~ pes a se încălţa. fotografi/e, -i.
podîsarel ( perf. podîsardæs) po‡isarel ( perf. po‡isardæs)
vb. tr 1. a încălţa.2. a potcovi. vb. tr. v.
poxtan, ~a s.m. postav, ~uri, p o d î s a r e l.
pânz/ă, -e; ţesătur/ă, -i; hus/ă, -e.
pràxo s.m.praf; marel o ~ a primisarel (perf. primisardæs)
scutura praful. vb.tr. a primi.
pràktiko adj. invar. practic, ~ă, printisard/o, -i, -e, -e adj.
~i, ~e. tipăr/it, -ită, -iţi, -ite.
pravarel (perf. pravardæs) vb. prin‡andi/pen [-mos], -mata
tr. a hrăni, a alimenta pe cineva.[ s.m. p r i n ‡ a r i p e n.
var.: parvarel]. prin‡anel (perf. prin‡anglæs)
pravarn/o, -e s.m. întreţinător, vb. tr. v. p r i n ‡ a r e l.
~i; tutor, ~i. prin‡ard/o, -i, -e, -e adj.
prdal prep., adv. i n t æ l. (re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute.
prefektùr/a, -e s.f. prefectur/ă, prin‡arel (perf. prin‡ardæs) vb.

-i. tr. a (re)cunoaşte.


prin‡ari/pen [-mos], -mata s.m.
preokupàci/e, -i s.f. preocup/are,
(re)cunoaşter/e, -i.
-ări. prin‡aripnasq/o, -i, -e, -e adj.

preparàci/a, -e s.f. pregătir/e, -i. de (re)cunoaştere, al (a, ai, ale)

prestàci/a, -e s.f. prestaţi/e, -i. (re)cunoaşterii.

prezentàci/a, -e s.f. prezent/are, prin‡arn/i, -æ s.f. cunoscut/ă,

-ări. -e.

prezentisard/o, -i, -e, -e adj. prin‡arn/o, -e s.m. cunosc/ut,

prezent/at, -ată, -aţi, -ate. -uţi.

prezentisarel (prezentisardæs) problèm/a, -e s.f. problem/ă, -e.

vb. tr. a prezenta. procès/o, -uræ s.m. proces, ~e.

prezidènt/o, -uræ s.m. prodùkci/a, -e s.f. producţi/e, -i.


produsisarel (perf.
preşedin/te, -iţi.
produsisardæs) vb. tr. a
primarì/a, -e s.f. primări/e, -i. produce.

primil (perf. primisardæs) prodùs/o, -uræ s.m. produs, ~e.

vb.tr. p r i m i s a r e l.
produsurenq/o, -i, -e, -e adj. de punrangœ(ve)l (perf.
produse, al (a, ai, ale) punrangisajlæs) vb. refl. a se
produselor. descălţa.
progràm/a, -e s.f. program/ă, punr/o, -e s.m. pici/or, -oare.
-e. punr/orro, -orre s.m., dim.
programaq/o, -i, -e, -e adj. de
picioruş, ~e; lăbuţ/ă, -e.
programă, al (a, ai, ale)
puran/o, -i, -e, -e adj. vechi,
programei.
veche, vechi, vechi.
progràm/o, -uræ s.m. program,
purum, ~a s.f. ceapă, cepe.
~e.
pusavel (perf. pusawdæs) vb.
pronùnci/a, -e s.f. v. v a k æ r i
tr. a înţepa.
p e n.
pustik, ~a s.f. manual, ~e; carte,
propozìci/a, -e s.f. propoziţi/e,
cărţi; pustikaθar din manual;
-i.
pustikaθe în manual.
propoziciaq/o, -i, -e, -e adj. de
pustikaq/o, -i, -e, -e adj. de
propoziţie, al (a, ai, ale)
manual, al (a, ai, ale)
propoziţiei.
manualului.
provìzi/a, -e s.f. provizi/e, -i.
pustikaq/oro, -iri, -ere, -ere
pućhel ( perf. pućhlæs) vb. tr. a
adj. v. p u s t i k a q o.
întreba.
pustikelin, ~a s.f. bibliotec/ă, -i.
pućhi/pen [-mos], -mata s.m.
pustikenq/o, -i, -e, -e adj. de
întreb/are, -ări; chestiun/e, -i;
manuale, al (a, ai, ale)
pućhimatençar cu întrebări.
manualelor; ~o moxton raft.
pućhimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
pustikva‡, ~a s.m.registr/u, -e;
întrebări, al (a, ai, ale)
catal/og,
întrebărilor. -oage; klasaqo ~ catalogul
clasei.
pućhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
întrebare, al (a, ai, ale) întrebării.
putard/o, -i, -e, -e adj. desch/is, phand, ~a s.m.bentiţ/ă, -e,
-isă, -işi, -ise.
banderol/ă, -e.
putardi/pen [-mos], -mata s.m.
phandavn/i, -æ s.f.
v. p u t a r i p e n.
conjuncţi/e, -i [var.
putarel ( perf. putardæs) vb. tr.
konÂùnkcia].
a deschide.
phandel (perf. phandlæs) vb.
putari/pen [-mos], -mata s.m.
tr. a lega.
deschider/e, -i. phandlin, ~a [-æ] s.f. v. p h

putrel ( perf. putardæs) vb. tr. a n d l i p e n 2.


v. p u t a r e l.
phandli/pen [-mos], -mata s.m.
puzgand/i, -æ s.f. patin/ă, -e;
1. legare, legări; legătur/ă, -i. 2.
e puzgand„nçar cu patinele.
puşcări/e, -i.

phandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de


Ph
legătură, al (a, ai, ale) legăturii;
phabaj, ~a [ phaba] s.f. măr,
~e lava cuvinte de legătură.
mere.
phandl/o, -i, -e, -e adj. leg/at,
phabœvel ( perf. phabulăs) vb.
-ată, -aţi, -ate.
intr. a se arde, a se bronza.
phangli/pen [-mos], -mata s.m.
phakva‡val/o, -e s.m. v. t r e ś.
v. p h a n d l i p e n.
phal, ~a [~æ] s.f.1. scândur/ă,
-i;blană, blăni.2. tabl/ă, -e (de phanglipnasq/o, -i, -e, -e adj. v.
scris) kali ~ [sau: skolaqi ~].
p h a n d l i p n a s q o.
phal/œrri, -œrræ
phangl/o, -i, -e, -e adj. p h a n d
s.f.1.scânduric/ă, -i; plăcuţ/ă,
-e.2. gunojesqi ~œrri făraş. l o.
phari/pen [-mos], -mata s.m. pherrelin, ~ă s.f. livadă, livezi.
greut/ate, -ăţi; dificult/ate, -ăţi; pherrenq/o, -i, -e, -e adj.
pharipnasθe în dificultate. fructifer, ~ă, ~i, ~e; de fructe.
phar/o, -i, -e, -e adj. greu, grea, phir, ~ă s.f. pas, paşi.
grei, grele.
phiravd/o, -i, e, -e adj. plimb/at,
phen, ~ ă s.f. soră, surori.
-ată, -aţi, -ate; purt/at, -ată, -aţi,
phenăq/o, -i, -e, -e adj. de soră,
al (a, ai, ale) surorii. -ate.
phendi/pen [-mos], -mata s.m.
phiravel ( perf. phirawdăs) vb.
spuner/e, -i; zicer/e, -i; relat/are,
tr. a plimba, a purta;
-ări.
phirawindos plimbând, purtând;
phendipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
a purta ceva, a umbla îmbrăcat în
spunere, (a, ai, ale) spunerii; de
ceva.
relatare, al (a, ai, ale) relatării.
phird/o, -i, e, -e adj. 1. umbl/at,
phend/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă,
-ată, -aţi, -ate; cutreier/at, -ată,
spuşi, spuse; zis, ~ă, zişi, zise;
-aţi, -ate; colind/at, -ată, -aţi. 2.
relat/at, -ată, -aţi, -ate.
vers/at, -ată, -aţi, -ate;
phenel (perf. phendă) vb. intr.,
experiment/at, -ată, -aţi, -ate.
tr. a zice, a spune; a relata.
phirel (perf. phirdăs) vb. intr. a
pherdin/o, -i, -e, -e adj. v. p h e
umbla, a colinda, a cutreiera;
r d o. phirindoj umblând
(colindând,cutreierând).
pherd/o, -i, -e, -e adj. plin, ~ă,
phirerel
~i, ~e; umplut, ~ă, umplu/ţi, -te.
pherel (perf. pherdăs) vb. tr. a phiri/pen [-mos], -mata s.m.
umbl/are, -ări, umblet, ~e;
umple; a acoperi (despre
plimb/are, -ări.
tematică).
phiripnasq/o, -i, -e, -e adj. de
pherr, ~æ s.f. fruct, ~e [v. plimbare, al ( a, ai, ale )
şi: plòdo, frùkto]. plimbării; de voiaj, de călătorie.
phirn/o, -e s.m. artist, artişti phur/o, -e adj., subst. m. I. adj.
[sin. artìsto].
bătrân, ~i. II. subst. m. bătrân,
phral, ~a s.m. frate, fraţi.
~i.
phralesq/o, -i, -e, -e adj. de
frate, al (a, ai, ale) fratelui. phurt, ~a [ă] s.f. pas, paşi.
phralikan/o, -i, -e, -e
phus, ~a s.m. pai, ~e.
adj.frăţ/esc, -ească, -eşti, -eşti.
phusesq/o, -i, -e, -e adj. de pai,
phrali/pen [-mos], -mata s.m.
al (a, ai, ale) paiului.
frăţi/e, -i.
phutærd/o, -i, -e, -e adj.
phukl/o, -i, -e, -e adj. umfl/at, -
mândr/u, -ă, -i, -e; fudul, ~ă, ~i,
ată, -aţi, -ate.
~e; ţanţoş, ~i.
phurdel ( perf. phurdăs) vb. phuv, ~a [-æ] s.f. pământ,
intr. a sufla; i balval ~ suflă
~uri; ţinut, ~uri; ţară, ţări.
vântul.
phuvæq/o, -i, -e, -e adj. de
phurenq/o, -i, -e, -e adj. de
pământ, al (a, ai, ale)
bătrâni, al (a, ai, ale) bătrânilor;
pământului.
bătrân/esc, -ească, -eşti, -eşti.

phuresq/o, -i, -e, -e adj. de


R
bătrân, al ( a, ai, ale) bătrânului,

bătrân/esc, -ească, -eşti, -eşti.


raćn/i, -æ s.f. raţ/ă, -e.
phur/i, -æ adj., subst. f. I. adj.
raćn/o, -e s.m. răţoi, răţoi.
bătrân/ă, ~e. II. subst. f. bătrân/ă,
ràdi/o, -uræ s.m. radio, ~uri.
-e. ràft/o(s), uræ s.m. raft, ~uri.
raxami
rajarel (perf. rajardæs) vb. tr. a rangl/i, -æ s.f. vops/ea, -ele.
cârmui, a domni, a guverna.
ranglime adj. invar. v. r a n g l
raji/pen, [-mos], -mata s.m. 1.
æ r d o.
domni/e, -i; tirro (tœ) rajimos
domnia ta (dumneata). 2. ranik, ~a s.f. ramur/ă, -i;
autorit/ate, -ăţi.3. (p. ext.) creangă, crengi.
guvern, ~e. rat s.m. sânge.
rakèt/a, -e s.f. rachet/ă, -e. ratesq/o, -i, -e, -e adj. de sânge,
rakl/o, -i, -e, -e s.m. băi/at, -ieţi. al ( a, ai, ale ) sângelui.
rakhel (perf. rakhlæs) vb. tr. a ratval/o, -i, -e, -e adj. sânger/os,
găsi [ var.: a r a k h e l]. -oasă,
rakhl/o, -i, -e, -e adj. găs/it, -ită, -oşi, -oase
-iţi, -ite; păz/it, -ită. -iţi, -ite ræt, ~a [-æ] s.f. seară, seri;
[ var.: a r a k h l o ]. noapte, nopţi.
rakhn/o, -e s.m. găsitor, ~i; rætæq/o, -i, -e, -e adj. de
paznic, ~i; îngrijitor, ~i. seară, al (a, ai, ale) serii; de
ranćol/o, -i, -e, -e adj. noapte, al (a, ai, ale) nopţii; ~i
portocal/iu, -ie, -ii, -ii. mezorri noptieră.
rang, ~a s.f. culoare, culori. rætœ(rig)utn/o, -i, -e, -e adj.

ranglærd/o, -i, -e, -e adj. de vest, vestic, ~ă, ~i, ~e.


rætºtn/o, -i, -e, -e adj.v. r æ t
color/at, -ată, -aţi, -ate; ilustr/at,
-ată, -aţi, -ate; (despre œ ( r i g ) u t n o.

exprimare) nuanţ/at, -ată, -aţi, realizisard/o, -i, -e, -e adj.

-ate.. realiz/at, -ată, -aţi, -ate.

ranglærel (perf. realizisarel (perf.

ranglærdæs) vb. tr. a colora; a realizisardæs) vb. tr. a realiza.

ilustra. rekapitulàci/a, -e s.f.

rangl„nq/o, -i, -e, -e adj. de recapitul/are, -ări.

culori, al (a, ai, ale) culorilor.


rekomendàci/a, -e s.f. reprezentisarel ( perf.
recomand/are, -ări.
reprezentisardæs) vb.intr. a
relàci/a, -e s.f. relaţi/e, -i.
reprezenta.
relacienq/o, -i, -e, -e adj. de
relaţii, al (a, ai, ale) relaţiilor. res, ~a s.f. scop, ~uri;ţel, ~uri; la
relatìvo adj. invar. relativ, ~ă, resaça cu scopul; le res„nar
~i, ~e. din (de la) scopurile.
relevànto adj. relevant, ~ă, resaq/o, -i, -e, -e adj. de scop, al
relevan/ţi, ~te. (a, ai, ale) scopului.
reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de resel ( perf. reslæs) vb. intr. a

relief, al (a, ai, ale ) reliefului. ajunge; a fi suficient [var.: a r e

relièf/o, -uræ s.m. relief, ~uri. s e l ].

rend, ~a s.m.1. rând, ~uri.2. respektisarel ( perf.


respektisardæs) vb. tr. a
ordin/e, -i.
respecta.
rendarel (perf.
respèkt/o(s), -uræ s.m.
rendardæs)vb.tr.a rândui, a respect, ~e.
respektosq/o, -i, -e, -e adj. de
pune în ordine, a arnja.
respect, al (a, ai, ale) respectului;
rendavel (perf. rendavilæs)
de politeţe.
vb.tr.v. r e n d a r e l. restaurànt/i, -æ s.f. r e s t a u
r à n t o.
rendval/o, -i, -e, -e adj. ordon/at,
restaurànt/o, -uræ s.m.
-ată, -aţi, -ate; dichis/it,-ită, -iţi,
restaurant, ~e.
-ite.
resun/i, -æ s.f. vulp/e, -i.
reprezentàci/a, -e s.f.
rezidènc/a, -e s.f. reşedinţ/ă, -e.
reprezent/are, -ări.
reprezentisard/o, -i, -e, -e adj. rezolvisarel ( perf.
reprezent/at, -ată, -aţi, -ate. rezolvisardæs) vb. tr. a rezolva.
rezùlt/a, -e s.f. rezultat, ~e. ròl/o, -uræ s.m. rol, ~uri.
rovbaśel ( perf. rovbaślæs)
rićh, ~a s.m. urs, urşi..
vb. intr.a schelălăi, a scheuna.
rićhin/o, -e s.m. v. r i ć h.

rićhin/i, -æ s.f. ursoaic/ă, -e. rovel (perf. rovllæs; rujas)


vb.intr., tr.
rig, ~a s.f. margin/e, -i, latur/ă,
a plânge, a deplânge.
-i; parte, părţi; pagin/ă, -i; rovl/i, -æ s.f. băţ, beţe; bast/on,

truposqe ~a părţile corpului; -oane; cârj/ă, -e; dudesqi ~i


lustră.
vakæripnasqe ~a.
rovl/œrri, - œrræ s.f. dim.
rigærd/o,-i, -e, -e adj. beţiş/or, -oare.

împărţ/it, -ită, -iţi, rozol/o, -i, -e, -e adj. roz, roză,


rozi, roze.
-ite.
rugil (perf. rugisardæs) vb. tr.
rigærel (perf. rigærdæs) vb. v. r u g i s a r e l.

tr.a împărţi, a delimita în părţi. rugisarel (perf. rugisardæs) vb.


tr. a ruga.
rigenre
rukh, ~a s.m. pom, ~i, copac, ~i.
rigenq/o, -i, -e, -e adj. de părţi,
rukhenq/oro, -iri, -ere, -ere
al (a, ai, ale) părţilor.
rodel (perf. rodæs) vb. tr. a adj. v. r u k h e n q o.

căuta; rodindoj (rodindos) rukhenq/o, -i, -e, -e adj. de

căutând. pom (copac), al ( a, ai, ale )

ròkl/i, -æ s.f. rochi/e, -i. pomilor (copacilor).

rolesq/o, -i, -e, -e adj. de rol, al rukhesq/o, -i, -e, -e adj. de


(a, ai, ale) rolului.
pom (copac), al (a, ai, ale)
ròl/i, -æ v. s.m. r ò l o.
pomului (copacului).
Rumùnia s.f. România. rromn/i, -æ s.f. rrom/ea, -ele;

rumuniaq/o, -i, -e, -e adj. din rromn/ea, -ele; (ieşit din uz)
România, al (a, ai, ale)
ţigancă, ţigănci.
României.
rromn/œrri, -œrræ s.f.
rumunikan/o, -i, -e, -e adj.
rromiţ/ă, -e; (ieşit din uz)
român/esc, -ască, -eşti, -eşti.
ţigăncuş/ă, -e.
run‡ s.f. curent electric.
run‡kampàn/a, -e s.f. soneri/e,
-i electric/ă, -e. S
rup s.m.argint.
sa pron., adj. nehot. v. s a v o r
ruthun/i, -æ s.f. nară, nări; rât,
r o.
~uri;bot, ~uri; mutr/ă, -e.
sàbato s.m. v. s à v a t o.
ruv, ~a s.m. lup, ~i. sàvato s.m. sâmbătă (ziua).
ruvesq/o, -i, -e, -e adj. de lup, al savatone adv. sâmbăta.
(a, ai, ale) lupului. sad/o, -i, -e, -e adj. simplu, ~ă,
~i, ~e.
Rr sajekh adv., adj. totuna, la fel;
acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi.
rroj, ~a s.f. lingur/ă, -i. sajekhvar adv.totodată.
rroj/orri, orræ s.f. linguriţ/ă, sa-l constr.formată din pron.
-e. nehot. sa(vorro) urmat de art.
rrom, ~a s.m. rrom, ~i; bărb/at, hot. (nom.,pl.) äl [ïl ]: toţi, toate.
-aţi. sàl/a, -e s.f. sală, săli.
rroman/o, -i, -e, -e adj. rrom,
salàm/i, -æ s.m.salam, ~uri.
~ă, ~i, ~e; (ieşit din uz) ţigan, ~i.
salàt/a, -e s.f. salat/ă, -e.
sal/i, - æ s.f.cumnat/ă, -e.
sal/o, -e s.m.cumn/at, -aţi.
saligàr/i, - æ s.m. melc, ~i. saran/o, -i, -e, -e adj. anal/og,
salivàr/i, - æ s.m. căpăstru, -oagă,
căpestre. -oage, -ogi.
samaj, ~a s.m..anotimp, ~uri. sarkasq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai,
sanærel (perf. sanærdæs) ale) fiecăruia/ oricui.
vb. tr. a subţia. sarkon pron.,adj. nehot.1.
sandàl/a, -e s.f. sandal/ă, -e. fiecare.2.oricine.
san/o, -i, -e, -e adj. subţir/e, -i, sarm/a, -e s.f. sarma, ~le
-e, -e. sarnævn/i, -æ s.f. pronume,
san/orro, -orri, -orre, -orre
pronume.
adj., dim. subţir/el, -ică, -ei, -ele;
sarsav/o, -i, -e, -e adj.,
graţi/os, -oasă, -oşi, -oase.. pron.nehot. oricare.
sas vb. (i)si la formele de trecut
sap, ~a s.m. şarpe, şerpi.
(perfect, imperfect şi m.m.c.
sàp/a, -e s.f. v. x u n a v n i.
perf.) a fost, era, fusese.
sapunesq/o, -e, -e, -e adj. de
sasti/pen [-mos] s.m. sănătate.
săpun, al (a, ai, ale) săpunului.
sastipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
sapùn/i, -æ s.m. v. s a p ù n
sănătate, al (a, ai, ale) sănătăţii.
o. sasto(vesto),
sapùn/o, -uræ s.m. săpun, sast/o, -i, -e, -e adj.1. întreg,
~uri. întreagă, întregi, întrege. 2.
sănăt/os, -oasă, -oşi, -oase.
sarànda num. card. patruzeci
sastresq/o, -i, -e, -e adj. de
[var. : śtarvardeś ]. socru, al (a, ai, ale) socrului.
saranes adv.analog, prin sastrĕsq/o, -i, -e, -e adj. de fier /

analogie. metal, al (a, ai, ale) fierului

sarani/pen [-mos], -mata s.m.. /metalului.

analogi/e, -i.
sastr/i, -æ s.m. 1. fier, fiare. 2. sel/œrri, - œrræ s.f.

metal, ~e. minorit/ate, -ăţi; selœrr„nθar de

sastr/o, -e s.m. socr/u, -i. la (din; dintre) minorităţi; etni/e,

sastrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) -i.

fier / metal; metalic, ~ă, ~i, ~e. sem vb. (i)si la ind. prez.,p.I, sg.
eu sunt.
sasuj, ~a s.f. soacr/ă, -e.
semn/orro, -orre s.m., dim.
savæq/o, -i, -e, -e pron., adj.
semn, ~e.
pos. al (a, ai, ale) cărei.
senatòr/o, -uræ s.m.senator, ~i.
savaxt adv. tot timpul, mereu.
savaxtun/o, -i, -e, -e adj.veşnic, sèns/o, -uræ s.m. sens, ~uri.
~ă, ~i, ~e.
sentimènt/o, -uræ s.m.
savi/pen [-mos], -mata
sentiment, ~e.
s.m.calit/ate, -ăţi.
sentimentosq/o, -i, -e adj. de
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. pos.
sentiment, al (a, ai, ale)
care; saven pe care ( acuz.,pl.);
sentimentului.
saves pe care (acuz.,sg.);
septèmbra s.f. (luna)
savençar cu care (soc., pl.).
sav/orro, -orri, -orre, -orre septembrie.

pron.,adj. nehot. tot, toată, toţi, sèri/a, -e s.f. seri/e, -i.


toate. sevl/i, -æ s.f. coş, ~uri.
saw/orre, -orri, -orre, -orre si vb. a fi.
pron.,adj. nehot. v. s a v o r r o. si(ne) vb. (i)si la ind.,prez., p.
sæ pron., adj. nehot. v. s a. aIII-a, pl. ei /ele sunt.
sel, ~æ s.f. naţiun/e, -i. sigal/o, -i, -e, -e adj.urgent,~ă,
selœrr„nq/orro, -irri, -ere, urgenţi, urgente.
-erre adj. de minorităţi, al (a, ai, sigand/o, -i, -e, -e adj. v. s i g a l
ale) minorităţilor. o.
sigærel (perf. sigærdæs) vb. îndrum/are, -ări; ghid/are, -ări;
tr. a grăbi (pe cineva, ceva).
învăţare.
sigæri/pen, [-mos], -mata s.m.
sikavipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
grăbir/e, -i; acceler/are, -ări.
sìgo adj. invar., adv. I. adj. instruire / învăţare, al (a, ai, ale)
invar. rapid, ~ă, rapi/zi, -de. II.
instruirii / învăţării.
adv.1. repede; în grabă. 2.
sikavn/o, -e s.m. 1. ghid, ghizi.;
curând; sigose la repezeală, în
îndrumător, ~i. 2. indicat/or,
grabă; în curând..
-oare.3. (înv.) învăţător, ~i.4.
sigutn/o, -i, -e, -e adj.grabnic,
balvalæqo ~ giruetă.
~ă, ~i, ~e; rapid, ~ă, rapi/zi, -de;
sikawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i k a
iute, iuţi. v d o.
sïkawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i k a
sigva‡ adj. invar. ager, ~ă, ~i,
w d o.
~e.
sikil/o, -i, -e, -e adj. v. s i k l i l
sikavd/o, -i, -e, -e adj. arăt/at, o.
-ată, -aţi, -ate; indic/at, -ată, -aţi, sikl. s.f. (abrev. < siklærn/o, -i
-ate; învăţ/at, -ată, -aţi, -ate; ) v. s i k l æ r n o / s i k l æ r n
instru/it, -ită, -iţi, -ite. i.
sikavel ( perf. sikavdæs) vb. tr. siklærd/o, -i, -e, -e adj. învăţ/at,
a arăta, a ghida, a indica; (înv.) a -ată, -aţi, -ate; instru/it, -ită, -iţi,
învăţa pe cineva; sikavindoj / -ite; pred/at, -ată, -aţi, -ate.
sikavindos arătând (ghidând / siklærel (perf. siklærdæs) vb.
indicând / învăţând).
tr. a instrui / învăţa pe cineva;
sikavimasq/o, -i, -e, -e adj. v. s
siklærindoj instruind / învăţând.
i k a v i p n a s q o.
sikavi/pen, [-mos], -mata s.m. siklæri/pen [-mos] s.m.

instruir/e, -i; indicaţi/e, -i; învăţământ, predare.


siklæripnasq/o, -i, -e, -e adj. de siklœvnenq/o, -i, -e, -e adj. de
învăţământ, al (a, ai, ale )
elevi, al (a, ai, ale) elevilor; ~o
învăţământului; de predare, al (a,
khetanipen colectivitatea de
ai, ale) predării.
siklærlin, ~a s.f. cancelari/e, -i. elevi.

siklærnesq/o, -i, -e, -e adj. de siklœvnesq/o, -i, -e, -e adj. de


profesor, al (a, ai, ale) elev, al (a, ai, ale) elevului.
profesorului. siklœvn/i, -æ adj. elev/ă, -e.
siklærn/i, -æ s.f. profesoar/ă, siklœvn/o, -e s.m. elev, ~i;
-e; ćhavenqi ~i învăţătoare. siklœvnen pe elevi; siklœvnes
siklærn/o, -e s.m. profesor, ~i; pe elev; le siklœvnençar cu
elevii; le siklœvnenθar de
siklærnes pe profesor; le
(către) elevi; siklœvnenθe la
siklærneça cu profesorul;
(în) elevi.
siklærnesθar de la( de către) silàb/a, -e s.f. silab/ă, -e.

profesor; siklærnesθe la sinesas vb. (i)si la imperf., p. a


III-a, pl. ( în unele dial.): ei /ele
profesor.
erau.
siklil/o, -i, -e, -e adj. instru/it, sinì/a, -e s.f. masă, mese.
-ită, -iţi, -ite; deprins, ~ă, sin/œrri, -œrræ s.f., dim.
măsuţ/ă, -e.
deprin/şi, -se; învăţ/at, -ată, -aţi,
sinonìm/a, -e s.f. s i n o n ì m o.
-ate.
sinonìm/o, -uræ s.m. sinonim,
siklœl (perf. siklilæs) vb. intr. ~e.
a învăţa ( a acumula cunoştinţe sintàgm/a, -e s.f. sintagm/ă, -e.
învăţând). sir s.f. usturoi.
siklœvi/pen [-mos], -mata sìt/a, -e s.f. v. u © h a n d i.
s.m. învăţ/are, -ări; însuşir/e, -i. sitœl (perf. sitîlæs) vb. intr. v.
s i k l œ l.
situàci/a, -e s.f. situaţi/e, -i. sòde pron. interog.(format din
sivn/o, -e s.m. croitor, ~i.
pron. interog.-rel. so + prep.
sìvo adj. invar. gri.
românească de ) cât, câtă, câţi,
sï vb. v. s i.
câte.
skafed/î, -æ s.f. masă, mese;
sòf/a, -e s.f. sofa, ~le; canap/ea,
faţă, feţe de masă. -ele.
so-l constr.formată din pron. so
skamin(d), ~a s.m. scaun, ~e.
şi art. hot. äl / ïl : so-l duj
skäpisarel ( perf. skäpisardæs)
amândoi, ambii; amândouă,
vb. intr. v. x a s t r a l.
ambele.
ski-phal, ski - phala s.f. schiu, solmisarel (perf. solmisardæs)
vb. tr.a solfegia..
~uri; le ski-phalençar cu
sombeśel (perf. sombeślæs)
schiurile.
vb. intr. a se întruni, a face /a
skòl/a, -e s.f. v. ś k ò l a.
sta/ a participa la un consiliu/ la
skolaq/o, -i, .-e, -e adj. v. ś k o
l a q o. o adunare.
slòbodo adj. invar. v. m e s t o.
somdasn/o, -i, -e, -e adj., subst.
so pron. interog.-rel.,conj. I.
m, f. I. adj. membr/u, -ă, -i, -e.
pron., ad.-interog. ce. II. conj.
II. subst. m.: somdasn/o, -e
că.
membr/u, -i (într-o organizaţie
sòb/a, -e s.f. camer/ă, -e;
etc.) subst. m.: somdasn/i, -æ
încăper/e, -i[ v. şi: livni ].
membr/ă, -e.
sociàlo adj. invar. social, ~ă, ~i,
~e. somgodî/pen [-mos], -mata
socio-kulturalikan/o, -i, -e, -e s.m. conştientiz/are, -ări.
adj. socio- cultural, ~ă, ~i, ~e.
som‡ivi/pen [-mos], -mata spìdel ( perf. spidæs) vb. tr. a
s.m.viaţă în comun, coexistenţă, împinge.
convieţuir/e, -i. spitàl/o, -uræ s.m. spital, ~e.
sosq/o, -i, -e, -e pron. interog.- sportìvo adj. sportiv, ~ă, ~i, ~e.
rel. so " ce " (în gen.). spòrt/o, -uræ s.m. sport, ~uri;
sosten/i, -æ [sostæ] s.m. sportosθar din sport.
izmană, izmene; chil/ot, -oţi; sportosq/o, -i, -e, -e adj. de
şort, ~uri. sport, al (a, ai, ale) sportului.
sosθar pron. interog. so " ce " s-s-s! interj. s-s-s-s.

la cazul abl. de la (din) ce; din stàci/a, -e s.f. staţi/e, -i.


stadi, -æ s.f. v. s t a d î.
ce cauză.
stadiòn/o, -uræ s.m. stadi/on,
sovdalin, ~a s.f. v. s o v k h e r k
o t o r. -oane.

sovimasq/o, -i, -e, -e adj. v. s o stad/î, -æ s.f. şapcă, şepci;

v i p n a s q o. chipiu, ~uri; căciul/ă, -i [v. şi


sovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
kadî].
dormit.
sovkherkotor, ~a s.m. stard/o, -i, -e, -e adj. v. a s t a r

dormit/or, -oare [v. sin. d o.

sovdalin]. starel (perf. stardæs) vb.tr. v. a

sovthan, ~a s.m. pat, ~uri. s t a r e l.

soça pron. interog.-rel. so stràd/a, -e adj. stradă, străzi.


stradaq/o, -i, -e, -e adj. de
"ce"la cazul soc.-instr. cu ce.
stradă, al (a, ai, ale) străzii.
specìfiko adj. invar. specific, ~ă, strafin, ~a s.f. fulger, ~e;
~i, ~e. străfulger/are,
spektàkul/o, -uræ -ări.
s.m.spectacol, ~e. strafinutn/o, -i, -e, -e adj.
(stră)fulgerăt/or, -oare, -ori,
-oare;strălucit/or, -oare, -ori, suthan s.m. v. s o v t h a n.
-oare. suv, ~a [-æ ] s.f. ac, ~e.
stratègi/a, -e s.f. strategi/e, -i. suval/o, -i, -e, -e adj. cu ace.
striźaresq/o, -i, -e, -e adj. v. b e svak/o, -i, -e, -e pron., adj.

lutesq nehot. fiecare.

o. svakonesq/o, -i, -e, -e adj. al (a,

striźàr/i, -æ s.m. v. b e l u t. ai, ale) fiecăruia.

struktùr/a, -e s.f. structur/ă, -i. svùnto adj. sfânt, ~ă, sfin/ţi, -te.
sudutn/o, -i, -e, -e adj. de (din)

sud, sudic, ~ă, ~i, ~e.

sugèsti/a, -e s.f. sugesti/e, -i.


śagar, ~a s.m. leu, lei..
sumb, ~æ s.f. sămânţă, seminţe
śagarn/i, - æ s.f. leoaic/ă, -e.
( de plante).
śax, ~a s.m. varză, verze.
sumbærel (perf. sumbærdæs)
śaj vb. invar. a putea.
vb. tr.a semăna, a însemânţa.
śajarel ( perf. śajardæs) vb. tr.
sumùnc/a, -e s.f. v. s u m b æ.
a face posibil, a permite.
sung, ~a s.f. miros, ~uri.
śaji/pen [mos], ~mata s. m. v. ś
sungal (perf. sungajlæs) vb. tr.
a j n i p e n.
a mirosi.
śajni/pen [mos], ~mata s.m.
sun/o, -e s.m. vis, ~e.
capacit/ate, -ăţi, putinţ/ă, -e.
superlatìvo s.m. superlativ. śajnipnasq/o(ro), -i(ri), -e(re),
-e(re) adj. de capacitate, al (a, ai,
surn/o, -i, -e, -e adj. cenuş/iu,
ale) capacităţii.
-ie, -ii, -ii; sur, ~ă, ~i, ~e [v. şi
śajn/o, -i, -e, -e adj.1. capabil,
u©haralo ]. ~ă, ~i, ~e. 2. potenţial, ~ă, ~i, ~e.
śajutni/pen [-mos], -mata s.m.
sur/o, -e s.f. caz, ~uri, ocazi/e, -i
posibilit/ate, -ăţi.
[v. şi abser ].
śajutn/o, -i, -e, -e adj. posibil, śer/orro, -orre s.m., dim.
~ă, ~i, ~e.
căpş/or, -oare.
śand/o, -i, -e, -e adj. calm, ~ă,
śerutn/o, -i, -e, -e adj. capital,
~i, ~e; linişt/it, -ită, -iţi, -ite;
~ă, ~i, ~e; principal, ~ă, ~i, ~e.
blând, ~ă, blânzi, blânde. śifonièr/a, -e s.f. ś i f o n i è r o.
śil, ~a s.m. frig, ~uri.
śanel/i, -æ s.f. v. m ï c a.
śarel, ~a s.m. v. d u r æ r d o m śilal/o, -i, -e, -e adj. frigur/os,
i l a j. -oasă, -oşi, -oase.
śarelesq/o, -i, -e, -e adj. v. d u r śilœl (perf. śilajlæs) vb. intr. a
æ r d o m i l a j e s q o. se face frig.
śastrin, ~a s.f. arm/ă, -e. śìn/a, -e s.f. şin/ă, -i.
śing, ~a s.m. corn, coarne.
śastrintr/o, -e s.m. vânător, ~i;
śingal/o, -i, -e, -e adj., subst. I.
pistolar, ~i, trăgător, ~i (cu
adj. corn/ut, -ută, -uţi, -ute;
arma). corn/os, -oase, -oşi, -oase. II.
śebl/i, -æ s.f. chibrit, ~uri [ v. subst. m.: poliţ/ist, -işti.
şi jagavni ]. śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e.
śel, ~a num. card. sut/ă, -e.
śingva‡l/o, -e s.m. cerb, ~i [ v. şi
śelto num. ord. al sutălea, a
©èrbos ].
suta.
śir, ~a s.m. început, ~uri.
śeral adv. mai cu seamă,
śìrdel (perf. śìrdæs) vb. intr., tr.
îndeosebi. a începe, a demara; śirdindoj
începând.
śerand, ~a s.m. căpătâi, ~e;
śirdi/pen [-mos], -mata s.m.
pern/ă, -e.
început, ~uri; începer/e, -i;
śer/o, -e s.m. cap, ~ete.
śirdipnasθar de la început.
śirdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de śovto num.ord. al şaselea, a
început, al (a, ai, ale) şasea.
începutului. śow num. card. v. ś o v.
śirutn/o, -i, -e, -e adj. iniţial, ~ă, śtampime adj. tipăr/it, -ită, -iţi,
~i, ~e. -ite.
śiśàrk/a, -e s.f. con, ~uri (de śtar num. card. patru.
conifere). śtárto num. ord. al patrulea, a
śïlavel ( perf. śïlavdæs) vb. tr. patra.
v. ś u l a v e l. śtart/orro, -orre s.m., dim. caiet,
śkòl/a, -e s.f. şcoală, şcoli. ~e.
śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de śtarvardeś num. card. patruzeci
şcoală, al (a, ai, ale) şcolii; ~o [ v. şi sarànda ].
gonorro ghiozdan. śudræl/o, -i, -e, -e adj. răcit/or,
śkolutn/o, -i, -e, -e adj. şcolar, -oare, -ori, -oare.
~i, ~e, ~e. śudrærd/o, -i, -e, -e adj.
śofèr/i, -æ s.m. v. ś o f è r o. refriger/at, -ată, -aţi, -ate ;răc/it,
śofèr/o, -uræ s.m. şofer, ~i. -ită, -iţi, -ite.
śokolàt/a, -e s.f. ciocolat/ă, -e. śudræri/pen [-mos], -mata
śol, -æ s.f. fluierat, fluierăt/ură,
s.m. refriger/are, -ări, congel/are,
-i; sâsâit, sâsâitur/ă, -i.
-ări.
śòldel ( perf. śòldæs) vb. intr.,
śudrærn/o, -e s.m. frigider, ~e,
tr. a fluiera.
congelat/or, -oare.
śopn/i, -æ s.f. scară, scări [v. şi
śudri/pen [-mos], -mata s.m.
uklæni ].
răcoare; răcir/e, -i.
śopnærel ( perf. śopnærdæs)
vb. tr. a urca scările. śudr/o, -i, -e, -e adj. rece, rece,
śośoj, ~a s.m. iepur/e, -i. reci, reci.

śov num. card. şase.


śukar adj. invar. frum/os, -oasă, śutl/o, -i, -e, -e adj. oţet/it, -ită,
-oşi, -oase. -iţi, -ite; acr/u, -ă, -i, -e, -e;
śukari/pen [-mos] , -mata s.m. acidul/at, -ată, -aţi, -ate.
śuval, ~a s.f. mătur/ă, -i; i
frumuseţ/e, -i.
elektrikani ~ aspiratorul.
śuk/o, -i, -e, -e adj. usc/at, -ată,
śuzærel ( perf. śuzærdæs) vb.
-aţi, -ate. tr. v. u z æ r e l.
śuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o.
śulavel (perf. śulavdæs) vb. tr.

a mătura.
T
śulavn/o, -e s.m. măturător, ~i.
tàbor/o, -uræ s.m. tabără,
śund/o, -i, -e, -e adj. auz/it, -ită,
tabere; şatr/ă, -e.
-iţi, -ite; vest/it, -ită, -iţi, -ite;
taxtaj, ~a s.m. pahar, ~e.
renum/it, -ită, -iţi, -ite. tàksi, ~uræ s.m. taxi, ~uri.

śunel (perf. śundæs ) vb. intr. tal/o, -e s.m. baltă, bălţi.


tàlos (spoit.) s.m. barbă [v. şi
tr. a auzi; a asculta, a audia.
©hor ].
śunipnasq/o, -i, -e, -e adj. de taml/o, -i, -e, -e adj. întunec/at,

ascultare /audiere; auditiv, ~ă, -ată, -aţi, -ate, întunec/os, -at,


-ată, -aţi.
~i, ~e.
tamlipen s.m. întuneric.
śunitr/o, -e s.m. ascultător, ~i; tàmn/a, -e s.f. v. d u r æ r d o
auditor, ~i. m i l a j.
śùnk/a, -e s.f. şunc/ă, -i. tamnaq/o, -i, -e, -e adj. d u r
śut s.m. oţet. æ r d o m i l a j e s q o.
śutal/o, -i, -e, -e adj. v. ś u t l o.
śutærel (perf. śutærdæs) vb.
tr. a oţeti, a acri; a acidula.
tang adj. invar. îngust, ~ă, tavanosq/o, -i, -e, -e adj. de
înguşti, înguste; strâmt, ~ă, tavan, al ( a, ai, ale ) tavanului;
strâm/ţi, -te; restrâns, ~ă, ~i lùstra / rovli lustră..
restrân/şi, -se. tazes adv.(spoit.) proasp/ăt, -ătă,
tar postp. -θ a r evidenţiată ca -eţi, -ete..
prep. v. -θ a r. ta‡/i, -æ s.f. bucătări/e, -i [=
taraz, ~a s.m. balanţ/ă, -e;
xabepnasqi livni].
cântar, ~e.
tætr/o, -uræ s.m. teatr/u, -e.
tasavel (perf. tasavdæs) vb. tr.
tætrosq/o, -i, -e, -e adj. de
a sufoca; a îneca, a înăbuşi; a
teatru, al (a, ai, ale) teatrului.
sugruma; a stinge.
te conj. să; dacă.
tatæl/o, -i, -e, -e adj.
tè/a, -e s.m. ceai, ~uri [ var.:
căldur/os, -oasă, -oşi, -oase.
ćæjo].
tatærd/o, -i, -e, -e adj.
teaq/o, -i, -e, -e adj. de ceai, al
încălz/it, -ită, -iţi, -ite.
(a, ai, ale ) ceaiului.
tatærel (perf. tatærdæs)
texarin, ~a [-æ] s.f. dimine/aţă,
vb. tr. a încălzi, a face cald.
-ţi [v. şi javin ].
tatæri/pen [-mos], -mata
texarinaq/o, -i, -e, -e adj. de
s.m. încălzir/e, -i.
dimineaţă, al (a, ai, ale)
tati/pen [-mos], -mata s.m.
dimineţii.
căldur/ă, -i.
telal prep., adv. I. prep. sub,
tat/o, -i, -e, -e adj. cald, ~ă,
dedesubt. II. adv. de sub, de
cal/zi, -de.
dedesubt; sub.
tatœl ( perf. talilæs) vb.
telærel ( perf. telærdæs) vb.
intr.a se face cald, a se încălzi.
intr.1. a pleca.2. a lăsa jos, a
tàv/a, -e s.f. tavă, tăvi.
pune jos.3. a înjosi.
tavàn/o, ~uræ s.m. tavan, ~e.
telæri/pen [-mos], mata s.m.
plecare, plecări.
tele adv. jos; dedesubt.
teledikhærel (teledikhærdæs) telutn/o, -i, -e, -e adj. de jos;
vb. tr. a subestima, a
inferi/or, -oară, -ori, -oare.
subaprecia.
tèm/a, -e s.f. tem/ă, -e; temaθar
telefonisarel ( perf.
de la (din) temă.
telefonisardæs) vb. intr. a
temàtik/a, -e s.f. tematic/ă, -i.
telefona.
telefòn/o, ~uræ s.m. telef/on, temperatùr/a, -e s.f.
-oane. temperatur/ă, -i.
telegràm/a, -e s.f. telegram/ă,
tèniso s.m. tenis.
-e.
tenisosq/o, -i, -e, -e adj. de
televizòr/i, -æ s.m. v. t e l e v i
tenis, al (a, ai, ale) tenisului.
z ò r o. teoretikan/o, -i, -e, -e adj.
televizòr/o(s), ~uræ s.m. teoretic, ~ă, ~i, ~e.
televiz/or, -oare.
terdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de
telidialèkt/a, -e s.f. v. t e l i d i
oprire, al (a, ai, ale ) opririi.
a l è k t o.
terdœl (perf. terdilæs) vb.
telinòt/a, -e s.f. not/ă, -e de
subsol. intr., tr. a opri, a înceta.
telkarpatikan/o, -i, -e, -e adj. tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr, ~ă,
subcarpatic, ~ă, ~i, ~e. tiner/i, -e.
ternomilaj, ~a s.m. v. p a ś m
tel- prep. v. t e l a l.
telœ(ve)l vb. intr. a se lăsa în i l a j.

jos, a coborî. tetradîves, ~a s.m. (ziua de )


miercuri, zilele de miercuri.
telphuvæq/o, -i, -e, -e adj.
tiàr/i, -æ s.m. farfuri/e, -i.
subpământean, ~ă, tìgr/o(s), ~uræ s.m.tigr/u, -i.
subpământen/i, -e.
tiknenq/o, -i, -e, -e adj. de tradel ( perf. tradæs) vb. tr. a
minori; al (a, ai, ale) celor mici. trimite; a conduce; a mâna; a
tikn/o, -i, -e, -e adj. mic, ~ă, ~i, îndruma; tradindoj trimiţând.
~i [ var.: cikno]. tradin/o, -i, -e, -e adj. trimis,
tiknorrenq/o, -i, -e, -e adj. al
~ă, trimişi, trimise; cond/us,
(a, ai, ale) celor mici.
-usă, -uşi, -use; dirij/at, -ată, -aţi,
tìmp/o, ~uræ s.m. timp, ~uri.
timposq/o, -i, -e, -e adj. de timp, -ate.
al (a, ai, ale) timpului.
tradi/pen [-mos], -mata s.m.
tint/a, -e s.f. cern/eală, -eluri.
trimiter/e, -i; conducer/e, -i;
tintaq/o, -i, -e, -e adj. de
dirij/are, -ări.
cerneală, al (a, ai, ale ) cernelii.
tragaver adj. invar. mobil, ~ă,
tirax, ~a s.f. pantof, ~i; condur,
~i, ~e.
~i; încălţ/are, -ări.
tragaveri/pen [-mos], -mata
tiraxn/o, -e s.m. cizmar, ~i.
s.m. mobilit/ate, -ăţi.
tirdaraj s.m. martie.
tragval/o, -i, -e, -e adj. 1.
tir/o, -i, -e, -e adj. pos. v. t i r r
vivace, plin,~ă, ~i, ~e de viaţă,
o.
anim/at, -ată, -aţi, -ate.2.
tirr/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate.[ v.
ta, ai tăi, ale tale.
şi: biaćhavdo].
to adj.pos. ( < tirro ) v. t i r r o.
trail (perf. traisardæs) vb. intr.
toalèt/a, -e s.f. toalet/ă, -e.
v. t r a i s a r e l.
tòmna s.f. v. d u r æ r d o m i l
traisarel (perf. traisardæs) vb.
a j.
intr. v. ‡ i v e l.
tòp/a, -e s.f. (spoit.) ming/e, -i
tràj/o, -uræ s.m. v. ‡ i v i p e
[v. şi golni ].
n.
tòrt/o ~uræ s.m. tort, torturi ;
traktòr/i, -æ s.m. v. t r a k t ò
guglipnasqo ~o / blàto tort [v.şi:
r o.
blàto ].
traktòr/o,-uræ s.m. tract/or, trenosq/o, -i, -e, -e adj. de tren,
-oare. al (a, ai, ale) trenului; feroviar,
tramvàj/o, -uræ s.m. tramvai, ~ă, ~i, ~e.
~e. trin num. card. trei.
transilvaniaq/o, -i, -e, -e adj. trine num. card. trin la cazurile
oblice: le trine grasten pe cei
transilvăn/ean, -eană, -eni, -ene;
trei cai.
din Transilvania; al (a, ai, ale)
trinećhonenq/o, -i, -e, -e adj.
Transilvaniei. trimestrial, de (cu durata de) trei
luni.
transpòrt/o, -uræ s.m.
trinto num. ord. al treilea, a
transport, ~uri.
treia.
transportosq/o, -i, -e, -e adj. de
trintonaj s.m. v. t i r d a r a j.
transport, al (a, ai, ale)
trolejbùz/o, -uræ s.m.
transportului.
troleibuz, ~e.
traśavn/o, -i, -e, -e adj.
truj, ~a s.f. 1. jur, ~uri. 2. roată,
înfricoşăt/or,
roţi.3. cerc, ~uri.
-oare, -ori, -oare.; feroce.
trujal prep. în jurul, împrejurul.
trebai/pen, [-mos], -mata s.m.
trujali/pen [-mos], -mata s.m.
necesit/ate, -ăţi; cerinţ/ă, -e.
împrejur/are, -ări; circumstanţ/ă,
trebal ( perf., imperf. trebulas)
-e.
vb. intr. a trebui, a fi neesar.
trujalimatenq/o, -i, -e, -e adj.
trebutn/o, -i, -e, -e adj. necesar,
de circumstanţe, de împrejurări,
~ă, ~i, ~e, trebuinci/os, -oasă,
al (a, ai, ale) împrejurărilor/
-oşi, -oase; util, ~ă, ~i, ~e.
circumstanţelor.
trèn/o, -uræ s.m. tren, ~uri; le
trujalxramo/pen [-mos], -mata
trenoça cu trenul.
s.m. încercuir/e, -i.
trujarel (perf. trujardæs) vb.tr. tùtk/a, -e s.f. v. l u t u n i.

a încercui, a înconjura, a da roată tutkàn/o, -e s.m. l u t u n o.

/ ocol. tuθar pron. pers. tu în cazul

trùp/o, -uræ s.m. trup, ~uri; abl. de la (din) tine; de (către)


corp, ~uri.
tine; despre (prin) tine; prin
truposq/o, -i, -e, -e adj. de trup,
intermediul tău.
al (a, ai, ale) trupului.
tu pron. pers. tu. tuθe pron. pers. tu în cazul
tuliphand, ~a s.m.lal/ea, -ele.
locat. la (în) tine.
tumar/o, -i, -e, -e adj. pos. al
tuqe pron. pers. tu în cazul dat.
tău, a ta, ai tăi, ale tale.
ţie, îţi, -ţi-.
tume pron. pers. voi.
tuça pron. pers. tu în cazul soc.
tumen pron. pers. tumen în
cu tine.
cazul acuz. pe voi.
tumenθar pron. pers. tume în
Th
cazul abl. de la (din) voi; de
(către) voi; despre (prin) voi;
tha' conj. v. t h a j.
prin intermediul vostru.
thagar, ~a s.m. împăr/at, - aţi.
tumenθe pron. pers. tume în
thagaresq/o, -i, -e, -e adj. de
cazul locat. la (în) voi.
împărat, împărăt/esc, -ească,
tumenqe pron. pers. tumen în
-eşti, -eşti; al (a, ai, ale)
cazul dat. vouă, vă, vi.
împăratului;
tumença pron. pers. tume în
thaj conj. şi.
cazul soc. cu voi.
tuÒn/i, -æ s.f.sticl/ă, -e [ v. şi tham/i, -æ s.f.leg/e, -i.
valin; vojàga]. thamikanes adv.(în mod) legal.
tut pron. pers. tu în cazul acuz. thamikan/o, -i, -e, -e adj. legal,
pe tine, -te-. ~ă, ~i, ~e.
than, ~a s.m. loc, ~uri. thavlin, ~a s.f. merceri/e, -i.
thanærel ( perf. thanærdæs) them, ~a s.m. ţară, ţări; ţinut,
~uri; themesθe în ţară.
vb. tr. a localiza.
themesq/o, -i, -e, -e asj. de ţară,
thanenq/o, -i, -e, -e adj. al ( a,
al (a, ai, ale) ţării.
ai, ale) locurilor.
themutnenq/o, -i, -e, -e adj. al
thanutnenq/o(ro), -i(ri), -e(re),
(a, ai, ale) cetăţenilor.
-e(re) adj. al (a, ai, ale )
themutn/i, -æ s.f. cetăţ/eană,
localnicilor.
-ene.
thanutn/o, -i, -e, -e I. adj. local, themutn/o, -i, -e, -e I. adj.
cetăţen/esc,
~ă, ~i, ~e.II. subst. localnic, ~i.
-ească, -eşti, -eşti. II. s.m.
thav, ~a s.m. aţă, aţe.
themutn/o, -e cetăţ/ean, -eni.
thavdel ( perf. thavdæs) vb. therd/o, -i, -e, -e adj. posed/at,
-ată, -aţi, -ate.
intr. a curge; a se scurge, a se
therel (perf. therdæs) vb. tr. a
prelinge.
poseda.
thavdin/o, -i, -e, -e adj.1. curent, theri/pen [-mos], -mata s.m.
~ă, curen/ţi, -te; ~o pani apă posesi/e, -i; propriet/ate, -ăţi.
curentă.2. permanent, ~ă, theripnasq/o, -i, -e, -e adj. de
permanenţi, permanente, care se posesie, de proprietate, posesiv,
derulează în continuu; ~i ~ă, ~i, ~e.
konferènca conferinţă theś, ~a s.m. vultur, ~i [var.:
permanentă; 3. scurs, ~ă, scurşi,
phakva‡valo].
scurse,
thodin/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v
thavdi/pen [-mos], -mata s.m.
curger/e, -i; scurger/e, -i. d i n o.
thavdlin, ~a s.f. robinet, ~e.
thol ( perf. thowdæs) v. vb. t h o thul/o, -i, -e, -e adj. gros,
v e l. groasă, groşi, groase; gras, ~ă,
thovdin/o, -i, -e, -e adj.1. pus, graşi, grase.
~ă, puşi, puse; situ/at, -ată, -aţi, thulpand, ~a s.m. v. t u l i p h a
-ate.2. spăl/at, -ată, -aţi, -ate. n d.
thovel ( perf. thovdæs) vb. tr. thuv s.m. fum.
1. a pune. 2. a spăla. thuværel ( perf. thuværdæs)
thovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de vb. tr. a afuma; a polua.
spălat/ spălare, al ( a, ai, ale) thuvimb, ~a s.m. coş, ~uri, horn,
spălatului/ spălării; ~i livni baie ~uri [ v. şi: komìna].
[= nanærlin].
thovn/i, - æ s.f. spălător/easă,
U
-ese.
ućhal, ~a s.f. umbr/ă, -e.
thovn/o, -e s.m. (persoană sau
locul / instalaţia sanitară / ućhalin, ~a s.f. loc, ~uri
obiectul de spălat) spălător, ~i;
umbrite / cu umbră.
spălăt/or, -oare.
ućhand/i, - æ s.f. sit/ă, -e,
thowel ( perf. thowdæs) v. vb.
tr. t h o v e l. strecurăt/oare, -ori; ciur, ~uri [ v.
thowdin/o, -i, -e, -e adj. v. t h o
şi sìta ].
v d i n o.
ućhar s.m. cenuşă.
thowimasq/o, -i, -e, -e adj. v. t
h o v i p n a s q o. ućharal/o, -i, -e, -e adj. cenuşi/u,
thud s.m. lapte.
-e, -i, -i.
thudesq/o, -i, -e, -e adj. de lapte,
ućhard/i, --æ s.f. acoperiş, ~uri.
al (a, ai, ale) laptelui.
thudorn/i, -æ s.f. cratiţă, ućhard/o, -i, -e, -e adj. acoper/it,
crătiţe.
-ită, -iţi, -ite.
ućharel ( perf. ućhardæs) vb. uźard/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k e

tr. a acoperi. r d o.

ućharn/o, -e adj.capac, ~e. uźarel ( perf. uźardæs) vb. intr.


uć/o, -i, -e, -e adj. înalt, înaltă,
v. ź u k e r e l.
înalţi, înalte.
uźærd/o, -i, -e, -e adj. curăţ/at,
udar, ~a s.m. uşă, uşi.
uklæn/i, -æ s.f. v. Ò o p n i. -ată, -aţi, -ate.
uklœl (perf. uklilæs) vb.tr.,refl.
uźærel ( perf. uźærdæs) vb.
a (se) urca, a se căţăra, a (se)
tr. a curăţa; a face curat /
sui.
frumos; a purifica [var.:
ulavel (perf. ulavdæs) vb.tr. v.
śuźærdæs].
x u l a v e l.
uźo, -i, -e, -e adj. 1. curat, ~ă,
umal, ~a s.m. domeni/u, -i.
umblal, ~a s.m. tăciun/e, -i. curaţi, curate. 2. neprihăn/it, -ită,
umblavel (perf. umblavdæs)
-iţi, -ite.
vb. tr., intr.a atârna, a spânzura;
[ var.: śuźo; vuźo].
a depinde.
umblavn/o, -e s.m. umeraş, ~e. uźunærd/o, -i, -e, -e adj. v. u ź
universitèt/a, -e s.f.
æ r d o.
universit/ate, -ăţi.
u‡arel ( perf. u‡ardæs) vb.
ùnuk/a, -e s.f. nepoat/ă, -e.
tr., intr. v.
ùnuk/o, -uræ s.m. nep/ot, -oţi.
un‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. dat/or, ź u k e r e l.

-oare,
V
-ori, -oare [ var.:vun‡ilutno].
va adv. da [ var.: ova ; sin: ja ].
urdon, ~a s.m. v. v u r d o n.
vaxt, ~a s.m. timp, ~uri. vakerlinæq/o, -i, -e, -e adj. de
vaxtan, ~a s.m. ceas, ~uri;
parlament, al (a, ai, ale)
pendul/ă, -e.
parlamentului.
vaj conj. sau.
vak, ~a s.m. voc/e, -i; glas, ~uri vakern/o, -e s.m. v. v a k æ r n
[ v. şi krŸlo]. o.
vakærel ( perf. vakærdæs) vb. valin, ~a s.f. sticlă/, -e [v. şi
intr., tr. a pronunţa, a rosti, a tuÒni].
glăsui; a conversa, a vorbi; a vanr/o, -e s.m. v. a n r o.
discuta; vakærindos varekaça pron. nehot. varekon
(vakerindoj) pronunţând la cazul soc.: cu cineva, cu
( rostind; vorbind). careva.
vakæri/pen [-mos], -mata s.m. varekana adv. cândva;
conversaţi/i, -i; comunic/are, câteodată.
-ări; exprim/are, -ări; vorbir/e, -i; varekas pron. nehot. varekon
discuţi/e, -i; pronunţi/e, -i; la cazul acuz.: pe cineva, pe
vakærimata conversaţii; careva.
vakæripnaça cu pronunţie varekasqe pron. nehot. varekon
(conversaţie etc). la cazul dat.: cuiva.
vakæripnasq/o, -i, -e, -e adj. varekon pron. nehot. cineva,
de conversaţie, de comunicare, careva, oareşicine, oricine.
de exprimare; de rostire; de varesav/o, -i, -e, -e pron., adj.
pronunţie. nehot. oricare.
vakærn/o, -e s.m. vorbit/or, vareso pron. nehot. oarece,
-ori; interlocut/or, -ori; crainic, orice; ceva.
~i. vare-sode pron. nehot. oricât.
vakerel ( perf. vakerdæs) vb. vasnipen [-mos] s.m. v. v a s t
intr., tr. v. v a k æ r e l.
n i p e n.
vakerlin, ~a s.f. parlament, ~e.
vasn/o, -i, -e, -e adj. v. v a s t n vazdarel (perf. vazdardæs)

o. vb.intr, tr.a sublinia, a insista, a

vast, ~a s.m. mână, mâini; braţ, reliefa.


~e.
vazdel (perf. vazdæs) vb. tr. a
vastdel (perf. vasdæs) vb. tr. a
ridica, a înălţa; a construi.
ajuta.
vazdi/pen [-mos,], -mata s.m. 1.
vastesq/o, -i, -e, -e adj. de mână,
ridic/are, -ări. 2. revoluţi/e, -i.
al (a, ai, ale) mâinii.
vàz/i, -æ s.f. câmpi/e, -i;
vastin/i, -æ s.f. v. e l e f à n t
livadă, livezi.
o. va‡e adv. încă.

vastni/pen [-mos] s.m. velinal/o, -i, -e, -e adj. venin/os,

importanţă. -oasă,

vastn/o, -i, -e, -e adj. -oşi, -oase.

important, ~ă, importan/ţi, -te velìn/o, -uræ adj. venin, ~uri.

[var.: importànto]. verànd/a, -e s.f. verand/ă, -e;

vast/orro, -orre s.m. dim. prisp/ă, -e.

mânuţ/ă, -e; mâner, ~e; verifikàci/a, -e s.f. verific/are,

mănunchi, ~uri. -ări.

vastuś, ~a s.m. mănuş/ă, -i. vering, ~a s.f. lanţ, ~uri [ v. şi

vaś prep. pentru. virklin ].

vaś-ël prep. vaś (înaintea vèrsi/a, -e s.f. versiun/e, -i.

articolelor ce preced substantive verver adj. invar. difer/it, -ită,


-iţi, -ite; divers, ~ă, diverşi,
la pl.) pentru; vaś-ël grasta
diverse.
pentru cai. ververes adv. (în mod) diferit /
divers/diferenţiat.
ververi/pen [-mos], -mata s.m. virami/pen [-mos] s.m.
punctualitate.
diversit/ate, -ăţi; variet/ate, -ăţi;
virklin, ~a s.f. v. v e r i n g.
diferenţ/ă, -e;
virpek/o, -e s.m. pesm/et, -eţi,
vèselo adj. invar. v. l o ś a l o.
pâin/e, -i prăjit/ă, -e, biscu/it, -iţi.
vestes adv. (în mod) liber. vìzit/a, -e s.f. vizit/ă, -e.
vizitisarel (perf. vizitisardæs)
vest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i,
vb. tr. a
~e; degajat, ~ă, degaj/aţi, -ate;
vizita.
voi/os, -oasă, -oşi, -oase sasto- vizitizel (perf. vizitisardæs) vb.

vesto sănătos-voios [v. şi mesto]. tr. v.

veś, ~a s.m. pădur/e, -i. v i z i t i s a r e l.

veśesq/o, -i, -e, -e adj.1. de vïnatòr/i, -æ s.f. v. ś a s t r i


n t r o.
pădure, al (a, ai, ale) pădurii.2.
voj pron.pers. ea.
sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
vojàg/a, -e s.f. v. v a l i n.
veśutn/o, -i, -e, -e adj. forestier, vòlejo s.m. volei.

~ă, ~i, ~e. volejosq/o, -i, -e, -e adj. de


volei, al (a, ai, ale ) voleiului.
vi conj. (cumulativ) şi (de
von pron.pers. ei, ele.
asemenea).
vòrb/a, -e [ căld.: vòrbi] s.f. v.
vil/o, -e s.m. v. i l o.
l a v.
viram, ~a s.m. punct, ~e; semn,
vordorigutn/o, -i, -e, -e adj. v.
~e; o agorutno ~ punctul final;
n o r d u t n o.
dikhipnasqo
vortarel (perf. vortardæs) vb.
viramesθar din punct de vedere.
tr. a îndrepta.
vortari/pen [-mos], -mata s.m. vun‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. u n ‡ i
1. îndrept/are, -ări. 2.
l u t n o.
direcţion/are, -ări.3. regl/are,
vurdon, ~a s.m. căruţ/ă, -e.
-ări.
vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e. vurdon/orro, - orre s.m. dim.
vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. căruţ , ~uri; vagonet, ~e.
îndung/at, -ată, -aţi, -ate. vuźarel (perf. vuźardæs) vb. tr.
votan„nq/o, -i, -e, -e adj. de v. u ź a r e l .
vuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o.
plante, al (a, ai, ale) plantelor.

votanærel ( perf.
W
votanærdæs) vb. tr. a planta, a
woj pron. pers. v. v o j.
sădi.
won pron. pers. v. v o n.
vòtan/i, -æ s.f. plant/ă, -e; e
wov pron. pers. v. v o v.
votan„nçar
cu plantele. Z
votravæl/o, -i, -e, -e adj.
zàla adv.( urs.) v. z à l a g a.
otrăvit/or,
zàlaga adv. puţin.
-oare, -ori, -oare. zembìl/a, -e s.f. zambil/ă, -e.
vov pron. pers. el. zèbr/a, -e s.f. zebr/ă, -e.
vræm/a, -e s.f. v. v a x t. zelenærd/o, -i, -e, -e s.f.
vudar, ~a s.m. v. u d a r. înverz/it, -ită, -iţi, -ite.
vùlic/a, -e s.f. v. stràda. zelenimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
vùnäto [căld.: pl. vùneci] adj. verdeţuri, al (a, ai, ale)
invar. verdeţurilor.
zeleni/pen [-mos], -mata s.m.
verde/aţă, -ţuri.
zèlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f. pl.) zorærd/o, -i, -e, -e adj. întăr/it,
verde, verzi; ( căld., pl.: zèleni). -ită, -iţi, -ite; consolid/at, -ată,
zelenœl ( perf. zelenilæs) vb. -aţi, -ate; fix/at, -ată, -aţi, -ate.
intr. a deveni verde ( a se face zorærel (perf. zorærdæs) vb.
verde). tr. a întări, a consolida, a
zerabser, ~a s.m. 1. eşec, fortifica; a da puteri cuiva, a
~uri.2. accid/ent, -ente. împuternici pe cineva.
zersur/o, -e s.m v. z e r a b s e zoræri/pen [-mos], -mata s.m.
r. I. întărir/e, -i; fortific/are, -ări;
zerv/o, -i, -e, -e adj. stâng, ~ă, consolid/are, -ări.II.
împuternicir/e, -i.
~i, ~i; zervi rig partea dreaptă.
zumavel (perf. zumavdæs) vb.
zet s.m. untdelemn.
tr. a proba, a încerca;
zinzærd/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) zumavindos încercând; a gusta (o
mâncare).
lung, ~ă, ~i, ~i; întins,~ă,
zumavi/pen [-mos], -mata s.m.
întin/şi, -se.
prob/ă, -e; încerc/are, -ări.
zinzærel (perf. zinzærdæs)

vb. tr. a întinde; a lungi, a face să Å

devină lung. źïl/to, -te [-ci] adj. galben, ~ă;

zòn/a,-e s.f. zon/ă, -e. ~i, ~e [ v. şi gàlbeno ].

zor, ~æ s.f. puter/e, -i; forţ/ă, źiràf/a, -e s.f. giraf/ă, -e.


-e; tări/e, -i; zoræça cu forţă;
źojdîves, ~a s.m. joi, zilele de
anel zoræça a sili, a aduce cu
joi.
forţa.
zoral/o, -i, -e, -e adj. puternic, źudèc/a, -e s.f. v. ź u d è c o.

~ă, ~i, ~e. źudèc/o, -uræ s.m. judeţ, ~e.


źudecosq/o, -i, -e, -e adj. de ‡al (perf. gelæs) vb. intr. a
merge, a se duce;
judeţ, judeţ/ean, -eană, -eni,
‡andoj(‡andos) mergând.
-ene; al (a, ai, ale) judeţului.
‡ali/pen [-mos], -mata s.m.
źukerdo adj. aştept/at, -ată, -aţi, conduită, comportament, ~e.
-ate [ v. var. aźukerdo ]. ‡anavel (perf. ‡anavilæs) vb.tr.
źukerel ( perf. źukerdæs) vb. a înştiinţa, a anunţa.
intr., tr. a aştepta [ v. şi: ‡anel (perf. ‡anglæs) vb. tr.,
aźukerel, a‡ukerel, ‡akerel, intr.1. a şti, a cunoaşte.2. a şti, a
u‡arel, uźarel]. putea.
źulaj s.m. v. j ù l i o. ‡angavd/o, -i, -e, -e adj. trez/it,
źùngl/a, -e s.f. jungl/ă, -e. -ită, -iţi, -ite; conştientiz/at, -ată,
-aţi, -ate.
źutil (perf. źutisardæs) vb. tr. v.
‡angavel ( perf. ‡angavdæs)
ź u t i s a r e l.
źutime adj. invar. ajut/at, -ată, vb. tr.a trezi; a conştientiza.
-aţi, - ate.
‡angavn/o, -e s.m. (ceas)
źuti/pen [-mos], -mata s.m.
deşteptător.
ajut/or, -oare; ajutor/are, -ări; e
‡angli/pen, [-mos], -mata s.m.
źutipnaça cu ajutorul.
cunoştinţ/ă, -e; ‡anglimatençar
źutisarel (perf. źutisardæs) vb.
cu cunoştinţe.
tr. a ajuta.
‡anglimatenq/o, -i, -e, -e adj.de
cunoştinţe, al (a, ai, ale)
Ω
cunoştinţelor.
‡ani/pen [-mos], -mata
‡aj, ~a s.m. duş, ~uri. s.m.cunoaşter/e, -i.
‡antri/pen [-mos], -mata s.m.
‡akerel (perf. ‡akerdæs)
ştiinţ/ă, -e.
vb. tr., intr. v. ź u k e r e
‡èl/o, -uræ s.m.1. gem, ~uri.
l.
2. gel, ~uri.
‡enenq/o, -i, -e, -e adj. de ‡ivel.

inşi/indivizi/persoane, al (a, ai, ‡ivutn/o, - i, -e, -e adj. viu, vie,

ale) inşilor/ vii, vii.

indivizilor/persoanelor. ‡ivutrenq/o, -i, -e, -e adj. de

‡enesq/o, -i, -e, -e adj. de animale, al (a, ai, ale)


ins/individ/persoană, al (a, ai,
animalelor.
ale)
‡ivutr/o, -e s.m fiinţ/ă,
insului/individului/persoanei.
‡en/o,-e adj. ins, inşi; individ, -e;.animal, ~e.
indivizi; persoan/ă, -e (de sex
‡or, ~a s.m. catâr, ~i.
masculin);tip, ~i;
‡orn/i, -æ s.f. catârc/ă, -e.
‡enutn/o, -i, -e, -e adj.personal,
‡or/o, -e s.m. v. ‡ o r.
~ă, ~i, ~e.
‡ukel, ~a s.m. câin/e, -i; ‡ukleça
‡i prep.până. .
cu câine.
‡ivdærd/o, -i, -e, -e adj. învi/at,
‡uklesq/o, -i, -e, -e adj. de câine,
-ată, -aţi, -ate. căin/esc, -ească, -eşti, -eşti; al (a,

‡ivdæritr/o, -e s.m. animator, ai, ale) câinelui; ~o luvorro


cuşcă de câine.
~i [ v. şi animatòro].
‡ut, ~a s.m. evreu, evrei [v.
‡ivel (perf. ‡ivisardæs) vb.intr.
şi biboldo].
a trăi, a vieţui.
‡ut/o, -e s.m. perech/e, -i.
‡ivi/pen [-mos], -mata ‡uvl/i, -æ s.f. nevastă, neveste;
s.m.viaţă, vieţi. muier/e, -i.
‡ivipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ‡uvlæq/o, -i, -e, -e adj. de
nevastă (muiere), al (a, ai, ale)
viaţă, al (a, ai, ale) vieţii.
nevestei (muierii); muier/esc,
‡ivisarel (perf. ‡ivisardæs)
-ească, -eşti, -eşti.
vb.intr. v.
-q- -θ-

-qe postp.(în dat.): lesqe lui, îi,


-θar postp.(în abl.) din, de la; de
-i-.
(către); despre; prin; prin
-q/o, -i, -e, -e postp.(în
intermediul, graţie...(datorită...).
genit.):lesqo, lesqi, lesqe, lesqe
-θe postp. (în locat.) la; în.
al, a , ai ale lui; laqo, laqi, laqe,

laqe al, a, ai, ale ei;

lenqo, lenqi, lenqe, lenqe al, a ,

ai, ale lor.

-q/o(ro),-i(ri), -e(re), -e(re)

postp.(în genit., forma lungă, la

urs. şi carp.) v. -q / o, -i, -e, -e.

-ç-

...ça postp.( cu soc.-instr.) cu.

...-ça(r) postp. v. ...ç a.