Proiect Organe de Maşini

Transmisie prin curele trapezoidale înguste

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată dintr-o transmisie cu curele şi un reductor de

turaţie cu o treaptă cilindrică ca în figura de mai jos:

Se cunosc:
- puterea la ieşire din reductor Pe = 9 [KW]
- raportul de transmitere total iT = 4
- turaţia de sincronism nS = 1000 rot/min
- tipul acţionării: acţionare electrică cu motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit cu pornire
directă

1
1.1. Generalităţi.
In majoritatea cazurilor principalii parametrii mecanici generali (turatie, moment de
torsiune) ai masinii motoare (motor electric, motor cu ardere interna, motor hidraulic, motor
pneumatic) si ai masinii de lucru (organul de lucru) nu sunt compatibili (uneori diferenta este
foarte mare). In acest scop pe traiectul transmiterii fluxului de putere de la maşina motoare către
masina de lucru (organul de lucru) se introduce un ansamblu (sistem) de OM denumit transmisie
mecanica.
In fig. 1.1 sunt indicate scheme posibile de utilizare ale unei transmisii mecanice.
Din aceste relatii se observa ca transmisia mecanica este un element intermediar intre
maşina motoare si maşina de lucru; necesitatea acestora rezulta din mai multe considerente:
- pentru schimbarea vitezei de deplasare, a sensului de mişcare si la demarare

Fig.1.1 Realizarea lagaturii dintre maşina motoare si maşina de lucru:

a,b)-legatura indirecta, prin transmisii mecanice; c)-legatura directa, fara transmisii
mecanice

- selectarea unor regimuri de funcţionare cu randamente acceptabile, in cazul unor motoare

electrice, desi plaja regimului de turatii este mai mare, pot exista si anumite regimuri de lucru cu
randamente foarte scazute care trebuiesc evitate;
- transmisiile mecanice pot transforma mişcarea de rotaţie in alte tipuri de miscari.
Clasificarea transmisiilor mecanice (TM) se face dupa mai multe criterii:
1. dupa modul de transmitere a puterii:
- TM prin frecare - cu contact direct (TM cu roţi de fricţiune);
- cu contact indirect, cu elemente flexibile intermediare (TM
prin cablu, TM prin curele);
- TM prin angrenare - cu contact direct (TM prin angrenaje);

2
 - cu contact indirect (cu elemente flexibile, la TM cu lanţ).
2. dupa posibilitatea de variatie a raportului de transmitere:
- TM cu raportul de transmitere constant (angrenaje, TM prin lant, curele dintate);
- TM cu raportul de transmitere aproximativ constant (TM prin curele);
- TM cu raportul de transmitere variabil: - in trepte (cutii de viteza);
- continuu (variatoare de viteza).
3. după poziţia axelor transmisiei:
- TM cu axe paralele;
- TM cu axe concurente (coplanare);
- TM cu axe încrucişate in spaţiu (necoplanare).
1.2. Transmisii mecanice prin curele
1.2.1. Generalitati
Transmisiile prin curele constau din 2 sau mai multe roti de curea peste care sunt trecute un numar
de curele. Pentru a putea functiona, cureaua (curelele) sunt montate peste roti in stare
pretensionata. Datorita acestui fapt, cureaua exercita asupra o apasare asupra rotilor ce determina
ca intre curea si roti sa apara forte de frecare care antreneaza cele 2 roti in miscarea de rotatie. In
acest fel este posibila transmiterea miscarii si a momentului de torsiune de la roata de curea
conducătoare la roata de curea condusa.
Atunci când se alege un anume tip de transmisie se are in vedere următoarele elemente:
randamentul transmisiei, gabaritul, poziţia relativă a axelor, greutatea, costul, durabilitatea,
condiţiile de exploatare şi întreţinere, montajul uşor etc.
Avantajele transmisiilor prin curele fata de alte tipuri de transmisii mecanice sunt
- funcţionare lină, fără zgomot;
- construcţie simplă, ieftină, întreţinere uşoară;
- distanţe mari între axele arborilor, existând şi posibilitatea antrenării simultane a mai
mulţi arbori;
- patinare la suprasarcini;
- uzuri reduse;
- amortizarea şocurilor;
- posibilitatea funcţionării la turaţii ridicate.
Dezavantajele transmisiilor prin curele se referă la următoarele elemente
- gabarit mare (de circa 5 ori mai mare decât al angrenajelor);
- raportul de transmitere nu este riguros constant;
- existenţa unor forţe de apăsare pe arbori;
- necesitatea exercitării unei forţe de întindere a curelei;

3
- durabilitate relativ redusă.
Clasificarea transmisiilor prin curele se poate face după mai multe criterii:
1. dupa forma secţiunii curelei:
- transmisii prin curele late (plate), de forma dreptunghiulara;
- trapezoidale, (fig. 1.2);
- rotunde;
- dinţate, (fig. 1.2).
2. după materialul din care sunt confecţionate curelele:
- piele;
- textile (bumbac, lâna, par de cămila);
- textile cauciucate;
- materiale plastice;
- benzi de oţel.
3. după profilul frontal al curelei:
- curele cu profil constant, (fig. 1.2,a,b,c,d, e, f);
- curele cu profil variabil (curele dinţate), (fig. 1.3,g,h,i,j,k)

Fig. 1.2 Secţiuni si profiluri uzuale de curele

4. după poziţia relativă a axelor 

- cu axe paralele (simple sau multiple);
- cu axe concurente (coplanare),
- cu axe încrucişate (necoplanare)

4
 Fig. 1.3 Clasificarea transmisiilor prin curele

5. după modul de infasurare a ramurilor curelei:

- cu înfăşurare normală (cu ramuri deschise), (fig. 1.2,a,b,d);
- cu ramuri încrucişate, (fig. 1.2,c).
6. după modul de întindere (tensionare) a curelei:
- fără sisteme de întindere, (fig. 1.2,a);
- cu sisteme de întindere mecanice;
- cu sisteme de autoîntindere.
In stare de funcţionare (pretensionata), materialul curelei se alungeste cu ΔL = L - L 0 ceea ce
determina aparitia in ramurile curelei a unor forte de apasare pe rotile de curea, element esenţial
pentru funcţionarea transmisiei. Modul de tensionare a curelelor este foarte diferit, (fig. 1.5).
Datorita deformaţiilor permanente ce apar in timp, alungirea iniţiala creata prin tensionare dispare,
astfel ca este necesara o retensionare a curelei, sau, dupa caz schimbarea curelei. Din acest punct
de vedere sunt foarte eficiente sistemele de tensionare cu elemente elastice, greutati, sau sistemele
cu autoîntindere.

5
In domeniul transmisiilor prin curele există o serie de standarde STAS 6011-83, roţi pentru curele
de transmisie late, STAS 1162-84, roţi pentru curele trapezoidale, STAS 758-
83 notare curele late, STAS 1164-71 curele trapezoidale, STAS 5917-71 curele din piele, STAS
8932-71 lungimi de curele, STAS 1815-79 curele late din cauciuc, STAS 1163-71 calculul
transmisiilor prin curele trapezoidale cu arbori paraleli, STAS 10696-89 roţi pentru curele
trapezoidale tip AV pentru autovehicule.
1. Elementele cinematice si geometrice. În acest capitol vor fi analizate transmisiile prin curele
cu axe paralele şi ramuri deschise, fara role de întindere pentru care s-au utilizat următoarele
notaţii, fig. 1.5

Fig. 1.4 Sisteme mecanice de întindere a curelelor

6
 1.5 Elementele geometrice şi cinematice de bază ale transmisiilor prin curele

2. Calculul parametrilor cinematici şi dinamici ai transmisiei

2.1. Estimarea randamentului transmisiei mecanice
- pentru reductor:
- randamentul reductorului este unde:
ηa – randamentul angrenării
ηu – randamentul ungerii
ηl – randamentul lagărelor

ηl = 0.995 pentru rulment cu bile

ηl = 0.99 pentru rulment cu role

2.2. Calculul puterilor pe trepte

Pe = PII = 9 KW

KW

KW

ηc = 0.975 … 0.985
ηc = 0.975
ηc – randamentul curelelor
2.3. Alegerea motorului de acţionare
Se alege motor electric asincron standard conform SR.
Alegerea se face după două criterii:

7
 a). Turaţia de sincronism;
b). Puterea mecanică să fie mai mare decât puterea utilă.

Tipul motorului Turaţia de sincronism Puterea nominală

B3-132Mx40x1000A nS = 1000 rot/min PN = 9 Kw

Turaţia de sincronism fiind nS = 1000 rot/min rezultă:

- ecuaţia dreptei AB

C AB (1)

Din catalog în funcţie de turaţia de sincronism se va alege motorul electric care trebuie să
îndeplinească condiţia de mai jos:
PN > Pm
Se va cunoaşte puterea nominală PN şi turaţia nominală nN
Pentru o turaţie de sincronism nS = 1000 rot/min am ales tipul B3-132Mx40x1000A cu
PN = 9 KW
nN = 960 rot/min
Din ecuaţia (1) rezultă 2 soluţii nm1 şi nm2
Se va alege soluţia care respectă condiţia:
nN < nm < ns
(nm - ns)MN = (nN - ns)Mm

8
În urma calculelor pentru ecuaţia de gradul II rezultă că una din soluţiile ecuaţiei verifică relaţia de
mai jos şi anume:
960 < nm1 < 1000
960 < 985 < 1000
2.4 Calculul raportului de transmitere
iT = iC x iR

iC = 2…4 =>

9
Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:
- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 9 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm = 985 rot/min
3. Calculul transmisiilor prin curele trapezoidale (extras din STAS 1163-71)
3.1. Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:
- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 9 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm = 985 rot/min
Raportul de transmitere

- pt. Transmisii demultiplicatoare

- pt. Transmisii multiplicatoare

Se recomandă: i ≤ 10

S-a ales - pt. Transmisii multiplicatoare

3.2. Tipul curelei

Se alege din nomogramă şi anume:
- pentru curele trapezoidale înguste, din nomograma fig. 3 se alege cureaua Tip SPZ
Pentru profilele din curele situate pe nomogramă în apropiere de dreptele oblice, se recomandă
calculul atât pentru cele de dedesubt, alegându-se tipul pentru care numărul de curele este mai mic.

Fig. 3 Nomograma pentru curele trapezoidale înguste

3.3. Diametrul primitiv al roţii conducătoare Dp1

10
Se alege constructiv, funcţie de tipul curelei, respectându-se prescripţiile din STAS 1162-67.
Dacă nu există restricţii constructive, Dp1 se alege cât mai mic în limitele prescrise de STAS
1164/1-91.
Dp1 = 80 mm
3.4. Diametrul primitiv al roţii conduse Dp2

Dacă nu există restricţii constructive, se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din STAS 1164/1-
91.

mm
3.5. Diametrul primitiv mediu Dpm al rolei de întindere

mm

3.6. Diametrul primitiv al rolei de întindere Dp0

3.7. Distanţa dintre axe A [mm]

I. Preliminată

II. Definitivă
a) pentru orice valoare a unghiului :

b) pentru

, în care:

- Pentru transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, distanţa dintre axe se
determină din calculele corespunzătoare geometriei transmisiei.
- Pe baza distanţei dintre axe, aleasă preliminar (formulele I) se calculează lungimea primitivă a
curelei, L (poziţia 2.1.15), care se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată, apoi se
efectuează calculul de definitivare a distanţei dintre axe (formulele II).
I.

11
A = 300 mm
3.8. Unghiul dintre ramurile curelei
- La transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, unghiul dintre ramurile
curelei, unghiurile de înfăşurare şi
lungimea primitivă a curelei se determină din calculele corespunzătoare geometriei transmisiei.
- Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată.

3.9. Unghiul de înfăşurare la roata mică de curea

3.10. Unghiul de înfăşurare la roata mare de curea

3.11. Lungimea primitivă a curelei Lp

- pentru

- pentru orice valoare a lui :

3.12. Viteza periferică a curelei

Se recomandă ca viteza periferică a curelei să nu depăşească:

- 30 m/s la curelele trapezoidale clasice;
- 40 m/s la curelele trapezoidale înguste

12
3.13. Coeficientul de funcţionare Cf
Conform tabelului A.10.10.
Cf = 1.2
3.14. Coeficientul de lungime Cl
Conform tabelului A.10.5. Pentru valori intermediare ale lungimii Lp sau ale unghiului β,
coeficienţii respectivi se aleg prin interpolare liniară.
Cl = 0.90
3.15. Coeficientul de înfăşurare
Conform tabelului A.10.6.
= 0.96
3.16. Puterea nominală transmisă de o curea P0
P0 se alege astfel:
- pentru curelele trapezoidale clasice conform tabelelor A.10.11;
- pentru curelele trapezoidale înguste conform tabelelor A.10.12, A.10.13.
P0 = 5.23 KW
- Pentru valori intermediare ale parametrilor n1, D p1 , şi i , puterea P0 se alege prin interpolare
liniară.
- Pentru valori D p1 mai mari decât cele din tabelele A.10.11, A.10.12, A.10.13, puterea P0 se
alege în dreptul diametrului primitiv cel mai mare indicat în tabelul respectiv şi a unei turaţii
echivalente n1e, calculată cu formula:

în care p1max Dp1max este diametrul primitiv cel mai mare indicat în tabel, iar D

p1 şi n1 sunt diametrul roţii mici şi turaţia transmisiei considerate.

3.17. Numărul de curele z
Numărul z0 rezultat poate fi număr întreg sau fracţionar. Numărul z rezultat se rotunjeşte în plus
sau în minus la primul număr întreg. Aproximare rămâne la aprecierea proiectantului transmisiei.
Se recomandă ca numărul de curele să fie z ≤ 8. În cazuri excepţionale se admite:
z ≤ 12 .
I. Preliminar:

II. Definitiv:

13
3.18. Coeficientul numărului de curele Cz
Conform tabelului A.10.7. Coeficient care ţine seama de neuniformitatea repartizării sarcinii pe
curele.
Cz = 0.95
3.19. Numărul de roţi ale transmisiei x
Rezultă constructiv. Inclusiv rola de întindere.
X=3
3.20. Frecvenţa încovoierilor curelei f
Se recomandă ca frecvenţa încovoierilor să nu depăşească:
40Hz la curele cu inserţie reţea,
80Hz la curele cu inserţie şnur.

3.21.Forţa periferică transmisă

si

3.22. Forţa de întindere a curelei Sa

Sa = (1.5…2)F = 1.5 x 1300.99 = 1951.48 N
3.23. Cotele de modificare a distanţei dintre axe X si Y

Numai la transmisii fără role de întindere.

3.24. Stabilirea puterilor pe arbori
Condiţie: Pe=P2
Pe=P2=9

Pe = PII = 34 KW
14
 KW

KW

3.24. Calculul momentelor de torsiune pe arbori

Momentul pe arborele I TI [N/mm]

TI = 9,55  106
Momentul pe arborele II TII [N/mm]

TII=9,55  106
Momentul de torsiune al motorului TM [N/mm]

TM=9,55·106

Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dantură dreaptă

Unghiul de înclinare de referinţă βo = 0

Profilul de referinţă

Unghiul (normal) profilului de referinţă, αo αo = 20o

Coeficientul (normal) profilului capului de referinţă, fo fo = 1

Modulul, m
- normal, mn m = mn = mf = 2
- frontal, mf

Numărul de dinţi al roţilor, z1(2)

z2 = izz1
z1= 17
iz = 3

z2 = 51

15
Unghiul frontal al profilului de referinţă, αof αof = αo = 20o

Distanţa dintre axe, de referinţă, Ao Ao = m(z1 + z2)

Ao = 2(17+51) = 68

Unghiul de angrenare, αr ev αr = 2 tg αo +ev αo

ev αr = ev αo

Distanţa dintre axe, A

A = Ao

A = 68

Deplasările specifice de profil, ξ1(2), ξn1(2)

Pentru angrenajul zero deplasat ξ1 = - ξ2 = 0 pt. data viitoare

Înălţimea capului dintelui, ad ad = m(fo + ξ)

ξ= 0
ad= 2

Înălţimea piciorului dintelui, bd

bd = m(fo + wo – ξ)
bd= 2,4

Înălţimea dintelui, h
h = a d + bd
h = 4,4

Diametru de divizare roata 1,2, Dd1,2

Dd1(2) = mz1(2)
Dd1= 217 =34

16
 Dd2 = 251 = 102

Diametrul de cap, De1(2)

De1(2) = Dd1(2) + 2 ad
De1 = 34+4 = 38
De2 = 102+4 = 106

Diametrul de picior, Di1(2)

Di1(2) = Dd1(2) – 2bd

Di1 = 34 - 4,8= 29,2

Di2 = 102- 4,8= 97,2

Diametrul de bază, Db1(2)

Db1(2) = Dd1(2)cosαo
Db1 = 34  0,408= 13,87
Db2 = 102  0,408= 41,61

Diametrul de rostogolire, Dr1(2)

Dr1(2) = Dd1(2)
Dr1 = Dd1 = 34
Dr2 = Dd2 = 102

17