2. Evaluarea aluarca si Tratamentul REBT la copii 87 | . een eee inwroseetiun = aacestl capitol, ilustram cum strategiile de dis; i populatii de varste mici, iuand in considerare Sa icile de le pent Bre ale acestora. Cand lucra fl dezvolla™ cial constiensi de dific ‘4m cu copii foarte mici (mai mici de 7 a erinod SPC s icultagile lor de a accepta cu usurina aa ani) suntem erspectiva altora jocentrism) preeum si dificultatile de a tua in considerare mai ae Cereeante in acelasi timp. Deoarece copiii in aceasta perioa ae Ce eer e analiza perceptiva decat pe inferentele conceptuale nv) se bazeaza mai degraba Preentuaim extensi¥ discufiile si analizele convingerilor rational tee accetatle mai dezvoltate ale copilul de a opera eu re eee bazim pe cari multe materiale concrete si simple (imagin diagrame, povest vale si utilizam a ea sor. Cereetarea ssupra aspecelor ook medias verbal (ex. Fla¥ Pr ala, 1966) indica faptul ca intre 6 si 9 ani copiii care nu reu! eet Seat eee mediatori verbali functionali, de auto-ghidare pot invaja sa faca a produc spontan median petrecem mul tmp eu copii mai mit invaindu print Me Pre chs sate si st utilizeze spontan auto-verbalizarie rayionale in situa ii problem atice ere Senii REBT sunt de asemenea constienic& in general cop FO ee stadil inigiale de dezvoltare, invala activ si c& achiziia cunostinfelor este facil anaes a tace™ in eden” la fel de mult a de .aauzi Recomandam din nou utilizarea imaginilor si 318 silo care pot servi ca ajutoare mnezice ienice spot de asemenes ae corenseal a pectul experiential al episodului de inva. y Construirea relatiei jin timp ce practicarea REBT cu copiii presupune relatia pozitiva de jucru ca find conditia necesara pentru succes, practicienii REBT consider cd relatia se va dezvolta pe masuré oe terapia progreseaza. Acest lucru inseamna cd practicienii nu asteapta ca relatia sa se dezvolte inainte de inijierea terapici; mai degraba, inca din prima sedinga, practicarea REBT combind metodele de dezvoltare a relajiei (ex., caldura, acceptare neconditionata, empatie) cu colectarea datelor care initiazd procesul de schimbare, incluzand identificarea evenimentelor negative si evaluarea gandurilor rationale si irationale, a emotiilor negative adecvate si inadeevate sia comportamentelor adaptative si disfunctionale (vezi Tabelul 1 pentru sugestii privind initierea primei sedine cu copilul). Exceptia Ja aceasta regula se face atunci cand copiii vin la terapie injelegand foarte putin motivul pentu care se afl acolo sau au o constiin{a limitata a nevoii de schimbare. Expectantele Putini copii inteleg ce inseamnd psihoterdpl’: i au unele idei privind faptul c& psihologii sunt persoane care pajuta” oamenii, dar dincolo de acest lucru, majoritatea nojiunilor lor sunt negative. Multi copii considera ca profesia noastra se ocupa cu tratarea joamenilor nebuni” si ca a fi in cabinetul nostru jnseamné o stigmatizare. Celalalt model, pe care il au copiii, este cel de psiholog scolar. Frecvent, ei percep acest rol ca fiind unul disciplinar.EPs Michael 400 Raysnond piGiuseppe camenii se pedepse nu se negocis4 cr funoase : Spor era fu coamenii nu te asculss on furios ai un ton fe sy fun nu loves pe mimen coamenii te asculté jm ceva ce ‘ ooicewd sunt doris fac i dean mpromisur ari devamagit comp : Termometrul f Furiei Ficura 2, Termometrul Furiei Adesea, convingerile irafionale — in special absolutizarile — nu sunt constientizate de tanarul client sila fel se intampla si cu alte evaluari irationale. Pentru micii clienti care au dificultat in relatarea cognitilor lor, vel fi nevoii sd utiliza chestionarea gi aa inarea directionata pentru a ajunge la aceste cognitiirationale centrale, Nu vi ates le ofere intotdeauna cand intrebati: ,La ce te-ai mai gandit?”™ Steptafi ca ei st Cand copiii nu sunt constienti de convingerile lor irationale, Puteti utili, Chestionare de tip testare de ipoteze, denumita uneor interprenane gh liza © forma de se poate observa in cele ee urmeaza. .Cind oamenii se enerveava, (et“ti¥a, dupa cum ceilalji chiar ar trebui sa se comporte eu respect si vorectiudire, Annet! considera ci cnd tatal tau a refuzat sd-ti asculte punctul de vedere?” Daca cl; " avut aceasta idee entul este de acord, a fide acord sau daca el chiar a avut convingerea irationalg Tespeons Td doar pentru care era suparat. Daca clientul va ofera feedback negativ, incepeti dinny fe Momentul in utilizaji limbajul sau verbal si non-verbal pentru a stabili daca este d re lea © noua ipotez: ip . S8 reformulati Mai jos sunt deserise 0 serie de metode de evaluare care au fog examina emotiile $i gandurile copiilor, pentru a le permite sa-si ge’! {°2Volta, oS*tie very, ° Pentru a eet I gandurile+ bvaluare area si Tratament Copiii 94 paring sunt apai ny Mamentul REBT la copii 103 cu problem FSA dese HSA deserie emotiite 5 rept ymaveri¢ dirijatd (Meichenbaun copilults St s€ FeLINCZE $1 APO SA-9i ima ¢ focalize7e pe eMotii si. pe ae incurajat ST experientieze si a . ‘indurile pe care le-au avut in 77); pentru a Wsineze pe aAutoverbal 1G tel ci rt : etic Practicianul ii cere Ani. Chiemsee bilo situatie problematiea eee este rugat sa descrie scena Si gandurile asociate cu scena citde as gis respecti¥ Metode de tratament Vom detalia in continuare conditiile speciale de wil ile de uti ia copii, Am inelus o serie de studi de caz ilustrat strative ee Metodelor de tratament REBT pentru utilizarea REBT la copii suabilirea obiectivelor data ce afi identificat diverse probleme emofional-e cabiliti eare este prima problema pe care 0 veti aborda, Specifies ny oe COP, jaupra unei singure probleme odatd, Ajutati clientul sisi pene faptul ca se va lucra wificarea emojional-comportamentald. Intrebaji: ,Data viitoare cand vena oe __.cum fi-ai dori site simi i sd te comporti in loc sa te simti entre intampli___ jams” incercati sa objine|i acordul clientului asupra ideii cd in loe ose cera de deprimat/anxios/furios (8-10 pe Termometrul Emotional), ar fi mai aeceee doar moderat de trisV/anxios furios iar comportamentul sau sa se schimbe din ae mi pozitiv. Importanja dobandirti prerechizitelor referitoare la abilitdyile de gandire critica REBT este preocupat in principal de epistemologie, studiul filosofic al cunoasterii. in terapie, intrebam in mod constant clientii: ,De unde stii cd ceea ce gandesti este adevirat?” Disputarea presupune ca atat clientul cat si terapeutul impartasese criteriile frului unei afirmajii. Mulji copii nu au ventru determinarea adevarului sau neadeva usit sA-si dezvolte abilitayi de gandire criti 5. Chiar daca si-au dezvoltat abilitajile de sindire critica si logica privind lumea externa, este posibil si nu fi transferat aceste perafii logice asupra spatiului intrapersonal si interpe onal. Ca rezultat, ei pot avea pistemologii separate pentru evaluarea datelor obiective si pentru afirmafiile psihologice 1terpersonale. Frecvent, copiii au epistemologii personale foarte simple. Ei pot eee jerurile sunt adevarate doar pentru cd ei s-au gandit aga. Sau pentru C2 mama sau (a8 Dun cd sunt adevarate. Sau pentru ca alfi oameni cred cd sunt adevarate. Sau, in ceea ceemard vet E Bem™ seppe si Michae 7 obtine 6 Raymond DiGiuseFP tilizatd pentru a ; 102 Ray je ule . zl iet le irafionale si abilitatile qo oe Foy le. Practicianul dezvolia un ny, ante (eX., «Cand vad oj est incomplele , cogni(il Tec reptile d OPE emotional ncluzand slogan! roplemelor vitor rele elor practice $1 4 aria conginutu / 4 a problemele complete din atl od ca..”) si Turk, 1981) implica fap, de propozitii in a, in general cre ° ; re (Genest $l agi tim fi core sa ul re de tip gandire cu woe’ fare CON ag smatica, pore nt Abordarile de tip gd Jui o sareind de rea ificultati cu matematica, poate g ‘ racticianul ii ofera copilulut copil care are di sind dificila. Pe Tanga posipiy, te cu vove tare, De i pare minute [3 0. sacticiantl poate sa- formeze 9 le s& lucreze pentru cor eatematici ai cop a, cum ar fi Este tira Sperangt xaminari algoritmitor matematie 91 -T or copitult despre calitatea afectiva a pereeiee lucru ae pee ratcaretenreiene ae eee rca TAT (Meiehenbaunn, 1977) este 0 metO stoda utilizea7a imagini an Abordarea TAT (Meichen 1 avut succes. Aceasti metodi ind comportamentaen cand tehniife mal directs mua te pentru relevanja lor priving timentele personaje, ce reprezinta situatii sociale selectat te, incluzand gandurile si seni lor Copilul este rugat s Creeze o poveste, sneeared 6a ees, si modul in care pot rezolva ele aa 1981) este o procedura ce incearea sa extinds Ce ee ilor client prin utilizarea amorselor verbal autoverbalizarile abreviate si eliptice ale mici ile euvine a gandurilor pe care lea Copilul este directionat spre descrierea cu propri elaeesie sees cand eer in timpul unei situatii problematice. Pe masura c te referi cand spui ca te-ai pandi ofera instructiuni verbale si intrebari, cum ar fi sLa ce te cron primul erat ca...2", «De ce crezi ca....", ,La ce te-ai gaindit apoi? » »Deserie-mi pi ueru car 1e in mine cdnd te gandesti ca, ” ). Contractarea se referd lanecesitatea de ne asiyura ca instructiunile si ideile terapeutice sunt exprimate intr-o forma lingvistic: | are poate fi incorporata de copil intr-o manierd relevanta gi non-aleatoare, Tehnica decojirti cepei (Bernard, 1981) poate fi varia aproape ca 0 components @ expansiunii-contractarii_ $i i i ‘ind desfacerea inveligurilor gandurilor pana se ajunge la a tulburarea emotiona ascunse dupa o fatada de credinfe irationale se afla Straturi de ginduri ¢ imediat accesibile clientului, Este recomandat ca Practicianul si nu fie i area credinjelor irafionale gi prin utilizarea amorselor verbale. » “dar”, ,,deoarece” (Hauck, 1980) sunt Practicienii le pot utifiza pentru a ajuta clientii automate si sale relateze, Daca copilul f incompleta despre cea ce el simte sau prin cuvinte ca dar, si, deoarece. Reluarea instantanee (Bedford, afi utilizata cu parintii si copiii, Be evidenta situatiilor i (puncte fierbinti™ cognitii i fi uti Nbigue . Adesea, are nu sunt descumpanit, atentia copilului 8 menging Tice pe care Pe “0-Verbalizarile viitoare, fiecare memby i ~tepunere in scena” sau. reluare instantanee” TU al fam; 8 punct.rd Michael E. Bernar 104 Raymond iGiusepPe ;etenii lor ered c& sunt adevarate. Toa escentii, pentru c& Pree ek He aceste 7 robleme persoaness . i | ieee disputafi convingerile irationale ale unui Copil ese ti rca * jntre fapte, opinii sau ipoteze si 53 © bin, i sel pute ace Jer ior sau im descoperives Ut dat s te urmari argumente logice in verificarea afin fiilor s , scoperirea aa aa ‘Daca sunt ca majoritatea adultiOr, copiii pot fi mai usor logici in ceca gg hy ieee externe, crezind ins& cu usurinjd cd toate gandurile automate Negatiy, Vest * 4 Re 3 ; Para e adevarate doar pentru ci ei $-au gandit la ele. Ideea examinaril $i chestiona i Bandy. dev dete pivate,personae, poate fi ce¥a NOU Pentru Mult tne gi Poate fi mai bine s& incepefi prin a-i invaja aceste abilitagi prin modelare sj para decét s& incepefi prin contestarea gandurilor lor irationale. bole i este dea prezenta ideileirafionale ale altor clienti care au vy Ost ‘Atat oy lui priveste adol filosofice pot 4 ¢ jnainte de a inc Una dintre strategi ajutafi si de a discuta despre modul in care erorile lor au fost gasite $i cum au im ke conteste, Poate fi de asemenea util sa se discute despre irafionalitagile terape, - lespre modul in care acesta le-a testat si a descoperit cd sunt false. real ei poate say nu fe ae uzuala pentru a-i invaja pe copii cd ceea ce cred i pentru a-i invata diferenjele intre asumptii si nptii si fapte, este de a di ", eS iscuta cy; m are NU Navigay oamenii din antichitate obi ; tori indrznefi si nesabuif at rl lumi sis ntors in sigurané, amend ett timpul, care au Racut i 18 oamenii au ealizatc& asumpyiile lor privind fee lor privind fa ptul cy2. Hvaluarea yi Tratamentul REBT la copii 105 ca muto-instructiunilor verbale care ghideaza copilul inspre easpunsuri Seale care It StL SUpARALOaTe gi Pre comportamente mai adaptative. Aceast& canton nu implica disputarea cognitiilor copilului, dar necesita 0 convingere abort a aibt forta de a dircetiona copilul spre reactii diferite, fe probabil sa aiba cago penis UN SiNgUF stimu Sau pentrug arie limitata de stimuli. ipalele metade de ratamnent REBT (descrise in Capitolul 1) utilizate eu copii Pine avaarea sloganurilor rafiona le, (b) disputarea empirica (rezolvare empirica includ ig) a inferenjelor eronate (Predietii, concluzii), (c) disputarea semantica de pe valor si evaluirilor, (d) disputatea logica si empiric a absolutizarilor si a abst i in situalii concrete, (e) joe de rolirepetifii rationale, (f) abilitaji de rezolvare evslutremelor practice incluzind abilitatile cognitive de rezolvare a problemelor a por rsonale si (h) teme de casa, ime nee studi de ca pot fi utile in demonstrarea ut Sara era un copil de 9 ani, extrem de deprimata datorita faptului ca isi vedea tatal foarte rar. Paint ei erau divoriati de 6 ani, iar mama 51 tatal ei continuaa sa se certe. sara avea mii multi frati, care erau toi mult mai mari decat ea si care simjeau o gnimozitate puternicd faja de tata. Tatal reac{iona prin evitarea lor, Discutiile noastre au dezvaluit faptul c& Sara credea ca din moment ce tatal ei nu de mama ei si de fai, nuvi poate pasa eu adevarat nici de ea. Dispularile empirice ale acestelinferenfe au dezvaluit chiar contrariul. Desi tata ei incerca foarte putin 28-$1 vada restul copiilor si se certa cu mama de fi fata cand venea sa o vada pe Sara, venea totusi sd o vada destul de des. Desi nu era cea m: expresiva persoana, el era mult mai dedicat acestui copil decdt oricarui alt copil si petrecea un timp considerabil vizitand.o. sunind-o, ducdnd-o in diverse locuri. Supirarea Sarei era cauzatd, in primul rand, de inferen{a c& modul in care tatal ei se comporta fata de ceil: Zarii acestor metode la copii. © iubeste si nu-i pasa alti membri ai familiei indica faptul ca simte acelasi lucru si pentru ea, si, in al doilea rind, de evaluarea ca, daca lui nu-i pas de ea, acest lucru este catastrofal, Sara era foarte reticenta chi despre aceasta ultima posibilitate. Disputarea ideea ei ca ar fi groazni nu i-ar pasa de ea conducea spre tacere solujia empirica in acest caz a interesate ci, A fost incdntata de rezultate. Aceast: terapeutului ca tatalui fetijei chiar fi pi dus inspre aceasta directie, o solufie mai eleganta ar fi fost necesara, in acest caz insa, a fost acceptabild limitarea la solutia empirica. Greg era un biiat de 9 ani care a fo: de furie, imbufinari si comportament Non-cooperant, Greg a avut un istotie familial in care recompensele nu erau extrem de contingente. in cea mai mare Paringii sai -au rasfaqat si i-au permi draguy cand era mai mic, odata cu cresterea a devenit tot mai greu de acceptat. Paringii lui Greg au incereat sa-I determine 4 respecte reguli si s4 se comporte corespunzator, il Pedepseau de fiecare data cénd nu-si realiza sarcinile sau cand nu avea comportamente iar si in discutia ic daca tatalui ei si retragere din partea fetitei. Cu toate acestea, © sia colectat dovezi pentrua verifica inferentele a strategie a fost acceptabila datorita inferentelor isa de aceasta. Daca disputarea empirica nu ar fi st adus la terapie de catre paringii sai pentru erizesieomportan dezgustaty de gy $i ssa COMporty, parat, Totus, dit CA acestey eray sa fie Invinovainy eanu CONStientizg mas a devenit furios NOU. Credinja lui ti. Incercirile Ar trebui sii fie ere th oamen Modalitayi bil exisey ssi anume, ENA,2. Evaluarea $i Tratamentul REBT ta copii 107 Di spusarea inferenjelor: ota de atentionare Centrarea PE modificarea percepjiilor e Ceteluzile lor. prin testare si disput ronate : ; asupra realitajii, incluzand predictiile $i anjelege Mai usor. Dator o pot inteleg orit fare empirica, este a 3 usuriny au C4, este adesea o modalitate pe care copii 7 cl El, aceast, o Bryeuti counitiv-comportamentali care lucre fprlizarea acestei abordari poate ihe o problema emotionals | : a este o strategie utilizata de mul ‘474 cu copii. Un avertisment este necesar. ne eri serioasa atunci cand copilul ae gpl freevent 1a Copii, Copii pot deveni supra SR insanpie lor nv it iubese, se poarta incorect sa! mantecta wlhessr dep din viet ene anifesta tulburd terven mportanti at tendinta ingrijora i de personalitate nadin{a ingrijoratoare ta terapeuti eae Iuerea/a eu ep seapune 8 cei mici percep evenimentele incorect. Mai degrabé idea Presa fe avea drepate (8a presupune pee decit a presupune speste, dar de ce este acest Tucru atit de ingrozitor?" dupa c aS reece sper Ellis) si a urmari solufia elegant ct erat eae ‘ir dacd informatiile indies de frecvent er terapeutul ramane la disputarea inferenyelor faptul 4 acesta are dreptate. Multi terapeuti fac ee a erapeuti fac acest i deoarece ei considera c& a constientiza ca paring jucru deoarece ei considera cA a constientiza ca parin{ii sunt nepasatori, nedrepti sau cu tulburari, poate fi mai mult decat copilul poate suporta, Constientizarea acestor lucruri, red ei, ar reprezenta UN obstacol insurmontabil in sandtatea psihica a copilului. Sa presupunem cel mic se confrunta cu o situatie in care pa intelui realmente nu jj pasa de el sau in care parintele realmente iubeste un frate al copilului mai mult decdt pe acesta, sau in are un profesor sau un parinte este foarte nedrept faja de acesta, sau in fire un parinte are tulburari severe, Cand aceste situatii constituie realitatea, disputarea empirica poate cauza daune iatrogene. Daca parintelui nu fi pasa de copil si inceream ci reducem depresia copilului prin (1) reinterpretarea comportamentulut parintelui ca dovezi c4 acestuia fi pasa, (2) incercarea de a gasi aspecte pozitive la acel parinte si dea nega comportamentele care arata nepasare, (3) convingerea copilului c& parintelui realmente ii pasa, nu creem oare o perceptie distorsionata a jubirii si dragostei pentru acel copil? Daca un parinte chiar se comporta incoreet gi nol continuam strategia empirica de j reduce supararea copilului prin prezentarea parintelui ca flind pe eat de coreet posibil, nu cream, de asemenea, 0 precepti¢ distorsionata asupra corectitudinii, daca reugim? in roje dau’ situa{ii anterioare, terapeutul poate decide sa evite problema si sa nu infirme cau confirme perceptia copilului, Daca utilizam aceasta strategi romverbal cd acest subject nu trebuie discutat si 4 paringii nu pot fi criticayi sau nu le pot fi recunoscute greselile? Cine stie ce alte solutii sau concluvii poate extrage copilul gicat de sanatoase pot fi acestea? Agadar, a nu aborda perceptiile copilului poate duce la concluzii necunoscute din partea acestuia gi la efecte secundare jatrogene necunoscute. Unii copii percep in mod corect c& se confrunta cu evenimente adverse reale in Viaia lor. Exist parinti nepasatori, capriciogi gi eu tulburari. Nu sunt doar personaje din povestile fratilor Grimm. Frecvent terapeuyii nu doresc s utilizeze solutia elegamta iD astiel de cazuri deoarece ei considera c& trebuie s fie ingrozitor s4 traiesti in astfel de situajii. Este putin probabil ca solutiile empirice pentru copii unor astfel de parinti sunt e, nu trimitem mesajulOe opilul va sy, ard eoarece COP! A Stig aa e, © eutull poate avea suc,’ e' F 5 Cea, rerapgorsiuni despre iugj. i iS event in astfi ncle © ta freeven el i il vor red e ou at \ Eee a sirl ajute in pine, dat ich ince now, face 8 acest, | cae eal wes temporar ma. teraPeul og cen | comportamentale il . 5 C . nase ° alte interven iva j-emonv” manent a probleme itudi i ritate. corectitudine gi autorit super ation! er i ilu 0 Fe rei raON var’ Pere poate fi foarte yt cazuri este de a oferi copilulls © ig yeraPie’ ig 0 re20l" tera o ¢ 19 te dem $i, © bine. j nu duct icate © cre! . se sits temporar mai sa alata verti yi doott CT vedere: gi lo itu! ist astfel de strate earegative ale © ita al et un Cand evenimentel é ici elegante: abordarea solutici ichael BB 108 Raymond DiGiuseppe si Michael fagier | ice calitates eT ai avand 0 carierd de sug, Ite OFS pe Jack s& form “ta pe Jac lez ‘ <1 ajuta P ‘a fa imate initial PF ite din acestea face tatal x. dept ni re cat de aS A er 5 OO Te gmportamentelor tataly jn varsta de 9 ani. cra 06 350 se $i iri F . Jack. invarst de 9 sau nu 10S a ficare em™pi est test empiric. Desi reajy siderd . aire si Verifieate OT ce 7 Jack cons sae inal a componente de definite $M prea Be ace foarte reds lefinitic operati ree Fe Pa freevent. DUP* spuri cu sic "? ri fun ajus din ner 1 ea comporam majoritatea © copii j ca unui © j lucr® facem rau, O sumarizare cl I I conch a on . sor de pe list. gntrebare cu care Jack Se Confrung, atoarea in! emonstra iubire? lui? Aceasta era urmate cineva pentru a det the oat q itivbea pe Jack tat Iu? er rebuie s& fac uos cu alteineva pentru ai prig : Cite comportamente af ON mporte ates decizie am lua privind prag, ing pe Jack cd or amentelor afect de fireevent (rei cat sil conving, PE ind tipul comportament Uoas, ‘Am incerca ind tip dragostea? ase si priv i ara / Greve comportamentelor afecrunees 51 PUTT Altcineva poate diferi de aménds reve ate fi difert de al lu. poate der eu poate fi ‘uoste. Orice definitie pe care es ata Pragul me ae vreeste a fi dragoste. OF tie p 7 Dragostea este ceea iubiri ar ramane doar ati, definigia noastra, si poate s& nu reprezin dae univerall, Nu puteam defini daca tatal lui Jack il iubeste sau mu, gi, itatea universald. Nu pt b i a ae Pad geemenea nu siam ce sinyea tatal ui Jack. Desi puteam infera starea lui afectivg privinta lui Jack din comportamentele sale, rezultatul ar fi fost doar atat, utilizat multe exemple pentru a-i ardta cum el simte adesea diferit fat; comporta. Jack a rimas totusi cu o adversitate real in viata sa. El e: comportamente afectuoase din partea tatdlui sau decat ar fi se comporta afectuos mult mai rar decat tafii prietenilor lui Fat ra eald. Un aspect important pe care I-am indicat lu iTiubeste sau nu, ci cat si SA se simt: 5 im 0 inferenta, A 4 de modul in care; xperientia mai putir dorit. Era evident ca tatal | Jack. Asa cd lipsa afectiu: ui Jack nua fost daca tatal | i ‘a in privil A zi. Am disputat credinja irationata Privinta modului in ca e by te par Ortar care . 7 e . lau free idei si © afectiy. p, ; ‘vent percep ; Fea accepta eg ilul es terapeutul ny arata inten . © gaind este laele si vorbes2. Evaluarea farca si Tratamentul REBT Ia copii 109 ‘spa iin lega deschis cu ter inspaimantati in legaturd cu confirma his cu terapeutul. Unii teray freevent cH discutia unor astfel de situatii rea ideilor copilului. Alti ee se pot ears Fs . ar fi pres tee i mi-au spus freev"''g, Susfinem in continuare Prea traumatizanta : rive copilului, si la evaluarile reale pe van irationale, care fiecieatt seed emati “ale pe care le 7 creeazi emotii acestia le fac despre ele, este putin probabil ca acesta va fi siti negatl reinile pentru acasa Sai z a a tratamet ctici ‘ a ge ab ratamentulul, Practicilor 51 aplicatiilor REBT, implied ajut ‘uli <8 pa a ezvolta pee ete in situatii problematice casa gi la seoeld. in incert ‘alizarea, copilului i se dau o i ‘ini, iptii nee tegod (eX. Waters, 1982). serie de sarcini/prescriptii Este de dorit sa le explicati tuturor clienti de ical ientilor de va ici ca pentru a-si ee des penta a se staal bine, ete vi ftste mici c& pentru a-si rezolva probe aac el in tpl fediflor.Aceste pe a puna in practica ideile pe care c 2 i este ,.sarcini de casa” sunt cruciale pentru a-i ajuta sd treac’ de la insight cognitiv la practicarea activa si aplicarea noilor m alia d a gindi, a simi sia se comporta, eee Oferifi res de care suntefi suficient de siguri cd micul client le poate realiza. Nu le cereti sd facd prea multe teme si activitaji. Daca clientul dumneavostra nu reuseste ' ie + oer scuza (scuzele) si ajutati la eliminarea motivelor oferite de client pentru nerealizarea temei inainte de a acorda noua tema. Fiji pregatit pentru area” sau alte motive pentru nerealizarea temelor siptamanale. Acest lucru este in pentru clienti de varste mici cu o toleran{a scazuta la frustrare care n mod uzual realizarea sarcinilor si/sau a temelor. exemple de exercitii REBT pentru teme, specifice pentru copi si-si realizeze tem suit special probabil procrastineaza it Mai jos sunt din literatura. culese Exemple de teme cognitive pentru acasa Cereti-le sa repete in fiecare zi sloganurile rationale (scrieti sloganurile rationale pe Je find minte si sa le practice). cartonase pentru ca micul client sa Pentru clientii care se infurie, determinati-i sa-si repete auto-verbalizarile rationale Nimeni nu poate face tot ce vrea, oricand vrea.” ,,Este cand nu objin ceea ce vor (eX. » ar nu este groaznic.” Sa raspunzi inapoi va face nu pofi face ce vrei, d contiuare chiar dac& nu-mi place cum s-au dezamigitor cand di iubese in doar ca lucrurile s& fie mai rele.” comportat”). | Oferiti povesti de citit care ilustreaza gandirea rafionald a protagonistului. Oferiti clientilor ilustratii cu personaje care experientiaza probleme similare cu ale lor, avand norisori de ganduri deasupra. Cereti-le si scrie exemple de auto-verbalizari irafionale si rationale care il vor ajuta pe protagonist $4 faca faja unei situatii dificile.sument> ¢ dines, a ilasta cum ay Nreug sata EVE ane f {lean inv agar despey jor lor in timpul SAPLn, sa cmiotiil jistrared € pdndurilor 7 qiilor si gdindurilor intro sit as merit ev Drveuinal sre furia lui prin inregistrarea freeven, et slor implicate (auto-Monitorizarey rsanteld ara ca TS ia rational-emotiva fn timpul Sdptims, ria raion co uafie in eare a experientiat 0 em. . ayintormatiid “ craft tional’ cules inl a i cat, procunt sip imags mai vile s lovagied, datated, 70 cas ee inagi copitul SQ utilize? ina {Clicntul este ragat sdegi imagine cl wh ise cere sa-si schimbe Emotia ; | arctvasd, fn timp ce yi imagineasd aeeast in auto-verbalizarile pe e arile care, | una mai anfecvatd gi Si devind congticnt de moditie’ : “Tetum tsa pase logue rayionale utilizdind un Timbaj puterie evocativ (Pot suporta cdnd fratele meu ma necdjeste!”). a Dcterminati cen fe de avord Si lusreze pentru a obtine, in locul emoyiy negative foarte intense, doar emofii negative de nivel moderat (furios, anxios, in timput pean care urmeac’. ingrijora, Exemple de preseripy comportamentale pentru acasg Si-si asume riscuri responsabile, Concep, i un eNperiment in fied ceva ce ei considera ea la matematica, are cliengii sd fi . NU pot suporta si facg Aptamanii si Pentru client te la tema de AU vreau, daca de fraze despre cum treby oN, multumese, “SA facem asta”, U vrei, foarte ~Te rog nu ma atinge asa, In cazul pertectionistitor,-—_ a 2. Evaluarea si Evaluarea gi Tratamentul REBT la copit 111 | pasul din partea prie ive 5 rasul din partea prietenilor/membrilor familie’. Faptul c& v 4 cA vor supravictui " feri d 7 va oferi dovada episodulut te lor sic veri pin convingerii lor cd au nevoie absoluta de isparea oamenilor $i c&.ar fi groaznie s& fie criticayi sau ea eee eesti cee! aptative despre ch a ceilalti es un experiment in care clie1 ‘concepetl U ps e clientul sa fie de acs a ntru a infirma aa acord A culeagai dov sustine ee eeerel ecca e pe care o au gi care e mai mult deeat probabil iravional, Sea emai a considera, ca rezultat al criticilor repetate din parte mam a ee senate B fubeste”, ajutat copilul sd fie de acord asupra unei liste Te com nale € (ex. imi gateste, ma ia de la scoala, ma i jeter a . scoala, ma intreaba despre prietenull mew, a imbrijiseaza/saruta, imi cumpara ce am nevoie). Ulter ‘abel care listeaza oferitict Un eel observa azd aceste comportamente si determinati-l si inregistreze feoventactcareel ebserv realizareaacestorcomportamente de eatremamtin fiecare odata ce coni Bee et la criticilor, mama sa realizeaza diferite comportamente jova et8 per afectuoase el va aven Hove ja concreta pentru disputarea convingerii sale & mama lui nu il iubeste (NU ‘afi aceasté metoda in cazurile in care considerati cA nu va remarca mej un comportament afecttos), nati copilul s& practice c : ee Determinati copilul SA practice comportamente asertive in timp ce uti izeaz’ autoverbalizari rationale pentru asi controla furia si/sau anxietatea. gdndeased lucruri pentru a Trainingul managemenului comportamental pentru parinji REBT a fost intotdeauna o terapie cognitiv-comportamentald, Chiar daca Ellis (1979, 1904) a accentuat rolul cognitiilor in patologie, el a recunoseut freevent ¢& pentru ca schimbarea s& fie de lung’ durata, ar fi bine ca terapeutul sd-si determine clienjii s& se comporte diferit. Copiii nu vin din proprie inigiativa la terapie si este probabil sa fie mai putin motivafi sa se schimbe si mai putin responsabili este incorect sa presupunem ca isi vor realiza prescriptiile comportamentale singuri. Totusi, parintii lor dorese de obicei sa coopereze 5i pot fi angajati sa participe la structurarea componentelor comportamentale Sle terapiei. in majoritatea cazurilor, exceptind cazurile in care parintii nu sunt ooperanfi, se poate utiliza un program de modificari comportamentale pentru a intari comportamentele jinta dorite, in timp ce se realizeaza REB T. Fie ca problema emotionala ccc onxietatea, depresia sau furia, parin{ii pot oferi recompense structurate, sistematice pentru nerealizarea comportamentelor care constituie fima interventiei si pentru comportamentele care sunt incompatibile cu cele nedorite, sau pot realiza metoda costului raspunsului cdnd apare comportamentul fintd nedorit. Programele comportamentale care recompenseaza sau penalizeazi comportamentul pot si ajute copit s se comporte mai bine si, in plus, pot sa ii ajute sa devina mai motivati 4 coopereze cu terapeutul, sd invete strategii cognitive de control al emojiilor gi sa internalizeze cAstigurile comportamentale acum va exista o rasplata pentru depasirea fricii, depresiei sau duriei Cazul lui Karen, cu fobie scolara, este un bun exemplu. Ea experientia panica extrema de fiecare data cand era numita pentru a da un rispuns. Drept urmare, nua mai vrut sd mearga la scoala, A inceput saBernard 4 Michael E Raymond DiGiuserre Is 2PM CD FERESCAZA, Magy Le jar boa Karen A€83 gen fis jteva zile libere. I z atinut-o pe Karen acasii si j-g Paruy jo tlig ac gig avr CHEND Te stommac. i stomac gi ANUECTN des ibd dureti de at o dure sit dec: c& boala ei a fost mai mult d ¢ tad de scoala. Lui Ka, ‘reacted ei emmotionale fa(8 d ploare na de ame nd ira dat seam fica ei cdnd gia ay Ten jg Paty, nportament. In timpul orelor d, comport acest 0 © Scoala. ci un cost pentru Dupd seoald, se intdlnea cu pricteni; Sipe Kay , a « pate ‘i e erge [a * re si stea acasi gi mu a exis urd sau asculta muzicd, a nici o dorinta de a merge Ia Seoal , a, ; be . sims d i jt la TV, se jucasingurd c! Karen nu simea mich o Cor" himbe? Beso! se se ui ra.9 viagd rea deloc e cear fi vrut si se s eatin a timp impreund. Nu et pensi oferitt de scoald. De © cum catastrofirea despre realizarey Ley: interesatt de nici o recompens. eee : sg discutia despre cum gindurile eauzea7i * pe Saco Tosi nl am ajuns mai dean as S Fi ‘ ined inspaimintatd. A fos : , i See axes acas, da, in schimb, erau foarte mule beng exista nici o consecingd negativa pentru c& state: secundare; asadar era putin motivati si-si sepa ‘ Dupa cateva sedine cu mama fui Karen, am seus sh tabilit apoi urmatoarele reguli. La Karen i se reftuza ac ‘eoald. Nu era lisatd sa se intdlneasea cu ce regulile au fost puse in aplicare. tera idemttica inainte gi a accept Pe care le-am utilizat. Odata ce a Pentru raspuns, frica, Disputarea nu putea fi luata in eon e cidem compsiuitea pentru frica tige ei sullateleizor si casetofon cand ny mre price ei dst dae meraea la Scoal inziua gee Oat Ken accept incon dspuarea eredinjelor ition an at si meargd la scoald gi ste ' Care tatea cu Proceduri, mers la coal nu ea nici un motiv ea s8 incerce sq Tidice Si continua si gaseasca seu: A , Man, e pentru a evita sa raspunda la intrebari can a motivatii continue tinea fi ci controleze anxier nd era 1 Pe loc tratamentul, fin ums ACESt MoMmen 4 Other) People Velopmenral apy and3. Evaluare; pefinirea problemei ul definirii problemei in REBT este dea ob} Be ' tine o ev: ae psiliologic sau bazate pe realitate, de care se pla indice client, acest pas meritA o atentie deosebita cu cl obisnuit ca tinerii sd se exprime vag, veo la consiliere. Mat uve ‘ng absorbiti in detaliile vol det digees onstrul eet “ problema. Unele din tacticile pe c PF runtare a probleme sunt: 1, Definirea problemei pentru adolescent. in mul sunt inifial adusi de parintii lor, scoala sau poll cunostinte despre dificultaile lor; o afirmatie si chai fugit de acasa” duce spre 0 discutie acti cu toate acestea, clientul neaga problema suge atile ale propriilor expel juni fird sens despre filosofia vietii. Uneori, Permit astfel de divagatii in interesul irii relatici, dar de obicei fac un efort pentru a incuraja tanarul s& rman centrat are le-am utilizat 2 si Tratamentul REBT la adolescenti 117 aluare diagnostica a problemelor, nge clientul. Desi pare a fi evident in cazul adolescentului. Nu este general si complet ostil cand sunt intrebati de ce mult, adolescentii par sa rata Aceasca in divagatii cu usuringa, s& rienje de viata sau s& se piarda in t pentru a introduce un format de Ite cazuri, tinerii care vin la mine itie. De obicei, am dinainte unele impla ca,,infeleg ca esti aici pentru iva centraté pe problema. Uneori, rat de persoana care I-a adus. De exemplu, un ofijer de eliberare conditionata poate s vada renuntarea la scoalé ca motiv pentru consiliere, pe cdnd clientul poate vedea dificultatile cu un baiat sau o fatd ca find aria problematica. Confruntay i cu o astfel de dilema, de obicei ofer ajutor pentru problema identificata de adolescent cu speranta ca voi ajunge la celelalte probleme ulterior. in alte ocazii, clientul neaga categoric problemele. Frecvent, aceasta negare este cel mai bine rezol trimis la terapie este problema. Daca spre exem sai pentru nereusitele scolare si tanarul insista vata sugerand ca persoana care |-a nplu, un tanar este adus de parintii vehement ca nici acest lucru nici altele nu il deranjeaza, incere s4-i stig cooperarea prin a-i sugera ca il pot ajuta sa se descurce cu piirinfii care incearcd si-i condu 4 viata. Cu alte cuvinte, ii sugerez cd are parinfi problemi care ar putea fi {inta eforturilor terapeutice. Aceasta tactica este uneori utild cu adolescenjii care sunt adusi i la terapie impotriva dorintei lor. 2. Simplificarea definirii problemei. De multe ori tanarului client fi este frica sa dezvaluie o problema deoarece crede ca trebuie s spuna cele mai intime secrete ale sale si cd oricine are o problema este nebun. Pentru a depdsi aceste obstacole, cateodata supra-si ca fiind dezamagiri, neplaiceri cu altii sau dul mplific lucrurile, descriind problemele care necesita consiliere bii in privinta viitorului. Urmeazad adesea o discutie de confruntare a problemei, deoarece cei mai multi adolescenti Tecunosc c au probleme intr-una din aceste arii. 3. Utilizarea unui exemplu reprezentativ din viaja unui alt tandr. Prin discutarea problemei unui alt adolescent, reusesc uneori sd ilustrez ceea ce urmaresc. Aceasta abordare nu doar 4 ofera clientului ideea ca ..Macar nu sunt singurul care are Probleme” ci ofera, de asemenea, un exemplu concret despre tipul de subiecte discutate in consiliere. CENTRUL JUDETE: $1 DE ASISTENTA CONSTANTA __ "AN DE RESURSE EDUCATIONALA.—— ny 6. Howard Young ria viafd. Accasta tacticg Este ingerea Sau esecurile + exemplit rritcile, respingerea ae ‘i a me ~ toang ceri a ge ca Obieel CHU osiv de preocupai. 1 aM ste eg i de ecient dat ajescerl Sum oe terapcutul ci aula de Fa Mee yh see a efrord yanize sunt inerente vietii, jyq.c¢ “ry an privinia caro! ar cl un eme sunt ines Nii, indigo in pri ecte nu doar ea problem Meteny: ements asemen an ny rescopert cf ase! and sa des Asti, Utilizarea amo clientii evazivi sau idei irationale gi coro srit cl cea mai eficienty aborg. Am descope oo rea posterclor ceortate pleme” este ulilizarea pos lor ce. ilustg ble ° SA priveasca lista «Mca Cer tinerei persoane sa priveasca lista Si sq Vie larele lor. tive. Aceasta este 0 modalitate ras deag i ideile respect ientului si poate servi drept ¢, daca are vrewna ee wrindirea clicntului iP Pt cate ‘mpresie diagnostic © impresie diagnostic’ a - identificarea ariei specifice de prob dialog incoerent. Unit adotescenti vig Idemificarea probleme ae a dar nu reusese si le identifice. Cu aces - consiliere si admit 68 re me scoald, familie, prieteni, dragoste gi aya mplu pun intrebari de ea RSL re Ree eparte, De regula, nudupa mult vreme, de obicei percep o pr oblema care a beneficia de consiliere. Sugerez apoi aceasta arie problematic clie! de o explicatie scurta despre cum pot si de mama ei, a recunoscut c& dores Jor vizuale. slipsiti de pro T ute; ntului, alitur, ut. De exemplu, 0 adolescenta, a, te consiliere dar nu a reusit sa identifi, una din problemele pe care le-am sugerat. Am ldsat-o sdi-mi descrie e ei dintr-o zi tipica, Dupa cdteva minute a devenit mai mica, ce ii imprumuta intotdeauna hainel stie cum sa se simt mai inveje despre anume cum : rd a avea proble acceptat si am inceput sa lucram. dusg Ce ni XPerientele evident cd era suparata pe le. Am intrebat-o d © sorg aca doreste sj Interventia asupra problemej ron Si genereaza ae incon’ diticuttae ge teste frecvento a Ti in mane 8 PUtea fi explicas te (Piaget sj Inhelder. ton py niPularea gang Pleat nstee sau de inee oe 196 8Andurilor si Am descope; i‘ Uari limit rit ca ‘toarel tie ce! ‘itatite 1 ~ y Wile lor de Urilor rag est *™Mentin lucas Stin generalee 3. Evaluarea $i Tratamentul REBT Ia adolescenti 119 emotilor si comportamentelor. Ma bazez.p pal acest mode! i altes ia, re Moc verbal acest mone & Noor! utlicdnd faces modell ABC, uneori prezentind Explic adotescenyiign geen desenate sau alte forme de ilustrai Eat Ninjelegere a problemei si rar dedic formula ce poate fi utilizata pentru o mai ; oem aim aie eeele mai multe ori insa, evit sac tnvay mai mult de einei minute aceste sarin EF econ vor ive pita st ajusta pra aes lor intr-un format ABC, in pose sau au dificultagi prea mari in realizal in cele mai multe cazuri, sunt noro sa fel incat aceasta abordare sa fie astfel ineat consider ca este putin probabil aoe daca igi amintesc numele meu, un proces. Cu acest grup, probabil majoras rll ee a roblema in termeni de mod de gandi ea clientilor mei adoles i 4 dincol od de gandire, dar nu sunt ies Prospplied dincolo de ceea ce facem, preocupat de ceea ce inteleg ‘onfruntarea $i con 2 Cor ae Reraeete »groaznicului”, ,,teribilului” si ,, oribilutur” Con caraetsizath dl jer si Wessler, 1980), gandirea irajionald este cel 1 ee vdagie. Oda a scatastrofare”: convertirea mentala a neplacerilor in a a patternul de gandire . cata ¢ este detectat, sunt ficute to eforturile pentru a determina adolescentul sa constientizeze ca Seen ca acest mod de gandire este nerealist, ajuta SH eeaca ci crereeae a |, ajutandu-l de asemenea sa vada cum ar cest scop este de obicei atins prin urmatoarele fi o perspectiva mai rajionala modalitai: * sau ,,groaznic”, Substituirea cuvintelor ,, dezastru”, ,,catastrofa”, ,, ragedie” ¢ atat de mult vreribil” sau, oribil”. Cuvintele groaznic, feribil sau oribil f in vocabularul adolescentului modal, incat am descoperit cd este dificil peeonving un adolescent ca semnificatia acestor cuvinte este cauza suferinfel eile, Adolescentul cu tulburari emofionale care insist asupra faptulul 8 ru?” sau ,,A fost problema sa este groaznicd, este intrebat, A fost un dezast 6 tragedie?” Aceste cuvinte au o semnificatic mai exac si pot fi supuse chestionarii si rafionamentului mai usor decat groaznic. b. Utilizarea expresiei ,sfarsitul lumii” penitu & arata clientului ca el catastrofeaza. Din nou, gases c& intrebarea Ar fi sfarsitul lumii?” de obicei objine un “Bineinfeles ca nu”, cu ochii dati peste cap din partea celor mai multi adolesceni $i permite urmatoare intrebare ,,Atunci cum ar fi mai exact?” Raspunsul, aproape intotdeauna de genul ,ar fi rau”, incepe sa convings Clientul sd-si corecteze evalukirile exagerate ale problemei. ¢. Utilizarea expresiei ,mai rau decat moartea”. Odaté in plus utilizarea unor termeni familiari, dar evident exagerati, ajuta uneori adolescentii s4 inceapa sd infeleaga ca emofiile ratoare, provin din ideile exagerate, nerealiste din mintea lor. d. intrebarea ,,Ar putea fi mai rau?”. Frecvent client situafie complet rea. incurajandu-i si evoce ceva care ar si fie si mai rea uneori le permite vada ca este putin prob a parte din voc lor excesive, SUP: i exagereaz, considerand 0 face ca problema lor abil ca orice situatie9% rea. Aceasta tactic’ poate fj yp, 0% rea. you stuatiel ili 120 Howard Your { ridicole situatici Problen,, “@y ator) si fie 10° zcial imensiuni ridicole emele tice orabild (IM SPEE | unor dime! ii si realizeze c& problemele jeg refi pain acaugared WO Ay cliemil $8 ul ca vad situatiite jy ("uy cu oral aceasta abord fit ered eis prin aor mai putin distres Mey; Consider cA aCe ec: Pa si 2 - ceva atat de we : realisti, ei Te ica intdmpla de fape>> Intotdes gerafi $1 ma re Sm xagerali j rau lucru cal mai putin € cel mai rau ‘ a5 i Ti Incurajez s& sec, © ary, + eatastrofeazi problemele ees Ace: C1teeg lor anxiogi cA ei a ee ei ar putea A si- " St len ilo ser realist ie posibilitai $1 SH Se centreze Pe Fapte. {Uj ile problemei lor, ay intrebind Care & lien pe cel mai riu Tu i in constrange sa se il sn invafa sd se confrunte ¢' bi eparteze de posibil ee plicerile si nu cu oror ebui”, ,,trebuie” ,,este imperatiy, » wr trebuis : cae. 5 si combaterea ar Irebul » ale este tendinja cliengi alt Foo aie cenmificati, al gandicii irational wcile lui Dummer Ot de aspect, la fel de s ferinfele ca si cum ar fi porune' eu. fy trata doringele si pre iderd ¢d trebuie ca lucturile sd stea asa cum spun cig og tipic, adolescentii con Resin drept, corect, onest sau altfel. Mare pa’ cote a este meritat, castigat, drept, corect, onest sau : & Prune mele se indreaptayadar spre ai sensibiliza la imperativele perc in } crore me injeleagd de ce gindirea absolutist& rezulté de obicei 4, i ai aj " - Seaaasal sociale. Cele mai utile metode pentru a realiza acest luc, in co TU sunt: a. Uiilizarea expresiei este imperativ in loc de ar trebui. Adole: cuvantul trebuie atat de frecvent si non-discriminativ, ai determina sa schimbe acest cuvant in este imperatiy caracterul de imperatie al expresiei. Odata stabilit ac: invete cum sa trdiasca fara absolutizari. b. Utilizarea este absolut necesar in loc de ar trebui, Ar trebui sa ia sens pentru mulfi adolescenfi, dar Este absolut nec i incurajeaza sa vada erorile din gandirea lor. ©. Modificarea expresiei ny a Scentii Utilizeg, ineat_uneop; 7 Scoate in ¢ ar Videns est luer, eF pot ince Si Wun 19» esar sd iau un 19» freey, > e ate nt z rebui s& faca ace: drept sa faca acest lucru”, frati ; ” resiei acest lucru” este freevent maj Presiel 4. Utilizarea con mod Productiy, re dorinte ‘ebui este ace 2 UN rezultat s asi lucry CU ado! CU 0 le; ic: XPresigj ar lescengi en wat Poate fi incalcata” 9 trebui gj pp ificultagi in intelegerea SI rebuie Prin ale sugera ca eiSe ina. 3. Evaluarea si Si Tratamentul REBT [a adolescenti 121 sunt suparati deoarece o lege auto-proclamata de e af lui Debbie au fost incdlcate” sau Era randul lui Tom og nee rene suparat cf cineva i-a incalcat una din legi*, sunt exem i fie Dumnezeu si s-a Odata ce adolescentii infeleg ce inseamna cerintele me cane ee erat ca nu ei conduc universul, asa cd mai bine s-ar astepta cu heron een si rau uneori ta ca lucrurile s4 mearga ea filosofiel ,,nu pot suporta” i 4, Disputare a porta”. Probabil ca prin A i cipala sursa a tolerantei scazute la frustrare este convingerea lor cé nu pot suporta nei 0 inconve na sau disconfort. Acest mod de gandire irajionala, care pare endemic pentru acest grup de varstd, genereazé 0 varietate de comportamente nevrotice, mergand de la performante scolare slabe, la abuz de droguri a suporta”, a. Substituirea termenului ,,intolerabil” cu ,nu pot suporta”. Frecvent, pot ajuta un tnar sa realizeze cat de daunatoare este ideea nu pot suporta prin echivala- rea ei cu termenul intolerabil. Auzind lucrurile in acest fel, multi adolescenji concluzioneaza ,,Ei bine, nu e atat de rau. Adica pot folera acest lucru”™, Explicarea expresiilor dificil versus imposibil. Frecvent, conceptul de ,.nu pot suporta” poate fi mai bine infeles prin investigarea masurii in care 0 situajie problematica particulara este imposibila sau doar dificil de tolerat. Chiar si cei mai rezistenfi adolescenti, injelegand acest punct de vedere, pot realiza cd doar pentru cd ceva este neplacut nu inseamna c nu se poate trai cu acel lucru. . Substituirea expresiei nu pot cu nu vreau. Frecvent cand aud cuvantul nw pot il substitui repede cu nu vreau. Este 0 modalitate eficienta de a arata ci situafia este condusa de atitudinile persoanei, care sunt sub controlul acesteia. Atitudinea, nu situafia, este coplesitoate. |. A-isugera clientului cael tolereaza conflictul respectiv. fi reamintesc clientului c&, in ciuda plangerilor si protestelor, el rezisti problemei. Aceast& tactica este deosebit de util cu clientii ce experientiazd probleme de lunga durata cu parin{ii, profesorii sau frajii. De exemplu, unui adolescent care ameninta cd renunja la scoala in ultimul an de liceu, deoarece sustine c4 nu mai poate suporta porcariile, i se sugereaza ca el, de fapt, suporta lucrurile. Poate cd se simte jalnic, dar a facut fafa scolii fra indoiala pentru doisprezece ani, si acest lucru il califica ca fiind un remarcabil de rabdator de porcarii! A-i explica clientului ca o situatie veritabila de tipul ,,nu pot suporta” ar duce la moartea lui sau la a-I lasa inconstient. Sugerez frecvent ca daca problema ar firealmente imposibil de suportat, fie Lar costa viata, fie ar lesina de la agonia coplesitoare implicata. Pana in acel punct, clientul suport adversitatea sau disconfortul; poate ca nu-i place, dar il suporta.a . and stima de sine sos ee apart A sine: fac orice efort pentru a,j oe % 7 ce , rate - acipiilor * cen ale altors a ire princi esl ado! rei persoane oe — a Consiga onsabila pent jobale al@ pe rincipit REBT de 5 Adolescens P rill ; dificil Pt implica Un nivel sofisticat de injejer igi saesi evalueze imaginea de sing pe’ i re eaultate prin urmatoarele met, oA cei ol . ior. Totusis +t oti rietenilor. i il etichetez ca a esenez un cere Proprg vine, PI cercuri mai mici in interiorul cerey, a serie a ata diferite trasdturi, caractersitig; persoand. moan” ‘Acestea ep emonstt eZ c& evaluarea unei trasatys; ria Pi * nt i sa i A, ii Se aie ale clientului. os ramase sd fie rele. In esenfa, incere s% a, pe te cercuril « ctici, unele bune, unele rele, fiind rea nu ca it cle de caracteristici, un Te, nig, adolescenjilor cA ei st , a persoand. una din ele nefiind egald cu reer e pot ilustra caracterul ilogic a Dect multe € ip ax b. Utilizarea unei analogii. Des! oana, am descoperit cd exemp|y, i a pers zarii de la comportament . Ps » sopra spar are cele ma bune efecte CU adolescentii. Am intrebgt masini dacd ar arunca la gunoi o masind intreaga pentru ca aren — Spar, Cuvantul cheie este gunoi. Odata ce clientul capteaza imaginea ace Cuvant, ‘1 utlizez apoi cand suprageneralizeaza in legaturd cu greselile gi cu criticil, Uitd-te ce faci iar, fi spun, te consideri gunoi pentru ca ai facut asa si asa. c. Ajutarea clientului sa infeleaga cd desi este responsabil pentru ceea ce face, o persoand nu este acelasi /ucru cu comportamentul ei. Acest lucru este uneori dificil de injeles pentru adolescenti. Frecvent argumenteazd ca daca fac ceva rau, atunci si ei sunt rai. Contrez acest lucru prin a sugera ,,Daca te-ai plimba mugind cao vaca, acest lucrute-ar face o vac?” De obicei primesc un rspuns pelea ae Dar tu esti persoana care face acest lucru. De ce nu te transforma acest lucru intr-o vaca?” ini i : Fi client incep si separe cea ce fac de cea vem de exemple ca acesta si 4. Explicarea diferentei dintre o-persoani-cu-mai a, Utilizarca suis sete ii aratd cg oot Sau face greseli fi decat isi deste 7 cea ce isi doreste (succes sau aprobare), maj “ Pessoana cu mai putin neori, ilustrez a 2 Mal degraba decd . €l (un partof un eas, et) i apoi inte ere Pina fee a ) sha Ce esti t “t lua ceva de la e. Ammeand sau doar opesoand cu mai pun deca oe? Esti mai pepe . Axi arata c: iej ee ae 4 blamarea propriei persoane este ca A oe Ce vregp» Putin de desea aeeeasi crima. Cu adolescenii care se gai” ™ i pedeg: novati,incere de obicei st ilustrez ca greselile 4 Si set 1° doUd le " i SH esecurile ag ul excesiv Penalizari i izari in3. Evaluarea 94 Tratamental REBT lw adotescenji 123 G, : hy » insele. De fiecare data cind presi >) ele insele. Yel Mla cdnd gresim, nu doar cd ne dezamagi . y si esudm in a i la propriile standarde, dite fon dezamayim pe noi ingine i srcle forme de consccinje negative, aie Arte probabil cf avem de suportat me oe conse i exemple, ajut elie ae ve trai cu dezamagirea gi consecinjele actiunito ee eee 4 ‘Adaugand la acestea condamnarea propriel pernare pee ess Sulicientt. anairele decdt sunt si deca prici persoane, face ea lucrurile sf sctarea perceptici eronate a realitayii, Py in 6, Corectares perceptci eronate a reaittit. Pe ing’ disput rationale, i o al ari pen erventia cognitiva asupra adolescentilor implied interpretarea ji eronal ee cenjii sunt in mod special predispusi la descr i cluzii incorecte in privinta experier ra ” ‘ ' concluzi privinta experientelor lor, in special a celor care impli relatiile papncrenl Astfel de erori de gandire, identificate gi dezbiitute in detaliu de Beck (1976) $i Beck et al. (1979), se preteaza unci analize mai comprehensive si remedierii cficiente deat dialectele impli ndirii irafionale, tc in corectarea gai De exemplu, 0 adolescenta a afirmat ca se simte foarte suparata datorita faptului c& jetenul a ignorat-o cand flirta cu el la ora de istorie din acea zi. Ea a decis ca el 0 urdste 7 ca nu va mai vorbi cu ea niciodata, desi mai devreme in cursul zilei el a planificat © jdinire cu ea in weekend. Incurajata sa ofere dovezi pentru coneluziile ei, ea a decis in final c4 tandrul nu a respins-o de fapt si ca este foarte pugin probabil ca el sd 0 urasca gi s4nu mai vorbeasca cu ea niciodata. ‘Nus-a ficut nici o incercare de a ajunge la ideile irafionale din spatele supararii clientei, deoarece ea a reusit sd-si corecteze percepfiile eronate si sa ajunga la concluzia ca de fapt fu se confrunta cu pierderea unui prieten. Daca, totusi, observatiile ei s-ar fi dovedit a fi corecte (sau ar fi demonstrat ingrijorari puternice, cronice privind respingerea) s-ar fi realizat eforturi pentru a o ajuta s& realizeze c& distresul ei nu este rezultatul testarii ii ci a unei evaludri puternic distorsionate a acelei realitati. bordarea corectarii perceptiilor eronate sau abordarea disputar interventiei asupra problemei in consilierea adolescentilor nu ; in practica real, cele doud abordari sunt utilizate impreund. in principal disputarea cognifiilor irationale deoarece calitatea lutisté a unui asemenea mod de gandire este considerata Iburarile emotionale si psihologice. eronate a realitat Voi semnala faptul cd a gindirii irajionale in faza constituie o decizie binar Totusi, RET accentueaz putenic evaluativa, abso dinamica ce controleaza tul Rezolvarea problemelor Rezolvarea problemelor, scopul fundamental in REBT, este de obicei acompaniat de persuadarea clientilor sa transfere cunostinjele cdstigate in cadrul terapiei in situatii de viata specifice si concrete. Acest lucru implica de obicei un efort constient si @ mune’ dificila, caracteristici care nu se afla in topul virtugilor adolescentilor. Este cunoscut™~ Howard Yous 4 a oricarei sarcini care nu Promite , 1 realizare: “2h jstenti 14 stent _ es cunt rezk faptul o& tneril § neti expectante Onsit, . icei, adolescenfii nu sufers —ilie, imediate- = important SA. MY stat ca, de obicel, aco’eoren tat a SChimgS ste deck MPO clinica a ara 4 [a adanci batraneti ca rezultat al of, Ma jor. Experi n adolescent! oe al a aoe na rt icifi pan fae cesti clienti Mil ice si dramatices traind en putine sedintes ae Se tratay | navalnice = mai multi vin P nctat, au In ae "l mod “8 Cei mai m am put ee . Odea terapetice Sie liniilor pe care ke rezolvarea rational de probleme ajutingy,; te abilitate de-a j incurajeds ri se presupune ca ar De ci ia, ce eforturi se tr Urmatoarele tact ce se refer trap! sla invatat: ig j sa inteleaga e au invajat: ee sos ransfee in comportament C depuna si cur nerealistepriving ec morionale si psihologice ca fiind obieeturi. Cateoday i scenjilor prin etichetarea problemelor lor ca or zvaluie misterul modului in ca re 1. Explicarea eee i fing Pee aera obicei de Te se obiceiuri. Aceasta a an si pune rolul clientului in Process A functioneaz’ p: ° : aif ao cad pe care il poate injelege si accepta. Ceea ce fac de obicg, modificdri intr ae er este s8 intreb la fiecare sedinfa despre progres. Cand o lipsa a ameliorarii poar, indica esecul clientului de a pune in practic& ce am discutat, sugerez c problems clientului, indiferent de cat de complicaté sau dureroasa poate fi, este do; obicei. Dupa unele explicaii si clarificari, semnalez faptul c& se poate aste ameliorari daca face efortul necesar schimbarii obiceiului. 2. Verificarea expectantelor clientului ar un Pta la privind terapia. De obicei adolescentii au pa. a consiliere. Adesea considera ca terapi ia ii va lemele foarte fonsiderati bine adaptati Care considey "4 ca gandirea Pea este ca ‘adea doar ado ; Shei gence term.SRER SEL oat coca cea N2 a distresului stu 5 oare pentru a re diferite sau iv pentru terapeut. dar pot fi - Seer nuen inci Am descoperit 3, in ciuda eforturilor fescenti nu vor invaja cum s3 rajioneze asupra lucrurilor ¢ A 7 ves i jioneze asupra lucrurilor conform ei REBT. in asemenea cazuri, le ofer pur si simplu frazele corecte pe care SA lu sunt preocupat daca ei it je gandeasca faze, ci doar ca ei si le repete in ti ahordare este de obicei recomandat pentru cliensii mai mici, dar am descoperit functioneazs la fel de bine sicu unii adolescenji, De exemplu ii pot spune unui client, .Data Viitoare cand cineva iti spune ca esti un timpit, spune-fi .Dacd mix spune cA sunt un deget, asta nu mear face sa fiu un deget, asa cd de ce $3 ma supar pentru ca imi spune timpit? 6. Stabilirea sarcinilor pentru acasa. De ol casa, adecvatd pentru client, spre a fi realizata intre sedinge. Este probabil cea mai aja clienjii sa testeze insight-urile terapeutice. Este, de concep 0 forma de tema de ei incere s eficienta metoda de a incur asemenea, cea mai bund modalitate de a verifica clientul. De exemplu, as putea ajuta un adolescent sa injeleaga sursa cogn tiva a timiditaqii sale, dar ar fi de dorit si sd-I determin sa facd ceva asertiv, cum ar fi si mearga la o petrecere, sa invite 0 fata in oras, sau poate sd spun nw unei persoane pe care de obicei nu o refuza. Am descoperit cd e mai probabil ca tinerii sd accepte idei de gdndire ragionala, dupa ce e-au incercat in situatii provocatoare emotional. in mare parte, aceste sarcini sunt orientate spre acfiune si nu spre a citi sau a serie teme. Nu am avut prea mult succes in a-i convinge pe adolescengi si citeasca literaturs REBT sau sd scrie modele ABC sau alte modele echivalente. Fara indoiala, a citi si a arcinile neplacute de la scoala; desi uneori sugerez lipsa interesului in aceste domenii. De obicei face mai mult deeat sa apara la sedinte. decit cu adultii. scrie teme este prea strans asociat cu si asemenea teme, nu ma ingrijorez pentru consider c4 este putin probabil ca adolescentii vor Din acest motiv, adesea depun mai mult efort in acele sedinteede prot care nu olval obicel Las €fortarr he eatatcd egpenenta a ge mad puged HENS gat a 9¢ whiliZed Fautceanpa emu ereeasa d jrorul mod gate OM pra, coon urn srewenty mu Eispunal eterturiloe g sere mmrent ce MEUNEL UNTIED Say cy mi consented SA le spun cum a4 4, arte de pr. gi sdse find de Liberata condi sb se bucure in cv am sfitut o adoleseen nth care efa © Ta eta penul care ine ea tegs y De exer sa © a Hyerulus et de ct cond cone ran a exvent giera ta Timata de a 9 (nt ¢ lao ycould de of seat nu o plicea, dcoarece ef ie enuat Otyceul et de eliberare cond: Space a plins, gi dept a continuat sa incalee £6 ofigerulus, cate acum eredea ed a reujr y respecta auto jncarcerata, deoarece a intrat in grat) Mulp adolescent consider’ chs vt in telagu opresive Cet considera at fine capuvd sunt panintit, profes. nade a avea gryide et in unele cazuri reel sau alji adulpt care au sare toe sunt valige, dar freevent aceytt chenpi au creat aceste situss opcenve prin propa sfidare sau rebeiiune Dept fac eforturr de a ajunye La sure commun a problems (Trebue 3a aim ceca ce treau”, Nu pot suport depenat, et adolescentii din aceast categorie sunt cel mat bine yutati prin insatarea comportamentelor vetbale asertive. d : M4 reture sau 4 tacd atitmatit voalate Adolescent car jenn obces raporteavé rezultate bune ae metixte J OMnerea net reds “t unet reducers mat desrabs de desrahd decit 8 climine. In alte canna ee em termin stredcs ma Sar deci 34 clomune. ta ate eusante, incere a maa lotsa reduc ma Hf patru matern la care riman Vconving asemenea alterin minore ees fumeze doar farsca rca {8 Comportament chiming prevunq tt SH Uncor eunile pa - Parentate sau din Partea yout. Subliniez c& 64 aceasta tehnic drogun say alcool ‘nied 204 Fanctona in caval ul abusului de 4 Unicarea : lapiet pentru @ incuray, URI Linen se schimba dei oarece ve cata eee vor cel Putin 1 Ac initia 74 recompense et4 Motiy aia le pre atic le £4 FaCt0F Motivation POF efort ina ortur WP4 Cum sea _ Af,3. bvabuares ys Treat IKEBI ta adolescent) 127 mentionat anterior, dezvoltarea relatied cu adol j frecvent este un factor semnificatie oc, FE ca lista un nummdr de medane cat’ influenieara rezult i Dep an putea tia un de modalitati de utilizare a puterii nrivtenie wea 7g incuraja rezplvarea de probleme, nu sunt mai prose donne eee Pentre fog acest lucrs pentru mine!” pr Je spune unor clienti |. Altora le Cimbarea ta.” Fae acest lucra pe Poe Sree se neal de pindejue sea. 64 lipsa progresului poate avea implicati a dar tot incere $4 transmit Lnlizarea implicarii parentale. Freevent, problemele a foleseemilor nai bine rezolvate prin implicarea parinjilor in proce eee aes eludere poate Tua forma interviurilor sau edi ie sae de consiliere. Aceasti parinsi. Uneori, in special in eazurile in care inlets fe eu unul sau amb fa consiliere, paringii devin clienti si sunt ajutati sa scentul refura s participe ‘Acelasi lucru poate fi spus pentru acele ocazii in care se descone ee = fi gre probleme rezonabile, la care parin{ii reactioneard exeesiv $i reali asada ‘uni asupra lui, care nu sunt necesare. Pe de alta pa i realizand asadar presi a lui, ca esare. Pe de alta parte, exista situafii, cum sunt cele care implica subiecte ca sexul i drogurile, cand este injelept ca parinjii sa nu fie inclusi in terapie. Nu existé reguli dure si rapide care sa yuverneze implicarea parin\ilor in consilierea adolescentilor. Depinde de adolescent, de problema, de parinti, de regulile ce guverneaza tratamentul adolescentului in comunitate, de abilitayile si judecata consilicrului. 6. Trimiterea lor spre resurse mai adecvare. Cu uni adolescenji, cea mai eficienté tacticd este de a-i trimite spre servicii mai adecvate. Unii adolescenji, in ciuda a cea ce pare sa fie 0 nevoie evidenta de consilicre, nu réspund, indiferent de cat de ingenioasd este abordarea. De exemplu, un profesor a trimis un baiat inteligent de 14 ani cuo stima de sine extrem de scazutd, Clientul supracompensa sentimentele de inferioritate prin comportamente de exteriorizare si prin asumarea rolului de clovn al clasei. Definea un numar de credinje irationale puternice despre valoarea sa personala 51 0 nevoie de aprobare din partea altora. Din nefericire, dupa céteva gedinge a devenit evident c& nu va reusi sa beneficieze de terapie, indiferent cum spordez lucrurile. Am sugerat scolii s4 fie trimis la un program Big Brother. Am sperat cf o experienja orientata spre prietenie cu un adult va spri ni imaginea de sine si-i va reduce comportamentele de cautare a atenfiei Ia scoala. Desi nu a fost o solujic elegant, a fost, in acele circumstan{e, singura alternativa viabild pentru ca tdnarul s4 primeasca vreun ajutor. Scentii este © parte integral a Exemplu de caz Urmatorul interviu condensat si redactat ilustreaz unele din tehnicile sugerate in acest capitol. Dave, un baiat de 17 ani, a fost trimis la terapie de catre paringii lui print conversajie telefonied. Principala lor ingrijorare a fost absenteismul scolar, ‘ ce mentionat, mai degraba intamplator, ca ,,temperamentul oribil” al lui Dave il imp!3. Evatu: area si Tatamentul R Nal REBT ta ad a adotescenti 131 snoroeifi ca icine allcineval™ Cat de g 1 andi asa ‘urios crezi ea ag putea gandi asa, nu m- crezi . Dace M-ar mai deranig saa Simi dae: ja Lat de tare, S84 A Bandi aga? cart uit ca furia lui 7 uit ca furia lui a juit c furia lui Dave in legatura cu prieters Prietenii sai se d; : ‘atora stimei de sine scazute: aezva ect a fost abordat i ec lat in mi . ; ce Te Dave si 0 aduca pe brie Parte in aceeasi maniera ie in eeratiaitsetasiauiatca etena lui sd ne acompanicz Dupa a treia sedinya lam ; vine la inate: ieze. rot 1 psight-urile rationale li vine la intalnirite stabitite Ea a exercitat o influenta efi, a aratat ameliorati serio ave intre sedinge, Els-a dovedit weg nen REB! 7 woe ‘ase $i a reusit “ht S-a dovedit receptiv k frei, incluzand participarea la cursuri Ht SA lucreze asupra unor ner a ; jionale pibliografie Bard, J. (1980). Rational emotive therapy in practice. Champai: ai paign: Research fA (976). Cognitive therapy and the emotional disorders Now Yoke inert 3 . International Becl Universities Press. ILA. Rush, A., Shaw, B., and Emery, G. (1979). Cognitive therapy of depression. New York: Bec! Guilford Press. Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy. Secaucus, N.J.: Ly : N. yle Stuart. Ellis, A. (1971). Sexual problems of the young adult. Rational Living, 5. nie me 974). Humanistic psychotherapy. New York: McGraw-Hill, A. (1975). A new guide to rational living. Englewood Cliffs, NX: Prentice- Ellis, A. (1 Ellis, A.and Harper, R. Hall. Piaget, J., and Inhelder, B. (1969). Walen, S., DiGiuseppe, R., and Wessler, therapy. New York: Oxford University Press. Wessler, R., and Wessler, R. (1980). The principles and practice of rational-emotive therapy. Sa Francisco: Jossey-Bass. . The psychology of the child. New York: Basic Books. R. (1980). A practitioner's guide to rational-emotiy: