Acesta este Bucuresti locuiti si dumneavoastr (© persoana care v intr-o zi, cdutand cu ingrijora sus, pe casa din colt. Strazile sunt facute din ca este Bucurestiul pa ti eee Ni Eireann Eo Peni Meta) Ce Re a eee tee atect ie filler scons ne naein tee Reker) SUT nee wsietige ty evento ea) 0 nostalgie catre care n solo ECR eel CSTneienee rent et Fron clele i Melee ise) Coal erence aie ecgrt iesc orasul lor, asa cur text In ordine al ae ogee aon orasului de PSU CTT) Re aca iT din Bucurestiul de azi NyTehnoredactor LUMINITA SIMIONESCU Corectori MARIA MUSUROIU s ELENA STUPARU Prelucrare imagini NICU ILE pte DAN DULGHERU $1 DUMITRU OLTEANU Aparut 2007 BUCURESTI ~ ROMANIA Lucrare executatd la RA. ,MONITORUL OFICIAL”Prezentarea grafics Joana Dragomirescu Mardare Descrioroa CP a Biblioteci Nationale a Roménici COFRIM, ALEXANDRU ‘Strazi vechi din Bucurestul de az / Alexandru Ofrim, pret: Joana Pawiescu concept si coordonare: Catalin O. Constantin, = a. a 2-3, — Bucuresti: Humanitas, 2007 Bibloge. ISBN 978-973-50-1733-0 1 Prvulescs loana (ore) UL Constantin, Catalin (coord) 19131498 Buc 036) © HUMANTTAS, 2007 FOTO: (© MUZEUL MUNICIPIULUI BUCURESTI (© CATALIN D, CONSTANTIN EDITURA HUMANITAS Pata Pesci Libere 1, 013701 @ucures, Romania tel, 020/317 1819, fax 021317 18.24 wow numanitae ro Comenzi CARTE PRIN POSTA: tel. 021/311 23 30, fax 02313 50 35, CCE, —CP 14, Bucuresti ‘ema cpp@humaritas.0 ‘wow librarilehumaritas 10 Acesta este Bucurestiul pasilor nostri. Pe aici, pe una din aceste strazi locuiti si dumneavoastré sau rudele si prietenii dumneavoastra, sau 0 persoand care v-a dat batai de inima sau de cap, pe-aici v-ati ratacit, Intr-o zi, cAutand cu ingrijorare numele str&zii, pe plécuta prinsa acolo sus, pe casa din colt. ‘Strazile dureaza mai mult decat oamenii care le straébat, Strazile au o memorie mai bund decat noi. Sunt depozite de amintir. Se schimbé la fel ca noi, imbatranesc, dar, mai norocoase decat oamenii care le locuiese pentru un timp, pot sé-ntinereasca la loc. lar numele lor spun povest Acesta este Bucurestiul povestilor noastre. Calauza ne conduce cu pagi mari, ordonati alfabetic. Drumul pornest= de la strada Academiei, cu povestea , scolii academicesti" de la Sfantul Sava si ajunge pana la strada Zarafi (zarafii tineau un fel de ,,exchang2 house" de pe vremuri, cu comision), care leaga Lipscanii de Gabroven Ba trece chiar mai departe, pana la strada Zece Mese, de langa Obor, cu cafeneaua ei, ale carei mese erau scoase vara pe trotuar, cu statia d2 tramvai pe care o pomeneste si Caragiale. E un drum colorat cu scen literare, cu fotografi: vechi si noi, cu reclame si afise. Un drum céruia fiecare-i poate adauga proprile isto. Strazile sunt facute din case, cameni si amintiri Si din pasi. Acesta este Bucurestiul pasilor nostri: puteti str&bate in cateva ore. Fard, macar, $8 V3 murdariti pantofii de praf. Joana Parvulescutrizile spun povesti Trecem pe strazi fara sd ne punem intrebari legate de numele lor. Pentru bucuresteanul grabit, numele strazilor sunt doar indicatoare necesare orientarii, nume anodine, parte 2 rutinei cotidiene. Uitém ci numele acestora pot ascunde o intreaga istorie, intelesuri pierdute pentru gene- ratile mai noi. ‘Am incercat 0 recuperare a memoriei urbane bucurestene, prin adu- cerea la suprafata a vechilor sernnificafii confinute de numele unor strézi vechi din Bucuresti. Nu este usor de reconstituit istoria strazilor bucures- tene. Reteaua urbana arata ca un adevarat palimpsest: straturi peste stra- turi de sedimentari istorice si culturale, asezate in cursul etapelor de dezvoltare a orasului. Numeroase schimbari si distrugeri au afectat profilul edilitar de-a lungul timpului. Bucuresti au avut o istorie zbuciumata: inva~ zii, incendii devastatoare — cum ar fi cel din 1847, cutremure si, nu in ul- timul rand, demolarile masive din aniiregimiului totalitar. Toate acestea au transformat ireversibil fata orasului, au dus la disparitia unor strézi si a unor cartiere intregi, unele situate chi: vechea lui vatra. Locuitorii ora- sului au fost nevoiti s8 isi schimbe des reperele identitare, s& reporneasca mereu de la capat, sa reinvesteasca locurile cu noi si noi semnificati Bulversérile istorice, schimbarile de regim politic au lasat intotdeauna urme in denumirea strazilor, Deseori, presiunile politice si ideologice au impus nume noi, fara nici o legatura cu specificul locului. Edilii bucures- teni nu au ezitat sa schimbe destul de des numele strazilor. De exempiu, strada unde se afla ruinele Curtii Vechi si-a schimbat denumirea de cinci ori in decurs de un secol: Islicarilor, Franceza, Carol II, 30 Decembrie, Juli Maniu. In acest ghid istoric se regasesc In primul rand acele strazi care pastrea- 28 in numele lor vechi realitati bucurestene, denumirile trimitand la vremuri de mult uitate, Daca inléturém praful depus pe tAblitele indicatoare, vom descoperi, poate cu uimire, marturii despre intamplari petrecute odinioara, indicii despre vechil locuitori, despre meserii disparute, vom gasi amintir aleuunor vechi cladir si monumente care astaizi nu mai exist. Vom vedea c nu se poate vorbi de un singur Bucuresti, inchegat, unitar si coerent. Vechile nume de strazi nu au fost date la intamplare, nu sunt rodul fanteziei functionarilor de la Primarie (desi orasul nu duce lips de nume oarecum caraghioase, precum strazile Tigrufui, Ghefarului, Trapezului sau Simbolului!). Am avut in vedere acele nume de str&zi care s-au inscris in durata lungé a istoriei si care provin dintr-un fond vechi, unele existand inca de la inceputurile orasului. Exista strazi al céror nume reflect’ felul Jn care ardtau aceste locuri in momentul cand au intrat in uz denumirile, Viziunea pe care 0 aveau oamenii de atunci asupra spatiului lor cotidian Nu numai conservarea patrimoniului arhitectural este importanta, ci si 2 patrimoniuiui toponimic. Vechile nume de strézi sunt, in felul lor, martore fidele ale istorie! orasului, In intentia de a configura aceste fragmente ale identitatlor urbane, am luat in considerare doar numele de strazi care au motivatie locala. Astfel, exist denumiri care fac referiri la cadrul natural, la particularitatile geografice (forme de relief, repere hidrografice) sau men- tioneaza ocupati tracitionale: Batistei, Dealul Mitropolie, intre Garle, Liva- da cu Duzi, Soseaua Vilor, Puful cu Roaté, Putul cu Plopi, Morilor, Povernei, Stupinei. Amintirea unor sate inglobate orasului se pastreaz’ in numele de astazi al unor strazi sau cartiere bucurestene: 8éneasa, Colenti na, Cotroceni, Fundeni, Herastriu, Giulesti, Grozavesti, Militari, Tei, Vic: esti Regasim in partea veche a orasului denumirile unor meserii astazi disparute, ale breslelor de mestesugari si negustori: Bacani, Cavafi, Galdarari, Chiristigilor, Covaci, Fainari, Gabroveni, Lipscani, Mamulari, Negustori, Olari, Orzari, Pieptanari, Selari, Sepcari, Tabaci, Zarafi. Locurile pe unde intrau diverse mérfuri in oras au dat nume precum Drumul Sari si Drumul Gazarului. Alte strazi poarté numele fostilor proprietari ai locului sau ale ctitorilor de biserici ~ nume de persoane care au ramas in memoria colectiv bucuresteana: Coltea, Delea Veche, Dobroteasa, Du- desti, Flaret, Grammont, Grant, Heliade intre Vii, Mantuleasa, Pitar Mos, Pipera, Polizu, Popa Nan, Silvestru, Vergului, Witting. Dregatorii si stari sociale medievale se regasesc in alte denumiri: Armasulu, Banului, Cis- migiu, Poterasi, Spatarului. Existé numeroase strazi ale céror nume fec referinta la vechi edifici, biserici, mandstir, institutii: Academiei, Antim, BarStiei, Eforiei, Episcopiei, Foisorului, Mecet, Monetériei, Pantelimon,Regiei, Ziduri intre Vii. Originea, etnia sau religia locuitorilor sunt si ele surprinse: Armeneascé, Italian, Luterand, Brasoveni, Olteni. Locurile unde petreceau altadata bucurestenii sunt evocate de nume precum: Armin- denului, Calusei, Gradina cu Cai. Fitmele nor localuri astzi disparute 5-au perpetuat in numele strazii Zece Mese sau al Pietei Chibrit. In cadrul texturii vechilor strdzi bucurestene nu puteam trece cu vede- rea marile artere de circulatie ale orasului, Unele dintre aceste lung strazi radiale si-au pastrat, timp de secole, traseele initiale: Poul Mogosoaie- Galea Victoriel; Podul Térgului de Afaré-Calea Mosilor, Calea Targovis- tei-Calea Grivel; Podul de Pmant-Calea Plevnei, Podul Calicilor-Calea Rahovei; Calea Serban Voda; Calea Dudesti; Calea Vacaresti. Strazile au fost rareori trasate conform unor planuti urbanistice, Ve- chiul Bucuresti nu reuseste s& alba un aer sever, rigid, pompos, de insti- tutie, de capitala autoritars, este un oras alcatuit pe masura individului, mai precis pe masura bunului-plac. Multimea stilurilor, centrul diseminat (putem oare réspunde repede si fara ezitare la intrebarea: unde este cen- trul Bucurestiului2), refuzul ierarhiilor definitive, contrastele mereu pre- zente care au evitat atét monumentalul strivitor, c&t si nivelarea stilisticd — toate vorbesc de preeminenta individului si nu a spiritului civic ori a va- lorilor comunitare. Aproape putem spune ci dintotdeauna, in acest oras, fiecare a cladit cum a vrut, limitat doar de punga si de gust. Vechile str&zi, prin traseul lor sinuos, arata cé la tot pasul era ceva de ocolit: © bi- serica, 0 cas boiereascd, o gradina, o cruce, un copac. Bucurestiul vechi a fost un oras viu, un oras locuit de oameni si nu de instituti, care a pas- trat mereu o scar& umana si a acordat important spatilor de sociabilitate joviala. Multe dintre strazile, monumentele si bisericile reprezentative ale Bucurestiului au cisparut pentru totdeauna. Sistematizarea salbatica din ultimii ani ai regimului comunist a incercat sa faca din Bucuresti un oras fara trecut, fard memoria, fara diversitate Alexandru OfrimStrada ACADEMIEL lama anu 1934, pesvada Acs Pe locul unde se afla astazi statuile lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazar si Spiru Haret, in fata Universitat, se gasea Manéstirea Sfantul Sava, ridicata la sfarsitul secolului al XVHiea si refacuta complet in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Aici a functionat prima scoala superioara din Muntenia, fondaté in anul 1679 de catre domnitorul Serban Cantacuzino si cunoscuta sub numele de Scoala de la Sfantul Sava (sau Academia de la Sfantul Sava). Aiciinvétau ,carte ‘greceasca” fii marilor boieri. Tot in incéperile Manastiri Sfantul Sava s-a deschis prima scoala superioard cu predare in, limba romana din Bucuresti, Scoala academiceasca de stinte filosoficest si matematicest,infintata in anul 1818 de catre ‘rturarul ardelean Gheorghe Lazar (1779-1823), a carui sta- tule se inalta astazi in scuarul din fata Universitat In Scrsor cétre Vasile Alecsandhi, lon Ghica si aduce aminte 4 in fata intrérii Academiei de la Sfantul Sava se asezau vanzatorii de mere, covrigi, brag’, alvits,placinte, ipitindu-i pe elevii care ieseau de la scoala. Ghica povesteste cum un ‘galigan de scolar” a tabarat pe un baiat slab si pirpiriu pe Care il trantise la pamant si Incerca sé-i smulgé din mand 0 bbucata de halvita. ,Goliatul, caruia tot fi ziceam Sotea, fs pe- ‘recea timpul mai mult la poarta scolei, intre plécintai si sa- lepci, decét in clasa. Indata ce cumpara cineva un covrig sau tun mr, el se repezea ca un erete sil smulgea din mana (..) De std dat, ins8, gésise impotrivire, bSiatul, desi trantit la ppamant, dar nu lésa sii scape halvita; 0 apara din maini si din picioare, cu dinti si cu unghiile”. Afiam ca baiatul firav care se para cu atata Inversunare se numea Nicolae Balcescu. Complexul mandstiresc de la Sfantul Sava a fost daramat pentru a face loc noii cladiri a Academiei (Universiti), proiectatd incé din 1857 de arhitectul Alexandru Ordscu siesegs Zoot Be pe tt Acer sn fe inauguratd in 1869. Cea mai impozanta claire din Bucuresti de atunci a fost amplasata aici, deoarece locul era socotit central orasului. in cladirea Universitat, in diversele ei aripi, au functionat timp de mai multi ani instituti impor- tante - Senatul Romaniei, Societatea Academic’, Muzeul de Antichitati, Muzeul de Stinte Naturale, Pinacoteca, Biblioteca Centrala Cladirea Universitat a suferit de-a lungul timpului o multime de modifica. inainte de Primul Razboi Mondial n- cepe construitea corpului de pe strada Edgar Quinet, termi nat in 1923. Mircea Eliade fsi aduce aminte c& obisnuia 8 2 ace aici, n ani ocupatiei germane din 1916-1918: ,Jucam cing, fie Tn strada Caléras, fie pe maidanul Primariei (pe lo- culde astazi al Teatrului National —n.a.), acolo cu un an mai inainte se aflau tunurile antiaeriene. Era un loc viran urias, langé statuia lui Bratianu, pe care se depusesera blocurile de piatré necesare constructiei aril noi a Facuitatii de Litere. Constructia fusese Intrerupta de razboi, dar in pivnitele el -MANTALE IMPERMRARILE nesfarsite, in care se zvarliserd nenumarate carute cu nisip sise depusesera caramizile si saci cu var, aveam sa patrund odata intrat la liceu. Ani de zile, pivnitele acelea misterioase, schela- rile acelea subrede de sub care izbucneau sobolanii aveau 8 constituie unul din universurile mele secrete, Impreund cu Ctiva dintre noi prieteni pe care mii facusem in liceu, le-am explorat, cu emotie, pand in ziva cand ne-a surprins o razie organizata de politie Impotriva vagabonzilor” Intre 1928 si 1930 se adauga corpul estic (care adapos- teste astézi Facultatea de Chimie) si intreaga cladire este supraetajata. In timpul bombardamentelor anglo-americane din 1944, Universitatea a fost avariats, corpul unde se afla astazi Facultatea de Istorie flind distrus si refacut abia la in- ceputul anilor ‘70. {n fata Universitat, in anul 1851 a fost trasat primul bu- levard din Bucuresti, peste drum find amenajata si o gradina publicd, cu alei si banci. Ziarul Telegrafu! din 1873 surprinde atmosfera locului: ,Bulevardul a devenit teatrul tuturor intal- nirilor. Samsariiintlnese aici pe cei ce vor sé se lase ruinati madamesele, care abia au iesit de la pension, vin aici s2-si arate toaleta, s8 vorbeasca frantuzeste si sa Intalneascé pe musiu cutare. Toti vorbesc incet, numai baietii care vand ziare strigé tare: Roménui,Tligraful, Presa, Trompeta, Ghimpele" in anul 1874 a fost amplasata statuia lui Mihai Viteazul realizata de sculptorul francez Carrier-Belleuse. Tn valumul de amintiri Bucuresti’ de altédata, Constantin Bacalbasa descr locurile, asa cum ardtau pe la 1870: ,Stra- da Academiei nu mai e de recunoscut. Aproape totul € nou. Incepiind din strada Paris, avem in coltul din dreapta cinema Volta, care nu exista, apai Hotel Minerva, cladit de drtul Steiner, in locul unor cAsute mizerabile, Casa in care este instalaté drogheria Zamfirescu nu exista, gradina din fata Universitati nu exista. Aic se aflau niste case ruinate si © berairie cu un biliard de-o schioapé si o gradinita de vara cu firma la «Der grosse Fritz». {n locul cladiri de prelungire a Universitat (aripa dinspre strada Academiei, unde astazi se aflé Facultatea de Matematica ~ n.a.), era o casa sicurte proprietatea unui dom itoride.Alatur, grédina Rasca. Aceast&trac ease sora toa grading avea o mare trecere, era unul din putinele localuri de elitd ale Bucurestiulu. La grédina Rasca nu se ducea oricine”, Gradina de vara Rasca se atla in spatele Universitat, pe locul unde se gasese astazi strada Edgar Quinet, Facultatea de Litere si cladirea nous a Institutului de Arhitectura. Gradina 2 fost deschisa pe la 1860 de un ceh, Ignatz Hriska, nume pe care bucurestenii nu i! puteau pronunta si lau transformat, in Rasca (desi pe firma era scris numele cehului). Vara, in gra ding, cAntau orchestra militard si cea a Operei. In 1897, Gradina a fost cumpératd de Ministerulinstructiunii Publice pentru a se clédi noua aripa a Universitatii (Facuitatea de Litere de astazi) La intersectia cu bulevardul Elsabeta, pe locul unde este astazi Libraria Eminescu, pand spre blocul Romarta Copilor, se afla o alta grédind de vara, beréria Gradina Carpati. Pe locul «i, in 1936, a fost construit blocul Librariei Cartea Rom&- neascd, distrus de bombardamentele aviatiel germane de dupa 23 august 1944, Stuade Edsar Quinet facutates Se faecal 20 Pe strada Academiei se afl Biserica ,Dintr-o 2", Inaltata jn anul 1702, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, |/se spune asa pentru ca a fost sfintité un an mai tarziu, exact in aceeagi ziin care s-a inceput construirea ei. In 1819, Palatul Dornnesc aflat in Dealul Spit (Curtea Nova) este dis- ‘rus complet de un incendiu. Domnitorul fanariot Caragea a céutat un addpost pentru el si familia sa sia ales casele ba- nului Dumitrache Ghica, de pe Podul Mogosoaiei (Calea Vietoriei de astazi; casele banului se afiau pe locul restau- rantului Capsa). Aceste case, care au devenit resedinté dom- neascd pentru o perioada de aproape 20 de ani, se aflau in perimetrul cuprins intre Pasajul Victoria si strada Edgar Qui ret de astazi. Biserica ,Dintr- zi" era cea mai apropiata bi- sericd de nova resedinta a domnitorului. Pentru a ajunge la bisericd, voda Caragea trebuia sa strabata curti pline de no- roi si Balegar. De aceea a poruncit s8 fie construita un fel de. pasarela acoperita,ridicatd pe piloni de lem, care ducea de le casele banului Ghica la bisericd. Pasajul suspendat patrun- dea in corul bisericii prin zidul de la sud (cel situat lang In- stitutul de Arhitectura). in chillile de aici, astazi disparute, a locuit scritorul Nicolae Fiimon (1819-1865), 0 vreme dascalla aceasta biserica, Intre 1911 si 1947, biserica a fost cedata comunitatii ortodoxe albaneze din Bucuresti, Strada AGRICULTORILOR Este 0 strad ppaalela cu Soseaua Mihai Bravu, [a Bariera Vergulu. Numele el vine de la negustori angrosisti care lo- cuiau aici si care se ocupau cu comertul de grane. De altfel, ‘in imediata apropiere se afla si strada Orzari Strada ANTIM IVIREANU in 1713, Mitropolitul Tari Romanesti, Anti lvireanuy (1660-1716), incepe construitea man&stiri care ji va purta numele. Tot acum redacteazs Asezdméntul IManéstin, act prin care a inzestrat-o cu mogi si care dadea dispoziti referitoare la binefacetile pubice pe care trebua sé le facd aceasta mandstire. De exemplu, célugsrii urmau sé le acorde ajutoare celor séraci Cand va muri vreun sérac sau vreo séraca, de cei ce au obicei Unii de-i poarta pre ulité si cer mil, de care lucru necuvios rad neamurile, si pentru ca sa lipseasca acest obicei rau, am i . r 12 = i Lainerecti sta Aan futadevardl ache * 1 Stunde Air tap. 1: Ful rout acu Intoce de macrul Popsoahranduit sa se cheltuiasca din casd trei sute de bani. Cu doaud sute de bani sa cumpere lumanari si panza si altele ce ar trebu, jara o sutd de bani sé-i ia preotul acela la care beserica se va Tngropa acel sarac" Intre 1910 si 1912, in curtea manastini a fost inaiat Palatul Sfantului Sinod (1910-1912), cladire care adaposteste si Bi- blioteca Sfantului Sinod, Intreaga constructie a fost translata cu 20 de metriin anul 1985. O parte dintre chilile manastiii au fost demolate pentru a face loc blocurilor de pe fostul bule- vard Victoria Socialismului, azi bulevardul Uni Catt in care Cartierut APARATORII PATRIEL ‘Terenul viran situat intre Soseaua Oltenite’ si Soseaua Berceni a fost parcelat in loturi cu care au fost improprietariti soldati din armata romana care au lyptat in timpul Primului Rézboi Mondial, de aici si numele acestui cartier al orasului Strada ARCULUL Numele strazii este motivat de forma ei arcuit8, asa cum apare si in planul intocmit de maiorul Pappasoglu in 1871. Strada ocoleste spre nord Biserica Armeneasca. In 1904, pe aceasta strads, colt cu bulevardul Carol si strada italiands, a fost construita 0 renumita baie publica, printre cele mai bune din Bucuresti, cunoscuta sub denumirea de Baia Arcului. A fost Strada ARISTIA COSTACHE Strada intre Calea Plevnei, strada Witting si Gara de Nord, care poartd numele fostului proprietar al acestor lacurl, Constantin (Costache) Aristia. Nascut in anul 1800, grec de origine, acesta is face studile la Academia greceasca de la Bucuresti Lume merge inc cubia De plier, Smal ales aps bur Impreuna cu tineri grec, printre care si Arista, domnita Ralu ~ fica cea mai mica a domnitorului fanariot Caragea - 2 alcatut otrupa de teatru cu care a dat eprezentati la Palatul Domnesc, jucdnd in limba greaca piese precum Oreste de Alfieri, Moartea fiilor jui Brutus de Voltaire. La insistentele fiicei, vod a cladit intre 1816 si 1818, asa-numitul Teatru de la Cismeaua Rosie, aflat pe Podul Mogosoaiei, la intersectia de astazi a Cail Victoriei cu strada Berthelot. Tandrul Aristia s-a temarcat prin talentul lui actoricesc si a fost trimis la Paris pentru a studia actoria. intors in tard, se inroleaza in detasa- mentele eteriste si lupta impotriva turcilor, in batalia de la Drégésani (1821). Dupa o perioad8 de exil in strinstate (Roma, Corfu, Paris) se reintoarce la Bucuresti, unde este nu- mit profesor de limba greaca si de limba franceza la Scoala de la Sfantul Sava, dar tine si cursuri de declamatie la Societatea Filarmonicd. Participa la revolutia de la 1848, este arestat deLa ites sta Uns cosas ‘emeneaS tutci, evadeazs si se refugiaza la Paris. Din nou se intoarce la Bucuresti, se implicd in actiunea de infintare a Teatrului National in 1852, unde organizeaza spectacolul inaugural Traduce cin literatura straing,scrie versuri in 1865 se retrage din viata public, dups ce is pierde vederea. Casa in care a locuit in uitimit ani ai viet (moare in 1880), situat in mifo- cul unei vil intnse, sa aftt chiar pe locul de astézi al Sptaluli (CFR, de pe Calea Plevnei colt cu strada Witting, in anul 1881, ‘vaduva lui Aristia a vandut via si casa farmacistului sas Teofl Witting, Intrarea ARMASULUI © micé si cochetd stradé tn apropiere de Gradina Icoane ‘Armasul era un dregstor domnesc insércinat cu paza Curt Domnesti, a ternitelor. Tot el se ocupa de punerea in aplicare a executilor capitale ‘Strada ARMENEASCA BI series) | Odinioard, in Bucuresti, armenii au constiuit o comunitate etnica numeroasa si bine inchegat8. In secolul al XViI-lea mahalaua ‘armeneasca se afla in afara orasulu. In 1742 domnitorul Mihai Racovita da voie armenilor din oras sa igi construiasca o bisericd de zid, in ,Ulfa armeneasca”. Pe locul vechii biserici a fost Tidicata in 1915 actuala bserica,situaa la intersectia bulevardulu Carol | cu strada Armeneasca, Strada ARMINDENULUI Strada aflaté in apropiere de lacul Herdstréu, in fosta Gradina Bordei, Armindenii erau o sérbatoare populara de primavar3, finuta la 1 mai, cand se impodobeau cu ramuti verzi casele i stalpl portilor, cand se organizau petreceri campenesti, la iarba verde sau la padure, unde se manca rie! fript si se bea ae cna veoh, tt pe rags menace earl mae Prezann ate 1229, vedere species Bez, dee caps sei jana Vin rosu. In Bucurestiul de altsdata aceasta sarbatoare oferea cocazia unel promenade la Sosea, la Herastrau sau la padurea Baneasa. Francezul Ulysse de Marsillac consemna intr-un articol publicat in Le Journal de Bucarest (18 mai 1871): .»Sambata trecuta s-au celebrat la Bucuresti Armindenul,sarbi- toare fermecdtoare si placut8, pe care timpul rau nu a stricat-o cu nimic. Din zori toate gradinile si promenadele publice erau pline. Orchestrele cantau in Cismigi, la Sosea, in Herastrau, la Baneasa. Rochil albe ratceau sub copaci. Buchete de iliac ‘impadobeau toate butoniere'e si cordoanele, In ciuda friguli siavntului, din pacate era frig sivantul batea puternic, nimeni hu a vrut sa lipseasca de la intalnirea cu primavara” Bulevardul AVIATORILOR (Soseaua JIANU) Artera care pleaca din Piata Victoriei a fost trasaté la sfarsitul secolului al XiX-lea sis-a numit la inceput Soseaua Jianu, de la numele proprietarului acestor focuri, paharnicul lon Jian (var primar cu vesttul haiduc lancu ianu). ici au fost ridicate locuinte de lux pentru protipendada capitalei, De o parte side alta a Soselei anu se afla Gradina Bordei, de la MonumentulAviatorilor pana la lacul Herdstrau. Gradina Bordei era loc de petrecere in aer liber, de Pasti, de Sfantul Gheorghe sila Armindeni. Constantin Bacalbasa isi aminteste ca: , La Bordei nu se gateau méncari.Fiecare venea de acasé cu ce putea La Bordei se vindeau numai: mititei, cascaval, paine, rachiu si vin, De indata ce intra ceata in grading, trebuia sé-si aleags locul, dupa ce si- alegea, unii se agezau pe jos ca s8 nul ia ali, dup aceea restul plecau dupa furituri. Cel care avea gra mititelor se ducea la gratar, comanda numarul trebuincios si sedea de paza pang se figeau. I lua pe o bucats de hartie Postagem frets ducea la masa... Altul cumpara pines, cagcavall si rcichle Janu ima 1934-1935, Alf cumparau cate 0 ola noua care costa 10 bani, apoi se duceau la butoiul cu vin unde cereau sé fie umplute, fiecare omewutante dm 02/8 era de un lit, Traditia locului voia ca aceste oale - de sereainan335" Tdata cheful sfarsit ~ a fie trantite si sparte” ae am u Hf eer Strada BAIA DE FIER Se afla in spatele Bardtiei si pastreaza amintirea locului unde erau prelucrate si vandute metalele precum fierul si arama (baie Insemna si mina), Aduse in bare lungj, metalele erau ‘tBiate in bucati mai mici. De aceea, locul era denumit in docu= Wotcdewi dio! | mentele din secolul al XVil-ea ,ocul unde se frange fierul” tance Tot aici se aflau atelierele unde erau produse ibrice si alte vvase de metal. in apropiere se afla mica strada Jacques Elias, numita in perioada interbelica strada Frange-Fier, Pe strada Baratiei erau magazinele de fierarie si calcaratie. Interesant este faptul cd in imediata apropiere arheotogii au descoperit cuptoare de redus minereul de fier datand de la sfarsitul secolului al XV-lea Cartiorul BALTA ALBA-TITAN Carter situat in partea de est a orasulu, care a inglobat fosta comuna suburbané Dudest-Cioplea. Asezarea era locuité de {rani romani improprietaritica urmare a reformei agrare a lui Alexandru loan Cuza, dar si de tarani bulgari, colonizat aici dupa’ incheierea rézboiuluiruso-turc din 1805-1812. Acestia numifi,bulgari pavicheni" sau ,paulcieni”, au fost persecu tain fara lor si nevolt sa plece, pentru ca erau adepti ai unei secte care Il venera pe Sfantul Pavel, considerat singurul apos- tol adevarat. Gradinari priceputi, bulganii de aici au aprovi- Zionat orasul cu legume proaspete. Chiar si astazi, urmasi lor vand zarzavaturi In pietele din cartier si pot fi recunoscuti pentru cd vorbesc intre ei in bulgareste in acest cartier, pe strada lioara, se afl 0 cladire monu- ment istoric, daténd din secolul al XVil-lea, unul dintreVanzator de mein Bucuresti meer Putinele conace boieresti din epoca brancoveneasca pas- trate pe teritoriul orasului. Conacul are o intrare mas’ cu dous coloane sculptate si o pivnita cu o bolta alta de 7 metri, cu un stalp central care sustine tot edificiul. Ansamblul este ‘nconjurat de un zid de carémida aparenta, cu contraforti interior si goluri pentru tragere. Cladirea a suferit importante modificari in timpul Primului Razboi Mondial, cand a fost ‘ransformata in depozit de cereale. Nu se stie cu precizie cine a ridicat aceasta constructie — istorici si arheologil au facut presupunerea 8 ar fi apartinut boierilor Dudesti. In apro- piere se aflé Biserica Sfantul Nicolae, ridicata pe la 1770 de ae Dudescu, Exist mai multe pareri in ceea ce priveste numele cartie~ rului Balta Alba. Astiel, in timpul epidemiei de cums din 1813, numita ,Ciuma lui Caragea”, morti erau adusi in aceste locuri aflate la marginea mosiei Dudesti si stropiti cu var nestins Ploile spalau vatul, formand balti albe. Dupé alte opini, pe la 1900, un oarecare Petre a deschis 0 cérciuma cu gradina de varé. In apropiere se afla un teren, destul de mare, usor adénct, unde se strangea apa de ploaie care nu disparea cu saptamanile, Razele soarelui se reflectau in aceasta balta, dand impresia unei intinderialbe. Privelistea la indemnat pe carciumar s4-si boteze localul Balta Alba. Carciuma avea o firma pictats cu o balta pe care inotau cateva, rate ~ de unde numele cartierului In aceasta parte a orasului a fost infiinfata in 1912 fabrica de ciment Titan, nume preluat de vitorul carter. In perioada in terbelica, la Dudesti-Cioplea a existat un aerodrom pentru zborurile cu planorul, In 1950, comuna Dudesti-Cioplea a fost arondata administrativ orasului, pentru cain anil "70 sa se fidice actualul cartier Titan-Balta Alba; in millocul catierulul, pe locul unor foste gropi de nisip, a fost amenajat unul dintre cele mai intinse parcuri ale orasului, Parcul Titan (cu o supra- aj de trei ori mai mare decat Parcul Cismigiu).Strada BANULUI Budisteanu si Calea Victorie, al cirei nume vine de la marele ban Costache Ghica, ale cérui proprietati se aflau pe aceste Este 0 mica stradé care face legétura intre strada Constantin locuri in secolul al XVil-ea Strada BATISTEL Existd mai multe opinit refertoare la originea numelui stazi Dupa unele pérer, in limba romana veche, batiste ar fi nsemnat vad unde se adépau vitele". Stim cé pe aici trecea un atluent al Dambovitei, paraul Bucurestioara, astizi disparut. Istoricul Constantin C. Giurescu considera ca batistea era batStura sau oborul unde erau finute vitele aduse pentru taiere. De altel, in apropiere, se afla mahalaua Scaune unde locuiau macelari 0 altd ipoteza sustine c& batistea era un loc unde femelle bateau panza cu maiul, pentru a o inalbi.Istoricul George D. Florescu crede c& numele mahalalei ar veni de la un ‘oarecare Baptiste, care a fi fost proprietar in aceste locur prin secolul al XViF-lea. Biserica Batiste’, care si-a pastrat pana astazi arhitectura initial, a fost cttorta de un anume Manciu, vataf de macela torit eu loan tercovnec sin Dobre cojocariul ot mahalaua Batestii si am luoat intru sotie, pa Evdochia, fata dumnealui jupan Draghici, salvaragiu (...) Si nunta o am facut-o in due ‘minica lésatului secului de branzé". Martor la 0 lume in schimn~ bare, el citca moda apuseana si deplange strcarea vechilor rénduiel ,Inca ne-am pus impotiva lui Dumnezeu. C3 in- tai era casele invelite cu lemn, pa urma le-am invalit cu fier. ‘Acum ce sa vezi? Muerile cu capetele goale si tunse, dezgo- lite pana la brau, Oamenii isi lepadasera portul si-si luaseré port stdin, ca pgéni, unii nemteste, ali frantuzeste, alin alte chipuri, cu parul tuns, cu zulufi, ca muerile. Apoi ne amestecam cu ei si cei mai pricopsiti le invata cartile lor, uni sfrantozeste, ati nemteste, alti taleneste (..) i stintele posturi nu le mai bagém in seam. Totdeauna carnuri la mese. La biserica mergem ca la o priveald, care si mai care cu haine scumpe, muierile cu felurimi de podoabe dracesti, iar nu sé intram tn Bsericd cu frica lui Dumnezeu, s8 ne rugém pen- tru pacate. Mai scurt, mandria asezase scaun la Bucuresti". joan Dobrescu si-a Impodobit manuscrisul cu desene, unul dintre ele reprezentand Biserica Batistei si propria casé lipita de zidul bisericii, precum si mandstirea invecinata, a Coltei, ‘Impreund cu turnul ei. Pe la 1869, strada Batistei era una dintre cele mai mo- derne strazi din oras, dupa cum afirma Ulysse de Marsillac (1821-1877), francez stabilit la Bucuresti: ,Unul din cartiere- le care amintesc cel mai bine de orasele noastre din Occident este cel numit Batistei. Este mahalaua «Saint Germain» @ Bucurestior Aisi strézile sunt aproape drepte si oarecum cu- i de alti locuitori ai mahalalei in 1764. La inceputul secolului Auase vedea din on rate, Exist putine magazine, dar nici o urma de fabrica sau al XIk-lea, un dascal de la Biserica Batistei, pe numele lu loan miss de atelier; cele mai multe case sunt izolate intre curte si gr&- Dobrescu, a inceput sa-si noteze intr-un jurnal faptele petre- Cute in mahalaua sa, precum si evenimente politice din tara Tegel, su din Europa (suntem in timpul rézboaielor napoleoniene) cotati, lata ce nota acest targovet: , 1811, februarie 12 m-am casa- dina, Portile sunt aparate cu grilaje sau, In lipsa lor, cu gar- duri de scanduri, Elementul aristocratic ar fi dominat aici, daca privilegiul de a reuni marile famili nu ar avea Podul Mogosoaici”Printre multele case impunatoare de pe aceasta strada se fla sicea care a apatfinut lui Gheorghe Costa-Foru, om po- Itc $i jurist, primul rector al Universitat din Bucuresti (1864). in anul 1877, trupele rusest afiate in mars spre Bulgaria isi in- staleazd In aceasta casa Marele Stat-Major. Astazi cladirea adaposteste Ambasada SUA. Strada BACANI ) Seegent de sacs © strada micd, aflata intre Lipscani si Blanari. Cuvantul ican provine din limba turca. Bakal insemna ,negus- tor de legume proaspete sau uscate” (numele de familie Bacalbasa inseam , staroste de bacani”). Bacanii vindeau fructe, legume si mirodenii de import — lami, portocale, smo- chine, masline, piper, scortisoara. Cu timpul, bacanii au ince- put sa vanda si mezeluri, zahar, dulciur, cafea, lata cum Is facea reclama, in ziarul Vestitorul romanesc din 30 ianuarie 1857, bacdnia La crucea de aur de pe Lipscani: ,a sosit acum de curand mai jos insemnatele articole, din cele mai une cualitati si cu preturi moderate: ceai diferite calitet, rom Jamaica si englezesc, esenta de ponciu, zahar, cafea, cacao pisata fard zahar si nepisaté, ciocolat de mai multe cualitai, salam de Verona, de Sibiu si de suncd, cas de Emen- tal, de Groyer si de Parmasan (se asteapta si de Olanda), ga- lantina de cea mai find, toba de limba, imbi afumate fierte si nefierte, sunci afumate". $i lista continua cu produse de lux sardele a cutie din Franta, macaroane din italia, tiga, vinuni franjuzesti,lchioruri; nu lipsesc articolle de igiena si cosme- ticd: ,pastd pentru curstat dint”, ,s8pun balsamic de masl- ne", .pomada vegetalé pentru cresterea parului” Cei mai multi bacani erau albanezi,o statisticd din 1899 araté c& meseria aceasta era practicata de 239 de albanezi sidoar de 106 romani, Bacanii bucuresteni purtau sorturi de culoare verde, de unde si expresia ,burtd-verde” ~ care fi desemna pe cei imbogatiti peste noapte, parveniti, necio- In ima 1934, poo ads oumcare {dn cures un tbat $i mina carcan, invra anu 1930, pe seds Sire ged inde rum fae Aminds pies efoto noi pen cu pili, zgarciti loan Slavici, in povestirea Cel din uma armas, descrie costumul unui asemenea negustor:... care umbla si azi Imbracat in caftan, incins cu bru verde — traditionala burté-verde ~ si poarta vechea sapca cu cozorec"Cartierut BANEASA fees, Initial, aici s-a aflat un vechi sat numit Carstienest, care a intrat in anul 1761 in proprietatea Ecaterinei Vacarescu (,baneasa"), vaduva marelui ban Stefan Vacarescu (banul era un mare dregator, cel mai inalt rang boieresc din Tare Romaneasca). Ea a ctitort biserica cu hramul Sfantul Nicolae, aflata pe o inaltime de pe partea stangé a Soselei Bucuresti-Ploiesti in petioada interbelcd,locuitoriacestei comune suburbane, devenita ulterior cartier al oragului, se ocupau cu laptaria. Ei ‘si duceau produsele in oras fie cu faetonul cu doua rot, tras, de un cal, fie pe jos. In fiecare dimineata, gruputi de fete si fernei intrau pe Soseaua Kisaleff, ducand pe umar donite cu lapte covasit. Veneau desculte, asa cum erau obisnuite la tara, dar aveau pregaiti papuci pentru oras, cu care se incaltau In intregime, fiind refacuta ulterior. in cursul unor sapaturi arheologice efectuate in anii‘70, in pranaosul bisercii a fost descoperita o cripta de la sfarsitul secolului al XvIblea, cu ‘osemintele unui barbat, imbracat cu un vesmant lung de brocart. Piesa vestimentara, veche de aproape 300 de ani, a fost restaurata si se afld in colectile Muzeului Muncipiului Bucuresti Strada MAIOR BORROCZYN Mare pin a rol Bucuresti ndst fe mserulorocayn ine any Te4a' 246 Festouant One Gin sada Halton 29 © mica strads situata in apropiere de Splaiul Dambovite, la intersectia cu bulevardul Gheorghe Sincai, care poarta numele maiorului baron Rudolf Artur Bortoczyn. Ofter rus de origine germand, sa stabilt la Bucuresti, devenind aghiotantul domni- ‘orului Gheorghe Bibescu. Intre 1844 si 1846, maiorul Borroczyn, care era si inginer topograf, a condus lucrarile de ridicare aprimului plan amanuntit al orasului. Planul este aleatuit din 99 de planse, cu dimensiunile de 76 x 61 cm. in anul 1852 a fost editat un plan general, itografat, into singura plansa, re dactat cu grafie latina. In plangele detaliate sunt redate nu rnumai strazie, cis bisericle,casele cu numele proprietarior, cutie, gradi, vile, maidanele, baffle, mori, puturile si fanta- nile, curbele de nivel, Planul intocmit de maiorul Borraczyn este un document istoric exceptional pentru studierea isto- tie! orasului sia felului in care arata acesta la mijlocul seco- lului al XbGlea, Plansele sunt pastrate la Biblioteca Academie! Romane si in colecfille Muzeului Municipiului Bucuresti. in anii ‘60, plangele se aflau la Arhiva Primariel Capitalel, func- fionarit de sici luand hotararea sa le puna pe foc. Numa prezenta intamplatoare 2 istoricului Dinu V. Rosetti a dus la salvarea acestora Strada BOTEANU Pe aceasta strada se afla Biserica Boteanu, datand de la incepu- tul secolului al Xvill-ea, Numele bisericii si al mahalalei vine de la 0 familie boiereasca, Boteanu, atestatd pe vremea lui Matei Basarab, Ateea BRASOVENI Alee situata in cartierul Tei, amintind faptul cd locul era frecventat de negustorii brasoveni (printre care numerosi aroméni) cin cartierul Scheli Brasouuui Fiveneaut la Bucuresti cu marfur de brasovenie”: ferére,laziferecate, obiecte de podoaba (in timp ce mérfurile de ,lipscanie” erau in principal panzeturile). Alaturi de negustorii sasi, brasovenii din Schei monopolizasera comertul Bucurestilor cu Transilvania si Europa Centrala. Marfurile e transportau cu cérute cu coviltr, cunos- cute sub numele de ,brasovence”. A existat o ,UIitS a braso- enege. pe sua fender Bulevardut 1.C. Strada Deeb Pata Roma, in 1938 veniior” sin centrul vechi al orasului, amintité in documentele din secolul al XVii-ea. Expresia a spune brasoave” ~ adicd a spune minciuni ~ vine de la laudele exagerate cu care isi faceau reclamd acesti negustori brasoveni BRATIANU Aceasta artera principala a orasulul este relativ recenta,intiati- va deschiderii actualului bulevard a fost luaté la sfarsitul anilor "30. Lucrarile au inceput in 1936, dupa votarea Planului director de sistematizare a Bucurestior si au fost incheiate in 1943, Pe traseul bulevardului se g&sea fosta strad Ingusta @ Coltei, apoi, pana la Piata Halelor (actuala Piata Uniti) urma 0 retea de stradute mici: Gabroveri, Sepcari, Panzari, Decebal, Patriel, Bazaca, Nu mai putin de 111 imobile au fost expropria- te pentru a face loc acestel portiuni din magistrala Nord-Sud, Tot atunci a fost sacrificata si Piata Romei (numita inainte Piata Zarafi), afiata la intretaierea strazilor Coltea, Batata si Lpscani. In millocul acestel piete, pe la 1873, a fost instala- ta 0 fantana cu barin sio statule a Dianel, adusa din Franta,Ansamblul va fi desfiintat pentru a face loc statuii Lupoaicei, oferita in dar de Priméria Romei (adusa de contele de San j Marin, aduncl pfimara Fore, ca ocd ‘oe 40 de ai de dre a i Catlin 1906 Fata ve rin ru <4] mele orasului Roma. in 1931 statuia Lupoaice’ a fost mutata de CALAUZA STRAZILOR om BUCURESTI ff serosa, Sipe ott gi in Sieur se retace Pentru trasarea noului bulevard a fost sacrificata si pito- COMUNELE SUBURBANE “hal reasca strad8 Bazaca, situatd langa Piata de Flori, Halele i Sse Apatoaee Centrale si Hanul lui Manuc. Se ste cla inceputul secolu- lui al XDXdea se afla aici hanul Bazaca, Dupd uni cercetator, hanul ar fi fost ridicat de un neamt pe nume Bezaca, stabiit la Bucuresti dupa ocupatiaruseascd din timpul rézboiului din : 1806-1812. Insé Bazaca este un nume de familie aroménesc, iar in planul cadastral al orasului, intocmit in anul 1895, GHIDUL ‘CUPRINDE anare pe aceasta stradé un propretar cu numele de Constantin stration, cu linoSe tranva'9i aulobut 91 slo isos ura sie Bazac. Strada Bazaca (sau Bazarul Bazaca) era renumité ‘de coborire peniry fiecare sirada Buugaro# tumoets in numeroasele pravali care comercializau in primul rand © Nomenclatu | ©) @ Sectoral Comunal, tudecsiatia de Ocol 3 Circumscrioyia de Poliie de cave depinde fiecare sired i © Paceline, numile 1 -Porcuer, cu sda or; | [7 @ Paincinstele outoriay i insitunt: © Plonul Municipiutys, cu traseele tramvaielor siauioburelor. | © Comunele suburdane cu strdzile lor: | | 1 Eprruna cuiporur ‘pucunesti |) STR FAGARAS re. 2 i re —- _— FC icave veh ‘insta Hae jie ee paris BEEP stats Bact ile tr Fits Stine anion ‘materiale textile: stofe, panzeturi, matasuri, stambe, panglici ec. Pe aceasta strada s-a aflat cunoscutul magazin La Vulturul de mare cu pestele in gheare, mutat ulterior in spatele ma- gazinului Cocor La capatul dinspre Piata de Flori al strazi Bazaca, in apro- pierea fostei Biserici Sfantul Anton de lang Curtea Veche, 5:8 aflat cladirea in care a functionat cea dintai primarie a Dona Anastasio Saga bezcion, Strada BUCUR orasului, construita in 1842 dupa planurile arhitectului Villa crosse, La data de 3 august 1864, clidirea a fost devastata de precupetii din Bucuresti, nemultumiti de o hotarare a ‘municipalitatii care interzicea comertul ambulant, Arhiva pri- mariei, cu documente pretioase privind trecutul orasului, a fost aruncata de multimea dezlantuits In Dambovita. Ordi- nea a fost restabilité de armats, cu pretul cStorva morti de partea manifestantilor. Vechiul local al primariei a fost dard- mat in anii 1880-1882, cu ocazia lucrérilor de canalizare si rectiticere 2 cursului Dambovitei, institutia rutandu-se in strada Coltei, pe locul unde este acum Teatrul National Peste crum de Baratie, taierea bulevardului a inlesnit rdi- area unor clédiri de mari dimensiuni, cur ar fi ragazinul Popp&Bunescu, actualul magazin Bucuresti. bulevardul a fost inagurat in noiembrie 1943, cu numele de Bulevardul Brancoveanu ln anit regimului comunist s-a numit bulevar- dul 1848, Strada BREZOIANU Pe aceste locuri din apropierea actualului parc Cismigiu este atestaté mahalaua Brezoianu, in anul 1740. Poarta numele nui mare boier, vel-vornicul Patrasco Brezoianu, din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. De la lonnescu-Gion aflar c&: ,Sunt batrani care-si aduc aminte c8, in piata Valter Maacineanu, a fostelor tribunele, pe lings Bserica Brezoianuiu, spre Cismegiu, erau neste dealuri atat de poticnite si de abrupte, incat copii le suiau de-a busele pana in var” Legenda spune c4 orapul a fost intemeiat de un anume Bucur Ciobanul, care ar fi zidit mica biserica de pe o colina situata ‘ntre Manastirea Radu Voda si Dambovila, Cercetarle atheolo- ice au aratat ca bisericuta pe cate traditia populard o atibuiaacestui Bucur Ciobanul este cu mult mai recent& decat epoca intemeierii sau extinderii orasului medieval, ea datand din prima jumatate a secolului al XVI-lea, Totusi, este posibil ca Inainte de aceasta bisericd de zid s8 fi existat o biserica de lemn. Biserica era folosité ca paraclis sau biseticd de cimitir ‘a Manéstiri Radu Voda. Legenda lui Bucur poate sa ascunda un oarecare sambure de adevér. Istoricul Constantin C. Giurescu este de parere c&: Dar si de-a fost si de n-a fost, aceasta nu ne impiedica admitem existenta unui strmos Intemeietor cu numele de Bucur, stapanul locului de pe malul Dambovitel unde s-a Infintat la inceout satul Bucuresti”, Asezari cu acelasi nume au existat nu numai in Tara Romaneasca, ci sin Moldova si Transilvania, ceea ce ne indreptateste 8 afirmam cé este un toponim general romanesc (existd si forme precum Bucura, Bucuroaia, Bucureni, Bucurduti etc.). De asemenea, Bucur este frecvent sica nume de persoand. Foarte veche este forma la plural a numelui oragului: Bucuresti adic& neamul lui Bucur. Lingyisti au observat faptul cin limba albaneza exist, ‘cuvantul bukuré care inseamna ,,frumos”, asemanator cu- vantului roménesc bucuria, In limba romana exista un fond de cuvinte mostenite din limba dacilor, care se inrudea cu limba ilirior, str8mosii albanezilor de astazi. Astfel, a fost formulata ipoteza potrvit céreia cuvantul bucurie face parte din fondul strévechi al mbit romane si ¢&, initial, insemna _frumusefe", dupa care a inceput s8 exprime o stare sufle- teascé. Lingvistul Ovid Densusianu considera ¢& om bucur in- sera ,om frumos", iar numele de Bucur, Bucura a fost dat ‘oamenilor cate se distingeau prin frumusetea lor; mai tarziu adjectivul bucur a dat verbul a se bucura — pentru cé aceasta stare sufleteasca face fata frumoasa. Referitor la numele rasului capital, scrittorul lon Ghica nota in 1876: ,Nemu- tire si bucurie - doud nume bine alese pentru a caracteriza Un ora renascdnd de o sut& de ari din foc, din apa si din sange, si pe népastuiti sii locuitori, totdeauna veseli si vo- iosi, parc-ar inota tot in fericire" Geograful Vintilé M. Mihailescu sustine la randul lui cé nu vem nici un motiv sa ne indoim de adevarul istorc cuprins in legenda. De discutat ramane doar locul geografic unde a fost intemeiat’ asezarea. Acest loc s-ar fi aflat intre cele doua brate ale gérlei Bucurestioara, care izvora din Gradina Icoanei de astazi. Unul dintre brate se varsa in Dambovita in dreptul manastiri Radu Voda, celalalt se varsa undeva tndreptul Pietei Uniti: , ste stiut c& multe dintre apele mai mmici isi jau numele de la satele prin care curg. Logic, asadar, si Bucurestioara sia luat numele de la un sat cu numele de Bucuresti. lar daca atat cetatea, cat si asezarea aflate pe cursul inferior al Bucurestioarei se numeau Bucuresti, inseamna cd tot aici au aflat ele si vechiul Bucuresti, aproximativ pe la Sfantul Gheorghe-Vechi, unde a fost cel dintai targ al Bucurestilor Nu avem nici o dovadé documentara c asa au stat lucrurile, Pata start Gheorne dar documentar sunt cunoscute cetatea si targul, care nu pu teau sé-5iia numele decat de la un sat existent inaintea lor. Simpla problema de logica si de bun-simt’ Butevardul (Cartierut) BUCURESTI NOI fn anul 1898, Nicolae Bazilescu (1868-1938), mare avacat $i profesor la Facultatea de Drept, cumpara mogia Maic&- nesti-Grefoaicele (apartinand de comuna Baneasa) aflata in nord-vestul orasului. Bazlescu parceleaza terenul si scoate loturile la vanzare, a preturi foarte mic Gumatate din teren {Idoneazé primariei. Pana in anul 1913, 1 423 de persoane au cumparat terenuri ail, majoritatea oament saraci, care construiesc case modeste. Acestel noi aseziri isa dat numele de Bucuresti Noi. Opera flantropica a lui Bazilescu a constat si in tiicarea une biserc sia uneiscoliprimare, In cartier au fost {nfntate doua cimitre, unulcrstin 5 altulizreeit, Tot aici a fost, amenajat un parc, cunoscut sub numele de Parcul Bazilescu, care are atbori seculari, ramasite ale Codrilor Viasiei (intre anii 1953 s1 1989 s-a numit Parcul Nicolae Balcescu)Strada CAIMATEL Mio granas. Mou gaanast aMetuueattt Este 0 strada mica din apropierea Pietei CA. Rosetti, care pastreaza numele biserici si al mahalalei Caimata. Biserica din secolul al XVili-lea a fost demolatd in 1890, cand a fost Geschis actualul bulevard Carol | (O placa asezata pe 0 casé amintea locul unde s-a afiat altarul bisericii, ins inscriptia a disparut inainte de 1989) In sceneta lui LL Caragiale, Art. 274, scrisé in 1901, apare urmatorul dialog: , Cucoana: — Bonjur, Ma recomand Tarsita Popeasca, vaduva lu’ priotu Sava de la Caimata, care a di- ramat-o Pache, cand a facut bulivardu al nou..." lonnescu-Gion ne spune c& paraul Bucurestioara, care trecea in apropierea strazii de astazi, era numit de mahalagi Cacdina (Caimata), datorita apei pline de dejecti si de res- Paul sucuestoars, ‘rma de PREZOS! tur ramase de la taiereavitelor, provenite de la macelarile din mahalaua Scaune, dar side la atalierele boiangilor si ale sapu- ratilor, asezate de aseenea pe malul ape. Int-o acuarela in 1869 executati de graficanul italian Preziosi, vedem cum ar- ta Bucurestioara aproape de Pita Sfantul Gheorghe. Langa un pod, cativa bucuresteni fi spala picioaree, iar femelle clatesc rufe in apa murdara Biserica zis a Caimatei apartinea breslei lautarilor. in apropiere se afla Cafeneaua lui Panait, loc de adunare a ta- rafurilor de lautari, un fel de birou de plasare de unde pu- teau fi angajati pentru nunti si ate petreceri. Intro tncapere acafenele, pela inceputul veacului al XIX-lea, unul dintre cei mai vestti lautari oucuresteni, Anghelus Dinicu, ti invata meseria strunelor pe tinerii ucenici. Cunoscutul violonist si Compazitor Grigoras Dinicu (1889-1949) este un urmas al acestui Anghelus Dinicu Bulevardul LASCAR CATARGIU Poarta numele marelui om poitic conservator Lascar Catargiv (1823-1893), Acest bulevard, care face legatura intre Piata Victoriel si Piata Romand, a fost trasat in 1894 si s-a numit initial bulevardul Cotte. In anit regimului comunist sa numit bulevardul Ana Ipatescu. A fost unul dintre cele mai largi bulevarce bucurestene, pe mijoc avea o peluza cu iarba silo Bulevardul a devenit o zona rezidential, aici ridicanduse case monumentale, cu curti si gdini,locuite de bancheri, patroni at eee de fabric, avocat si medic’ renumiti. up 1920 au fost adéu- feowrbarfove. gate constructii nol, blocuri mai inalte, cu 5-6 etaje (blocul «»Baicolanu"), jar dupa 1950, la intersectia cu strézle Povernei si Vilsoara, au aparut biocuri de locuinte cu 10-12 etaje. | Catea CALARASILOR Fosta portiune a Podului Vergului, Calea Calérasilor eta podita cu bare de lemn doar pand in dreptul Bisericii Lucaci. in apropierea intersectiei Caii Calarasilor cu Calea Vacaresti (azi intersectia bulevardul Corneliu Coposu cu strada Sfanta Viner), 5-2 aflat Biserica Sfanta VineriHereasca, lacag de cult ridicat in 1645. In credintele populate, ziua de vine, cea mai important 3 dupa duminica, era personificata sub forrna une! temel Ba- ‘rane, protectoare a femeilor casatorite, pe care le ajuta la nas- tere. Ziua de vineri era respectat’ prin post, femeile nu avecu voie sd faca paine, s& spate haine sau sa toarcd, pentru a nu fi pedepsite de Sfanta Vineri. La aceasta bisericé veneau fetele nemaritate, in fiecare vineri, ca sa dea acatiste sfintei $8 le alute sa isi gaseascé un sot. In secolul al XVil-lea, biserica a fost ingrjta de familia Nasturel-Herescu, care avea proprietsti in apropiere. Biserica ‘a cazut victima planului de sistematizare urbana: a fost demo- lata in luna iunie a anului 1987, pe locul ei construindu-se tn bloc de locuinte. Dupa 1990, a fost montata o placa pe fatada blocului, amintind locul unde se afla altarul biserici. ‘Aceastd portiune a Podului Vergului a primit denumirea actuala de Calea Calarasilor in anui 1878, dupa Razboiul de Independenta, de la corpul calarasilor din atmata romana, adicd al cavaleristior. Pe Calea Calarasiog a nr, 238, sa aflat casa in care a copi- lait Barbu Stefanescu Delavrancea, casa demolaté in anul 1986. Un loc din apropierea fostului pod al Vergului este legat de inceputurile actiunii antiotomane @ lui Mihai Viteazul. fn ziua de 13 noiembrie 1594, creditor turci au fost convocati de dornnitor la vstierie si ucs cu toti, Peste cateva zie, un con: ‘ingent de 2.000 de turci condusi de un emir vine la Bucuresti pentru a-l indepairta pe indraznetul voievod. Emirul a tras k Casele vistierului Dan, construite din piatra, atlate undeva in perimetrul cuprins inte Calea Calarasilor(azi portunea aceasta se numeste bulevardul Corneliu Coposu) si strada Stelea Spatarul. Ostenii lui Mipai au atacat prin surprindere tabara turca, au lovit casele vistierului Dan cu tunuiil, ntegul deta- sament otoman find nimicit. Caz cin Cae Cale Inverse 2005 Strada CALDARARI Langa cheiul Dambovite', in apropierea Hanului lui Manuc se afld sirada care pastreaza denumirea breslei caldararilor, mesteri care luerau cazane, cutii de metal, sinetir, cercevele, clopotei. Strada CALUSEI Stradé tn apropierea Targului Mosilor, a Obor, amintind de vechea distractie a copiilor, datul in caluseii de lemn carese Invrteau in jurul unui ax. La iatmarocul Mosilor erau numeroase instaatii de acest tip. Strada CARAMIDARII DE JOS Documentele atest faptul cA in timpul domniei lui Alexandru Coconul (1623-1627) au fost asezati i mahalaua Carémidarit de Jos mesteri ciopltor tn piatra, adusi din Dalmatia venetiané. Un nestor atadant erin rgueste mats eps in ata ha {eto in 1335, Dopinut eel dot? : eases rata, pe Sada Halon 1538Numele mahalalei vine insé de la mesterii céramidari, agezati in aceste locuri de domnitorului Radu Leon pe la mijlocul se- colului al XVi-lea, Strada era vestita si prin frumoasa gradina a velvistierului Nicolae Brancoveenu. O prima bisetica a mahalalei a fost construita cin lemn in 1711, pentru ca actu- ala bisericé de zid sa fie inalfata la mijjocul secolului al XIX-lea Strada CAUZASI Sub denumirea de cauzasi erau cunoscuti partizanii cauzei Uniti celor dous Principate Romanesti, majoritatea fost! partic anti la Revolutia de la 1848, Strada CAVAFII VECHI Este 0 strada din centrul orasului, in continuarea Lipscaniior, in Jrweequncn—imediata apropiere a ,Targului Cucului” de la Piata Stantul Gheorghe de astazi. in limba turca, kavaf inseamna ,.mes~ ter care confectioneaza incéltaminte de calitate inferioara, destinata oamenilor de rand”: cizme si iminei (papucii cu varful ascutit} din iuft(piele groasa, tabacita si impregnata cu Ulei de mesteacan). Cavafiierau un fe! de mesteri cu califca- fe inferioara, in timp ce breasla cizmarilor si a conduratilor (conduri— ,pantoti femeiesti cu toc inalt”) producea incalté- inte pentru cei bogati. Breasla cavafilor a cisparut la ince~ putul secolului al XDlea, pe masurd ce moda orientala este ~abandonata in favoarea cele occidentale (zisa , nemteasca”) Strada CEAIRULUI Strada la marginea esticd a Bucurestiului, paralela cu strada Ozana. Probabil ca numele acestei strazi este mativat local Ceair (din turcescul cayr) inseamna , zlaz, loc imprejmuit fo- losit pentru pasunatul calor”. in Bucuresti au mai existat strazi cu acest nume, in apropiere de Soseaua lancului sau la Sfantul Stefan Tula bee (eso ae ‘oat pom Un vnsitor ‘const pecane fe Clea etc Intoarna nui 1934 Strada CEAUS RADU CCeausul era fie un cuter, emisar oficial al domnitorului a nalta Poart, fie un slujbas platit de breslele negustorilor sau me- seriall, care era insarcinat cu strangerea cotizatilor si d&- rilor membrilor acestora. Ceaus Radu se pare cé a trait la sfarsitul secolului al XVIblea Au exstat © mahala Ceaus Radu sio bisericd cu acelasi nurne (din secolul al XVil-lea). Strada CETATII Strada este situat pe malul lacului Fundeni, iar numele ei pastreaz8 amintirea unor case domnesti atribuite lui MateiBasarab, care ar fi exstat pe aceste locuri In anil interbelici mai uteau fi vazute inca ruinele acestor case cu ziduri masive si ‘ncdperi boltte Pinta CHIBRIT Denumirea populard a intersectiei Cali Grivtei cu bulevardul incor ststn gre 10% Mihalache (fost 1 Mai) Aci s-a aflt la inceputul secolulul Pua chen al XiX-lea Carciuma lui Chibrit. Notorietatea localulu trebuie Salenttea puri Dire coterie Bier Goon 1936 sa fi fost mare, de vreme ce numele a persistat in amintirea bucurestenilor. Strada CHIRISTIGHLOR Strada la Halele Obor, langé vechiul Targ al Mosilor Chiristigi erau cei care se ocupau cu transportul si comertul de cherestea (butuci, grinzi de lemn), Materialul leminos era adus din muni si transportat pana la ,chiristigile” de la Dunére, Leminul romanesc era foarte cautat in Imperiul Otoman, cea mai mare parte a lemnului folosit pentru claditile din Constantinopol provenea din tinuturile romanest. Datorita exportului de fern catve turci, termenul generic cherestea provine din turcescul kersteci— ,grinda”Inciragostit de Buc spe Mare ae cous se Meca CIRCULUL Pe locul unde astézi se afi8 Parcul Circului si Circul de Stat {construit in anul 1962), s-a aflat groapa lui Tonola, de la numele proprietarului unei fabrici de céramida pe care o in- flintase aici in anul 1865: Max Tonolla. Groapa s-a format in, urma exploataril unei cariere de nisip si pietris din aprovie- rea fabric Parcut CISMIGIU Cunoscut initial sub numele de Lacul lui Dura Negutatorul Numele de Cismigiu vine de la cimea, cuvant de origine turceasca: gesme dasemna instalatia prevazuté cu pompa: pentru a scoate apa. Cismigiu! era slujbasul insarcinat cu in- arirea cismelelor. in anul 179, domnitorul Alexandru Ips lanti a poruncit construirea unei cismele, aflata pe latura strézi Stirbei Voda de astazi, Langa cismea isi avea locuinta, suprayeghetorul cismelelor orasului, Dumitru Suiulgi-basa marele cismigiu”. Inainte de amenajare, aici se afla 0 baltd alimentata de izvoare subterane, cu papurd si stuf, adapost pentru ratele salbatice In 1844, domnitorul Gheorghe Bibescu hotaréste amena- jarea unui parc in jurul acestui lac. Cu realizarea proiectulul a fost insarcinat arhitectul peisagist german Meyer, acelasi cate a amenajat si parcul de la Sosea. Lucratile demareazé jn anul 1851: sunt facute plantari masive de copaci, se tra- seaza primele aleisise amenajeaza imovila artificialé din blo- curi de stancd. Lacul este curatat si se ridica fantana arteziana din mijloc. In 1852 apare un regulament care in- terzice calcarea lerbi si ruperea floor, pescuitul si compor- tamentul zgomotos al vizitatorlor Proprietate a Ministerulul Agriculturii si Domenilor, Parcul Cigmigiu a fost cedat mu- nicipalittii In 1884, In 1891, cu ocazia impliniti a 25 de ani de domnie a re- gelui Carol |, in Parcul Cismigiu a fost organizat un mare banchet la care au fost invitati toti primar din Vechiul Re- gat. Pe aleea centrala au fost insirate mese pentru 3 000 de persoane. Pe lac se puteau face plimbari cu barca; iamna, lacul in ghetat era transformat in patinoar, unde se organizau con- cursuri de patinaj (,cursa de mica iuteala” — inconjurarea laculuio singura data, ,cutsafigurilor” ~ cu figuriactobatice cursa de fond” ~ de trei ori ocolul laculi.Jn partea dinspre strada Stirbel Voda se afla un i2vor, ccunoscut sub numele de izvorul lui Eminescu. in secolul al XiX-lea, sacagii se aprovizionau cu aps de la acest izvor care, se virsa In Lacul lui Dura Negutatorul Strada CLUCERU UDRICANI Seoal bucusteant Jnr gravure epoca Udrican clucerul (cluceru/ era boierul insarcinat cu aprovizio- narea Curt Domnesti) ctitoreste aici o bisericé in anul 1735, — Biserica Uricani, Numele acestui boier ar putea avea le- gatura cu udricanii, 0 categorie de negustori bucuresteni are aduceau marfa de la Udi, adica de la Acrianopole, din, TTurcia. Ei importau mai ales textile si condimente. La Biserica Udticani a existat 0 scoalé tinuti de dascalul Chiosea despre ‘are igi aminteste lon Ghica: , Prinprejurul biserci,n mahala, printre livezile de meri, peri si de duzi, se zareau vteo ze- ce-cinsprezece invelisuri cu streasind iasita ca o umbrela, sub cari locuiau cativa cavafi, ctoito,isicari si cojocari; acestia, cand plecau la prévlie, isi trimiteau copii la dascalul Cheo- s€a, ca s8 nu strengareasca pe ula” In secolul al Xvil-lea, in mahalaua Udricani s-au stabilit eve sefarzi (sau spanioli, veniti din sudul Duna. Soseaua (Cartierut) COLENTINA Inia anu 1936 tigre din Catena Shes vitorl fa dome sipersitos Referitor la originea numeluirului, a lacului sa satului Colentina exist’ o etimologie popularé: colea-n tind, adica fn noroi, in miastina. intr-adevar, multe lacuri de aici erau mai degraba rmiastini, Inainte de asanarea lor. La Colentina, in mijocul une’ vez, se afla 0 casa boiereasca apartinand familiei Ghiculestilor. Calatorul ture Evlia Celebi ne-a lasat o descriere a acestor locur, la jumatatea secolului al XViFlea. El 2 fost invitat de domnitorul Grigore |. Ghica (1660-1664, 1672-1673) la o petrecere a marilor dregatori, in afara orasului, la palatul de pe malul raului Colentina: Pe ‘malul acestui ru se afl un palat mare pentru bei, fécut in Intregime din calcar(...) Din lecul mic de acolo si din bratele pe care le formeaza acest rau se pescuiesc tot felul de pesti, iar cei ce aduc beiului peste se bucura de favoruri. Astfel, ei petrec fruios pe malul acestui rau inviorator. Intradevar, € tn loc acoperit cu trandafr, cu ierbusi,avénd slivadé pind cu lalele, iar mile de feluri de c&ntece ale pasatilor dau omului o viata noua (...) Pe scurt, o asemenea livad pentru petreceriaceste lupte tot atat de vil ca si ale damelor spaniole la luptele de los toros»" Tot la Colentina se tineau ceremonille publice. Dupa rein: fiintarea armatei pamantene, in 1830, campia Colentinei a fost locul unde s-au sfintit steagurile acesteia si tot aici aveau loc exercitile si manevrele militare ale noi stiri peta in 1935, Cove isle lamargre de cue nu am mai vazut In tara valaha". Vechile case parintesti au. fost demolate in 1822 de catre domnitorul Grigore al IV-lea ag. Ghica (1822-1828) pentru a face loc unui palat ~ resedint de vard, construit in stil neoclasc italian. in apropierea pala- tului, in 1833, a fost ridicatd si o biseric& numits Teil Doamnei, necropold a familiei Ghica. Biserica, in stil neocla- sic, este unica In Bucuresti prin forma ei circular, stil extrem, de rar In arhitectura bisericeasca de la noi Pe apa Colentinei a fost infiintata, in anul 1768, 0 fa- brica de hartie, numita cu termenul grecesc hartopila — care a dat In romaneste hardughie ,cladire mare darapanata', .sandrama” Bee Colentina a fost mereu 0 zona de agrement, de distract, Feipectcculcuuas de petrecere, pentru locuitori orasului. In vremea lui Grigo- Bs re al IV-lea Ghica, pe aceste locuri de langa apa Colentinel Bie, FL, — eau orzaiat tpt de ein ps eum pune on Gh d . Pin ma acess, Domnitorul avea .caini zavozi" cat viteli de mari, pe cate hranea ca sf puie sa se bata pana la moarte ca usil. Cand se, dadeau asemenea spectacole, Bucuresti toi alergau la Colintina care curn putea, pe jos, célare, tn c&ruta, in caleasca, in te- legut is luau merinde de acasé, si cAmpul de la Obor pana la Plumbuita parea un balci, Emotiunile cucoanelor erau laSalba de lacuri de pe apa Colentinei a fost asanata ince- pand cu 1933. Vechea sosea a Colentinei, cu mici dughene de o parte si alta, pe unde trecea tramvaiul nr 1, a fost de- rmolata in anii ‘80, pentru a face loc sirurilor de blocuri Strada COLONIEL vos Bena Peeehide ui rondle ‘lem de ky, vente 1035 Strada COLTEL cure itera sada Cote a8 ar} Situata la capatul de nord al strézi Toarnnei, strada Coloniei pastreaza urmele unui vechi sister de pavare, cu pavele de lemn, tratate cu gucron si petrol. Pavelele erau clindri de lemn, cu diametrul de 10 cm si lung de 40 om, asezati unul lang altul, spatile bere fiind umplute cu bitum. Nu exista informatii precise referitoare la data cénd a fost efectuat aceast lucrare. Probabil cé edi orasului cAutau 0 solutie pentru zgomotul produs de potcoavele cailor si de rotile trasuritor (invelite cu metal) atunci cand treceau pe strazile pavate cu piatra de rau sau granit. Stim insa ca la sfarsitul secolului al XIX-iea s-au experimentat pavelele de lemin si pe portiuni ale Caii Victorie si ale strézi Lipscani Spre jumatatea secolului al XVItlea, documentele consem- hneaza pe aceste jocuri o vie care se intindea intre Piata Uni- Versitatit si Ministerul Agricutturt de astézi. Marele spatar Mihai Cantacuzino cumpara aceste proprietati, care aparti- nuseré clucerului Coltea, si construieste aici, incepand din, 1701, 0 manastire cu bserica sitrei paraclse, un spital cu 24 de. patuti pentru cei cu ,bube si rini" (primul spital din Tara Roméneascé, organizat dupa modelul unui spital venetian, Hospetale di Santo Lazaro e Mendicanti), 0 scoala, precum si alte case. Intregul complex a fost inconjurat de un zid de piatra, iar la poarta de intrare a fost ridicata 0 clopotnita inalta, faimosul Turn Coltea, Acest turn, construit inte 1714 si 1715, se gdsea apro- ximativ in miocul bulevardului.C. Brétianu de astaz, in fata Palatului Sutu (sediul Muzeului Municipiului Bucuresti). Sefotcgraiat din cues Fata Sat spune ca la construirea lui ar fi runcit si soldati suedezi,refu- iat in Muntenia dupa infrangeree lor in batalia de la Poltava, de catre tarul Petru cel Mare al Rusiei, Poate de aceea pe pe- retii din gangul de a intrare erau pictati doi soldat suedezi, cu pustile pe umeri Turnul avea si functia de foisor de foe, aici aflandu-se in permanent un om de veghe pentru a da alarma in caz de in- cendiu. Turnul a fost inzestrat cu un mare clopot, adus de la, Viena, sicu un ceasomic care ,se vedea departe de Bucuresti cale de trei ceasuri, cand era senin si mai departe" — aga il de- scrie in cronica sa loan Dobrescu, locuitor al mahalalei Batisel ee eee Inseco al 10x Torna Col rs bere eas Blast Prin inalimea sa, acest turn a dominat orasul,slueta lui profilandu:se distinct printre turlele bisercilor in jur. De altel, in 1782, domnitorul Nicolae Caragea a pus efigia Turnului Col- tei pe pecetea domneascé, ceea ce araté faptul cd acest mo- nument devenise un fel de emblemd a orasulu lon Ghica povesteste patania bogatului negustor si zaraf Stefan Baltaretu care a fost chemat la palat de vod Mavrogheni (dornn fanariot, 1786-1790), care Fa dus apoi la Turnul Cote ta urcat in clopotnita unde are loc urmétorul dialog: ,—la te Uta de ici; multe pana jos? — Mult Maria ta ~ fi réspunsel — dear cédea cineva d-aci, ar fivai de el, nici praful nu sar alege de dansul”. Atunci vods ii spune cé daca nu scoate imediat 50 de pungicu galbeni il arunca din turn. ,Candam auzit aga, am inghetat, mi s-a taiatpicioarele si mi s-au muiat vinele, de era s& cad, fara sa m-arunce cineva, Stiam cé era in stare s-0 fac’, fiaral” Asa c3, mort de ficd, negustorul a muiat condeiul in calimarile de la bréu si a scris zarafului sau de la hanul ‘fantul Gheorghe, un arndut plecand imediat cu hartia care continea suma ceruta La 14 octombrie 1802 s-a produs un mare cutremur de pamant care a daramat pe jumatate Turnul Coltei sia facut, 8 cadé marele clopot, Turnul a fost refacut, iar in anul 1843, domnitorul Gheorghe Bibescu 2 poruncit sé fie ridicat iar clopotul stirbit in varful turnului. Peste putin timp a fost dat, js, intrucat nu mai suna cum trebuie. Pappasoglu consemna faptul c& acest clopot ajunsese motiv de gluma pentru bucuresteni: ,Astfe! se zicea: — Ce zestre are Marghiolita lui jupan Costache? — Clopotul Colt. — Ei bine, eu te im- prumut, dar tu ce imi dai ca amianet? — Clopotul Colt —Ce {ica lasat unchiul tau, dupa moartea lui? — Clopotul Coli” Si continua Pappasoglu: ,Aceste glume avu sale sufere bietu! lopot, din cauza ¢é nici unui din romani ce erau in drept a+ repara si a- aseza la loc, mai cu osabire acei descendenti ai ilustrei si imperialei familia Cantacuzinilor, n-au facut-o” In secolul al XIX-ea, Turnul Coltei a fost considerat m nument reprezentativ, un fel de embiema a orasului. in anul 1887, Eforia Spitalelor Civile, proprietara ansamblului decrate Li’ cartaczeo 1825 gin 2006 claditi de la Coltea, solicita primariei daramarea turnului pe ‘motiv c& nu prezinta nici o amintire nationala si n-are nici o valoare arhitectonica”. Primarul lon Campineanu a numit 0 comisie de expert care s4 se pronunte in acest caz, comisie din «are facea parte siscritorul Gheorahe Sion, membrual Academic Romane. in raportul intocmit de acesta se spunea: ,Asadar, ‘nu ezitati, Parinti ai Capitalei, darémati ceea ce este urat 51 absurd, Darémai bisecle care amenintd cu cadere sau sunt rau puse, in locul lor facet alte turnuri, alte biserici cu forme si elemente monumentale, asa cum cere spiritul secolului" ‘Academicianul Sion propunea nu numai dérémarea turnuli, i $i a Bisericii Colfea, Cu toatd opozitia unei parti a opiniei publice bucurestene, turnul a fost darémat in anul 1888, in timpul primariatului Iui Pache Protopopescu (supranumit Primarul Tamacop”) pentru a face loc actualului bulevard LC. Brétianu, Distrugerea acestui monument reprezentativ al orasului I-a facut pe istoricul de arté Alexandru Tziga- ra-Samurcas s& constate cu amardciune: , Tragicul lui sfarsit ne va da odata masura nechibzuintei cu care s-a procedat, In ultimele decenii ale veacului trecut, fat de monumentele oastre. Caci cele mai multe din ele ne-au fost bine pastrate de strébunii nostri, cari aveau cel putin evlavie pentru lucrurile mostenite de la parintit lor” Jn 1970, pe locul unde s-a aflat turnul au fost efectuate sépaturi arheologice. In urma lor, pe mijocul bulevardului a fost trsat un chenar de pat albé care arata perimetrul turnu- lui, chenarinlturat in 1986, dupa construiea lnii de metrou. Statula spatarului Mihai Cantacuzino, din curtea spitalu- lui Coltea, operd a sculptorului Karl Storck, a fost amplasat in 1869, fiind unul dintre primele monumente publice din Bucuresti Peste drum de Biserica Coltea se afld Palatul Sutu, cladit re anii 1833 si 1835 dup8 planurile arhitectilor Johann Weit si Conrad Schwink, In stl neogotic cu influente romanice, a apartinut lui Costache Sutu (1799-1875). Dupa moartea acestuia, palatul a revenit urmasului su Grigore, césatorit cu Irina, fica marelui bancher Stefan Hagi Moscu. dee dn Tun Cols inal 1258 In anul 1863, proprietarii au incheiat un contract cu sculptorul Karl Storck pentru decorarea interioard a palatu- lui In holul de la intrare a fost instalata o uriasa oglinds de Murano, Palatul avea pe latura vesticé (unde se afla astazi un bloc) un parc, cu sere in care cresteau plante exotice, cu aun, fazani, pelican si cocor. Exista gio fantana arteziand, dupa modelul uneia de la Versailles, precurn si un tun meri- dian construit dupa modelul celui aflat in Gradina Luxemburg din Paris (un dispozitv ingenios, cu un sistem de lentile care focalizau razele soarelui exact la orele doussprezece, carefacea sé se aprinda praful de pusc4, bubuitura vestind oré- senilor miezul zie’), Intr-o fotografie luata din Turnul Coltei de catre Carol Popp de Szathmary, pe la 1870, vedem cum luxoasa proprietate a familie Sutu se Invecina cu case tar&- nesti, cu prispd si cerdac (aflate chiar in mijlocul actualei in- tersectii de la Universitate). Pe locul de astazi al statu lui Gh. Lazar era un lan de porumb, iar pe maidanele din jur pasteau vacile. Palatul era vestit pentru balurie si receptile date aici de cate sof Grigore silrina, lat cum descrie Constantin Bacalbasa protocolul de primire a invitatlor: ,Printul Grigore Sutu era un (orn méruntel cu musta lungi si arndutesti, acum incéruntite,, cu tipul clasic al grecului din caricatura, intotdeauna elegant, primea in picioare in cel dintai salon, aproape de usa holului pe totiviztatori. Sin zilele de receptie vizitatori erau gloaté, {nal doilea salonas, principesa trina trona intr-un fotoliu luxos iar pe dinainte-i, in ordinea intrarii, defilau cei care o vizitau, ‘Teinchinai, sérutai mdna, te opreai mai lung sau mai scurt, dupa cum erai mai intim ori mai putin, dupa cum erai doarna sau dornn; dupa reng si importants schimbai doud-trei cwvinte de politeta, te inchinai si ieseai. In salon multimea era mare, unii veneau, alti plecau. Printul Grigore avea cate un cuvant amabil pentru fiecare si plecai. Toata afacerea nu dura mai mult de zece minute” Dupa moartea lui Grigore Sutu, palatul a primit diverse destinatii (Primaria orasului Intre anii 1929 si 1932, Banca, Chrissoveloni, Institutul de Construct), pentru cain anul 1959 8 se deschida aici Muzeul de (storie a orasului Bucuresti Strada Cole’ se intindea de la Pata Victorie de astazi pana la Piata Uniril In 1894 s-a inceput alinierea portiuni cintre Piata Victoriei si Plata Romana, devenité bulevardul Lascar Ca- ‘argiu (ulterior Ana Ipatescu); in 1933, partea cuprinsa intre Piata Universitat si Piata Sfantul Gheorghe devine bulevardul LLC. Bratianu, pentru ca in anii regimului comunist sa se nu- measca bulevardul 1848, Strada COVACI Pj Stan Anon Numele strazii alate in centrul vechi al orasului pastreaza amintirea unui vechi mestesug, cal al fieraritului. ,Ulita Covacilor”, adicd a fierarilor, este amintita in document la inceputul secolului al XPlea, Numele de covaci vine din slavul kovaci~ fierar” (cuvantul, identi, exsta gi In limba maghiard: Kovacs) in anil de domnie ai lui Constantin Bran- coveanu, Intre strazile Covaci si Sepcari era o grédina fru- moasé, amenajaté de peisagist italieni, cu un chioge unde domnitorul manca si se odihnea in timpul veri Pe strada Covaci sa aflat, la sférsitul secolulu al XIX-lea s!nceputul celui urrnator, restaurantul lui lordache lonescu, local supranumit ,La 0 idee", datorité faptulu c& zierstul pamfletarul si umoristul Nicolae T. Ordsanu (1833-1890) i-a compus lista de bucate intr-un mod original, despre care isiAU RECT aduce aminte Constantin Bacalbasa: ,Painea era numita 0 abondenta. Gheata: crema de Siberia, Scobitoarea: o baionetd, ‘Tacdmul: un regulament. Tuica: 0 idee, Socoteala: protocolul Carnatii mici: mititei. Carnatii mari: patricieni, Un ardei rosu: © torpil8, Varza acra: origind de Belgrad, Sticluta de vin: 0 pricina, Ocaua de vin cu borviz la racitoare: o baterie. Apa: o naturala'. Se spune cé paternitatea celebrilor mici sau miti- tei ar apartine proprietarului acestui restaurant. intro seara cu multi client s-ar fi terminat rezerva de mate pentru carnati, patronul fiind nevoit sé-i frigd direct pe gratar. Pentru a le asigura consistenta, lordache ar fi adaugat amestecului de carne cu condimente si bicarbonat, de asemenea facandu-i ceva mai scurti decat cArnatii obisnuiti, Succesul lor a fost enorm, din acea seard devenind specialitatea casei si una dintre cele mai cunoscute specialitati culinare romanesti Sosenuin (Cartiernt) COTROCENI cecum es Cotrcen| Soseaua poarta numele unui vechi sat, Cotroceni, amintit documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul. in 1671, satul intr in proprietatea marelui logofat AE LUTHE cot h Zona Coracenor pean Pappas uh a Serban Cantacuzino, Acuzat c4 unelteste s& preia domnia, legofatul intra in confit cu domnitorul Ghearghe Duca, Pentru a-si salva viata, Serban Cantacuzino fuge din Bucuresti la 7 octombrie 1678, dorind s4 ajungé tn Turcia. Urmarit, sea ascuns, adicé s-a cotrocit trei zle in pidurea Cotrocenilor, aflatd dincolo de sat. Padurea deasd a Cotrocenilor era un loc de refugiu pentru cei care doreau sé-si piards urma, de unde probabil expresia 2 se cotroci". Drept multumire pentru faptul c& a scépat cu viatd,ridicd in acest loc o méndstire in- tre anii 1680 si 1682. Faptul c& padurea i-a salvat viata il con- semneazs chiar Serban Cantacuzino, n hrisovul din 1681, dat pentru manastire: ,chiar din acest lac am fost mantuiti din mainile sngerosilor vrasmasi” La Arhivele Statului din Bucuresti se pastreazé Condica |Mndstii Cotroceni,redactata de cronicarul Dionisie Eclesiarhul (1759-1820), in care au fost consemnate toate dani si pri Vilegiile cu care fusese inzestrata mandstirea de catre Serban‘rrboes ca fata Casta de gine Cantacuzino si de catre domnitorii care i-au urmat. Acest document araté ca pe acel loc a existat un lacas de cult mai vechi, probabil de lemn, pe care domnitorul |-a inlocuit cu frumoasa lui bisetica de zid. Mandstirea a fost ridicata in mijlocul unei poieni din Codrii Cotrocenilor. Tot aici, Serban, Cantacuzino a construit si case damnesti,folosite drept rese- dinta domneasca (din vechiul palat se mai pastreaza astazi cuhnill, locul unde era pregatits mancarea) Dupa 1850, palatul devine resedints de vara a domnito- rilor pamanteni, e folosit apo’ si de Alexandru loan Cuza pre- ‘cum si de Carol | In 1893, vechea resedin}a domneasca a fost déramata si in locul ei a fost construit actualul palat dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. In ani regimului comunist, a functionat aici Palatul Pionierilor. Dupa cuttemurul din 1977, ansamblul de la Cotroceni a fost reno- vat, dar cu aceasté ocazie au fost demolate manastirea si bi serica lui Serban Cantacuzino, in 1984. Dups 1990, intro arpa a palatului a fost iniintat Muzeul National Cotroceni, in alta aripa 5-2 instalat Presedintia Romanei. In 2004, Biserica Manastirit Cotroceni a fost partial refacut,fiind folosite si deceratiunile de piatra originale care au mai putut fi salvate dupa demolare Intre 1860 si 1866, pe terenurle Manestiri Cotraceni a fost amenajat8 prime Gradina Botanica din Bucuresti. Mutata in 1878 in centrul orasului, peste drum de Universitate, a fost reamensjata la Cotroceni dupa 1885, find arplasata pe partea, cealalté a soselei, unde se afl si astazi. Strada CUTITUL DE ARGINT Strada aflaté in Dealul Filaretulu, pe una dintre laturile Parcu- lui Carol, Aici se afla Biserica Schimbarea la Fata (cunoscutd sub numele de ,,Cutitul de argint”), zidita in 1796, pe pro- prietatea boierilor din familia B&rbatescu, Actuala biserica dateaza din 1906, fiind ridicata cu ocazia Expozitiei Jubilia- re dedicata celor 40 de ani de domnie a lui Carell La sfarsitul secolului al xIX-lea se gasea aici Gradina Cutitul de Argint. Astazi, in jurul biserici se afla un cimitir Un domn inricat, Tahsin bs bue Se tear, 1903, maj ce sale dn Stace Ctl de AintBulevardul DACIA in anul 1802 este atestata pe aceste locuri mahalaua Tirchilesti, de la un oarecare Tirchil, cate o interneiase, Find la marginea corasulu, locuitori ei inca nu se deprinseserd cu viata de la ora, astfel c& bucurestenii vechi fi ridiculizau si aveau © vorba: _parca afi din Ticilest’. Adis nu te portica un oragean, est recioplit, fre maniere. Tot in perimetrul cuprins intre bulevarcil Dacia si Soseaua Stefan cel Mare se afla mahalaua Dichiu care apare menfionatd intr-un document din anul 1766. In ‘milocul mahalale se afla Biserica Sfantul Nicolae, cunoscuta {sub numele ,Biserica Dichiu",ridicat la miocul secoluui a Xvill-lea, Nu stim cine au fost ctitori acestel biseric, ns tra- dita spune cd lacasul a fost intemeiat de un calugar grec, De- foghen, cate a fost dichiu (de la grecescul dikios - ,drept, legjtim"), adica econom — administrator al bunurilor Mitropo- lel Tart Romanest Inainte de Primul Rézboi Mondial a fost trasat aici Bule- vardul Nou, cu case de lux destinate protipendadei orasului Uerior a fost denumit bulevardul Dacia, ake feet, Strada CAROL DAVILA Strada in cartierul Cotroceni. Se numea la mijjocul secolului al XiX-lea ,Ulta Notagillo”, adica a inotétorilor, pentru c& in apropere, langa Vamibovifa, sa aflat prima , scoala de inotare” de la noi, deschisd de vaduva unui profesor german de inot, fn 1840, Bazinul era o groapa intarité cu c&rémida, iar apa era adus4 din Dambovita cu sacaua, Medicul Carol Davila (1828-1884), intereietorul scolii romanesti de medicina, a locuit pe aceasta strad8, din acest motiv az ii poarta numele. in 1903 a fost terminatd cladirea Facultatii de Medicina si tot atunci a fost inauguratd statuia ui Carol Davila, operd a sculp- torului Karl Storck. $i alte strézi din preajma Facultatit de Medicina poarts numele unor medici romani si strain: or Lister, dd. Obedenaru, dr. Thoma lonescu, dr, Francise Rainer, dr. Louis, Pasteur etc. Cartierut DAMAROAIA Cartieru din nordul orasului apare dup 1918, aici find impro- prietariti veteran dn Primul Rézboi Mondial. Mosia care 2 fost parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris ~ de unde rnumele de ,Damaroaia. Matia Damaris a fost sotia vorni- cului Damatis, ale cdrui case se au pe Podul Mogosoatei Calea Victoriei de astazi, cam in dreptul Ministerului de In- terme, In aceste case, vandute de vaduva vornicului, fratil ‘Anton si Vasile Capsa au deschis in 1852 prima lor cofetar numita La doi frati” Aeea DEALUL MITROPOLIE! Bucuresteanului de astézi i este greu 54 isi imagineze faptul &, odinioar’, Bucurestiul nu era un oras plat, nivelat de con- structi si amenajéri urbane, ci o agezare pe dealuri si coline ~ Dealul Radu Voda, Dealul Spiri, Dealul Filaretului, Dealul Cotrocenilor, Dealul Vacarestilor, Dealul Mitropoliei. Dealul Mitropoliei era un punct de referinta pentru c& se afla chiar tn inima oragului, in apropierea Dambovitei si a Curt Vechi Pe acest deal care domina oragul, domnitorul Constantin Serban incepe sa ridice in 1656 o biserica, dupa madelul ce- ici de la Curtea de Arges, cu patru turle mari. Ctitorul nu a apucat sa vada biserica terminata, aceasta find inaugurat in anul 1658, in prezenta Patriarhului Macarie al Antiohiei. in anul 1668, Radu Leon vods, sfatuit de mitropolitul Stefan, a hotarat ca aceasta biserica ,4 fie Mitropolie tari". Sediulce- iui mai inattierarh al Tait Romanesti a fost mutat de la Térg0- viste la Bucuresti, de acum inainte resedinta definitiva a domnitorilor si singura capitalé a tari, Mitropolia a fost“ute monet lopetnita Mop co in esl Miropobe Inzestrata de domnitor cu zeci de mosiiin tara si sute de pro- prietati in oras: i, prvi, pivite, case, Alaturi de Biserica Mi tropoliei a fost construt si Palatul Mitropolitan, terminat in anul 1708. Vechiul palat a fost inclus in actuala clidire unde se afld sediul Patriarhiei Romane (constructie din 1936) La Biserica Mitropoliei se afl4 moastele Sfantului Dimitrie Basarabov, patronul orasului Bucuresti (préznuit la 27 octom- brie). in timpul rézboiului ruso-ture din 1768-1774, armatele rusesti au fost alungate de la sud de Dundre, Pentru a nu dea in mainile turcilor,rusii au luat din biserica satului bul- gatesc Basarabovo, de langa Rusciuc, sicrul cu moastele acestui sfant care a tréit in secolul al Xlvlea. Generalul rus Saltikov a dort s&i duc moastele in Rusia ins, odata ajunse la Bucuresti, se spune ca s-a intmplat o minune: sicrul in care se aflau a devenit atat de greu, incat nu a putut fi urnit din loc, fapt interpretat ca semn cé sfantul nu vrea sé plece de aici, Racla cu moastele sfantului a fost depusa in Biserica Mitropolie’, unde se afi si astazi. In vieme de seceta se faceau, procesiunui cu moastele sfantulul Dimitre, pe strsile orasui, acestea find scoase si pentru a opri male incendiu din 1847. In anul 1917, armata bulgard de ocupatie, aliat& cu Puterile Centrale, a incercat s4 fure racla, dar camionul a rémas in pana in drumul spre Giurgiu, mitropolitul avand ragaz 4 alerteze autoritaile germane care au dispus inapoierea moas- telor sfantului Pella 1830, Dealul Mitropolie era acoperit de visi de case, cu un drum de pérént care urca sore varf In 1832, din ordinul generalului rus Kiseleff au inceput lucrarile de construire a unui bulevard care s8 urce coasta dealului,s8 treacd pe langa bisericd si s4 ajungs in cealalta parte, inspre ulita Filaretului (Gctusla strad 11 lunie). Incepand cu 1831, Adunaree Na- fionala a ari fi va fine sedintele intr-o sald aflata in Dealul Mitropolii, pe locul cela vafiridicat, inte anii 1907 si 1908, Palatul Parlamentului, astézi Palatul Patriarhic In ziua de 8 iunie 1862, pe Dealul Mitropoliei a avut loc un asasinat politic, find ucis aici primul-ministru Barbu Catargiu (primul-ministru al primului guvern al Romaniei de fn fata Mivopoles 2 stant potest Lupoace sea cu coada ‘gre Bea, ups Unirea din 1859). Dups ce a iesit din clécivea Adundri Catargiu a fost impuscat in caleasca, in momentul cand a ‘recut pe sub bolta clopotnifei Mitropoliei. Aceast crima nu a fost nici astazielucidata. In 1931, in fata clopotnite! Mitropoliei a fost instalat statuia Lupoaicei Capitoline, mutatd aici din preajma strézi Lipscani (din fosta Piat @ Romei ~ unde fusese inaugurat in anul 1906), S-au auzit glasuri care au protestat impotriva acestui amplasament, sustinandu-se c& lupotaca sta cu coada spre altarul biserii, ceea ce n-ar fi tocmai crestineste.