IV.

ETAPA DE AUTOMATIZARE

In aceasta etapa autocontrolul este minim si se

poate emite sunetul cu usurinta.Se considera ca sunetul
a fost insusit.
Se exerseaza prin discutii libere. Foloseste
imaginipana cand copilul nu mai incurca sau
deformeaza (isi da seama singur cand greseste).

Citeste textele si scoate cuvintele care au sunetul

“s” pe o coloana, si pe cele cu “j’ pe alta.

Voinicul şi vrajitoarea

Vrajitoarea Baba – Cloanţa

Vrea o vila de vacanţa.
Un viteaz i-o construieşte
Cu vopsea bej o vopseşte
Cotoroanţa e voioasa,
Val- vârtej intra in casa;
Iar voinicul din poveste
Uşa casei zavoreşte.
Lumea mult s-a bucurat
Ca de baba a scapat.
 *
Moş Craciun e moşul bun
Care a pornit la drum
Şi-a ajuns la noi in tinda.
Daca-i spun o poezie
Moşu-mi da o jucarie.
Daca-i joc un joc frumos
Moşu-i tare bucuros.

Jucarii, jucarii

Jos, în valea luminoasa,

Jenica ar vrea o casa,
Cum doresc şi alţi copii,
Plina ochi cu jucarii.
De jur-imprejur ar pune
Paznici curajoşi s-adune
Pe jefuitori şi-ndata
Sa-i duca la judecata,
Unde, e bine sa ştii,
Nu-i o joaca de copii.
 Citeste si memoreaza poeziile

E o floare foarte mov,

Care poarta malacov,
Dar şi panglici la pantofi.
Floarea asta e un “el”
Şi se cheama stânjenel,
A plantat-o chiar Ionel,
Plin de zel.
Stânjenelul ca-ntr-un vis,
“Apa, da-mi te rog”, mi-a zis;
Doi boboci i s-au deschis .

Pomul

Sunt un pom ca fiecare

Dar de vrei sa ma- ngrijeşti
Faci, copilule din mine
Pom, cum n-o sa mai gaseşti.
Apara-ma cand e iarna,
Strânge-ma- mprejur cu nea,
Sa ma- ngheţ la
radacina,
Care- I şi inima
mea.
 La padure

Mama a luat doar prajitura cu

nuca, dar copiii vor si tarta cu jeleu.
Jojo o ajuta sa faca jarul .A pus
frunze în ibric şi jarul deasupra. Când,
ce se intâmpla? Frunza arde. Mama îi
spune: “Jarul nu trebuie sa arda pe
ibric, ci sub ibric.”
Jan sparge ouale, le decojeste si
apoi se apuca sa se joace cu cojile.

O jucarie
 Jianu este trist. Nici o jucarie nu îi mai place. Jeni
are doar o jucarie care vâjie. Ea este vesela.
- Tu de ce nu te plictiseşti de jucaria ta, Jeni?
- Pentru ca este facuta de mine.

Un câine de nadejde

Jan este cioban. Turma lui paşte pe malul Jiului.

Cojocul a ramas alaturi de Ursu, câinele sau.
- Ce blana moale! Câinele se ascunde sub cojoc.
Lupul vine tiptil.
- Am prins oaia! spune el.
Dar din cojoc sare câinele.
- Aoleu! ţipa lupul. E de rau!
 mij - loc pa – ti – noar Je – ni – ca co – pii
mij – lo - cul pa - ti - naj Bu – jo – rel co – pi - ii

La patinaj

Este joi. Bujorel merge la patinaj. Aici se intâlneşte

Cu Andrei şi cu Jenica.
- Am panine noi, le spune el.
- Sunt foarte frumoase!Sa le foloseşti sanatos!
In jur sunt mulţi copii veniţi de la antrenament.
Profesorul îi ajuta pe cei mici. Fetiţele fac piruete
Jenica e în mijlocul lor. Toţi copii sunt îmbujoraţi.
Patinoarul rasuna de glasuri vesele.

Saptamânaaa
Sapte fete frumuşele,
Iata cum te joci cu ele:
Luni le-aduni,
Marţi le-mparţi,
Miercuri le petreci prin
cercuri,
Joi le cumperi haine
noi,
Le aduci vineri şoşoni,
Sâmbata le speli,
curate…
Cu duminica sunt
şapte.
Asta-i toata saptamana
i începem înca una.
RECUNOASTE SUNETUL “j’ IN TEXTELE

URMATOARE:
 Cascada

Râul se arunca vijelios peste stânci. In jur sar stropi

jucauşi. Apa vâjie în cascada. Jos, stâncile sunt pe
jumatate macinate de apa.
In poiana, la soare cresc bujori de munte. Nu este
voie sa îi rupem.

*
Iancu Jianu

Iancu Jianu este un vestit voinic de pe Jiu. El a jurat

sa împarta dreptate celor din saraci. A luptat cu vitejie .
Slujitorii boierilor se temeau de el. Cei saraci îl iubeau si
îl ajutau.
Iancu Jianu a ramas în istorie o pilda de curaj.
*
Florile verii

Este o zi frumoasa de vara. Jenica iese sa respire

aerul dimineţii. Pe pajiştea din faţa casei au inflorit
bujorii. Parfumul lor a inmiresmat totul în jur.
Mai jos, spre fântâna macii au întins covor ca de
jar. Jenica e îmbujorata.
Ce frumoase sunt florile verii!

PROVERBE
 Omul care se scoala de dimineaţa departe ajunge.

 Albina cea buna nu se aşeaza pe o floare veştejita.

  Vulpea cand nu ajunge la struguri, zice ca-s acri.

GHICITORI

 Pe fereastra prinde flori

Şi-n obraji lasa culori.
(Gerul)

 Mijlocul îi ie floare spumoasa

Iar în jur frunze de varza.
(Conopida)

 Daca o arunci pe jos

Şi bagi degetele in sos,
Râde de tine, maimuţica,
Ursuleţul şi pisica.
(Furculiţa)

 Cine-i gros
Şi scorţos
Şi arunca ceşti pe jos.
(Stejarul)

 Cântareaţa jucauşa
Seara vraja-i ne încânta!
(Privighetoarea)

 Are coarne, dar nu-mpunge,

Şi pe leneşi îi ajunge.
(Melcul)

In zadar aş încerca
Sa o prind. Nu reuşesc!
Fug şi eu. Fuge şi ea,
Zau ca nu ma dumiresc!
(Umbra)

Nu este nici croitor,

Nici nu este vrajitor,
Dar îţi ţese pe ferestre,
Perdele cu flori maestre.
(Paianjenul)

Daca plângi la un necaz,

Poposeşte pe obraz
Picatura fermecata,
Limpede, dar… cam sarata.
(Lacrima)
 Sub o tufa de mohor

Sub o tufa de mohor, locuieşte-

un croitor.
Ştii ce coase, el, aici?
Paltonaşe de pitici;
Dar mai coase şi cojoace,
Ca are destule ace.
Cine-i meşterul? Ia ghici ….

1.Ceea cu ce se joaca copii.

2.Zi a saptamanii

3.Ziar

4.Palarie
5.Ne îmbracam cu ea.

U ARIE
I
URNAL
BEN
A HETA
+