Sunteți pe pagina 1din 8
FISA NR. 16 ETAPA DELIBERARII $I PRONUNTARII HOTARARII JUDECATORESTI I. Deliberarea Precizari Nofiune introductive ~ deliberarea este operatiunea prin care judecdtorii stabilesc situatia de fapt, la care vor aplica apoi normele juridice corespunzatoare, reprezentnd insasi esenta actului jurisdictional Reglementare ~ Codul de procedurd civilé reglementeaza etapa deliberarii si pronuntarii hotdrari la art, 395-405; aceste prevederi constituie dreptul comun in materie, fiind aplicabile in mod corespunzator $i incheierilor [art. 234 alin, (1) C.proc.civ.]. Locul unde are loc deliberarea Regula. Exceptia — poate avea loc, dup caz, in sedint3 sau in camera de consiliu; * ca reguld, completul se retrage spre deliberare in camera de consiliu; * deliberarea in sedinté poate avea loc cu privire la incidente procedurale care se ivesc pe parcursul desfasurSrii cercetSrii procesului sau chiar al dezbaterilor in fond si care nu necesita retragerea spre deliberare in camera de consilit Momentul Regula candareloc | ~ deliberarea are loc de indati dup inchiderea dezbaterilor [art.395_ alin. (1) deliberarea | C.proc.civ.). Excepfia. Amanarea pronuntarii ustificate, dac& instanta nu ia hotdrdrea de indat, pronuntarea acesteia Poate fi aménat’ pentru un termen care nu poate depasi 15 zile [art. 396 alin. (1) C.proc.civ.}; = de la regula prevazutd de art. 396 C.proc.civ. se deroga prin norme speciale; de exemplu: Y pronuntarea asupra cererii de ordonanté presedintiala se poate amana cu cel mult 24 de ore [art. 999 alin. (4) C.proc.civ.); ¥ pronuntarea incheierii prin care se solutioneaza cerere poate fi amAnatd cu cel mult 24 de ore alin. (4) C.proc.civ.] etc.; a de sechestru asigurator [art. 954 alin. (4) coroborat cu art. 999 Scanned with CamScanner ETAPA DELIBERARII $I PRONUNTARII HOTARARI AJUDECATORESTI 569 *termenul de amanare a pronunfirii are caracter relativ, acestuia nu afecteazé valabilitatea hotarari ~ dacd pronuntarea a fost aménaté, hotirérea nu poate fi pronuntat mai inainte de data fixatd in acest scop [art. 396 alin. (3) C.proc.civ.]; © sanctiunea nerespectarii acestor dispozitiilegale este nulitatea hotérari ‘*nulitatea nu este conditionata de vatamare; este vorba de o conditie extrinsecS, Pentru a carei nerespectare legea nu a prevazut o alt’ sanctiune, fiind aplicabil art. 176 pet. 6 C.proc.civ. astfel incdt depasirea ‘Modul in care Secretul delibersi areloc ~ indiferent de locul unde are loc deliberarea (fie in sedint3, fie in camera de consili), deliberarea__| aceasta are loc in secret [art. 395 alin. (1) C.proc.civ.] Participantii la deliberare —deliberarea are loc cu participarea exclusivi a membrilor completului de judecat8; ‘+n cazurile expres prevazute de lege, la deliberare particip3 si alte persoane care fac parte din alcatuirea instantei, dup cum urmeaz a) in litigille privind conflictele de munc& si asigurari sociale, fa judecata in prim’ instant asistentii judiciari particip la deliberari cu vot consultativ [art. 55 alin. (2) din Legea nr. 304/204}; b) in completurile de judecatd de la Inalta Curte de Casat titasistenti participa la deliberd nr. 303/2004); « atunci cand la deliberare participa si persoanele aratate expres de legea specials, acestea sunt tinute, de asemenea, de secretul deliberdri — la deliberare iau parte numai membrii completului in fata cdrora au avut loc dezba- terile art. 395 alin. (2) C.proc.civ.]; sinlocuirea judecstorului care a participat la dezbateri nu este posibil’ in nicio situatie; ‘{n cazurile in care, pentru motive temeinice, un judecator este impiedicat s& parti: cipe la solutionarea cauzei dup ce s-a dat cuvantul in fond partilor, fiind inlocuit cauza se repune pe rol [art. 214 alin. (3) C.proc.civ.}; ~ judecdtorul sau judecdtorii care au participat la dezbateri sunt tinuti si participe la deliberare, chiar dac& nu mai sunt judecatori ai instantei respective; ‘in cazul in care, in conditiile legii, judec3torului i-a incetat aceasta calitate sau este suspendat din functie, procesul se repune pe rol, cu citarea parlor, pentru ca ele si puna din nou concluzii in fata completului de judecata legal constituit [art. 395 alin. (3) C.proc.civ.); in cazul completurilor de judecata colegiale, deliberarea este condusa de presedintele si Justitie, magistra- cu vot consultativ (art.71 din Legea completului, care, dupa discutiile purtate, procedeazd la adunarea parerilor judecd- Scanned with CamScanner 570 ETAPA DELIBERARII $I PRONUNTARII HOTARARII JUDECATOREST! Torllor, incepand cu cel mai nou in funcfie; presedintele 7si exprima opinia cel din urma [art. 395 alin. (2) C.proc.civ.]. luarea Tn cazul in care judecata se face de un singur judecator ae ; hotardrii ~in ceea ce priveste luarea hotér&rii, nu existd nicio dificultate in situatia in care jude- cata se face de un singur judecator. in cazul completurilor colegiale = hotirarea trebuie si fie rezultatul acordului tuturor membrilor completului de judecata; ~ dac3 nu toti judecatorii sunt de acord asupra solutiei, hotdrarea trebule s8 exprime prerea majorit3tii [art. 398 alin. (1) sialin. (2) C.proc.civ.}; * opinia separata a judecdtorului rmas in minoritate va fi consemnata aparte, in minut& fart. 401 alin. (1) C.proc.civ.]; * pentru a nu face imposibila atingerea majoritatii si deci luarea hotérérii, atunci cand in urma deliberdrii se formeaz mai mult de dou’ opinii, judecdtorii ale cdror pareri se apropie mai mult sunt datori s8 se uneascd intr-o singurd opinie. Completul de divergenta. Judecarea divergentei —1n cazul in care completul de judecata este alcatuit din doi judecdtori, iar judecatorii din complet nu cad de acord asupra solutiei, cauza se va judeca in complet de diver- genta; * completul de divergent se constituie prin includerea in completul initial si a unui judecdtor din planificarea de permanenta [art. 398 alin. (3) C.proc.civ.]; ~ indiferent de obiectul divergentei, in sensul dac& aceasta poartd asupra anumitor ‘imprejursri, cereri, exceptii ori asupra solutiei in ansamblu, procedura este aceeasi; — divergenta se judeca in aceeasi zi sau, dac3 nu este posibil, intr-un termen care nu poate depisi 20 de zile de la ivirea divergentei, respectiv, in cazul pricinilor considerate urgente, 7 zile de la ivirea divergentei (aceste dou’ termene sunt relative) [art. 399 alin. (1) C.proc.civ.}; — in vederea judecarii divergentei, procesul se repune pe rol si se vor cita partile, deoarece acestea nu mai au termen in cunostint3; # dacd nu se dispune reluarea dezbaterilor in sedinta de judecata, cu citarea partilor, hotdrdrea pronuntatd in complet de divergent cu incalcarea prevederilor art. 399 Cproc.civ. este lovitd de nulitate; ‘* dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor ramase in divergent si care se anunta partilor in sedint3; * atunci cdnd apreciaza c3 este necesar, instanta este indreptatit’ s8 administreze noi dovezi si s8 ordone orice alte masuri ingaduite de lege, ins, acestea trebuie s8 fie in legatur’ cu obiectul divergentei; * parfile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate in divergenti [art. 399 alin. (1)-(3) C.proc.civ.}; Scanned with CamScanner ETAPA DELIBERARII $1 PRONUNTARII HOTARARII JUDECATORESTI S71 — dacé dup3 judecarea divergentei rezult mai mult de dou’ opini, judecitoril ale chror péreri se apropie mai mult sunt datori s3 se uneasc& intr-o singurd opinie: = judecdtorii au dreptul de a reveni asupra parerii lor ca zi re 2 provo fart. 399 alin. (4) C.proc.civ.}; ae ins, chiar dacd revenirea asupra opiniei are loc ulterior inchiderii dezbaterilor asu- pra chestiunilor rimase in divergents, chiar dacé exist un consens, hotarérea nu va fi pronuntaté in compunerea initial’ a completului, ci de citre completul in fata cBruia au avut loc dezbaterile, respectiv completul de divergent’; — cAnd divergenta nu priveste solutia ce trebuie data intregii cauze, dupa judecarea chestiunilor rémase in divergent, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea cauzei (art. 399 alin. (5) C.proc.civ.]. De exemplu: Yo astfel de situatie poate fi cea in care divergenta este in legaturd cu mijloace de probi solicitate de parti sau a cdror administrare se doreste a fi impus’ din oficiu, este in legStur’ cu 0 exceptie procesuala respins8 etc. si nu priveste divergenta iviti dupa inchiderea dezbaterilor in fond si nici divergenta ce a aprut dupa inchiderea dezbaterilor in temeiul unei exceptii procesuale, ulterior admis3, intrucét in ambele ipoteze nu mai exist’ posibilitatea continual judecatii, + dupa solutionarea divergentei in aceste cazuri, judecata va continua conform regulilor procedurale urmate pans la virea acestui incident. Solutiile ce pot fipronuntate in urma deliberdr Enumerare 1. admiterea cererii de chemare in judecaté, astfel cum a fost formulat8, atunci cand pretentile reclamantului s-au dovedit a fiintemeiate; 2. admiterea in parte a cererii, atunci cand reclamantul sia dovedit numai o parte dintre pretentiile formulate; 3.respingerea ca neintemeiatd a cererli de chemare in judecat8, dacd din probele ‘administrate rezultd cd pretentia reclamantului nu este fondata; 4. anulorea cererii, respingerea ca inadmisibilé, prescrisd, ca existénd autoritate de lucru judecat, ca introdusé de o persoan fara calitate procesuald activa sou impotriva une! persoane fard calitate procesuals pasivd, ca lipsité de interes, ca prematurd, ca nefiind de competenta instanjelor romédne etc., atunci cand se admite 0 exceptie procesuala peremptorie; 5. perimarea cererii; 6. respingerea cererii de divort ca nesustinutd.. Repunerea pe rola cauzei Condit in cazulin care, in timpul deliber&ri instanta gaseste c& solutia nu poate fi pronuntat’ va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu intrucat sunt necesare probe sau lémuriri noi, " evan citarea partilor, deoarece acestea nu mai au termenul in cunostintd (art. Coproc.civ.). Scanned with CamScanner S72 ETAPA DELIBERARII $1 PRONUNTARII HOTARARII JUDECATOREST! Minuta Tntocmirea si cuprinsul minutei ~ dup’ ce a fost luat3 hotdrarea, se intocmeste de indata sin care se va arta, atunci cénd este cazul, opinia separat minoritate [art. 401 alin. (1) C.proc.civ.]; = minuta trebuie s3 cuprinda solutia asupré [art. 397 alin. (1) teza | C.proc. iv.]; ‘e din minutd trebuie sd rezulte in mod explicit solutia [art. 125 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioara a ‘atunci cand este cazul, in minuta va fi cuprinsé: aflati in minoritate; 0 minut’ care cuprinde solutia 8 a judecdtorilor aflat a tuturor cererilor formulate in cauzi pentru fiecare capat de cerere | instantelor judecstoresti); de asemenea, a) eventuala opinie separaté ajudecatorilor b)opinia separat8 a asistenfilor judicial, care participa la judecata in prims instants fitigile de munca si de asiguréri sociale, respectiv opinia separat a magistra- tului-asistent, care participS la sedinfele de judecatd la Inalta Curte de Casatie si Justitie; ‘instanta nu poate acorda mai mult sau alt prevede altfel [art. 397 alin. (1) teza a Il-a C.proc.civ.]; De exemplu: sub acest ultim aspect, legea prevede obligatia instantei de a se pronunta din oficiu asupra exercitSrii autoritatii parintesti, precum si asupra contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, chiar daca acest lucru nua fost solicitat prin cererea de chemare in judecatd, in cadrul procesului de divort, atunci cand sotii au copii minori; de asemenea, in aceeasi materie, instanfa se va pronunta din oficiu si asupra numelui pe care Ml vor purta sot dup3 divort, potrivit prevederilor Codului civil [art. 919 alin. (2) si (3) C.proc.civ}; Yin cazul admiteril actiunii in materie de filiatie, instanta se pronunt’ din oficiu, prin ins8si hotdrarea de admitere a actiu i) stabilirea numelui copilului; ji) exercitarea autoritatii parintest ii) obligatia parintilor de a-l intretine pe copil; Yin materia stingerii uzufructului in caz de abuz de folosint, chiar dac’ nudul proprietar a solicitat doar incetarea dreptului de uzufruct, instanta sesizata poate s8 dispun3, dupa imprejurari, o alti masur3, anume preluarea folosintel de cétre reclamant (nudul proprietar), cu obligarea acestuia la plata ctre pSrat (uzufructuar) a unei rente pe durata uzufructului (art. 747 C.civ.), f3r8 a fi necesar ca pardtul s3 solicite in mod expres renta respectiva (practic, folosinta bunului este inlocuit8 cu plata unei rente); + in cazul in care cererea are ca obiect pretentii privitoare la obligatia de intretinere, alocatia pentru copii, chirie, arend3, plata salariului, rate din pretul vanzérii sau alte sume datorate periodic, nstanta i va obliga pe parat, la cererea reclamantulu, dup achitarea taxelor de timbru, potrivit legisla plata sumelor devenite exigibile dupa introducerea cererii (art. 397 alin. (2) C.proc.civ.]; ceva decat s-a cerut, daca legea nu Scanned with CamScanner ETAPA DELIBERARII $I! PRONUNTARIL HOTARARII JUDECATORESTI 573 reluate solutile pronuntate pe parcursul solutionari cauzel prin astfel, nu se va relua in minuta (si nici in dispozitivul hotararit * solutia de respingere a unor except; ‘* solutia de admitere a unor ‘exceptii dispuse prin incheieri interlocutorii anterioare, chiar dacd aceste exceptii au avut caracter peremptoriu, ins8 dup solutionaree lor, instanta nu s-a dezinvestit de cauza ‘intregime; De exemplu: nu se va relua in dispozitivul hotararii finale solutia: ') de admitere a exceptiei de netimbrare side anulare a unui capat de cerere sau a unei cereri incidentale; ii) de admitere a exceptiei li dintre reclamanti sau paré pasive; ei calitatii procesuale active sau pasive a unuia in cazul coparticiparii procesuale active sau "= aceste solutii se vor regasi doar in dispozitivul incheierilor interlocutorii res- pective; * intrucat de la acel moment procesual, instanta se dezinvesteste de cererile respective, nu mai este posibil’ reluarea in minuta si dispozitivul hotdrarii finale a exceptiilor respective, deoarece aceasta ar echivala cu solutionarea din nou a acestora; in cazul in care, prin incheieri interlocutorii premergatoare, instanta s-a dezinvestit de anumite capete din cererea principala sau de anumite cereri incidentale, hotérarea final va fi comunicatd c&tre partile interesate in vederea exercitarii ciilor de atac, cu atat mai mult cu cat incheierile premergatoare, cu exceptiile prevazute de lege, nu pot fi atacate decat odaté cu fondul; — in minuta nu trebuie sa se faca referire la pronuntarea hotararii in sedinta publica sau, dup’ caz, prin punerea ei la dispozitia p8rtilor prin mijlocirea grefei instante pe cale de consecins, lipsa unei asemenea mentiuni din minut nu constituie 0 cauz8 de nulitate a hotararii; « aceast mentiune se va regasi in dispozitivul hotra in practica judiciar’, in mod obisnuit aceastd mentiune se regaseste si in minut, iar nu numai in dispozitivul hotararii; ~ minuta va fi scrisi de catre judecdtor, respectiv de c3tre unul dintre membrii completului de judecata; * minuta poate fi redactata si prin utilizarea tehnicii de calcul (art. 125 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioar’ al instanfelor judecatoresti) Semnarea minutei. Sanctiunea nesemnarii minutei ~minuta se semneaza pe fiecare pagina, sub sanctiunea nulitatii hotararii, de judecdtor ~~ _| sau de judecatori si, dupa caz, de magistratul-asistent [art. 401 alin. (2) C.proc.civ.], res- a Scanned with CamScanner 874 ETAPA DELIBERARII $! PRONUNTARII HOTARARII JUDECATOREST! pectiv de asistentii judiciari, in cazurile in care legea prevede c3 acestia participa la deliberare; ‘ grefierul de sedint3 nu particip’ la deliberare si nu semneaz8 minuta; «lipsa semn3turii unuia dintre judecstori sau, atunci cand este cazul, a magistra- tului-asistent (respectiv a asistentului judiciar) de pe minut nu poate fi acoperita prin semnarea ulterioar3, deoarece nu s-ar mai putea sti dacd judecdtorul sau magistratul-asistent (asistentul judiciar) respectiv a participat la deliberare; + nulitatea hotSrarii pentru lipsa semnaturii de pe minuta este express; 1n ipoteza in care minuta este alcétuit3 pe mai multe pagini si nu sunt semnate toate, nulitatea hotdrarii este totald, iar nu partial; ~ dacd in minut a fost cuprins3 0 opinie separats, judectorul rmas in minoritate, res- pectiv asistentul judiciar, in cazullitigilor de munca si de asiguréri sociale in cadrul judecdtii in prima instant’, sau magistratul-asistent, la Jnalta Curte de Casatie si Justitie, va semna opinia separatd; ‘e cand hotrarea a fost adoptat cu majoritate, nesemnarea opiniei minoritare nu poate pune in discutie legalitatea hot&rarii, pentru cd solutia din opinia majoritara este cea care reprezint’ hotararea. Consemnarea minutei in registrul special — dup semnare, minuta se va consemna intr-un registru special, tinut la grefa instantei, registru care poate fi tinut si in format electronic [art. 401 alin. (2) C.proc.civ.J; « transcrierea in sistem informatizat a minutei se face de cdtre grefierul de sedints, integral, cu exceptia datelor cu caracter personal, altele decat numele de familie si prenumele p8rtilor [art. 125 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioar& al instan- telor judecatoresti). Sanctiune Contradictiiintre minuta si dispozitivul hot8ra ~ minuta va alcdtui dispozitivul hotarérii # atunci cand apar contradictii intre minut si dispozitiv, ca regula, acestea pot fi remediate, prin confruntarea minutei, care, contindnd cu certitudine rezultatul deliberirii, constituie hotsrérea real8 prin exceptie, se dispune anularea hotdrarii doar atunci cand nu se poate inlatura in alt mod vatmarea adusé parti, respectiv dac& nu se poate determina solutia reali pronunfati in cauz8, nefiind posibild exercitarea controlului judiciar de legalitate in calea de atac. Il. Pronuntarea hotararii Precizari Notiune introductive = este operatiunea prin care solutia cuprinsa in minuta rezultata in urma deliberarii este adusé la cunostinta celor interesati. Scanned with CamScanner ETAPA DELIBERARII $I PRONUNTARII HOTARARIL JUDECATORESTI 575 Efecte = din momentul pronuntsri instanta se dezinvesteste de judecata procesului Locul unde se Pronunfarea in sedinté publicd " oe ~ presedintele sau, dupa caz, un judecstor, membru al completului de judecat’, va pronunfarea | pronunta hotérérea in sedint publica, la locul unde s-au desfisurat dezbaterile; = pronuntarea in sedinta publicd se face prin citirea minutei, indicdndu-se, totodats calea de atac ce poate fi folosité impotriva hotSrarii (art. 402 teza | Cproceiv) " ~ pronungarea in sedint& public’ are loc indiferent dac& pirtile sunt prezente sau nu. Punerea soh dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei ~ alternativ cu pronuntarea in sedint public, minuta (hotirarea) se poate pronunta si prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instante (art. 402 teza a la Coproc.civ. = in cazul amanarii pronuntarii, presedintele, odat’ cu anuntarea termenului la care a fost amanatd pronuntarea, poate stabili c pronuntarea hotirérii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei [art. 396 alin. (2) Cproc.civ.}. Precizare: * art, 396 alin. (2) C.proc.civ. este doar o aplicatie a art. 402 teza a Il-a C.proc.iv., deci punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei este posibil si atunci cand nu se aman pronuntarea Data Data pronuntai pronuntirii | — pronuntarea are loc la data la care a avut loc deliberarea, respectiv data la care au fost inchise dezbaterile in fond si instanta s-a retras pentru deli- berare; © data la care a fost amanat pronuntarea. Data hotararii = data la care are loc pronuntarea minutei, potrivit legii, este data hotararii (art. 403 Coproc.civ.). Scanned with CamScanner

S-ar putea să vă placă și