3 Evalu adolescent ea Si Tratamentul REBT Ja area Howarb YOUNG f A iincare adolescengii, in Marturiile istorice siclinice conjin nenumarate cazuri inca ead ere mai degraba decat ocazional sau sporadic, s-au comportat 5 jeans esi iin 1971). Au fost oferite €Xxplicatij Variats auto-distructive modal (qi im. iI 8 e > a la Presiune, Pentru acest fenomen, de \ he See psihosociala a maturizarii. Totusi, observatiile m : eazi auto-distructive, atit de scen{a, sunt in Principal ri $i evaluatilor pe care tanars Fi mai degraba decat rezul mediu. Aceasti coneluzie decurge din exp valori anenumaragi adolescengi, care prezinty constant in ignoranya, Conceptii gresite, si, destul de frecvent, C4 practic or} * Sd eNagereze si sa i Sa sufere, Adolescent a Seasca incredibit tul unui set Partict acest lucru fry emotionale, ni, Mod ideal, trebuie si Stiinias Onvingand tanaa ii Posed 4 mn nefericire, : ~ ne! Inatia umana Potriy, ci, uneori pana in- + cit statutului bine-meritat de clienti dificili jn civ fictele | Fi " ificili, adole: ae conflictele lor emofionale si c Scentii pot .. se escoperit-o ca fiind cea st comPortamentale prin Pe he fotusiajutagi sa eo am “ jiei rafional-emotive si ai eficienta este bazaté pe prin ree snore? si comportamentale (REBT) (Bar. tach’ teoretice ale Be gllis si Harper, 1975; Wallen et al., 1980, W ) (Bard, 1980; Ellis, 1962, 1974: 7 Det al, 1980, Wessler si We Jord? structureaza procesul consilierii potrivit urmatoarelor ee 1980), Aceasta siderente: 3. Evaluarea gi si Tratamentul I REBT la ack lolescenyi 1s Construirea relatiei Definirea problemei interventia asupra problemei pezolvarea problemei Desi fiecare arie neces ita de obicei atentie, nu este necesara respec i ordini pura sess de ifeles cf at exstasuprapunes., De See isc pees eal para in timpul definiri unel probleme, si invers. Terapeutu Laine releooncentreze mai mult asupra unei arit deed asupra ‘aiteiatndferen de cum ext ovat, am descoperiteX sprijinul peacestcadru este producti in mentinerea crete trrapeutice cu clientul adolescent, Hnerea direc Construirea relatiei Scopul construirii relafici in REBT este acela de a crea o atmosfera in care clientul cd se simtd liber sf vorbeasca despre probleme si dificultaji personale. Acest lucru implica de obicei impartasirea gandurilor, fanteziilor, sentimentelor si asa mai departe. Din nefericire, adolescentul modal nu este in mod uzual obisnuit s& discute asemenea aspecte private cu un adult. Deoarece acest tip auto-dezvaluire este necesara analizei si interventiei cognitive si este cel mai bine stimulata de bine cunoscutele calitati ale empatiei, caldurii, abordarii non-critice, construirea relafiei este un aspect esenfial in tentativele de consiliere a tinerilor. Subliniez totusi cd terapia nu se rezuma sa relatie, Este mai degraba mijlocul prin care este stabilit, spre beneficiul clientului, un format de tip confruntare de probleme si rezolvare de probleme. Unele abordairi pe care Je-am gisita fiutile dezvoltarii increderii si acceptarii aliantei de catre adolescent sunt urmatoarele: 1. Permiterea unor perioade lungi de ascultare fara intrerupert. Acest luoru este probabil o abatere de Ja abordarea mai activa, orientatd pe interventie utilizata de obicei in REBT. Totusi, am descoperit c& multi adolescenti nu au avut oportunitatea de ,,a-i spune povestea” far unele admonestiri sau intreruperi- Ca rezultat, tind uneori sa permit discutiile si pakivrigeala pentru a incuraja Ce si confortul in situatia terapeutica. Cu adolescentit incere de asemenea s& ba tacerile. Cu exceptia momentelor in care unt client face pauza pentru a-si reculege gandurile sau pentru a formula un raspuns, fac orice pentru a menfine conversatiadescreste asadar gra in mod special 3. Discutarea deschisd a pro| toate intrebarile personale meu, preferinjele politice, ce sau cd un offer © © me onvingeri asa ¢ ceptare aratd cas dul de defensivitate lolescenfii considerat sider cuad fier de eliberar ca mull ; A re ise in mo deliberat sa dureze. jientulud indi un client susfine e condition: um sunt spuse, © iC ca parinti priilo scenfi SE simt foarte inconfortabj, ; i ting ferent cat de distorsionata say limitarg lui urmaresc intot, eae até intentioneaza sa-l prindy, de ey t hiar daca poate stiu ca sy, sunt un aliat mai degraba decat un op al clientului. Aceasta este o tehn i delicventi si non-conformisti, 1 mele opinii $i atitudini. Incere s& raspung firese si direct, incluzdnd intrebarile despre maria idei religioase si probleme personale. Am dlescope ig, Nt fale en i ui ca tind s& fiu intrebat despre aspecte de naturé mai personala de catre adolesceng, este de infeles, deoarece multi din ei incearcd s4 afle cum este viata adultg in realitate. De obicei ei nu au oportunitatea de a pune astfel de intrebari altor adul; il — parinjilor sau profesorilor, de exemplu, sau idealiste. 4. Permiterea participarii unui si-si aducd un prieten pare s& faca si impartasite cu edini, refuwzat un ponei 5. Oferivea prioritiy, accept aceste © Frecvent, aceasta ac prieten. Destul de frecvent, a- care frecvent se ascund in roluri m scent nt prin ne Sdus di orale © paringi, care Prin al prin: 6 colaborare ew Paring nt dispus Primi pe adolescent ete tnei conc Inge ye 2SCult pe el sisi lermin Sijorapi: y; Cetinge san ca tlt deos Yorarii lui ca sunt in leosebite ga ict Parintilon on reduc Totect, ‘Aleodaty > au ado er ivi lata ; res sleseentuly i buzunar weMUnfe Jy ete $4 Fesponsi ay Lua Pe lings” ®Xtinderea 0 Parte din “Supra Pars su enor favoruri Veazx dng lor, eemple care Ul s Ncept care3. Evaty ‘atul R 5 3 Tratamentul Rif la adotes nyi nn getiniri problemel in REBT este de a obi “se sihologic Sau bazate pe realitate, de ae oeva inte fient, abest pas merit © atengie eee Pl ignuit C8 tinerii sa e exprime vag, aoeeres peo jit ta consiliere Mai mult, adolescengi a0" absorbifi in detaliile volatile ale evaluuare diagnostics ; : ENOSUCa a probleme! kine el Desi perea tienen “ Fi arian ul adolescentului, Nu ete vars pstil cand sunt intrebati de . " ne eee ceased in divagatii cu u cy sen Frases despre filosofia viet. Uneoris permit atte A ao Set ri elie, dat de obicei fac un efort penttuaineurgn tse i sna. Unele din tacticile pe care le lat pe Be nfrantare & problemei sunt: : in fel de ii in imteresul pes ja tandrul sa ramana centrat pentru a introduce un format de 1, Definirea problemei pentru adolescent. in mut i fant inifial adusi de parintii lor, scoala sau See eee sae despre dftcutiie lor coal sau poli, De obicei, am dinainte unele sain fugit de acasi™ duce spre o discuie simpls a .dingeleg ed esti aici pentru cu toate acestea, clientul neaga problema su ee Be ocean as cxemplu, un ofifer de eliberare condivionats poate Ae ate ceepotiv pentru consiliere, pe cdind clientul poate aden difeutilec ae Ca fata ca fiind aria problematica. Confruntai eu oastfel de Fierce sa ® jutor pentru problema identificaté de adolescent eu speranta A voi ajunge peer jelatte probleme ulterior. in alte ocazi,clientul neags eatevorie probletnele Frecvent, aceasta negare este cel mai bine rezolvatt sugerind cd persoana care ba trimis la terapie este problema. Daca spre exemplu, un tinar este adus de paringii insista vehement c4 nici acest Jucru nici j sugera e8 il pot ajuta sa sai pentru nereusitele scolare sit altele nu il deranjeazi, incere sa-i castig cooperarea prina-i se descurce cu paringii care incearca sa-i conduca viata. Cu alte cuvinte, ii sugerez ca are parinti problema care ar putea fi finta eforturilor terapeutice. Aceast tactica este uneori utila cu adolescentii care sunt adusi la terapie impotriva dorintei lor. 2. Simplificarea definirii problemei. De multe ori tindrului client ti este fricd s& dezvaluie o problema deoarece crede ca trebuie sa spund cele m intime secrete ale sale si ca oricine are © problema este nebun, Pentru a depast aceste obstacole, cateodata supra-simplific lucrurile, doseriind problemele care necestd CONT ca fiind dezamagiri, nepliceri cu altii sau dubii in privinta vitor adesea o discutie de confruntare a probleme, deoarece cei Mal multi adolescent recunosc ca au probleme intr-una din aceste av | 3. Utilizarea unui exemplu reprezentalv din Ba wa a ae ce uneori si tlustrez cee robleme: Jescent, reugese UNEO! ai ° pl j unui alt adole: ft “‘Macar nu sunt sing abordare nu doar ca ofera cfientului ideea 4 ~ tsi ees, empl concret despre tipul Ie ganar. Pri discutarea ace urmaresc. Act murul care are | de subiecte east probleme” ci ofera, de asemenea, un e& TOE AESUASE discutate in consiliere. GENTAUL JUDE TONALA a NTA EDUCAT! CADE ASISTENY ANTA ane17, Aceasta tacticd este q,, Howard Youre ria viata. ecurile ~ toga” ug espingerea Sau es toare ariiy r de preocupati. Recunoastereg me i ncrel ete, i exemplu COM criticiles jrea unui ject I rj as Ing | Ofer e ca OD e j ajuta de asemenea ts" | 4 er ient daca ar veseentii Sunt exce: terapeutul ci ajutd de asemenea tj," : ra a ize: ineren' + indifere, i prvi errs 28 manizeazd Moe sunt inerente Viti indiferey q U rok c specte Ml . nea PI asemenea & ere cf ase : — 4 sa descope! + ca cea mai eficient abordarg persoans coperit c4 sterel ei q varstd. elor vizuale. AM des ern utilizarea posterelor ce il tear 5, Utilizarea amors 1 psi de probleme” ‘ persoane sa priveasca lista si sq Vady i ivi sau » 7 clienii evazivi a a Cer tinerel odalitate rapida de a op, rolarele ae Aceasta este 0moen Ne areas in dacd are vreuna din ae gindirea clientulul $1 P Pre impresie diagnostica o impresie diagnostica leme. fA Recent identificarea ariei specifice de prob dialog incoerent. Unii adolescenfi vin |, 6. Identificarea problemei dintr-un esc Sa le identifice. Cu acest grup yu reus 1 oe consiliere si admit ¢& a¥ OO seoall familie, prieteni, dragoste $i asa maj Hien intrebari despre scoald, familie, prietenty . parte. De i 4 arie problematica clientului, alaturj benef de coir, Suse et aj De exemplu, 0 adolescent, adug a i secumoseut cd doreste consiliere dar nu a reusit sa identifice nici una din problemele pe care le-am sugerat. Am ldsat-o sa-mi descrie experientele ei dintr-o zi tipica. Dupa cateva minute a devenit evident ca era suparata pe o sor; mai mica, ce ii imprumuta intotdeauna hainele. Am intrebat-o daca doreste s4 stie cum sd se simt mai putin furioasa in legatura cu situatia si cum poate sa sq invefe despre anume cum sa-si infrunte sora fara a avea probleme cu mama ei. A acceptat si am inceput s& lucram. idei irationale si cor Interventia asupra problemei 1, aceasta este frecvento nate 4F putea fi explicata ‘Pularea gAndurilor si tc nae Oarte Probabil ca Ae u abilitatile lor de UrilOF rationale eae 8S 2°8St cadn, = ™Mtin lucrurile client ado! au fost in general en elatia dintre o . “i invata y, ti si olul com Cognitiy, “POamente. a nui invita inigiales, 3. Evalu: Naluarea si Trata mental REB Via aw {jor si comportamentelor. Ma scent motiilor 8 portamentelor. Mai bazer. pe ° emipal acest model si alteori utilizand benst qt’ ABC, uncor Feplic modelul ABC adolescentilor cag formar ene SAU ale rat Prezenting Fafa inelegere a problemel si rar dedi ma ; inate ele mai multe ori Ins, evit s2-i invay asthe De wulfi adolescenti MU Vor SH Invete ,psinot Gjusta problemele lor int-un format ABC, i aiurabila. in cele mai multe eazuri, sunt non astfel inet consider ca este putin probabil s: . Cu acest grup, probabil majori i tin proces il majoritatea cli mult timp invaya Be A anon ient ‘Aland roblema in termeni de mod de gandire, dar nu sus Vilor mei adolescenti, discut Eau aplica dincolo de ceea ce facem, Preocupat de ceea ce infeleg Confruntarea $i combaterea .,groaznicului”, terib Conform teoriei RET (Wessler si Wessler, 1980) ent ae 0) mai adesea caracterizata de ,,catastrofare”: conver fi roti desvarsite. Odaté ce patternul de gandire este dex sforturile pentru a determina adolescentul sd constientizere chet nee ote ca acest mod de gandire este nerealist, ajutindu de yee fio perspectiva mai rationala. Acest scop este de obieei ating rin oe ot Boe prin urmatoarele a St ,,oribilului”. Bi Sandirea irationala este cel irea mental a neplacerilor in a. Substituirea cuvintelor ,,dezastru”, ,,catastrofié”, ,,ragedie” sau ,,gro 1 ntrag roaz Pi hep . . nic”, teribil” sau ,,oribil”. Cuvintele groaznic, teribil sau oribil fac atat de mult parte din vocabularul adolescentului modal, incat am descope n Ful adoles lui mo c& este dificil s& conving un adolescent ca semnificatia acestor cuvinte este cauza suferintei sale. Adolescentul cu tulburari emofionale care insista asupra faptului ca problema sa este groaznica, este intrebat, ,,A fost un dezastru?” sau ,,A fost 6 tragedie?” Aceste cuvinte au o semnificatie mai exacta si pot fi supuse chestionarii si rationamentului mai usor decat groaznic. b. Utilizarea expresiei ,,sfarsitul lumii” pentru a arata clientului_ ca el catastrofeazé. Din nou, gasesc ca intrebarea ,,Ar fi sfarsitul lumii?” de obicei obtine un “Bineinfeles cA nu”, cu ochii dafi peste cap din partea celor mai multi adolescenti si permite urmatoare intrebare ,,Atunci cum ar fi mai exact’ Raspunsul, aproape intotdeauna de genul ,ar fi rau”, incepe s& convinga clientul si-si corecteze evaluarile exagerate ale problemei. ; c. Utilizarea expresiei ,,mai rau decat moartea”. Odata in plus utilizarea unor termeni familiari, dar evident exagerati, ajuta uneori adolescentit s& Dela SA infeleaga c& emofiile lor excesive, suparatoare, provin din ideile exagerate, nerealiste din mintea lor. . ee) 4. intrebarea ,,Ar putea fi mai rau?”. Freevent clientii exagerava conser situafie complet rea. incurajdindu-i si evoce ceva care 1 ae a eae s& fie si mai rea uneori le permite s& vada cd este pusin probabu—_—_— tA tactica poar, % rea. Aceas' 7 39 Howard 7% 100% 12 . A far 1 uti jal alor) 4 fie nsiuni ridicole situatie| Probe 7 1a (in special 4 unor dime ii si realizeze ca Probleme nts nefavorabil in adaugare? 1 ce faptul ca vad situatiite in tem rin ada i: re eer cu uinor ast al d eis vata sa simt mai putin distres Consider atat de rele P* realisti, et i ar putea intampla de fapto» le intotdeane erat si mal fu Cr care et evor sill incurajey S850 cy wl Pal are e cel mai srofeaz problem si si-l imagineze. Aces, i" i and ,.f i ist . ea . Intreban anxiosi cei coh care ei ar pute i si se centreze pe fapte, ee rau lucru rea ove de posibilitay! $ ororile problemei lor. mi Fs te ‘te si nu cu eonstrénge 8856 ia neplacerle sinuc cons nte cl sa se confrut invata sa se lay bordare ajU le pe cat cre ii De fay, ’, ytrebuie” .,este imperativ.” y, a terea ar" srebui", + nale este tendinja clientilor de a 3. Confruntarea $i a ativ, al gandirii iraio poruncile Tui Dumnezeu, i | de semnificatlv, i cum ar fi po es aspect, la fel de s referingele ca si cl lucrurile s& stea asa cum sp i doar trata doringele sip sider cA trebuie ca t onest sau altfel. Mare mang 7 tipic, adolescentii awe cAstigat, drept, corect, iliza la imperativele el pentru cd asa este mer a asadar spre a-i sensibiliz Ita de obicei incon cron mete se faa de ce gandirea absolutista rezul i sa intele: si ari ajuta s flicte *ociale. Cele mai utile metode pentru a realiza acest lucru sunj Cele mai emotionale si si it izarea ex; te rativ r trebui. Adolesc Utilizarea expresiei este imperativ in loc de ar trebu a, cuvantul trebuie entii utilizear; atat de frecvent si non-discriminativ, incat uneori doar alitate dea determina te de a i iinvata diferenqa din cei mai rezistengi ities Cese ¢ * dintre doringy oe COM in mod productiy, Portamentale, sunt ti Sesitati sj Sa utilizeze 4 invata ca ar treba; este acelasi luca oy or Neori ajung ta un rezultat cy ° “ QF Zi adolescen, i Semnificatie; absolutiste i a © au dint Poate SXPrESIC: ar trey si treba el ea TIN a le incaleata,”3. Evaluare: 4 $1 Tratamentul REBT la adol : EBT laadolescenti 121 nt suparagi deoarece o le} Pi ui D bie au fost inealoate” say ere cas ta T era " arat cA cineva i-a incales al can Be tomar vst po teeee ‘A i una din legi”, sunt os reales vata ° intel i ‘ = ce aolesce ee leg ce inseamna cerintele rs reser ean ° : iversul, aga cd mai bi caer an on cn ie S-ar astepta ca lucrurile et at re; sl 4. Dispularea filosofiei ,,nu pot suporta". Probabil + cate la frustrare este convingerea lor ca. nat wn ‘sau disconfort. Acest mod de gandire irational: principala sursa a tolerantei Pot suporta nici o i i ci 0 inconvenienta fort. a ‘ a, care pare en de varsta, genereaz& o varietate de comportaments ar ce, mergand vrotice, mergand ae la performante scolare slabe, la abuz de dr z Q re slabe, I oguri. Experienta adolescentii par sf reuseascd sf injeleaga irationalitaten convingerlor om | cd suporta”, mai degraba decat alte concepte REBT. Daca totusii ampin probleme, gasese cA cele prezentate in continuare au rezultate: an a. Substituirea termenatat yintolerabil” cu ,,nu pot suporta”. Frecvent, pot ajut: un tanar sd realizeze cat de daunatoare este ideea nu pot suporta pri pal hi ala, rea ei cu termenul intolerabil. Auzind lucrurile in acest fel muti adolescent concluzioneazai Ei bine, nu ¢ atat de rau, Adica pot folera acest lucru™. " b. Explicarea expresiilor dificil versus imposibil. Freevent, conceptul de nu pot suporta” poate fi mai bine injeles prin investigarea masurii in care 0 situatic problematica particulara este imposibila sau doar dificil de tolerat, Chiar si cei tai rezistenti adolescent, injelegand acest punct de vedere, pot realiza cA doar pentru c& ceva este neplacut nu inseamna cd nu se poate trai cu acel lucru. ¢. Substituirea expresiei nu pof cu nu vreau. Freevent cand aud cuvantul nu pot il substitui repede cu nw vreau. Este 0 modalitate eficienta de a arata ca situatia este condusa de atitudinile persoanei, care sunt sub controlul acesteia. ‘Atitudinea, nu situatia, este coplesitoate. d, A-isugera clientului cd el tolereaz conflictul respectiv. fi reamintese clientului ca, in ciuda plangerilor si protestelor, el rezisti problemei. Aceasti tactica este deosebit de utili cu clienfii ce experientiaza probleme de lungé durata cu parintii, profesorii sau fratii. De exemplu, unui adolescent care amening’ ca renun{a la scoala in ultimul an de liceu, deoarece sustine cA nu mai poate suporta porcariile, i se sugereaza cd el, de fapt, suporta lucrurile. Poate ca se simte jalnic, dar a facut faa seolii fara Indoiald pentru doisprezece ani, si acest lucru il califica ca fiind un remarcabil de rabdator de porcarii! e. A-iexplica clientului cd 0 situatie veritabila de tipul ,,nu pot suporta” ar duce la moartea lui sau la a-l lasa inconstient. SugereZ frecvent ca daca problema ar firealmente imposibil de suportat, fie kar costa viata, fie ar lesina de 1a agonia coplesitoare implicata. Pana in acel punct, clientul suporta adversitatea sau disconfortul; poate c& nu-i place, dar il suporta.—_— stil de sine sea, . and stima Scazuty jowand Youn ee : y sine. . . Fi Ce coptarti a fac orice efort pentru aj atta a peipilor soem Mpsoane (Sau ale altora). Conga SY rin esuil adolescents i T eg pr tres pe “yu REBT de transmis adolesceny % yh read 5, invirored entry die ale proprie! responsabila Pe ale ale Por’ acpi . stica 4 or juarile globale Oe ceil pe -a un nivel sofisticat de inet, ere: ine este oF ensue ons caesi evalueze imaginea de sing Pebs,? ate prin urmatoarele metodg. 4 bi pai mult deal + il etichetez ce «nied prictenilor. cere si il etichetez ca pre, opiniei p' Desenez un 4 iguale. ercuri mai mici in interiorul Cereuly o serie de cer diferite trasaturi, caractersitig; zit trez cd evaluarea unei trasatuy; ca ae fie rele. In esenja, incerc 54 ari unele bune, unele rele, nig vi morse a unor al « nez Acestea repre a. Utilizarea Avot, des persoan. Apolo ~propria pera yientului.incere $4 performante ale clien cercurile rimase s4 fle r find rea nu face ca toate Iectie de caracteristici, adolescentilor cA ci Su Oa va persoand. sem) acc una din ele nefiind egal’ cuin multe exemple pot ilustra caracterul ilogic a b. Utilizarea unei analogii. Desi B ment la persoand, am descoperit c& exemply suprageneralizarii de la comportamen bune efecte cu adolescentii. Am intrebat Sa Cee come eee ional SCIEaE imaginea acestui cuvany, ‘oiler apoi cand supragenertizeaza in legitura cu greselile si cu criticile, Uitarte ce faci iar, ii spun, te consideri gunoi pentru ca ai facut asa gi asa. Ajutarea clientului sa injeleaga ca desi este responsabil pentru ceea ce face, 0 Persoana nu este acelasi Iucru cu comportamentul ei. Acest lucru este uneori Aificil de infeles pentru adolescenti, Freevent argumenteaza ca daca fac ceva Fu, atunei si et sunt rai, Contrez acest lucru prin a sugera ,,Daca te-ai plimba usind e¥ 0 vaca, acest lueru te-ar face 0 vacd?” De obicei primesc un raspuns i pea ed Dar tu esti persoana care face acest lucru. De ce nu wie otma acest lucru intt-o vaca?” inca, © serie de exemple ca acesta si clientii incep sa sey i, ii and cu mai pugin Taba decat a fi mai ai lua ceva de la ee: Esti mai eat ceca ce yeh putin de © Persoana sau do, A-i arata ca blam, oFi pentru ace de vinoy area propriei py crima, Cu ade neere de obi eFSOANE este dlescenii i cate se Pedepsi 4 ilster eae © condamng PEEPSIE de dou Breselile gj securiy, © simt excesiv ile ~ 8U Denalizar; in3. Evaluarea gi 81 Tratamentul REBT la adolescenji 123 ele insele. De fiecare data cand gresim, nu doar ea ne devama i j eguam in a trai la propriile standarde, dar foarte probabil eee ee ee sine seguir ede corsecintenegatn be Probabil ca avem de suportat le c rin exemple, ajut ¢! nels fdezamigivea si consecinjcle alone voles ajutelientul sa vada e& a e jnai rele decat sunt si decat e nevoie sa fie 4, Corectarea perceptici eronate a realitati. Pe Langa disputarea gandiri irational . eee mitiva g' irayii 5 até arie pentru intervenfia cognitiva asupra adolescengilor implica ieee eronatd a realitatii, Adolescentii sunt in mod special predispusi la descrieti si goncluzii incorecte in privin{a experientelor lor, in special a celor care implicd vjatiile cu prietenii. Astfel de erori de gandire, identi i dezbiitute i i ro gl Bock ot jentificate si dezbatute in detaliu giremedierii el eee -{1979), se preteaza unei analize mai comprehensive lecat dialectele implicate in corectarea gandirii irationale. De exemplu, © adolescenta a afirmat ca se simte foarte suparata datorité faptului c& prietenul a ignorat-o cand flirta cu el ja ora de istorie din acea zi. Ea a decis cd el 0 uraste gicanu va mai vorbi cu ea niciodata, desi mai devreme in cursul zilei el a planificat 0 ‘ine cu ea in weekend. Incurajatd si ofere dovezi pentru concluziile ei, ea a decis in fal cd tandrul nua respins-o de fapt gi cd este foarte putin probabil ca el s& o urasca si sa nu mai vorbeasca cu ea niciodata. Nusa ficut nici oincercare de aajunge la ideile irationale din spatele supararii clientei, deoarece ea a reusit sa-si corecteze perceptiile eronate si sd ajunga la concluzia c& de fapt nu se confrunta cu pierderea unui prieten. Daca, totusi, observatiile ei s-ar fi dovedit a fieorecte (sau ar fi demonstrat ingrijorari puternice, cronice privind respingerea) s-ar fi realizat eforturi pentru a o ajuta s& realizeze ca distresul ei nu este rezultatul testarii eronate a realita{ii ci a unei evaluari puternic distorsionate a acelei realitai. Voisemnala faptul c abordarea corectarii perceptiilor eronate sau abordarea disputarii gandirii irationale in faza interventiei asupra problemei in consilierea adolescentilor nu constituie o decizie binara; in practica reala, cele doua abordari sunt utilizate impreuna. Totusi, RET accentueaza in principal disputarea cognitiilor irajionale deoarece calitatea puternic evaluativa, absolutista a unui asemenea mod de gandire este considerata dinamica ce controleaza tulburdrile emotionale si psihologice. Rezolvarea problemelor Rezolvarea problemelor, scopul fundamental in REBT, este de obicei acompaniats de Persuadarea clientilor sa transfere cunostintele castigate in cadrul terapiei in situatii de Via(a specifice si concrete. Acest lucru implica de obicei un efort constient si o munca Gifcit, caracteristici care nu se afl in topul virtujilor adolescentilor. Este cunosest8U promite 4 rw tate ¢ nerealiste privind COnsij, picei adolescen{ii nu sulerd seni nei pitraneti ca rezultat al efory a acd acesti clienti sunt trata tg i ti Mode, Ny rea ragionala de probleme ajutindyy ri se presupune Cd ar trebyj De Si ca, de 0” In ada ines i st au in general ameliorar gerapre ioe : ce cfortur bilitale det me deo a aca Urmatoarele WE ‘ cee 4 aatesceri 9 fel count si teats ~ fiind obiceiur Cateodaty prin etichetarea problemelor lor ca fing some obice dezvaluie mistery” mo ta in cate se Peer ez eben’ fo Osi pune roll clientului in. procesyy presopune o8 fanetionea7’ Pate injelege si accepta. Cea ce fac de objcg; modifi iinet pe cate 1 PO ce Sando lipst a ameliorari pose este fe a Hose ee practied ce am discutat, SuBereZ CH problema ciel! inert de cat de complicati sau dureroasd poate fi, este doar un SbicelDupt unele explicatisielarificdri, semnalez faptul cd se poate astepta Ig amelioriti daca face efortul necesar schimbarii obiceiului. 2. Verificareaexpectanflor clientulu privind terapia, De obicei adolescentii au pa. teri eronate despre ce si astepte de la consiliere. Adesea considera ca terapia fi va Sea eh eater Ot oon prvi probienl probabil increderea in tetapie deoarece nu le ofera ce fel onc een foarte nu le oferd ce igi dorese. Pentru cei care steaptd sd se simta bine tot timpul in ciuda probleme lor, le indic faptul ca pul in ciuda probleme! indic fap' ak lor urmarese principiile pe care incere s& tii ‘ ri rn i td ’ s na iat dezama si logice ca cmopionale si psiliolog sblemelor } motile aloleseenhler 1. Explicarea pot ineuraa et d tilor sau icei sunt denumiti rational le va rapi emoille, le sues + Te suge cei care sarcke fa tatilor AU sunt considerati bi ‘Ambesc rer uni! Pentru cej care cor ae ine adaptati i eZ C8 obj weigh bine adapta de jalnic. Uneori uilizer Rostru este de a, 4 Bandirea - . i i i fac - tre eae Stadt clemtutyi Negra face sa se lor ty tlburat”. Alege, ca Mion BiMa doar sa se os SMEEEZ Ca panty Hos, mai putin rusinag aM! Mai pune eA rationala St asa mai ¢, mn lburat — mai ‘arte. Ide, a Otile, y, deea este ca Vor scade; simta suparati in loc @ ajunge la acest ¢ Pe continuum, int Ustratie cu y ca el ‘a doar ina ay ‘uta ag difig; oles, | Teil sa; escent minfoaie de hartie, utilizdnd modelul ABC. in fi rin model si sugerez, de asemenea, sa ia ac; roblema apare in timpul saptamanii, _analogii simi Pe confuz si nducitor pentru cei mai multi adolescent, Dest wrens rae dar ineori monotone, se dovedesc a fi de obicei fiieae eee ieee are eptele rationale. ajuta tinerii s4 accepte 5, A-i spune adolescentului ce sd creadd. Am descoperit c&, in ciuda eforturil eroice, unii adolescenti nu vor invafa cum sa rationeze asupra lucrurilor conf - dogmei REBT. in asemenea cazuri, le ofer pur si simplu frazele corecte pe care oA le gandeasca. Nu sunt Preocupat daca ei injeleg logica ce fundamenteaza aceste fraze, ci doar ca ei sa le repete in timpul perioadelor de distres. Acest mod de abordare este de obicei recomandat pentru clientii mai mici, dar am descoperit c& functioneaza la fel de bine si cu uni adolescenti. De exemplu, ti pot spune unui client, ,,Data viitoare cand cineva iti spune ca esti un tampit, spune-ti ,,Daca mi-ar spune c& sunt un deget, asta nu m-ar face s& fiu un deget, asa ci de ce s& ma supar pentru cad imi spune tampit?”. 6, Stabilirea sarcinilor pentru acasd. De obicei incerc si concep o forma de tema de casa, adecvata pentru client, spre a fi realizata intre sedinte. Este probabil cea mai eficienta metod de a incuraja clientii si testeze insight-urile terapeutice. Este, de asemenea, cea mai buna modalitate de a verifica clientul. De exemplu, as putea ajuta un adolescent sa infeleaga sursa cognitiva a timiditatii sale, dar ar fi de dorit sisa-l determin sa faca ceva asertiv, cum ar fi si mearga la o petrecere, sa invite 0 fata in oras, sau poate s spuna nu unei persoane pe care de obicei nu o refuzd. Am descoperit ca e mai probabil ca tinerii sa accepte idei de gandire rajionala, dupa ce le-au incercat in situatii provocatoare emotional. in mare parte, aceste sarcini sunt orientate spre actiune si nu spre a citi sau a scrie teme. Nu am avut prea mult succes in a-i convinge pe adolescenti sa citeasca literatura REBT Sau sd scrie modele ABC sau alte modele echivalente. Fara ‘indoiala, a citi sia Scrie teme este prea strns asociat cu sarcinile neplacute de la scoala; desi uneori sugerez ‘Semenea teme, nu ma ingrijorez pentru lipsa interesului jn aceste domenii. De obicei fonsider c& este putin probabil ca adolescentii vor face mai mult decat sa apara la sedinte. acest motiv, adesea depun mai mult efort in acele sedinte decdt cu adultii.ivare de probleme care nu g 7 ici de 29" de obicei fac eforturi hotarate. Xe oe \ ratat ca = Dey i jrecte- De experienta a aratat 68 aceasta me cogil de filosofic' nai putin elegante si mai prac - an mel ode vmandat si se utilizeze origg x i i e i sreazi suferinfa si nu cre i ‘sin urmatorul mod: 1 ey eaz’ itioy fs in : ‘Aspund efortur; ii adotescenti nu Faspund efortutitog 4. tui ce sa facd. UNO giferent ce metoda utilize Sau eg jentulut andire, it Ca dului lor de gandire, ma concentrez S& le spun cum «tt de modificare a Mo" ile. In aceste cazurls implific lucrurile. mult simp! de viata si SA se find departe de Proble, P bucure in continuare C° Wiera eliberata Conditionat, 55 pi’ astfel ie ae sfatuit 0 ea eel Ea era genul care inciilcg reeut exemplu, am sfatult ¢ condijionals. eon a ut inate oerulu ei de coe reprala limita de a se intoarce la 0 scoala q, corey? liberi i cae er nu o placea, deoarece era Sfidatoare si : io Fi i ; Ofiterul ei de eliberare con He si desi a continuat sa incalce regulile NW af respecta autoritatea. Fata a plans, s jile ofiterului, care acum credea ca a Teugy incarcerata, deoarece a intrat in graf a invinga”. , di i i idera og fizarea tchnicilor de asertivitate verbald. Multi adolescengi Consider’ o¥ «, captivi in relafii opresive. Cei considerati a-i tine captivi sunt Parintii, Profesog sau al adut care au sarcine de a avea grijé de ei. in unele cazuri Feclamay adolescenjilor sunt valide, dar frecvent acesti clienti au creat Aceste sity, opresive prin propria sfidare sau rebeliune. Desi fac eforturi de a ajunge Ia Sutsy cognitiva a problemei (,Trebuie s& am ceea ce vreau”, ,Nu Pot suporta s§ fy deprivat”), de obicei gasesc cA adolescentii din aceasta categorie sunt cel mai bing portamentelor verbale as, ve, de exemplu ai iny; refuz irmatii voalate. Adolescentii care invata, obicei raporteazs rezultate bune, Obrine,, . imal doeeepe a aan Obtnerea unei reduceri mai degrabéi decat a unei elimina, ™ ‘i re “pmportamentul anumitor adolescenti dings eeu In alte cuvinte, ni la care raman re etenti i asemenea alterari min, ed ‘Asi pune cli i nus ile ati incere sa ij conving sa treaca doar una usd fumeze doar in afara Casei. Uneoti nt elimina, Presiunile parentale sau da “NU va functiona in cazul abuzului & lei pentru a 4 je lore in comporta; ii. Subins me Partea scolii. Subliniez C4 aceasty tehni droguri sau aicool, ms | Utilizarea reA vate why mental REBT ta adotescenti 127 england naterion, de“voltiren rela WENT gl fivevent este WN -TACtOE ge ok Degl ay pul List in numde de Mmodalitiqi de uw a Syn avest Wert pemtewn mine!™, Alton te spun Umeoet sees PUNE MNF elienti Sehimbaren Gt" Fae aeest ery pe june Meori .Slujba mea depinde de esatil cf tips progresulu poate ay ing dar tot ineere 88 transmit cmijurea anplianit parentate, Frecvent pean ges ete mine > ai bine rezolvate prin implicarea paringitor in procesul de eer Sunt eel includere powe tua forma interviurilor su geclinelor f ru ie Ca Hiere, Aceasta fu consiliere, paringii devin eliengi si sunt ajutayi si faca fay ratio Sera Aceligi lucrt poate fi spus pentru acele ocazii in eare se desconerd ef adolescertal presiuni asupra Iii, care nn sunt necesare, Pe de alta parte, exist si Sam cunt Pete eare implica subicete ca sexul si drogurile, ciind este injelept ca parintii s4 nu fie inclusi in terapi i CU adoleseey init neal © 0 parte in “A784 rezultate “Puterii priet i » Nu exist reguli dure si rapide care si guverneze implicarea pirinfilor in consilierea adolescengilor. Depinde de adolescent, de problema, de pirin(i, de regulile ce guverneaza tratamentul adolescentului in comunitate, de Abilitiile gi judecata consilierului, 6, Trimiterea lor spre resurse mai adecvate, Cu unii adolescenti, cea mai eficienta tacticd este de a-i imite spre servicii mai adecvate. Unii adolescenti, in ciuda a ceva ce pare sa fic 0 nevoie evidenta de consiliere, nu raspund, indiferent de cat de ingenioasi este abordarea, De exemplu, un profesor a trimis un baiat inteligent de L4ani cu o stima de sine extrem de s de inferior clovn al cla uta. Clientul supracompensa sentimentele ate prin comportamente de exter iorizare si prin asumarea rolului de i, Detinea un numar de credinje irationale puternice despre valoarea sa personalai si o nevoie de aprobare din partea altora. Din nefericire, dupa cateva sedinje a devenit evident ci nu va reusi sa beneficieze de terapie, indiferent cum abordez lucrurile. Am sugerat scolii sa fie trimis la un program Big Brother. Am sperat cd 0 experienja orientata spre prietenie cu un adult va sprijini imaginea on sine si-i va reduce comportamentele de cautare a atentiel la scoala. Desi nu a fost o solutie eleganta, a fost, in acele circumstanfe, singura alternativa viabila pentru ca tanarul si primeasca vreun ajutor. Exemplu de caz a tehnici gerate in acest Urmitorul interviu condensat si redactat ilustreaza unele din ree ral et ee capitol. Dave, un baiat de 17 ani, a fost trimis la tera ‘e ae cola, dat al conversatie telefonica. Principala lor ingrijorare a fost oil” al lui Dave il implica mentionat, mai degraba intamplator, c4 jtemperamentul Orit| | F insultat rec { singuts 4 Ceptigg; . ' dis {ultima intreve, yout ima 5 jma St Cdere 4 il vos towed Y? a venit print a fost Pr! Seu, ve A ‘ pieme- OM, pirou © event it Pe pall 3° us sia anu - psiholo8- la consilier® ce tea 07g meat i i reap ast asi o paca da, nuai venitla locul poy; client e cu mas} Eu ajut persoane cu probleme p ivi einteligs 1 vrei S85! vey psihoteral etal tf : sec amir bleme tamoie - _ pentru ca nu am probleme mental. siemotionsle joy: Devi nu am eauta ach P Me Ny ©: (gi mai sareastte) a Cine ti-a Spus SA Vii aici sunt re ond. Cu siguran nu-mi pari nebun- St Peni T: Sunt de acord- ajutor? onsilier? C; Paringii mei nen T: Ce motiv fi-au 0! C:Nu stiu, De ce nu fi int T-Nu pot. Ei nu sunt aici acu! C: (foarte sfidator): Care? ; | T- Ai probleme cu paringii tai. Ai parinji care cred cd le stiu pe toate. Iti planuie, a este ceva gresit cu fine, nu cu ei! esc in locul tau, si fie nu-fi place, considera ¢ C: Ai al naibii de multa dreptate. Parintii meu sunt ! Stau pe capul m eu. T: Deci ai venit la locul potrivit. C:Ce vrei si spui? T: Sunt specialist in parinti ici. inva ce parinfi problematici. Pot sa te invaj sa te descurci mai bin i ° au aun de ajutorul tau! “ SRS eee ee “te cA ai! Nu ajungi nicdieri ficdnd lucrurile in stilul Stilul t. te-a adus aici, nusi asa? iyi CNG mei asa? Iti place sa te afli aici? Ee Pun pariu c& veni latorita parintilor tai, jorociti! ferit pentru a te trimite la un © intrebi pe ei? ym. Dar cre’ te problema ta. d ca stiu care es Viata aringij ‘au. De fapt, a st Tucrucum 0 ord, cind mi-ay aste € usr A jg, acum Ks C: Tie si ici in consid Ea Eu? Nu cu m-am obligat sd vin aici, gj au fa A Nu, nu. Dave. Sugere ea atitudinea ta despre faptul c& paring: feat problema si tea sunita att de tare, Sigur, eificay ge MA Leu obliga avi gee a ransformat o bate 1, CaP ro tragedie! Lacaema nee Hit fost ereierul qa acest lucru (i dau un clocan de cauciuc). cum, sa preg nt Yt at la ce ma refer. tna ui ae fi vina? Pe cine ai balma? ”S4Presupunem ca te-ai lovi in eap oa a pe mine Chiat dacd eu am fost cel care fi-a dat ciocanul? {,Tadoat mi Fak dat, Arf vina mea dacd tas lovi peste cap ewe el. e, este acelasi lucru cu paringiit T; Dave + . rit un ciocan gi tu fi-ai da Ei fi-au ofet quel. ifi folosesti toata energia pentru blamarea lor, in loc sa nu-fi mai crea probleme. C; Vrei si spui cd paringii mei nu au nici o legatura? Inventez eu tot? 1: Exteo intrebare bund, Dave, deoarece nu ma refer la acest lueru, Parinit ti contibui ei ofera situatia. Dar modul in care tu 0 abordezi, modul in care 0 exagerezi eae realmente furia ta. Parinfii tai au un rol — nu sunt spectatori inocenti — dar tu esti cel care mental creeaz4 o problema majora din situatia respectiva (Exista 0 pauza de cdteva minute pind Dave ia in considerare ce i-am spus) C: Are sens, cred. Nu m-am gandit niciodata asa. T: Ai vrea sd inveji ce fel de mod de gandire te face furios? (Dave ridied din umeri in semn de acord resemnat.) Ok, sa utilizim un exemplu. (Desenez o fafa care aratd furios si pun o buld de ganduri aldturi de ea. Las bula necompletatd.) Observi c4 am lasat partea cu ideile necompletata, deoarece vreau s4 ma ajuji sa o umplu. Ce fi-a trecut prin minte chiar dupa ce parintii ti-au spus cd trebuie sa vii sé ma vezi? C: Oh, la dracu! O ludm iar de la inceput! M-am saturat de porcariile astea! Ce-i destul, edestul! (Scriu in bula de ganduri ,,Nu mai suport!") : Altceva? C: Cine se cred? De ce nu ma pot lasa in pace? imi distrug viata! (Adaug in bula de génduri,, Nu au nici un drept sd-mi spund ce sd fac!” si i-o ofer la Dave si vada) T Este aga? Aceste Iucruri i-au trecut prin minte cdnd paring fi-au spus ¢8 trebule st ma vezi? a uae surprins): Asta incercam sa spun. Mai ales Du ultima. Ma gandese asa totpabil ar face Pe Oricing ‘Ai vrea Sd inveti cup, * i plamezi parintii sj Si “ti fe la scoala pentru cq May dem daca ideile au vreun sens 7 on Chiar crezi cA nu poti SUpon, . a upo! jata? 5 Pe ntroleZ viata? pra ta deloc. De exemply utere asuP e il? Cum este? Difici, say u imposib ivire nedumerit@)? Daca ar fi imposibj Fi dar esti in continuare in viata. Cu alte vu parintii, pili produc paringii, ai supraviefuit, nu? suport situate cite batdi d€ C2 cuvinte, indiferent © ae enti _ 7 C:Da. viitoare cand paringii i iti spun ceva stupid, cum ar fi sa vii g mm ci data ws A noe Cena “Jar o luam de fa capat. Bineinjeles, sunt aceleasi porcdrii, dar nu mg vor ucide. Pot suporta, chiar dacd nu-mi place.” Cum crezi ca te-ai simti? (Dau din cap.) Mult mai putin furios. Daca m-as putea gaindi asa? ) i T- Ok, sine uitam la alte idei ce provoaca furie. (Indic spre ilustrafie si spre ,, Nu au nj ” Ci un drept sd-mi spunis ce sd fac!") C: Ei bine, nu au nici un drept. Am si eu drepturile mele. T: Ok, asteaptd o clip. Lasi-ma si fiu de acord cu un aspect. Este it di piri si dea online gi Si spund ce s& faci. Pain ti een “in Pate C: Ai al nabii de multa dreptate! i gresesc, ok? T: Paringii i sunt oameni? Fii serios, NCE Sa fag: faci, can, de a greg) Gn dte Pun sa faci ceva In final ene at .. camenl3. Evaluarea 5 Tratamentul REBT ta adolesceni 131 cine altcineva!” Cay i ca orieine alteineva!” Cat de furios crezi ca tea « “ai simti daca ai pandi lac ai gandi asa? yrocilt andi asa, a i ; wes ig putea gandi aa, MU Mar mai derania stat ge (an onal interventiei cognitive, am sugerat uncle tehnic: sition putea utiliza cand se simjea nele tehnici de asertivitate verbala, are DIM Faria lui Dave in legatura cl ee geri ict a fost abordat in mare parte in aceeasi mani gees SPE Dave si o aducd pe prietena luisa ne acompant jncurtiat Pe upra lui, Se asigura cd vine la intdlnirile stabilite gee eee © influenga profunde cnsight-urile rationale lui Dave intre sedinge. El s-a denen ne crue prin i epet rat amelior’ri serioase si a reusit si lucreze soupes eye PW I filosofia REBT uzand participarea la cursuri. € asupra unor aspecte aditionale juries pioliografie 4,1. (1980)- Rational emotive therapy in practice. Champaign: Research Press, p. 111. port 976). Cognitive therapy and the emotional disorders. New York: International " versities Press. _ ae Rush, A., Shaw, B., and Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. New York: "ford Press- a (962), Reason and emotion in psychotherapy. Secaucus, N.J.: Lyle Stuart Ellis, A ual problems of the young adult. Rational Living, 5, 2-11. tis A, (1971). Sexual p 2 Bl (1974), Humanistic psychotherapy. New York: MeGraw-Hil, lis, A- y gui vi ffs i aR oe jasper, R.A. (1975).A new guide fo rational living. Englewood Cliffs, NX: Prenice- Ider, B. (1969). The psychology of the child. New York: Basic Books. Dee 4 cme R., and Wessler, R. (1980). A practitioner's guide to rational-emotive Walen, S., , R., Vessle New York: Oxford University Press. ane New Wessler, R. (1980). The principles and practice of rational-emotive therapy. San ‘essler,, oN Francisco: Jossey-Bass. Hall.