Instrucţiuni Tehnice Privind Îmbinarea Elementelor de Construcţii Metalice Cu Şuruburi de Înaltă Rezistenţă Pretensionate

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CONST...
Page 1 of 24
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE

CONSTRUCŢII METALICE CU ŞURUBURI DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ
PRETENSIONATE
Indicativ: C 133-82
Înlocuieşte: C 133-71
Cuprins
1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea şi executarea cu şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate, a îmbinărilor cu eclise, la construcţiile metalice.
Transmiterea solicitărilor între elementele îmbinării (eclise şi componentele elementelor de construcţii

metalice care se îmbină) se face prin forţele de frecare dezvoltare sub sarcini între suprafeţele de contact ale
acestor elemente, în limitele forţelor de frecare capabile, determinate de pretensionarea şuruburilor la
montare.
Şuruburile sunt executate din oţel aliat, cu rezistenţe superioare, obţinute prin tratament termic adecvat.
Suprafeţele de contact ale elementelor îmbinării se prelucrează pentru a se realiza coeficientul de frecare
adoptat în calculul îmbinării.
1.2. Fac obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice, îmbinările elementelor de construcţii metalice din domeniul
construcţiilor civile şi industriale folosite în medii de agresivitate până la 3, conform STAS 10128-75 "Protecţia
contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel".
Prevederile instrucţiunilor se pot adopta altor tipuri de construcţii, altor tehnologii de prelucrare a suprafeţelor
şi altor clase de agresivitate, pe bază de experimentări.
[top]
2. MATERIALE
Elementele îmbinării
2.1. Elementele îmbinării pot fi executate cu laminate de oţel marca: OL 37, OL 52, OCS 44, OCS 52, OCS
55, OCS 58, RCA 37, RCA 52 şi RCB 52, conform STAS 500/1-78, "Oţeluri de uz general pentru construcţii.
Condiţii tehnice generale", STAS 500/2-80, "Oţeluri de uz general pentru construcţii rezistente la coroziune
atmosferică. Mărci" şi STAS 9021-80 "Table de oţel pentru construcţii metalice sudate, din oţel cu granulaţie
fină. Condiţii tehnice de calitate".
Prezentele instrucţiuni tehnice conţin parametri tehnici şi tehnologici de proiectare şi de execuţie pentru
elementele îmbinării din OL 37, OL 44, OCS 44, OL 52, OCS 55, OCS 58.
2.2. Pentru elementele îmbinării din laminate de oţel de alte mărci, parametrii tehnici şi tehnologici de
proiectare şi de execuţie se vor stabili numai pe bază de experimentări, fie prin completarea prezentelor
instrucţiuni tehnice, fie prin proiectele construcţiilor metalice respective.
2.3. Grosimea minimă a tablelor care se îmbină este de 4 mm.
Organele de asamblare
mk:@MSITStore:D:\GABI\7\Matrix%20standards\Alte%20capitole\constmet\CONS... 05.09.2007
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CONST... Page 2 of 24
2.4. Şuruburile de înaltă rezistenţă pot fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 sau 10.9. Ele se vor executa
conform STAS 8796/0-77 şi 8796/1-80 "Organe de asamblare de înaltă rezistenţă, folosite prin pretensionare
la îmbinarea structurilor din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate" şi respectiv "Şuruburi I.P. Dimensiuni".
2.5. Piuliţele vor fi aferente şuruburilor de înaltă rezistenţă grupa 8.8 sau respectiv 10.9, după caz.
Ele se vor executa conform STAS 8796/0-77 şi 8796/2-80 "Organe de asamblare de înaltă rezistenţă, folosite
prin pretensionare la îmbinarea structurilor din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate" şi respectiv "Şaibe
I.P. Dimensiuni".
2.7. În cadrul prezentelor instrucţiuni tehnice se vor putea folosi, conform STAS 8796/1, 2, 3 – 80, tipurile
dimensionale de organe şi de asamblare corespunzătoare următoarelor şuruburi: M 16, M20, M 22, M 24 şi M
27.
2.8. Prezentele instrucţiuni tehnice conţin parametri tehnici şi tehnologici de proiectare şi de execuţie pentru
îmbinările cu şuruburi pretensionate de înaltă rezistenţă, grupa 8.8 de tipurile M 16, M 20, M 22, M 24 şi
grupa 10.9 de tipurile M 20, M 22, M 24, M 27, conform STAS 8796/0-77 şi 8796/1, 2, 3 – 80. Pentru organe
de asamblare corespunzătoare unor şuruburi pretensionate de înaltă rezistenţă din alte grupe, de alte tipuri
sau conform altor prescripţii tehnice, parametrii tehnici şi tehnologici de proiectare se vor stabili numai pe
bază de experimentări, fie prin completarea prezentelor instrucţiuni, fie prin proiectele construcţiilor metalice
respective.
2.9. Livrarea organelor de asamblare se face numai însoţită de certificat de calitate întocmit conform STAS
8796/0-77.
La unitatea de construcţii-montaj calitatea organelor se verifică:
- la primirea organelor de asamblare;
- înainte de montaj.
2.10. Verificarea la primirea organelor de asamblare de către unitatea de construcţii-montaj, constituie

verificări de confruntare şi se fac conform pct. 3.23.
Verificările înainte de montaj se fac conform pct. 3.25.
[top]
3. CONDIŢII TEHNICE DE PROIECTARE DE EXECUŢIE UZINALĂ ŞI DE MONTAJ LA

ŞANTIERE, VERIFICAREA CALITĂŢII
Condiţii tehnice de proiectare şi de execuţie uzinală, verificarea calităţii îmbinării la întreprinderea

producătoare a construcţiilor metalice
3.1. La proiectarea îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate, se vor respecta prevederile din
anexa 3 la prezentele instrucţiuni tehnice "Elemente de dimensionare şi de verificare a îmbinărilor cu şuruburi
de înaltă rezistenţă pretensionate, constituind precizarea prevederilor corespunzătoare din STAS 10108/0-
78". "Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel", precum şi completarea acestora
cu prevederi privind metoda rezistenţelor admisibile aplicabile structurilor metalice, cărora nu li se aplică
STAS 10108/0-78.
Pe planşee cu detalii de execuţie, proiectantul va trece în mod obligatoriu grupa de calitate a organelor de
asamblare şi standardul de produs. De asemenea la execuţia uzinală se vor respecta condiţiile tehnice de
calitate cuprinse în STAS 767/0-77 "Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii de oţel. Condiţii
tehnice generale de calitate" şi condiţiile de alcătuire, înscrise în cap. 3.4 şi 5 din prezentele instrucţiuni
tehnice.
3.2. Pentru distanţele dintre şuruburi, precum şi cele dintre şuruburile marginale şi marginile corespondente
ale elementelor care se îmbină, se vor prevedea valorile minime prevăzute în STAS 10108/0-78 "Construcţii
civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel", corelate cu distanţele minime impuse de
tehnologia de strângere a şuruburilor.
3.3. Diametrele şuruburilor se vor alege în funcţie de grosimea maximă a elementelor care se îmbină şi a
pachetului de strâns, conform tabelului 1 al anexei 1 la prezentele instrucţiuni tehnice.
3.4. Lungimile şuruburilor, pentru organele de asamblare cu caracteristicile dimensionale înscrise în STAS
8796/1-80 (şuruburi), STAS 8796/2-80 (piuliţe) şi STAS 8796/3-80 (şaibe), sunt date în funcţie de grosimea
pachetului de strâns, în tabelul 1 al anexei 1 la prezentele instrucţiuni tehnice (şurubul) trebuie să depăşească
piuliţa cu doi paşi de filet).
3.5. Elementele care se îmbină vor fi astfel concepute în zona îmbinării, încât să se asigure planeitatea, fără
prag, a suprafeţelor corespondente de contact.
Compensările de grosimi necesare îndeplinirii condiţiilor de la aliniatul 1 al acestui punct, se vor prevede
numai prin fururi, care de regulă nu vor mai fi subţiri de 4 mm (fig. 1 a).
3.6. Zonele de îmbinare vor fi localizate, faţă de rigidizări, la o distanţă mai mare de 30 de ori grosimea
maximă a tablelor care se îmbină, pentru a permite executarea îndreptării, eventual necesară, a acestora, în
zona îmbinării.
Tabelul 1
ABATERI ADMISE
Abateri admise fără

Nr. crt. Denumirea abaterilor
remedieri
1 Abateri de la alinierea suprafeţelor superioare,
respectiv inferioare, ale elementelor care se
îmbină - tălpi – (∆H) ∆ H < 1 mm*) max.
2 Abateri de la alinierea suprafeţelor stânga,
respectiv dreapta, ale elementelor care se
îmbină – inimă – (∆g) ∆ g < 1 mm*)
3 Abateri de la diametrul găurilor (∆dg) -0,5 ∆dg + 0,5 mm
4 Abateri de la distanţele dintre găuri (∆ls) -0,5 ∆ls +0,5 mm
5 Abateri de la distanţele dintre găurile
marginale şi marginile corespondente ale
elementelor care se îmbină (∆lm) -0,5 ∆lm +0,5 mm
*) Abaterile se măsoară în axul primului şir de şuruburi.
3.7. Eclisele vor fi cât mai subţiri şi nu vor depăşi grosimea de 22 mm pentru şuruburile din grupa 8.8 şi de 30
mm pentru şuruburile din grupa 10.9, pentru a se realiza un contact continuu pe suprafeţele de contact ale
elementelor care se îmbină. Nu se vor folosi eclise cu grosimi mai mici de 4 mm. Lăţimea şi poziţia ecliselor
va fi astfel proiectată încât marginile eclisei şi tălpii să nu fie situate în acelaşi plan vertical, pentru a se
permite aplicarea cordonului de chit, în vederea etanşării îmbinării.
3.8. La îmbinările supuse la solicitări repetate, care pot produce fenomene de oboseală (ex. la grinzile de
rulare), muchiile ecliselor vor fi prelucrate similar cu muchiile elementelor care se îmbină. Eclisele se vor
prelucra la marginea spre piesă, perpendiculară pe direcţia efortului, în vederea evitării schimbării bruşte a
secţiunii fig. 1 b).
3.9. În cadrul execuţiei uzinale se admit, fără remedieri, abateri de la dimensiunile caracteristice proiectate ale
îmbinării, conform fig. 2, în limitele înscrise în tabelul 1.
Simbolurile dimensiunilor caracteristice şi ale abaterilor sunt arătate în fig. 2.
Diametrul nominal al găurilor (dg) se va prevedea cu 1 mm mai mare decât diametrul nominal al tijei
şurubului.
3.10. În cazurile în care abaterile în secţiune transversala de la suprapunerea suprafeţelor în contact sunt mai
mari decât cele admise, fara remedieri (tabelul 1), dar mai mici de 3 mm, vor fi eliminate prin polizarea plana
numai a marginilor elementelor care se îmbină.
Polizarea se va executa cu o înclinare de maxim 1/8, preferabil 1/10 şi se va apropia la cel mult 30 mm de
linia centrelor primului rând de găuri, paralel cu marginea în cauză.
Pentru cazul când nu se pot respecta ambele condiţii (panta şi distanţa minimă), se va adopta o soluţie de
remediere cu acordul proiectantului.
Reprezentarea schematică a acestor cazuri este dată în fig. 3.
3.11. Îndoiturile locale sau proeminenţele rezultate din tăierea cu foarfeca, sau din găurirea cu burghiul în
zonele îmbinării, vor fi îndepărtate prin prelucrări mecanice, în scopul asigurării suprapunerii continue a
ecliselor pe elementele care se îmbină.
Reprezentarea schematică a acestor situaţii este dată în fig. 4.
3.12. În cazurile unor elemente cu deformaţii datorate sudurilor (ciupercări), chiar în limite mai mici decât cele
admise de STAS 767/0-77 "Construcţii civile, industriale şi agricole Construcţii din oţel. Condiţii tehnice
generale de calitate", se vor prevedea eclisări separate ale zonelor (fig. 5).
3.13. Elementele care se îmbină vor fi preasamblate de către întreprinderea producătoare a construcţiei
metalice, folosindu-se şuruburi obişnuite, cu aceleaşi diametre nominale ca şi cele ale şuruburilor de înaltă
rezistenţă destinate îmbinării.
Presamblarea uzinală efectuată în scopul detectării abaterilor de la dimensiunile caracteristice proiectate ale
îmbinării şi a verificării contractului între elementele îmbinării, se va finaliza după eliminarea abaterilor
admise, cu remediere prin polizare, ca la punctul 3.10, fig. 3, după eliminarea defectelor marginale din zona
îmbinării, prin prelucrarea mecanică, ca la punctul 3.11., fig. 4 şi după realizarea condiţiilor de calitate ale
contactului dintre elementele îmbinării.
În poziţia de preasamblare, şuruburile vor trebui să poată fi introduse normal, fără efort.
Strângerea şuruburilor se va face începând de la centrul îmbinării către marginile ei (ex. ordinea indicată în
fig. 6), până când piesele ajung în contact şi se pot efectua verificările prevăzute la pct. 3.27, 3.28, 3.29.
Pentru strângere se va folosi o cheie standard, acţionată manual.
După strângerea şuruburilor din îmbinare, se va executa verificarea acesteia cu spionul de 0,2 mm, care nu
va trebui să pătrundă în intervalul dintre şuruburile marginale, pe o adâncime mai mare de 20 mm de la
marginea elementelor îmbinării, iar în jurul şuruburilor marginale, nu mai aproape de 1,25 dg. mm de axul
fiecărui şurub.
Zonele de acces ale spionului de 0,2 mm de la marginea pieselor spre interiorul îmbinării, sunt arătate în fig.
7.
Se vor consemna într-o notă de consemnări aducerea abaterilor dimensionale la limitele admisibile, metodele
prescrise folosite în acest scop, rezultatele verificării primare a contactului dintre elementele îmbinării şi
remedierile eventuale intervenite, precum şi constatările asupra înscrierii abaterilor în limitele admise şi a
realizării contactului dintre piese. O copie după nota de constatare se va transmite unităţii de construcţii-
montaj, odată cu livrarea elementelor respective.
După preasamblare, elementele care se îmbină şi eclisele se vor marca cu simbolurile indicate în proiecte,
distincte pentru fiecare element al îmbinărilor şi pentru fiecare poziţie în cadrul acestora, astfel încât să se
asigure recunoaşterea şi asamblarea lor corectă în etapele următoare.
La preasamblarea din uzină, vor participa şi delegaţi ai unităţii de construcţii-montaj.
3.14. Elementele care se îmbină nu vor fi grinduite la producător în zonele de contact ale îmbinării şi ale
ecliselor.
3.15. La manipulările şi transporturile uzinale, precum şi la încărcarea pentru expediţie, se va asigura în mod
special păstrarea curată a suprafeţelor de contact ale elementelor îmbinării.
3.16. Pentru expediţie, eclisele se vor fixa în zona de îmbinare corespunzătoare a elementelor care se
îmbină, cu organe de asamblare obişnuite. Se interzice fixarea lor prin hafturi de sudură.
Strângerea şuruburilor pentru expediţie se va face manual, cu chei standard, până la asigurarea contactului
dintre piese. Se interzice expedierea ecliselor nesolidarizate provizoriu la elementele respective, care se
îmbină.
Condiţii tehnice de verificare pe şantier a calităţii elementelor îmbinării şi organelor de asamblare,

prelucrarea suprafeţelor de contact, montarea îmbinărilor şi verificarea calităţii îmbinării
3.17. Desfacerea ecliselor din solidarizarea provizorie, executată ca la pct. 3.16 din prezentele instrucţiuni
tehnice pentru operaţiunile de verificare precizate la pct. 3.18 şi 3.19, se va face numai la locul de montaj,
interzicându-se deplasări ulterioare ale elementelor care se îmbină.
3.18. La primirea pe şantier a elementelor ce se îmbină se va verifica confecţionarea lor conform proiectului şi
normelor tehnice în vigoare (STAS 767/0-77 şi C 56-75 fascicola 15), inclusiv poziţia şi dimensiunile găurilor
în raport cu valorile admise ale abaterilor; precum şi grosimea tălpilor şi inimilor care trebuie să corespundă
proiectului şi lungimilor de strâns a şuruburilor.
3.19. Preasamblarea la sol de către unitatea de construcţii-montaj este obligatorie la primirea elementelor pe
şantier, în următoarele cazuri:
- delegatul întreprinderii de construcţii montaj nu a participat la verificarea în stare preasamblată a

elementelor metalice la uzina furnizoare, sau nu a consemnat punctul său de vedere în actul de constatare
prevăzut la pct. 3.13;
- dacă se constată că au survenit accidente în timpul expedierii şi transportului.
Această preasamblare se va executa în aceleaşi condiţiuni tehnice ca şi preasamblarea de la uzina

furnizoare, conform pct. 3.13, urmărindu-se aceleaşi obiective şi adoptând, pentru remedierea defecţiunilor,
măsurile prevăzutela pct. 3.10, 3.11 şi 3.13 din prezentele instrucţiuni tehnice, întocmindu-se o notă de
constatare.
3.20. Înainte de montaj, montatorul va face următoarele verificări şi remedieri:
- dacă nu s-au produs deformări ale elementelor în timpul operaţiunilor de transport, manipulare şi depozitare,
în cadrul şantierului, efectuându-se remedierile necesare;
- dacă sudurile cap la cap corespund normelor de verificarea calităţii (conf. prevederilor C 150-82 "Normativ
privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel, ale construcţiilor civile, industriale şi agricole");
- dacă organele de asamblare au fost conservate pe şantier în condiţii corespunzătoare normelor tehnice;
- dacă există nota de constatare a preasamblării prevăzută la punctul 3.13, sau în cazul lipsei acesteia, nota
de constatare a preasamblării pe şantier (pct. 3.19);
- dacă există acte de verificarea calităţii organelor de asamblare şi a elementelor ce se îmbină, la primirea pe
şantier.
3.21. Prelucrarea şi tratarea suprafeţelor de conctat se va executa prin decapare (spălare şi frecare cu peria)
şi ardere cu flacăra, cu respectarea următoarelor condiţii:
- spălarea materiilor uleioase cu substanţe degresante şi spălarea materiilor pământoase cu apă;
- frecarea cu peria de sârmă din oţel moale pentru îndepărtarea ruginei neaderente şi a pojghiţei de laminare
(se interzice frecarea care să conducă la o sprafaţă lucioasă);
- frecarea se va executa transversal pe direcţia de transmitere a efortului;
- arderea cu flacăra cu oxigen se va executa cu o viteză de înaintare de 1 ... 2 m pe minut, cu o înclinare a

suflaiului de cca. 30° , suflaiul înaintând în urma flăcării; temperatura suprafeţei în timpul arderii cu flacăra nu
trebuie să depăşească 200° C. Pentru această operaţie se vor folosi arzătoare cu un singur bec sau cu mai
multe becuri asamblate.
În utilizarea acestora se urmăresc trasee de ardere pe zone delimitate, asigurându-se încălzirea uniformă a
zonei, evitându-se supraîncălziri locale. După arderea cu flacăra, suprafaţa de contact va avea un grad de
rugozitate pronunţat. Suprafeţele de contact vor fi uscate înainte de asamblare, iar piesele de contact se vor
monta la temperatura mediului.
3.22. Aplicarea corectă a tehnologiilor de prelucrarea şi tratarea suprafeţelor de contact, cu asigurarea

pretensionării şuruburilor la valorile stabilite prin prezentele instrucţiuni, permite luarea în calcul a
următoarelor valori pentru coeficienţii de frecare (f N).
f N = 0,35 pentru şuruburi din grupa de calitate 8.8. şi elemente ale îmbinării din oţeluri OL 37; OL 44; OL 42;
OL 52 pentru şuruburi din grupa de calitate 10.9. şi elemente ale îmbinării din oţelurile OL 37; OL 44; OL 52;
OCS 44; OCS 52; OCS 55 şi OCS 58.
Se pot folosi şi alte valori ale coeficienţilor de frecare stabilite pe cale experimentală numai la schimbarea
valorilor forţei de pretensionare, a regimurilor de strângere, a oţelurilor din elementele îmbinării sau a
tehnologiei de prelucrarea şi tratarea suprafeţelor.
Folosirea unor astfel de coeficienţi se va face prin completarea prezentelor instrucţiuni, fie prin proiectele
construcţiilor metalice.
3.23. Întreprinderea de montaj are dreptul şi obligaţia să execute verificările de confruntare privind calitatea
organelor de asamblare primite pe şantiere. Ele constau din:
- verificarea dimensiunilor şi aspectului şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor, verificarea filetelor şi verificarea

calităţii organelor de asamblare prin încetarea de duritate Brinell, care se execută asupra eşantioanelor
stabilite conform aceluiaşi tabel.
În cazurile în care din această verificare de confruntare, nu rezultă îndeplinirea condiţiilor de acceptare, se
întocmesc note de constatare şi situaţia va fi imediat sesizată întreprinderii producătoare a organelor de
asamblare şi întreprinderii producătoare a construcţiei metalice, în cazul când organele de asamblare au fost
comandate şi livrate de aceasta, pentru luarea măsurilor corespunzătoare.
În cazuri de litigiu cu furnizorul privind duritatea Brinell, determinante sunt caracteristicile mecanice
, stabilite prin încercarea la tracţiune a epruvetelor confecţionate şi încercate conform
STAS 8796/0-77.
Întreaga procedură de acceptare a cantităţilor de organe de asamblare pe şantier se va încheia înainte de

termenul de începere a execuţiei îmbinărilor pe şantier şi nu mai târziu de 50 de zile calendaristice de la
primirea organelor de asamblare, pe şantier.
3.24. Montarea îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă va începe numai după efectuarea tuturor
verificărilor şi remedierilor menţionate şi a pregătirii pentru montaj a organelor de asamblare, conform pct.
3.20, 3.21 şi 3.23.
Nu se va efectua montarea ecliselor dacă suprafeţele de contact, după prelucrarea de la pct. 3.21, nu au un
aspect uniform, lipsite de pete de rugină, ţunder, ulei etc. şi nu au un grad pronunţat de rugozitate.
Prelucrarea suprafeţelor şi fazele succesive de realizare ale fiecărei îmbinări, inclusiv toate verificările şi
chituirea, se vor efectua în acelaşi schimb de lucru.
3.25. Organele de asamblare vor fi pregatite pentru montaj cu pu?in înainte de introducerea lor în îmbinare,
prin cura?irea cu substanţe degresante pentru îndepărtarea unsorii de protecţie şi a murdăriei, precum şi prin
frecare cu peria din oţel moale, pentru îndepărtarea ruginei, dacă este cazul.
În situaţiile în care rugina nu va putea fi îndepărtată prin frecare cu peria din oţel moale, organele de
asamblare în cauză nu vor putea fi utilizate.
În continuare, filetul piuliţelor va fi uns cu o cantitate mică de unsoare consistentă de tip LDE-L sau cu
unsoare consistentă preparată din ulei mineral grupa 400, amestecat cu praf de grafit sau alte produse cu
caracteristici similare, evitându-se producerea refulării unsorii în exces.
Se interzice ungerea filetului şuruburilor pentru a se evita ca unsoarea să ajungă pe suprafeţele de contact
ale elementelor îmbinării.
3.26. Şaibele se vor monta cu muchia neteşită spre elementele îmbinării.
Strângerea şuruburilor pentru elementele montate.
3.27. Strângerea şuruburilor de înaltă rezistenţă se va face în două faze distincte, prima denumită faza iniţială
şi a doua fază finală, după cum urmează:
a) faza iniţială
- strângerea se va face cu o cheie dinamometrică de tip "Steagu Roşu – Braşov" sau altă cheie similară, cu o
capacitate minimă de 25 daNm, până la valoarea normată a momentului iniţial de strângere;
- valorile normate ale momentelor iniţiale de strângere sunt date, pentru şuruburi 8.8, respectiv 10.9, în
coloana 5 din tabelul 2, respectiv 3;
- strângerea se face dinspre centrul îmbinării spre extremităţi similar punctului 3.13 prezentat în exemplul din
fig. 6.
b) faza finală
- începerea execuţiei strângerii în faza finală se face numai după verificarea prealabilă a strângerii din faza
iniţială (cu cheie dinamometrică) conform prevederilor de la pct. 3.28 aliniat a;
- strângerea în această fază se execută prin rotierea în două trepte aproximativ egale a piuliţei, până la
atingerea unghiurilor prevăzute în tabelul 2, respectiv 3, în coloana 6.
Aceste unghiuri se numesc "rotiri finale normate" şi sunt diferenţiate de grupa şuruburilor 8.8 (tabelul 2) şi
10.9 (tabelul 3) şi grosimea pachetului de strâns.
Treapta a doua de strângere se începe după ce toate şuruburile au fost strânse în treapta întâia.
Unghiul "rotiri finale normate" se măsoară după rotirea piuliţei cu cele două trepte între semnele marcate, prin
imprimarea concomitentă, înaintea începerii acestei faze, cu dalta în aceeaşi secţiune, atât de piuliţă cât şi de
tija şurubului.
Ordinea de strângere a şuruburilor în faza finală este aceeaşi cu cea indicată la aliniatul a) al acestui punct,
respectiv cea indicată la punctul 3.13.
3.28. Verificarea strângerii şuruburilor de înaltă rezistenţă după faza iniţială şi după faza finală de strângere,
se face prin:
controlul calităţii contractului dintre piese;

controlul pretensionării prin măsurarea momentului de strângere cu cheia dinamometrică.
a) După faza iniţială de strângere efectuată conform punctului 3.27 aliniat a, se controlează calitatea
contactului dintre elementele îmbinării, pe toate intervalele între şuruburi şi în dreptul tuturor şuruburilor.
Controlul se face cu spionul de 0,2 mm, care nu trebuie să pătrundă pe o adâncime mai mare de 15 mm de la
marginea elementelor îmbinării, în intervalele dintre şuruburi, iar în dreptul şuruburilor nu mai aproape de 1,5
dg de axul fiecărui şurub.
Zonele de acces maxime admise ale spionului de 0,2 mm de la marginea pieselor spre interiorul îmbinării,
sunt arătate în fig. 8.
b) După faza finală de strângere efectuată conform punctului 3.27 al. b:
- se controlează atât calitatea contactului dintre elementele îmbinării, cât şi calitatea pretensionării şuruburilor
de înaltă rezistenţă;
- calitatea contactului dintre elementele îmbinării se controlează în aceleaşi secţiuni în care s-a făcut
verificarea de la lit. a, însă cu spionul de 0,1 mm, care nu trebuie să pătrundă în intervalele dintre şuruburile
marginale, pe o adâncime mai mare de 15 mm, de la marginea elementelor îmbinării, iar în jurul şuruburilor
marginale nu mai aproape de 1,5 dg de axul fiecărui şurub. Zonele de acces maxim admise ale spionului de
0,1 mm de la marginea piesei spre interiorul îmbinării sunt prezentate în fig. 8;
După verificarea calităţii contactului dintre elementele îmbinării, după faza finală de strângere, în acelaşi
schimb de lucru şi înainte de trecerea la verificarea calităţii pretensionării şuruburilor, se va face chituirea
îmbinării pentru a evita pătrunderea apei sau altor agenţi agresivi între suprafeţele în contact.
- calitatea pretensionării şuruburilor de înaltă rezistenţă se controlează prin măsurarea momentelor de

strângere cu cheia dinamometrică.
Valorile acestora sunt denumite "valori normate minime şi maxime ale momentului de strângere" ( ;
) şi sunt trecute în coloanele 7 şi 8 ale tabelului 2 pentru şuruburile din grupa 8.8 şi în tabelul 3 pentru
şuruburile din grupa 10.9.
Verificarea prin măsurarea momentului de strângere se face pe cel puţin un şurub din fiecare zonă
caracteristică a îmbinării. Zonele caracteristice sunt delimitate la dreapta şi la stânga celor două axe de
simetrie ale elementelor secţiunii ce se îmbină şi anume pentru talpa superioară, talpa inferioară şi inimă (la
inima cu rigidizări longitudinale apar mai multe zone caracteristice de verificat, după soluţia constructivă
adoptată la rigidizare).
Măsurarea momentelor de strângere pentru controlul calităţii pretensionării se face cu o cheie dinamometrică
adecvată ca mărime, conform modului operator indicat în anexa 2.
În cazul în care valorile momentelor de strângere efectiv realizată la controlul pretensionării şuruburilor, se
abat de la valorile normate (tabelele 2 şi 3), se va verifica în continuare un număr egal de şuruburi de înaltă
rezistenţă alese în acelaşi mod, ca la prima verificare.
În funcţie de rezultatul acestor verificări se va trece la remedierea strângerii finale a şuruburilor de înaltă
rezistenţă, atât prin înlăturarea cauzelor care împiedică contactul dintre piese, cât şi prin remedierea
defecţiunilor de strângere a şuruburilor, prin completarea strângerii sau înlocuirea şuruburilor conform cu
condiţiile prevăzute la pct. 3.29.
Şuruburile verificate vor fi marcate vizibil pentru a putea fi identificate în vederea recepţiei.
3.29. Remedierea strângerii şuruburilor de înaltă rezistenţă se face în funcţie de sensul şi frecvenţa abaterilor
constatate la verificarea momentului de strângere cu cheia dinamometrică, conform pct. 3.28.
Remedierile se fac după caz:
- prin completarea strângerii (respectiv a momentului efectiv realizat) până la valoarea normată minimă a
momentului de strângere ( );
- prin înlocuirea şuruburilor la cele la care momentul de strângere realizat este mai mare decât valoarea
normată maximă ( ).
Tabelul 2
ŞURUBURI GRUPA 8.8

VALORI NORMATE PENTRU FORŢA DE PRETENSIONARE, UNGHIUL DE ROTIRE, MOMENTE DE
STRÂNGERE INIŢIALE ŞI CELE DE VERIFICAREA ŞI CORECTAREA STRÂNGERII
Grosimea
Parametrii normaţi pentru strângerea
pachetului de
şuruburilor
strâns
Diam.
Nom. al Momentele de
şuru- Momentul Unghiul strângere pentru
burilor, de de rotire verificarea şi
Forţa
tipul strângere a piuliţei corecţia
Nr. min. max. de
filetului pentru pentru strângerii
crt. pretens.
faza faza şuruburilor
iniţială finală
min. max.
g, g,
mm
mm mm KN daNm grade daNm daNm
hexag.
1 M 16 15 30 86,4 15 30 25 40
31 50 60
51 80 90
2 M 20 15 30 125,4 25 45 50 75
31 50 75
51 80 105
81 95 135
3 M 22 15 30 155,4 30 45 70 100
31 50 75
51 80 105
81 110 134
4 M 24 15 30 180,7 35 45 85 125
31 50 75
51 80 105
81 120 135
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CON... Page 10 of 24
Notă: Pentru alte tipuri dimensionale de şuruburi şi alte grupe de grosimi ale pachetelor de strâns parametrii
normaţi de strângere ai şuruburilor col. (4, 5, 6, 7, 8, 9) urmează a se stabili pe bază experimentală şi folosite
fie prin completarea prezentelor instrucţiuni tehnice, fie prin prevederea lor în proiectele construcţiilor metalice
respective.
Tabelul 3
ŞURUBURI GRUPA 10.9

VALORILE NORMATE PENTRU FORŢA DE PRETENSIONARE, UNGHIUL DE ROTIRE, MOMENTE DE
STRÂNGERE INIŢIALE ŞI CELE DE VERIFICAREA ŞI CORECTAREA STRÂNGERII
Grosimea
Parametrii normaţi pentru strângerea
pachetului de
şuruburilor
strâns
Diam.
Nom. al Momentele de
şuru- Momentul Unghiul strângere pentru
burilor, de de rotire verificarea şi
tipul Forţa de strângere a piuliţei corecţia strângerii
Nr. min. max.
filetului pretens. pentru pentru şuruburilor
crt. faza faza
iniţială finală
min. max.
g, g,
mm
mm mm KN daNm grade daNm daNm
hexag.
1 M 20 15 30 154,4 25 120 80 110
31 50 150
51 80 180
81 95 210
2 M 22 15 30 190,9 30 120 110 150
31 50 150
51 80 180
81 110 210
3 M 24 15 30 222,4 35 120 140 190
31 50 150
51 80 180
81 120 210
4 M 27 30 50 289,2 35 180 185 *
(−)
51 80 210
81 120 240
Notă: Pentru alte tipuri dimensionale de şuruburi şi alte grupe de grosimi ale pachetelor de strâns, parametrii
normaţi de strângere ai şuruburilor col. (4, 5, 6, 7, 8, 9) urmează a se stabili pe bază experimentală şi folosite
fie prin completarea prezentelor instrucţiuni tehnice, fie prin prevederea lor în proiectele construcţiilor metalice
respective.
* Nu se indică datorită lipsei cheilor dinamometrice corespunzătoare.
Valorile normate minime ( ) şi maxime ( ), sunt trecute în coloanele 7 şi 8 din tabelele 2 şi 3.
Remedierile se limitează numai la şuruburile verificate:
dacă se constată abateri la maximum 10% din şuruburile verificate şi/sau

dacă abaterile nu sunt sistematice ca sens (maxim 60% într-unul din sensuri) –
dacă se constată abateri la mai mult de 10% din şuruburile verificate şi/sau
dacă abaterile sunt sistematice ca sens (mai mult de 60% într-unul din sensuri).
Completarea strângerii
Aducerea momentului de strângere final în intervalul valorilor normate ( şi ) din coloanele 7 şi 8

a tabelelor 2 şi 3, se face prin efectuarea unor rotiri suplimentare, mai mari decât rotirile normate (col. 6 din
tabelele 2 şi 3), simbolizată prin .
Valorile rotirilor suplimentare nu vor depăşi 15° pentru g 50 mm şi 30° pentru g 50 mm, unde g este
grosimea pachetului de table.
Şuruburile care se înlocuiesc
Şuruburile care se folosesc la înlocuire trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la pct. 3.23.
Şuruburile vor fi strânse în trepte, direct cu cheia dinamometrică de capacitate corespunzătoare, până la
domeniul definit de valorile normate ale momentului de strângere ( şi din col. 7 şi 8 ale tabelelor
2 şi 3).
3.30. Verificarea calităţii curăţirii suprafeţelor ce vin în contact conform pct. 3.24, verificarea calităţii
contactului între suprafeţe în ambele etape de lucru şi verificarea strângerii şi remedierilor conform pct. 3.13,
3.19, 3.27, 3.28 şi 3.29, vor fi efectuate de o echipă de control numită prin decizie de unitatea de construcţii-
montaj.
Rezultatele controlului vor fi consemnate în procese verbale de verificare, pe faze, pentru garantarea calităţii
execuţiei îmbinărilor prin şuruburi de înaltă rezistenţă cu conţinutul din Buletinul Construcţiilor nr. 2/1981, pag.
167 şi anexa 4 din prezenta instrucţiune.
La aceste procese se anexează câte un tabel cu schema de poziţionare a îmbinărilor şi poziţia şuruburilor
încercate cu cheia dinamometrică. Procesul verbal se înregistrează obligatoriu la şantier sau beneficiar, în
ziua întocmirii.
3.31. Execuţia îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă se face numai cu lucrători atestaţi. Atestarea se
referă atât la conducătorul lucrării cât şi la maiştri, şefii de echipă şi muncitorii calificaţi care execută astfel de
îmbinări. În conformitate cu prevederile Ordinului Inspectoratului General de Stat pentru Investiţii-Construcţii
nr. 4/1981, atestarea personalului se face de organizaţiile de construcţii-montaj de specialitate, pe baza
"Instrucţiunilor pentru atestarea cadrelor tehnice şi a muncitorilor care execută îmbinări cu şuruburi de înaltă
rezistenţă", elaborate de Ministerul Construcţiilor Industriale în colaborare cu Ministerul Industriei Metalurgice.
3.32. După încheierea verificărilor şi remedierilor se trece la aplicarea protecţiei anticorosive.
[top]
4. RECEPŢIILE FURNITURILOR ŞI LUCRĂRILOR DE MONTAJ
4.1. Recepţiile furniturilor şi lucrărilor de montaj se vor face în conformitate cu prescripţiile în vigoare: STAS
767/0-77, STAS 8796/1, 2, 3-80, normativele C 56-75 şi C 150-82 şi prevederile prezentelor instrucţiuni.
În acest sens, rezultatele verificărilor şi încercărilor mecanice ale furniturilor şi lucrărilor de montaj, în
diversele faze de realizare a îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate, vor fi consemnate în
documente de certificare a calităţii, după cum urmează:
- notă de constatare asupra preasamblării uzinale, consemnându-se abaterile dimensionale, de la limitele

admisibile, remedierile efectuate şi metodele prescrise folosite, conf. pct. 3.13;
- o copie după nota de constatare se constituie în piesă la dosarul de recepţie;
- notă de constatarea asupra preasamblării la şantier executată în condiţiile prezentate la pct. 3.19, care se
constituie, de asemenea în piesă, la dosarul de recepţie;
- documentele de certificare a calităţii organelor de asamblare: şuruburi, piuliţe, şaibe, precum şi buletinul de
încercări mecanice efectuate la şantier sau de laboratoare de specialitate, în cazurile de litigiu, conf. pct. 3.23;
- procesele verbale de verificare pe faze a calităţii execuţiei îmbinărilor prin şuruburi de înaltă rezistenţă, în
care se consemnează rezultatele tuturor verificărilor efectuate în diferite faze de execuţie a montajului,
inclusiv pregătirea suprafeţelor de contact (pct. 3.23, 3.24, 3.28, 3.29, 3.30 din prezentele instrucţiuni).
Procesele verbale se vor întocmi conform modelului din anexa 4.
4.2. Toate documentele de verificare a calităţii emise pe baza verificărilor şi încercărilor mecanice executate
pe şantiere, de întreprinderea de montaj, vor fi certificate de beneficiar la meomentul executării lor.
[top]
5. VERIFICAREA ÎMBINĂRILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII
5.1. Verificările periodice se efectuează la intervale de timp în funcţie de destinaţia construcţiilor, precum şi de
condiţiile de exploatare.
În afara acestor verificări, la termenele normate, se vor executa verificări suplimentare ori de câte ori vor
surveni solicitări mecanice, fizice şi chimice, depăşind limitele mormale considerate în proiectare şi în
prezentele instrucţiuni, sau apar defecţiuni vizibile.
5.2. Verificările se fac de către beneficiar, şi vor consta în verificarea strângerilor de pretensionare şi
verificarea stării suprafeţelor în contact din îmbinări.
5.3. Soluţiile de remediere, în cazurile unor situaţii necorespunzătoare rezultate din aceste verificări, vor fi
stabilite pe bază de expertize tehnice efectuate de unităţi de specialitate.
[top]
6. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROTECŢIA ŞI SECURITATEA MUNCII
6.1. La operaţiile de execuţie uzinală de expediere şi de montaj pe şantier a elementelor îmbinate cu şuruburi
de înaltă rezistenţă pretensionate, se vor respecta prevederile din capitolele generale şi specifice, din
următoarele prescripţii tehnice;
- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ord. nr.
34/1975 şi nr. 60/75.
- Norme de protecţia muncii (construcţii montaj), aprobate de Ministerul Construcţiilor Industriale cu ord. nr.
7/N-70.
[top]
ANEXA 1
Tabelul 1
Lungimea de strângere (Ls), în mm Lungimea filetului (b) în mm

Lungimea
nominală
Şuruburi conform STAS 8796/0-77 şi 8796-1-80 Şuruburi conform STAS 8796/1-80
(L) în
mm
M 16 M 20 M 22 M 24 M 27 M 12 M 16 M 20 M 22 M 24
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
40
45 11...18
50 16...23 10...17
55 21...28 15...22 14...20
60 26...33 20...27 19...25
65 31...38 25...32 24...30 20...27
70 36...43 30...37 29...35 25...31
75 41...48 35...42 34...40 29...36 27...33
80 46...53 40...47 39...45 34...41 32... 38
85 51...58 45...52 44...50 39...46 37...43
90 56...63 50...57 49...55 44...51 42...48
95 61...68 55...62 54...60 49...56 47...53 23 28 33 34 37
100 66...73 60...67 59...65 54...61 52...58
105 65...72 64...70 59...66 57...63
110 70...77 69...75 64...71 62...68
115 75...82 74...80 69...76 67...73
120 80...87 79...85 74...81 72...78
125 84...90 79...86 77...83
130 89...95 84...91 82...88
135 94...100 89...96 87...93
140 99...105 94...101 92...98
145 99...106 97...103
150 104...111 102...108
155 109...116 107...113

160 114...120 112...118
165 117...123
170 122...128
175 127...133
180 132...138
[top]
ANEXA 2
EXECUŢIA STRÂNGERII ŞURUBURILOR, VERIFICAREA STRÂNGERII ŞI

REMEDIEREA STRÂNGERII ÎN FUNCŢIE DE REZULTATELE VERIFICĂRII ACESTEIA
1. Strângerea şuruburilor de înaltă rezistenţă se execută conform prevederilor de la pct. 3.17 din textul
prezentelor instrucţiuni tehnice, prin realizarea valorilor prescrise ale momentului de strângere şi rotirii piuliţei,
specificate în tabelele 2 şi 3, în raport cu grupa de caracteristici mecanice a şuruburilor considerate.
Aşa cum se arată în capitolul menţionat, faza iniţială a strângerii se execută cu o cheie dinamometrică de
mică capacitate (produsă în ţară sau de import), iar faza finală, cu o cheie fixă cu prelungitor (sau chiar
dinamometrică, dar fără a fi absolut necesar). Verificarea strângerii se va face numai cu cheia dinamometrică
de capacitate corespunzătoare.
Remedierea strângerii se face cu cheia dinamometrică sau o cheie fixă cu prelungitor, în raport cu rezultatele
verificării momentelor de strângere.
Cheile dinamometrice şi cheile fixe utilizate vor fi adecvate tipului de şurub folosit şi vor avea capacitatea de
strângere corespunzătoare nivelului momentului de strângere prescris al acestuia. Pot fi utilizate orice fel de
chei dinamometrice, în ţară existând o mare diversitate de tipuri de chei, în special la cele de capacitate mare,
cu condiţia etalonării lor prealabile şi corespunzătoare.
Calitatea corespunzătoare sau nu a strângerii este dată atât de corectitudinea aplicării parametrilor prescrişi
cât şi de respectarea prevederilor cuprinse în instrucţiuni şi care se referă la ordinea de strângere a
şuruburilor, a alternanţei în strângere a şuruburilor de o parte şi de alta a secţiunii de îmbinare, a respectării
"etapelor" de strângere, pentru o uniformă şi egală pretensionare a şuruburilor.
2. Verificarea strângerii şuruburilor de înaltă rezistenţă se face pe un număr de şuruburi ce reprezintă un

procent variabil din şuruburile îmbinării, alese astfel încât să fie verificate atât toate tipodimensiunile de
şuruburi, cât şi toate condiţiile specifice de strângere, reprezentate de toate zonele caracteristice ale îmbinării
(talpa superioară/inferioară, aripa dreaptă/stânga, de o parte şi de alta a secţiunii îmbinării etc.).
Verificarea constă în verificarea atât a contractului dintre piese, pe toată lungime acestuia, cât şi a
momentului de strângere realizat.
În cazul în care la verificarea cu spionul se constată zone în care nu se realizează contactul perfect dintre
suprafeţele în contact, se va desface îmbinarea şi se vor efectua prelucrările mecanice sau operaţiunile de
îndreptare necesare, după caz, se reface îmbinarea şi, odată cu ea şi verificarea cu spionul.
Împreună cu verificarea contactului se controlează şi rotirile piuliţelor; măsurarea unghiurilor de rotire

realizate, concretizate prin semnul imprimat cu dalta înainte de faza finală de strângere, se face cu un
raportor simplu, precizia de măsurare satisfăcătoare fiind de ± 2° . Se va observa, dincolo de abaterile
individuale proprii fiecărui şurub şi tendinţa generală a ansamblului rotirilor realizate.
Momentul de strângere se verifică în raport cu valorile normat minime şi maxime ale momentului de strângere
de verificare-corecţie, din tabelul 1, respectiv 2, coloanele 7 şi 8, efectuându-se deci, practic, două verificări.
La cheile dinamometrice prevăzute cu declanşator mecanic pentru indicarea momentului de strângere stabilit,
operaţia este simplă şi constă în reglarea acestora, succesiv la valorile minimă şi maximă a momentului de
verificare-corecţie, urmărindu-se pentru valoarea minimă şuruburile care nu o realizează, iar pentru valoarea
maximă şuruburile care o depăşesc.
Pentru cheile dinamometrice fără declanşator mecanic procedura de lucru este următoarea: pentru
măsurarea momentului efectiv realizat, se imprimă piuliţei o uşoară rotire maxim 5° , înregistrându-se valorile
acestuia şi comparându-se cu valorile minimă şi maximă ale momentului de verificare.
La verificare, dacă nu se realizează valoarea normală minimă a momentului de verificare, nu se continuă

strângerea, ci, după încheierea ei pe ansamblul îmbinării se procedează sau nu în funcţie de rezultatele
verificării, la remedierea strângerii, conf. pct. 3.29 din prezentele instrucţiuni.
3. Cheile dinamometrice pentru executarea strângerii iniţiale, precum şi verificarea strângerii finale şi
remedierea acesteia, vor fi etalonate şi certificate metrologic (de către un laborator de specialitate), înainte de
începerea acestor operaţiuni, cât şi pe parcursul strângerii, la fiecare al 200-lea şurub strâns, precum şi după
încheierea lucrărilor, se vor face verificări sau reetalonări, după caz.
În cazul în care la etalonare sau la verificare se constată diferenţe faţă de etalon, mai mari de 10% se adoptă
măsuri de verificare prin sondaj a şuruburilor strânse a strângerii acestora, sau în funcţie de sensul abaterii,
sau de înlocuire a acestora.
[top]
ANEXA 3
ELEMENTE DE DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE A ÎMBINĂRILOR CU ŞURUBURI DE

ÎNALTĂ REZISTENŢĂ PRETENSIONATE
I. GENERALITĂŢI
1. Prezenta anexă se referă la proiectarea îmbinărilor elementelor din oţel cu şuruburi de înaltă rezistenţă
pretensionate.
2. Dimensionarea şi verificarea îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate, se poate face prin:
- metoda stărilor limită (conf. STAS 10108/0-78);
- metoda rezistenţelor admisibile.
3. Datele din prezenta anexă se referă la îmbinările cu şuruburi de înaltă rezistenţă, calculate în următoarele
ipoteze:
- valoarea pretensionării şuruburilor este constantă în exploatare;
- valoarea pretensionării şuruburilor asupra elementelor îmbinării poate fi diminuată prin solicitări în direcţia
axei tijei;
- solicitările sunt numai în direcţia axei tijei şuruburilor.
4. Determinarea numărului de şuruburi de înaltă rezistenţă pentru o îmbinare solicitată la întindere sau
compresiune axială perpendiculară pe axa tijei şuruburilor se face pe baza eforturilor de frecare de calcul
normate ce se opun lunecării suprafeţelor de contat ale pieselor îmbinării.
Pentru îmbinările solicitate numai la eforturi de întindere în direcţia axei şuruburilor, numărul de şuruburi se
determină în raport numai cu această solicitare.
Verificarea îmbinărilor se face prin compararea eforturilor de frecare efective cu cele normate ce se dezvoltă
pe suprafeţele de contact şi eforturile unitare la presiunea pe pereţi găurii, cu valorile normate ale acestor
eforturi unitare.
[top]
II. RELAŢII ŞI PARAMETRI DE DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE
A. METODA STĂRILOR LIMITĂ
1. Eforturi pentru calcul
a) Efortul de pretensionare (Nt) din tija unui şurub, se stabileşte prin relaţia (1):
(1)
în care:
R – coeficient ce ţine seama de eforturile secundare de torsiune din tija şurubului, rezultate prin strângerea
piuliţei;
As – aria secţiunii de rupere a şurubului în zona filetată, conform STAS 2700/3-80.
Rp0,2 – limita de curgere minimă a oţelului din care este confecţionat şurubul, conform STAS 8796/0-77 şi
STAS 200-75.
Valorile coeficientului R şi valorile limitei de curgere Rp0,2 ale şuruburilor, sunt date în tabelul 3.1, iar valorile
ariilor secţiunii de rupere (As) în tabelul 3.2.
Tabelul 3.1.
Nr. Grupa de calitate a şuruburilor de înaltă Rp0,2

K
crt. rezistenţă (N/mm2)
1 Şuruburi grupa 8.8 0,8 640
2 Şuruburi grupa 10.9 0,8 900
b) Efortul de frecare de calcul (Nf), transmis prin frecare de un şurub pe o singură suprafaţă de contact
normală pe axa acestuia, este dat de relaţia (2):
(2)
în care:
f – coeficient de frecare între suprafeţele de contact;
m – coeficientul condiţiilor de lucru al îmbinării;
Nt – efortul de pretensionare de calcul din tija unui şurub definit la punctul 1.a, a căror valori normate sunt
date în tabelul 3.2;
Z – forţa suplimentară exterioară de tracţiune pe direcţia axei şurubului, dată de solicitarea pe această direcţie
a îmbinării.
Eforturile Nf se opun tendinţei de lunecare a suprafeţelor de contact ale pieselor care se îmbină.
Forţa suplimentară exterioară (Z) nu trebuie să depăşească valorile:
0,7 Nf – pentru solicitări statice;
0,6 Nf – pentru solicitări dinamice, iar suma forţelor exterioare pentru o tijă (statice şi dinamice), ce acţionează
într-o îmbinare, trebuie să satisfacă condiţia:
Valorile pentru f, m, Nt şi Nf; (pentru Z = 0) ale îmbinărilor realizate din OL 37, OL 44 şi OL 52, sunt date în
tabelul 3.2.
Tabelul 3.2.
şuruburi 8.8 şuruburi 10.9

Diam. Aria
Nf pentru Nf pentru
Nom. secţiunii
Nr. tijei solicitări solicitări
Şurub. f Nt
crt.
tip filet şurubului KN statice repetate NtKN statice repetate
mm As mm2 m=0,95 m=0,85 m=0,95 m=0,85
KN KN KN KN
1 M 16 157,00 0,35 80,38 26,73 23,91 - - -
2 M 20 245,00 0,35 125,44 41,70 37,32 154,35 51,32 45,92
3 M 22 303,00 0,35 155,14 51,58 46,15 190,88 63,47 56,79
4 M 24 353,00 0,35 180,74 60,09 53,77 222,39 73,95 66,16
5 M 27 459,00 0,35 - - - 289,17 96,15 86,03
Notă: - coeficientul de frecare a fost stabilit pentru suprafeţele prelucrate prin arderea cu flacăra folosind
arzătoare obişnuite şi periere conform tehnologiei prezentate la punctul 3.21 al instrucţiunilor tehnice;
- pentru alte mărci de oţeluri ale elementelor de construcţii, îmbinate cu şuruburi de înaltă rezistenţă, pentru
alte moduri de prelucrare şi tratare a suprafeţelor în contact, valorile Nt, Nf se vor stabili pe baza încercărilor
experimentale, conform prevederilor din instrucţiunile tehnice (pct. 3.22).
c) Efortul de întindere de calcul (Nî) pentru un şurub dintr-o îmbinare solicitată numai la întindere în direcţia
axei şurubului, este dat de relaţia:
în care semnificaţia şi valorile coeficientului (m) şi a efortului (Nt) sunt cele stabilite la pct. A.1.b.
2. Determinarea numărului de şuruburi (n)
Numărul de şuruburi este determinat de modul în care este solicitată îmbinarea şi de modul în care se face
transferul de încărcare între piesele îmbinate.
a) Îmbinări solicitate la întindere axială sau compresiune axială perpendiculară pe axele şuruburilor la care
transferul de încărcare se face prin frecare, numărul de şuruburi (n) se determină cu relaţia (3):
(3)
în care:
N – solicitarea axială de calcul după metoda stărilor limită ce solicită îmbinarea stabilită conform STAS
10108/0-78 în KN (pe baza încărcărilor de calcul);
ns – numărul suprafeţelor de contact ale îmbinării;
Nf – cu semnificaţia de la punctul A.1.b.
b) Îmbinări solicitate numai la întindere axială în direcţia axei şuruburilor, la care transferul se face prin
întinderea şuruburilor, numărul de şuruburi se determină cu relaţia (4):
(4)
în care:
N – cu semnificaţia de la pct. A.2.a.
Nî – cu semnificaţia de la pct. A.1.c.
3. Verificarea îmbinărilor
Verificările de rezistenţă se fac prin:
a) Compararea eforturilor de frecare efective aferente unui şurub (Ns) cu efortul de frecare de calcul (Nf)
arătate la pct. .1.b (tabel 3.2), se face cu relaţia (5):
(5)
în care, în cazul unei solicitări axiale N:
(6)
N, n, ns cu semnificaţia de la punctul A.2.a.
Această verificare se mai numeşte verificarea la lunecare (STAS 10108/0-78).
Pentru şuruburi supuse la întindere, comparaţia se face în mod similar.
b) Compararea efoturilor unitare efective (σ) la presiunea pe pereţii găurii unui şurub, cu eforturile unitare de
calcul pe pereţii găurii ( ), se face numai dacă relaţia (5) nu a fost satisfăcută. Pentru comparare se
foloseşte relaţia (7).
(7)
în care:d – diametrul nominal al tijei şurubului în mm;
Σt– grosimea minimă a pachetului de piese ce tinde să lunece în acelaşi sens;
- presiunea de calcul normată pe pereţii găurii, cu valorile din tabelul 3.3;
N – definit la pct. A.2.a.
Tabelul 3.3.
Nr. Calitatea oţelului Forţa exterioară Presiunea de

crt. pieselor care se îmbină suplimentară de calcul pe pereţii
întindere (Z) găurii
N/mm2
OL37 0 580
1
RCA 37 0,7 Nt 360
OL 44 0 660
2
OCS 44 0,7 Nt 440
OL 52 0 800
3 RCB 52
0,7 Nt 490
OCS 52
Notă: Pentru alte valori a lui (Z), valoarea presiunii se obţine prin interpolarea liniară între Z = 0 şi Z =
0,7Nt .
c) Verificarea elementelor care se îmbină se face conform STAS 10108/0-78.
- verificarea eforturilor unitare în elementele comprimate se face luându-se în considerare aria brută a
secţiunii de rupere, fără a se ţine seama de slăbiri;
- verificarea eforturilor unitare în elementele întinse se face considerând aria brută a secţiunii şi întreaga
valoare a efortului (N), precum şi aria netă a secţiunii la efortul redus (Nr) determinat cu relaţia:
, în kN (8)
în care:
n1 – numărul şuruburilor din secţiunea care se verifică;
n – numărul total al şuruburilor definit la pct. A.2.a.
Verificarea la oboseală se face conform prevederilor STAS 10108/0-78.
[top]
B. METODA REZISTENŢELOR ADMISIBILE
1. Eforturi pentru calcul
a) Efortul de pretensionare (Nt) din tija unui şurub, se calculează cu relaţia (9):
(9)
în care:
K , As − sunt definite la pct. A.1.a şi au valorile din tabelul 3.1, respectiv 3.2.
Rpo,2 – limita de curgere minimă a oţelului din tija şurubului conform STAS 8796/0-77 şi STAS 200-75.
Valorile limitei de curgere minimă Rpo,2 sunt date în tabelul 3.1.
Valorile de calcul normate pentru Nt sunt date în tabelul 3.4, respectiv 3.2.
b) Efortul de frecare admisibil (Nf) transmis prin frecare de un şurub pe o singură suprafaţă de contact,
normală pe axa acestuia, se calculează cu relaţia (10).
(10)
Nt şi f au semnificaţia stabilită la pct. A.1.a. respectiv A.1.b.
c − coeficient de siguranţă în funcţie de gruparea şi natura încărcărilor;
Z – cu semnificaţia stabilită la pct. A.1.b.
Valorile pentru f, c, Nt şi N'f (pentru Z = 0) ale îmbinărilor realizate din OL 37, OL 44 şi OL 52, sunt date în
tabelul 3.4.
c) Efortul de întindere admisibil (N'i) pentru un şurub dintr-o îmbinare solicitată numai în direcţia axei
şurubului, se stabileşte cu relaţia (11)
(11)
în care:
Nt şi c – au semnificaţia definită la punctul A.1.a. respectiv B.1.b.
2. Determinarea numărului de şuruburi
Numărul de şuruburi se determină ca la pct. A.2 cu relaţiile (3) şi (4) în care se înlocuieşte (Nf) cu (N'f), (Nt) cu
(N't) iar N cu N’ (N’ fiind efortul ce solicită îmbinarea, stabilit pe baza încărcărilor normate).
3. Verificarea îmbinărilor
Verificarea de rezistenţă se face prin:
a) Compararea eforturilor de frecare efective aferente unui şurub (Ns), cu eforturile admisibile arătate la pct.
B.1.b (tabelul 3.4 şi B.1.c, se face cu relaţia (12):
(12)
în care, în cazul unei solicitări axiale N:
(13)
N' – efortul, ce solicită îmbinarea după metoda rezistenţelor admisibile stabilit pe baza încărcărilor normate
n, ns – cu semnificaţia de la pct. A.2.n.
Tabelul 3.4.
VALORILE PENTRU EFORTURILE DE FRECARE (Nf)
şuruburi 8.8 şuruburi 10.9

Diam. N' f pentru solicitări N' f pentru solicitări
Aria
nom. statice repetate statice repetate
Nr. secţ. Nt
şurub f
crt. tip Gruparea1) Gruparea Gruparea
tip Gruparea încărcării
şurub încărcării încărcării încărcării
filet
I II III I II III Nt I II III I II
mm mm2 KN KN KN KN KN KN KN KN KN KN KN KN KN
1 M 16 157 0,35 80,38 22,51 25,57 26,79 20,10 21,64 25,57 - - - - - -
2 M 20 245 0,35 125,44 35,12 39,91 41,81 31,36 33,77 39,91 154,35 43,22 49,11 51,45 38,58 41,55
3 M 22 303 0,35 155,14 43,44 49,36 51,71 38,78 41,77 49,36 190,88 53,44 60,73 63,62 47,72 51,39
4 M 24 353 0,35 180,74 50,61 57,51 60,25 45,18 48,67 57,51 222,39 62,27 70,76 74,13 55,59 59,87
5 M 27 459 0,35 - - - - - - - 289,17 80,96 92,00 96,38 72,28 77,85
Gruparea I
II fundamentală + accidentală III excepţională
fundamentală
C1 = 1,25 static C1 = 1,10 static C1 = 1,05 static
C1 = 1,40 oboseală C1 = 1,3 oboseală C1 = 1,10 oboseală
Note:
- coeficientul de frecare a fost stabilit pentru suprafeţe tratate cu flacăra folosind arzătoare obişnuite şi
periere, conform tehnologiei prezentate la pct. 3.21 din instrucţiuni.
- pentru alte mărci de oţeluri ale elementelor de construcţii îmbinate cu şuruburi de înaltă rezistenţă, pentru
alte moduri de prelucrare şi tratare a suprafeţelor de contact, valorile f, Nt şi Nf se vor stabili pe baza
încercărilor experimentale, conf, prevederilor din instrucţiuni arătate la pct. 3.22.
Tabelul 3.5
Presiunea admisibilă pe pereţii găurii,
Calitatea (N/mm2)
oţelului Valoarea
pieselor care efortului Z Gruparea de încărcare
se îmbină I II III
Fundamentală
Fundamentală Excepţională
+ Accidentală
OL 37 0 480 540 580
RCA 37 0,7 Nt 310 350 370

OL 44 0 550 640 700
OCS 44 0,7 Nt 370 420 460

OL 52
0 670 770 880
RCB 52
0,7 Nt 410 470 520
OCS 52
Notă: Pentru alte valori a lui (Z), valoarea eforturilor Rp, se obţine prin interpolare liniară între Z = 0 şi Z = 0,7
Nt .
b) Compararea eforturilor unitare efective la presiunea pe pereţii găurii (σ), cu presiunea admisibilă pe pereţii
găurii ( ), se face cu relaţia:
(14)
în care
d – diametrul nominal al şurubului în mm;
Σt – grosimea minimă a pachetului de piese ce tinde să alunece în acelaşi sens;
− presiunea adimisibilă normată pe pereţii găurii, cu valorile din tabelul 3.5.
N’ – definit la punctul B.3.a.
c) Verificarea elementelor care se îmbină (conform metodei rezistenţelor admisibile).
Verificarea eforturilor unitare în elementele comprimate se face luându-se în considerare aria brută a secţiunii
de rupere, fără a ţine seama de slăbiri.
Verificarea eforturilor unitare în elementele întinse se face considerând aria brută a secţiunii şi întreaga
valoare a efortului (N’), precum şi cu secţiunea netă a secţiunii la efort redus (Nr) determinat cu relaţia:
(15)
în care:
N’ – definit la relaţia (13)
n1 – numărul şuruburilor din secţiunea care se verifică
n – numărul de şuruburi care transmite efortul N’
La verificarea de oboseală nu se va ţine seama de slăbirea secţiunii prin găurile şuruburilor.
[top]
ANEXA 4
PROCES VERBAL
DE VERIFICARE PE FAZE A CALITĂŢII EXECUŢIEI ÎMBINĂRILOR PRIN ŞURUBURI
DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ
ÎNCHEIAT ÎN ZIUA DE ......................
1. Verificările au fost făcute la îmbinările nr........ din schema de poziţionare anexată, care aparţine grinzii căii
de rulare (fermei...........) din şirul ..... axul ........ deschiderea ........ hala ...... obiectul ...... obiectivul ........ .
2. La verificarea detaliată a elementelor îmbinării privind calitatea curăţirii suprafeţelor ce vin în contact,
verificare efectuată imediat, înainte de asamblare, s-a constatat că suprafeţele sunt curăţate conform
instrucţiunilor tehnice C 133-82.
3. La verificarea calităţii contactului între suprafeţe, cu spionul de 0,2 mm, efectuată după faza iniţială de
strângere, s-a constatat că sunt respectate prevederile instrucţiunilor C 133-82.
4. Atât la verificarea cu spionul 0,1 mm a calităţii contactului între suprafeţe, cât şi la verificarea cu cheia
dinamometrică a calităţii pretensionării şuruburilor montate s-a constatat că sunt respectate prevederile
instrucţiunilor C 133-82.
Au fost verificate cu cheia dinamometrică şuruburile marcate pentru încercare în schiţa anexată a îmbinării.
Şuruburile M .... şi M ...... ale îmbinării au fost verificate la momentele de strângere de ...... daN şi respectiv
de ..... daN.
5. Toate operaţiile de executare a îmbinării, începând cu curăţirea şi terminând cu chituirea, au fost efectuate
în cadrul unui singur schimb de lucru.
ŞEFUL ECHIPEI CARE ŞEFUL ECHIPEI SPECIALE DE CONTROL

A EXECUTAT ÎMBINAREA A UNITĂŢII DE CONSTRUCŢII-MONTAJ
.......................................... ..........................................................
DELEGATUL BENEFICIARULUI
(diriginte de şantier)
..........................................
Anexe: un tabel cu schema de poziţionare, îmbinare şi poziţia şuruburilor încercate cu cheia dinamometrică
Notă: procesul verbal se înregistrează obligatoriu la şantier sau beneficiar în ziua întocmirii.
[top]

Instrucţiuni Tehnice Privind Îmbinarea Elementelor de Construcţii Metalice Cu Şuruburi de Înaltă Rezistenţă Pretensionate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instrucţiuni Tehnice Privind Îmbinarea Elementelor de Construcţii Metalice Cu Şuruburi de Înaltă Rezistenţă Pretensionate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CONST...

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE

Transmiterea solicitărilor între elementele îmbinării (eclise şi componentele elementelor de construcţii

2.3. Grosimea minimă a tablelor care se îmbină este de 4 mm.

La unitatea de construcţii-montaj calitatea organelor se verifică:

- la primirea organelor de asamblare;

2.10. Verificarea la primirea organelor de asamblare de către unitatea de construcţii-montaj, constituie

Verificările înainte de montaj se fac conform pct. 3.25.

3. CONDIŢII TEHNICE DE PROIECTARE DE EXECUŢIE UZINALĂ ŞI DE MONTAJ LA

Condiţii tehnice de proiectare şi de execuţie uzinală, verificarea calităţii îmbinării la întreprinderea

Abateri admise fără

*) Abaterile se măsoară în axul primului şir de şuruburi.

Simbolurile dimensiunilor caracteristice şi ale abaterilor sunt arătate în fig. 2.

Reprezentarea schematică a acestor cazuri este dată în fig. 3.

Reprezentarea schematică a acestor situaţii este dată în fig. 4.

La preasamblarea din uzină, vor participa şi delegaţi ai unităţii de construcţii-montaj.

Condiţii tehnice de verificare pe şantier a calităţii elementelor îmbinării şi organelor de asamblare,

- delegatul întreprinderii de construcţii montaj nu a participat la verificarea în stare preasamblată a

- dacă se constată că au survenit accidente în timpul expedierii şi transportului.

Această preasamblare se va executa în aceleaşi condiţiuni tehnice ca şi preasamblarea de la uzina

3.20. Înainte de montaj, montatorul va face următoarele verificări şi remedieri:

- spălarea materiilor uleioase cu substanţe degresante şi spălarea materiilor pământoase cu apă;

- frecarea se va executa transversal pe direcţia de transmitere a efortului;

- arderea cu flacăra cu oxigen se va executa cu o viteză de înaintare de 1 ... 2 m pe minut, cu o înclinare a

3.22. Aplicarea corectă a tehnologiilor de prelucrarea şi tratarea suprafeţelor de contact, cu asigurarea

- verificarea dimensiunilor şi aspectului şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor, verificarea filetelor şi verificarea

Întreaga procedură de acceptare a cantităţilor de organe de asamblare pe şantier se va încheia înainte de

3.26. Şaibele se vor monta cu muchia neteşită spre elementele îmbinării.

Strângerea şuruburilor pentru elementele montate.

controlul calităţii contractului dintre piese;

b) După faza finală de strângere efectuată conform punctului 3.27 al. b:

- calitatea pretensionării şuruburilor de înaltă rezistenţă se controlează prin măsurarea momentelor de

Remedierile se fac după caz:

ŞURUBURI GRUPA 8.8

ŞURUBURI GRUPA 10.9

3 M 24 15 30 222,4 35 120 140 190

* Nu se indică datorită lipsei cheilor dinamometrice corespunzătoare.

Valorile normate minime ( ) şi maxime ( ), sunt trecute în coloanele 7 şi 8 din tabelele 2 şi 3.

Remedierile se limitează numai la şuruburile verificate:

dacă se constată abateri la maximum 10% din şuruburile verificate şi/sau

Aducerea momentului de strângere final în intervalul valorilor normate ( şi ) din coloanele 7 şi 8

Şuruburile care se înlocuiesc

3.32. După încheierea verificărilor şi remedierilor se trece la aplicarea protecţiei anticorosive.

4. RECEPŢIILE FURNITURILOR ŞI LUCRĂRILOR DE MONTAJ

- notă de constatare asupra preasamblării uzinale, consemnându-se abaterile dimensionale, de la limitele

- o copie după nota de constatare se constituie în piesă la dosarul de recepţie;

5. VERIFICAREA ÎMBINĂRILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII

6. CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROTECŢIA ŞI SECURITATEA MUNCII

Lungimea de strângere (Ls), în mm Lungimea filetului (b) în mm

155 109...116 107...113

EXECUŢIA STRÂNGERII ŞURUBURILOR, VERIFICAREA STRÂNGERII ŞI

2. Verificarea strângerii şuruburilor de înaltă rezistenţă se face pe un număr de şuruburi ce reprezintă un

Împreună cu verificarea contactului se controlează şi rotirile piuliţelor; măsurarea unghiurilor de rotire

La verificare, dacă nu se realizează valoarea normală minimă a momentului de verificare, nu se continuă

ELEMENTE DE DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE A ÎMBINĂRILOR CU ŞURUBURI DE

- metoda stărilor limită (conf. STAS 10108/0-78);

- metoda rezistenţelor admisibile.

- valoarea pretensionării şuruburilor este constantă în exploatare;

- solicitările sunt numai în direcţia axei tijei şuruburilor.

II. RELAŢII ŞI PARAMETRI DE DIMENSIONARE ŞI VERIFICARE

A. METODA STĂRILOR LIMITĂ

1. Eforturi pentru calcul

As – aria secţiunii de rupere a şurubului în zona filetată, conform STAS 2700/3-80.