\4 Aplicatiile REBT in Scoli- Promovare, Interventic Preventie, asx Viesow gt Mica, E. Bresay Mai mult decat oricand, i ult decat oricand, in scolile de azi sunt necesare programe validate stiinific, com- prehensive, adaptate nivelului de dezvoltare. concepute si promoveze competentele so- tise gf emotionate gi s4 prevind reducd problemele comportamentale sau emotionale, inclusiv Sub-performanta scolara. Din fericire, existé acum un numar tot mai mare de Programe scolare ,,promifatoare™, care se centreaza pe invajarea social si emotionala a copiilor si adolescenilor, concepute pentrua echipa tinerii ew o paleté de abilitti sociale gi emotionale considerate necesare SUce sului academic, ae de bine eal sire- 9 > et eview). Printre acestea se cl latiilor positive (vezi Zins etal. 2004, pentru un review). Prine se afla curricula PATHS (G "i 1 al., 2004), «Pro! -ctul de Dezvoltare a Copilului” (Schaps et al., seen ere riieee i Resulvare era Confer” (Brown eal, 2008, Progra 2005), ,Programul de Rezo T1996) 31 -Gandeste inainte” (Larson, 2005). - nul Revolvarii de Probleme” (Shute, 1° jor sociale si emotionale este central erent ca Na ct i ems realizarile scolare (Bernard, rane accent tor mal fare pe promovarcd ae 1995: Mayer si Salovey, 1997). Beard Mr a invajarea socialé si emotionala (ce se inteligentei em . rde pentru Int A er etmitat 0 SE08 FS 5 gomenit ravararit sociale si emofionale), care sunt (2008a) a delimitat 5 fac: in dorm emoyionald, pentru succesul la scoala $i in asteapta ca elevii 54 su starea Je e ve, incluzind responsabilitatea sociala. He porte scolare eficiente, pentru invajare e pentru considerate esentiale per personale Poe programele c : viata gi pene relagiile yt fapt ‘comune. Este practica bund ca profesori ie yi abilitaji sociale si emotionale, ‘Totusi, este Fecunoscut cd pentru ca cengele de invajare sociala si emotional ve, inclusiv in timpul instruiii scolare Este recunoscut 19 PI atat pentru starea de bine SoC! 2006; Zins et al, 2004). Dee oyionale a eine sociala si suportal psine TT ca in lectii formate | elevii Sa trebuie 53 f 415fon 1 Michael E. Bernard n Vern 46 Aa _ es sumelor: (a) sunt de lunga durata ‘Alte caracteristic Cee eS eet an 2, (by de-a lungul anului- Fate, (e) 86 COMITERZA 3 tine cat in numar de abores seuta tehnicilor de generalizare a invayge ntetizeaza ordi ef Jervottarii emotionale, (e) ofera i suport pentru ofera training continu st elit ret wn momente diferite de follow-UP P\ iple et al., 2004). ; - “y initiat, Ia mijlocul anilor 1950, amentale (REBT) in tratamentul copiilor si adol pplementare si (g) utilizeaza MAsuratog| iru evaluarea eficientei (Greenberg ey mul i al, 2004: Zins et a ‘Albert Ellis a iti aplicarea terapiet rational-emotive entilor. De la debutul REBT ale (Educatia Rational-Emotiva), acestea au fost utitizate ayare socio-emotionale. care a sustinut mult timp ja curriculei preventive, concepute Pentry comport sia derivatei sale education intotdeauna ca programe de ir in see ntuat important: utilizarea REBT in scoli, a accen uat import uri | : n 1 a ajutatinerii si se ajute pe ei ingisi prin invajarea conceptelor pozitive socio-emotionale, (Ellis, 1971, 1972). Din 1971 pana in 1975, Ellis si colegii sai au dezvoltat gandireg rafionald in cadrul unui program de preventie de invajare socio-emotionala, implementat pe Langa materile standard, in cadtul scolii Living School”, © mica scoala privata ce se afla in Institutul pentru Studi Avansate in Psihoterapie Rational (Acum numit Instituty] Albert Ellis). Scoala a prosperat cajiva ani, timp in care membrii echipei au descoperit ca nu doar terapeuti. ci si profesorii, pot educa principiile REBT la clasa pentru a ameliong starea de bine emojionala a copiilor. Pe baza strategiilor eficiente de gandire, emotie si comportament care erau predate in cadrul acelei scoli, Knaus (1974) a dezvoltat un curriculum care educa copii in s iritul modelului ABC al REBT. Bedford (1974) a scris 0 scurta poveste accentuind isa tn dintre ganduri, emofii si comportament, iar Waters (1979) a creat o carte de colorat are incorpora Principile rationale. De atunci, au fost dezvoltate alte curricule (Berna iG oot 2005; Gerald si Eyman, 1981; Vernon, 1989a, 1989b, 1998a, 1998b, 1998c) car ee copii sa-si dezvolte abilitayi de gandire critic’, sa diferentieze intre fapte si pa ary an en r ii, \ si a 8a relationeze gandurile cu emofiile, sa. ane notiv urari ale, si distinga intre credintele rati ee eee sa ete le dispute pe cee rationale Fes rationale si credingele rationale Uucatia Rajional-Emotiva (REE) a fost o prezen rograme| * zema de lunga Ad . Programelor scolare pentru sandtate mental sia fost i ne Gurata in domenia Preventie, promovare si interventie, centrata ntotdeauna utilizata ca forma de it i ntotdeauna eliminarea Credintelor irationale i © emotionale, comporta entale si de per: ° . - credintelor rationale asociate Cu competenta ae enfa soci: ate in patru decenii a indicat formanga si promovarea ala, emotionala $i profesionala. Datelestemalizare ei rational 4a pentru o Torna conipr i ci fe preventie, pro : Lalitaqi de implementare, prec Sunt abordate exemple Acest cay tol va descrie teoria si pr. fice per jona-EMoUVe ( I Educatia YCDI sip EE) si ulterior, un program bazat pe REBT yi ct Fundamentul programelor rational-emotive Procesul de dezvoltare impune ania din ce in ce mai multe provoca ecu complenitatea societal contemporane, pe L. dezvoltare mtd in diferite grade, Sst sunt mici din punet de Pentru adulti, prin media si Internet Ssevtel expuneri, multi mu sunt ined ‘multe din problemele eu ¢. si multi dIntre dezvoltare si tinerii trebuis JNA provecarile no Tinerii de azi crese prea te vedere cronologic, ei sunt expusi lap Precum si in expe cu care se confi evrente gid 108! i: Fienjete lor de zi eu 7%, cchipati, din punet de vedere al dezvoltitii pe are se contrunta, Uy . functiongas, an nul dintre motive este cd, atit cop! is . emotional la nivelul stadiului pre-coment © eveninene nitive, peice are mplicagii semnitic r eneralizi® tolerangei sea °° Predispune ta 9 sSindire irationala in forma supragens es Cetintclor absolutiste sl evaluarii globale negative. Te de tineri, adolescen fapt ative pentru modul in care i a ‘natia de Pe Sontruntarea zilnied cu combinatia Fi jatele forme & ale mai ses re, cum sunt variatele fo!14. Aplicatiile REBT in $eoli 419 ie, lipsa locuintei . uz. pierdere, sir 1, este mult prea mult per Fie fat Ca o consecina 4 incercarilor lipsite de Succes de a se era F a pleme, poate s4 apara neajutorarea, depresia, suicidul, tull ae sca 70 a 5 buratile alimentare, sarei adolescent’ si abuzul de substante (MeWhirter etal, 2004: Vernon si Clemente, sub wipat)- , Adevarul este cd multi tineri nu vor beneficia de Servicii de sinatate mentala si chiar la cei care beneficiaza de ele, eficienta abordirii sttatamentului” este uneori chestionabila. Aceyti factori, alaturi de recunoasterea faptului cd cei mici au nevoie mai mare decat oricind de mecanisme de coping, sporese necesitatea unei abordari mai proactive. Cu 30 de ani in urma, Pothier (1976) a sustinut problema preventiei, aratand ca suntem in pericol de a irosi resursele noastre majore dacd nu inifiem si nu susfinem programele preventive de sanatate mentala. Pothier a sus{inut puternic implementarea programelor preventive de sdnatate mentala in scoli, ca modalitate de a ne asigura ca tofi copiti beneficiazd de un mediu de invajare care promoveaz dezvoltarea cognitiva, sociala si emotionala. Din nefericire, acest lucru nu avut loc in asa masura incat sa vedem o descrestere, nu o crestere, a comportamentelor autodistructive, ca suicidul, automutilarea, tulburarile alimentare si probleme asemanatoare. - Educatia Rafional-Emotiva este inmod special adecvatiica si curricula fi usor transferate in lectii care de preventie i invata pe copi ucatia Rafional-Emotiva (REE) : : incipiile pot din citeva mative: (PaO este 0 abordare comprehensiva; prin identiticarea conceptele REBT fundamentale, te (O) F problema, copii cstigh 0 mai bund inelegere a cognitilor irayionale care PEXPEEAE TT acive si comportamentele autodistructive, modului in care pot si-si Schi C metode counitive si comportamentale in livrarea (©) activitaile imbind © yee sce nivelur de arta dient si a en i leetiilor, (d) conceptele Pot ie sd se facd bine” nu oa ssi se simta bine", (&) prineipiite wiizate spre abil ee oa ait in prezem cata tneata este o abordare Mrramentale Ps si dezirabil si inveti copiti sa se ajute emotionale si con 7 pe asumptia ©“ Nucleul REE este format din preventia tulburarilor REE se bazea74 Pra efile eee oping, Principile fundamentale REBT. og erie ia ving eronat asupra evenimentelor gina din a fataviell singuri sa fact fNEY Ei astrumente ale prin convin i d emotionale Pri gnale Te2tNtt “ vingeri eronate itationale, pot fi disputate, rezultind problemele emer i C0 ace ace iin comportamente functionale ~ formeaza esenta a emntele 1S n Sena evenimentele mt ve sin Mpdelul A-B-C-D-E si de abordarea credinteloy in emofii MALE, alaturl ‘cerinte absolutiste $t toleranja sedzuta la frustrare programulu RT egativa: Co ograme educationale, REE ajutd partici global al evaluare globe r irationale: anti sd preia ebit' ioc rimul ee Aa Prin infelegerea legaturii dintre sore deen vill portamente# "invala c@ desi poate nu reusese <4 controlul 2 emotii # oy serie convine’ ~goo Ann Nero yp Mice Heard 2 rot exerci COnLEOE AUPE PLoprigy din viaya lor f sau eveninic Deecen nae sete alt amet oa eNe Te mul eri NE EOIN, ALESIS abandon, persoane, Avani if ere rie ivani care sunt subs conteotul for, ceed ce, iM acelayi tigy pranganatical id ajut 94 EC ST arele sectiuns, vor fi descrive 0 sette de mudaliy alitatea viel vinpte de leew piaphicalit abe acesteta je va amicliora © f REF, urmate de exe de implementare a Implementarea REE sbordari de baza in implementarea programului REE: abordarea informaty . Iecfiile de educatic ration ‘ ec ci. in mod optim, toate cele patry structurate, centrele Pxista patru (momentul adeevat invayani in curricula. Piecare are merite 4 practicarea 31 modelarea conceptelor REBT in mediut Invajare si imegrare: abordari ar fi utilizate, pe King: copilului. Abordarea Informala Asumpfia de baz a acestei abordiiri este ca profesorii 51 parin{li Vor surprinde .momente ate invatarii", pentru a introduce si intari conceptele gandirii rationale. Exist slitaji prin care acest lucru poate fi realizat: cu intreag ade numeroase mo sau cu un mic grup de copii De exemplu, s4 presupunem cd un profesor inapoiaza un test yi este evident e& aproape 41 pentru notele mici, In acest moment, profesorul poate introduce a-i intreba pe copii ce spun notele despre ei: ji individual tofi copiii sunt supa conceptul gandirii raionale la clas prin fac persoane mai bune sau mai rele? Aceste note mici inseamnd cd vor avea intotdeauna ? Doar pentru 4 nu au avut o performanya buna fa un © performanga slaba la examen test, acest lucru inseamnd neaparat €4 nu vor avea performante bune la materie? O noti Ampla? Acest tip de disputari ajuta copiii . Urmatorul pas at mica este cel mai riu lucru care li se poate in sd evite evaluarea globald negativa, catastrofarea $i suprageneralizare putea fi a-i intreba ce puteau sa faca, daca era ceva de ficut, pentru a-si imbunatifi nota cvea ce ar putea rezulta in stabilirea adecvata a obiectivelor pentru urmatorul examen Similar, aceasta abordare poate fi utilizata gi individual. Selina, o fetita in clasa a 4-4, devenea freevent suparata cand invaja ceva nou. Ea iyi arunca creionul, isi rupea file s pur si simplu nu-si realiza sarcina, intr-o astfel de situatie, cand profesoara a abordat-o s aintrebat-o ce s-a intimplat, Selina a rispuns ,.Este prea greu — Nu voi invaja acest lucrt niciodata”. Profesoara a realizat unele disputari: a incercat vreodatd inainte s3 invete Cova 9H a reusit? Doar pentru cd ceva este dificil, acest Iucru inseamna c& ar trebui St fenune? Desi Selina a raspuns ade acestor intrebari, ea a rimas frustrata, astfel & Selnch acm Sous fete vorbitoare. in prima, ea a listat crediniele irons . Selina si identfice autonveroey a eve vest lucru niciodata”, Pe a doua a aja re © auto-verbaliziri rationale: Este greu, dar va trebui doar si lu"14 Aplicaunte REBT in coh 421 invaja: Nu-mi place si invay tu 4 inva lucruri grele, d e, dar pot suporta 58 tu 4 lucrez it-o pe Selina sd pastreze aceste a ofesora Fa cerut Selinei sa citeasca .The Little Engine Tha ea i eee al E at Could”, 0 carte care acum un mic tren canta Cred ca pot, cred cd pot” in timp ce incerca $4 urce gist se gindeasca la modul in care aceasta poveste se aplicd situatit el wm “pordarea informal poate fi utilizata de asemenea in grupuri mici De exemplu, in sepce un profesor se plimba pe hol, ela observat un grup de elevi certindu-se cee erurd ce se apropia de grup, a auzit tot felul de acuzatii aduse unei persoane: «Est ° Pee avorbia, egoist ai faratiubiul Kantinkl si nu te vom eta niciodaté pentru pest lucru. Stim cd tu ai lansat toate zvonurile despre noi si le vom face gi pe celelalte se intoared impotriva ta si nimeni din clasd nu va mai vorbi cu tine niciodata.” aplaneze aceasta situatie, asa ca a dus grupul intr-o clasd goala si profesorul a dorit sd Je-a cerut sd-i spund mai mult despre ce s-a intamplat. Pe masurd ce vorbeau, el a inceput cidispute unele asumptii: unde era dovada cd ea a inceput zvonurile? Stiau sigur” ¢& eg a furat prietenul celeilalte fete? Aveau atat de multd putere incat sa intoarcd pe foal mea impotriva ei? Pentru totdeauna este un timp foarte, foarte lung - chiar cred c4 nu ‘atrece in final supararea? Aceste disputiri au parut or si au pus problema intr-o perspectiva m buna utut comunica mai eficient despre cum pentru a ~ profesoara a instr vormai vorbi cu ea niciodard sau le ¥! ajute la scaderea intensitétii emofii jar in final, ele au ajuns intr-un punct in care au P s-au simyit i au ascultat cealaltd varianta a povestii. : in fiecare dintre aceste situatii, dacd profesorul nu ar fi intervenit, problemele s-ar fi complicat gi ar fi interferat ou abilitates copiilor de a se concentra la scoala. Mai mult, pind ar fi fost abordate conv fi perpetuat. Inlaturarea sngerile subiacente, problemele s-ar problemelor de la radacina prin aceasta abordare informal ajuta la prevenirea acestui lucru. Pentru a utiliza ace: baza si a procesului de disputare " Pimid fi mai usor s4 spui copiilor cum § 2 -obleme este recomandat ca el S#91 a cies FB cireusesc sisi dispute Tee mai bund riease, oi sn 008 a gst abordare, este necesard 0 in{elegere profunda a principiilor de ast EBT. in plus, este important s& realizam cA desi poate sau ce sa fac pentru a rezolva 0 problema, Je, prin ghidare corespunziitoare. Odata ce ea ce va avea ca rezultat emotii moderate, pentru a cauta alternative si a dezvolta un plan de rezolvare a Prove” ate Lectii REE structural : . srl ta oserie de lectii de educatie emotional, care Adour rick de copii Sau intregii clase de copii. Spre deosebire d le or 5i tate Un! fii nu se dau no pot fi prezento™. adrul acestor lecti te, deoarece accentul este pe aplicarea jie scolar velor. TOUS! agi eficiente pentru a masura daca aceste concepte au fost avin pe estarii eficientei in prezen rsonal zvonle statt # Mighacl Rou Vernon y 422 Aun s x ste de asemenea ' ce achizifia abiliLAiOF este de ase cry din moment ce ae u e n Wa sunt de obicei experientule, cue fional-e asuntde obicei eyy r ° ducatic raqiona Leefiile de edu I Mage ¢ probabilitatea ca cei miei or ge nile de prup, cea ce crete probabilitate i Mica aceon cel unt deduse din utilizatea unoe i ea, simulates, incur ; re ee ‘ phidate, musied gig : in activitagi. Con Ti artstice, biblioterapie, discujii hi ae a 3 5 sti jocul de rol, a He petrece timp discunind despre ce a ba joe in eadrul tee Ate seriere. Aditional se pe ana init prin intrebari ghidate, eopiii sd stipine rt Conceptele RE in j Mtoarelor concepte de bara: aces Lectiile REE sunt dezvoltate in jurul urmatoare ote a Leciiile REE sunt convingeri si disputarea convingerilor (Ve heconditionata de sine, emofii, . MON, 2003), 1 Acceptarea Neconditionard de Sine, REE aceentueazd importa unui concept de sine realist, ineluzdind acceptarea otiunié de stabiciuni pery Precum si de puncte forte, Un element cheie este invajarea idett © tunel persoane nu ar trebui echivalatd cu comportamentele oamenii sunt fiinje failibile, perfeeti. Emofii. O componenti critica a lectiilor REE este inv area legaturii duti, emotii si comportamente. Este de asemenea important Vocabular emotional, invaqarea controlului reac Voltarea abilitijii de evaluare a intensit dalitai functionale si disfunctionale de cA emofiile se pot schimba, ca acel Manta de2voltirij onale A Valoatea Si Sia conceptutui eq aecepte faptul ei nu sunt are fae greseli si trebuie sA w dintre gin. 4 dezvoltarea unyj tiilor emotionale exagerate, dez. ii emotiilor si de dife entiere intre moe exprimare a lor, Este important 4 inelege ‘Ast eveniment poate avea ca rezultat emotii diferite, in functie de cum este Perceput si cd este natural’sa ai diferite emofii, 3. Convingeri. O componenta cheie a REE este cd exist doua tipuri de convingeri, rationale si irafionale, Covingerile irationale au ca rezultat emotii negative care conduc spre com e1 ~ Aceste convingeri irationale se strebuie” si intra in trei mari categori 8 de alii si fata de lume. Cerinjele absolutiste trebuie imtotdeauna Sai o performanja buna si Sa castigi aprobarea altora, si daca nu este 45a, esti incompetent, lipsit de valoare $I meriji sa suferi, Cerintele abosutiste fara de altii implica ideea c& oamenii cu ~ Care te asociezi tebuie sa te trateze frumos, cu Consideratie si corectitudine. si daca nu este asa, ei Sunt lipsiti de valoare, rai, n Cerintele absolutiste fata de lume se refera la conditiile in care trdiesti, care trebuie 88 fie Placute, lipsite de ne si favorable, si daca nu sunt asa, est® Fee rationale sunt utile proprilor spe ta persoana sa isi ating’ scopurile, fag de sine, fay fata de sine se refera la ideea lip Pliceri, sigure il si de nesuportat, Credintel tat emotii moderate care ajut"-Aplicaile REBT in Scoli 493 sunt preferinte realise care rezulta in comporamente construct 1999). Scopul procesului de disputare este de a inlocuj credin rive (Dryden, credinte rationale. Hele irationale cu Fapte versus Presupuneri. Este, de asemenea, important diferenta dintre fapte si presupuneri. Aflandu-se in stadi adolescenti interpreteaza cu usurinta evenim: distinga intre fapte (nu a stat Langa mine) si p nu vrea Sa fie prietena mea). Datorita naturij mici s4 actioneze conform presupunerilor aljii reactioneaza la reactia lor exagerata, 5, Disputarea Convinge: it ca cei mici sa injeleaga jul rentele in mod eronat, nereusind sa esupuneri (este furioasé pe mine si irii lor impulsive, este tipic pentru cei 51 Sai creeze mai multe probleme cand | Convin: rilor. Conceptut de disputare, un punct de referinga al teoriei, atrage dupa sine inlocuirea credinjelor irationale cu credinte rajionale pentru a objine o manierd mai functionala de gindire, ceca ce duce la rindul ei spre emofii mai moderate gi la comportamente mai utile propriilor scopuri. Procesul de dispurare poate lua diferite forme: disputari functionale sau chestionarea utilit2tii, convingerii irationale (Bernard, 2004b; Ellis si MacClaren, 1998), abordarea Socratica, in care intrebarile ofera clienjilor insight privind irationalitatea gandirii lor (Dawson, 1991); abordarea didactica, in care sunt explicate diferenjele dintre credintele rationale si credinfele irationale (Ellis i MacClaren, 1998), disputari empirice, care ajuta persoanele sd evalueze aspectele factuale ale credinelor lor, disputdri logice, care ajuté oamenii sa vada cat este de ilogicd escaladarea dorinjelor inspre cerinte absolutiste. si utilizarea exagerarilor si umorului. Aceste tipuri de disputare pot fi prezentate direct in lectii REE pentru copii ae pot fi incorporate in lecfii in care copiii invayl sA utlizeze diferitele tipuri de disputare, tale formeaza esenta lectilor REE, dareste vital caele si fie Jului. De exemplu, este adecvata ator nivelului de dezvoltare al copi : 7 eae canes aera si ivaional cu adolescen{i mai mari, dar cu copiii mai mici uutlizarea termenilor rafiond + ugor de infeles. De asemenea, copiii mai mici « * i neinjelept pot fi mai . * termenii de injelept si hr Meeat daca le este prezentat intr-o manierd foarte nu vor ingelege concep\ eptul de dir gal papusilor, cu una din pSpusi find neingeleapta conereti, cum ar fi utilizares Oh ojescenii pot injelege mai repede cum credintelg siuna injeleapta. Similar, IP si negative si comportamente disfunejionale, copitt mai irajionale au ca rezultat em pte si le fie prezentae int-o manierd foarte conereta, mici au nevoie ca a02Ste CONT ie penta ilsta vizual cum gandurile neinfelepte cum ar fi realizarea unul IAP% , rezultatalegeri comportamentale inadeevate, srecaz emofii nezative PE 2 ona concepteleint-o manieraseevenyiak pense emenea imMPoren’™ srora. Cel mai bine este sa introduceti aceste concepte Este de astm nire mai bund at poate fi acceplarea de sine neconditionsta, unde vor a asigura o SP emplu. prima ui Care Ia acest IUcru, apoi unitatea convingerilor gi aga in uniti. Pe are conceptele 1 jsemenea, si existe UN progres seevential al lectilor f Pea ste recom fe net conceptele SA pata inroduse gi extinee. De mai departe: ES ecifices : “antil inctia dint i ale 3 scould ver ter intr-o Iu prin respestarea Fe nsiderat © si sunt prote ma bund. unde drepturite tice 3 este mportant Si UA BUH ESENCAM FF a ajay ulate Sosa = eae eorectitualine 91 dreptate pentru toatd Humes g : 0 er 1 care Si existe COFEE pate pei so ae oe ia ‘aE xemple de responsaulitat Inintad aire jot sd Se Sim Sie pata onest, a tha alte persoane eu respect (in special pe es a corey gana ped sia OaMICHH CAKE SM MEVOLE, a luce “ fis diferite), a avea grid s caret sentimentele alt care provin din m protejarca meduulus cam s} vit sa devi extrem de futlos, deprimat sau inetijra a ae scusi sd te calmevt si sd le simfi mai bine c, ind devit foarte inscamna a reust si Rezihienta Emotionala ins cand se intimpla ceva supirat , emple de Reviliena Fmoqionald — . cand cineva te trateazi incorect, lipsit de consid AVE SAME eSPECT, LE POLL AbLiNE SA dei . s sau de izbuent, Clndtact tert n ineeg ceva 1 008 MH SA EU AGRI SEM, pian © Cand fact greselt, nu ingelegt & Si devi extrem de supirat Cind aon te portant sau 0 activitate de realizat, te poli abine sa devil extrem de © Cind ar un test umpo Cand vrei 4 inlnegi 0 perssana nou4, tc prqi opri de Iu a deveni exirem de ingrijorat Cind sineva face prestunt asupra ta pentru a face ceva presi, te poi abine si devitentiem de jorat in leg turd cu ce va gand: avea persoana daca vei spune nu’ in Obcerutt Mentale povitive care faciliteard Resilienta Emoponala ¢ Acceptarea proprict persoane ~ a nu ayes o pirere nevativ despre propria persoand ei © greseaid | ¢ Asumarea riscurtlor — a considera 4 este bine s4 ine id faci ' ceva nou chiar daca e posibil st nu reusestt * Indspendenja a considera ef este important sd incerei activitati noi si si sustii ce ereri chia dacd cer din clasd vor crede c4 esti prostanae sau stupid. f Potsd reusese”~ a considera cd este mai probabil sd ai succes decat sh eyuevi * A lucta din greu~a considera 64 penteu a avea sucees in vittor, uncon in prevent e necesar si fact lucrun care nu sunt uyoure sau distractive © Toleranga fata de alte pers uncon yi anu face jude Bie = @ accept cd toatd Lumea se poarta incorect ew alte persoane } Eenerale privind caracterul persoanei (persoand bund” sau tea") Pe hava diferenjelor imterpersonale sau comportamentulas Abilititile de Rezslienta Emotionala inctud: ° A gisi ceva distractiv de Reut A Bist pe cineva cu care 8 discugi Relayare Activititi fizice Revolvare de probleme Modificarea autosverbalizarilor ny in auto-verbalizari pozitive Ant exsgera amploarea lucrurile ,14 Apicarite KEPET in 4 ‘ 5 Otc curt Mentiie Negative (credinge iaponale) care conduc spre probleme (Bernard. nent te plac sau nu te plac pr sau Deprenea Amusetate = a a te Ingrne a tesa “ es eee eles se chat cand alia te fespung (ex Lastuncasa) Sau cand mu at 6 pertornané fa orvelal La eee Tek primeyt note micas dev evirem de deprimat cand est cexpins sau nu . a peite nui’) Obiccturile Mentale negative care due spre Suma de Sine . Anvictate ine tad © Fyaluare Global negatiyd — a considera cA esti un ratat fetal sau Cid waloare dacd ay fost ao pertormany) bund Vcd trebure Sar succes in toate lucrunite unportante pe sau dacd a aot 2 Nevora de a fi Perfect ~ a consid sare fe faci p deste ontil ind au at © Nevota de aprobare ~ a considera Gar nevaie ca oamenn (plang, prstesort) a ' se aya, este cel mar clu hace din lume nut gi Pesumism) ~ a considera e2, daca nu at avut succes ht ceva, nu probe ce ci gt cand 4 2Nu pot reas” (en yt bun la numic. nu ver fi migiodatd yt ed et @ persoand Link speranga Peitarea Generalh a Munctt inscamnd a amina sareinile yt temele, deoareee sunt triste un{a Ujor duph ce at inceput ceva dificil sau phetisitor, a te grabr sd ate, phetistoare ate \ ermmur €u munca pentry a face husruel distractive, a petrece mull tmp distiinducte st Giednd lucturt ative asociate cu Evitate: ¢ chiar $4 atuncr Gand ar de lucrat la sarcint, Obicevurile mentale ne cralaa Muncu sunt © Nu trebute sa fiu deranjat” ~ a considera cA viata trebuie sf fie intotdeauna distractiva $1 interesanti 91 64 nu pol! suporta cand lucrunte sunt frustrante 1 plictisitoare # Renuntarea (ucnumitd 91 Focus de Control P xterm pentru inv ajare) ~ a considera 8 nu at conitol asupea a ceca ce {1 se intimpla (bine sau lu) 91 C4 nu are rost sa incerci mime pentru Gindire > Emotic > Comportament Setis pe tabla 5 in i, descris din perspectiva elevului, este a .O Gandire Nou” din programul , Achieve”, Jentifica cum pot fi atinse noile rezultate comy r emotiile) ca rezultate ale gandirii. De stient pentru a-si aminti patternurile cognitive portamentul in timpul acelui incident, Acesta Jeosebit de util, Ca raspuns la ceea ce elevull patternurile de gai ecm ase .d cu furie Ja tachinare, Identificaim i ca fiind Colaborarea. De asemenea, Toleranta fay Je a Actiona, sunt identifieate a find one i te pent oliilor de furie. Repetm ceca ce am invagat din bt Achieve ~ ¢& nu este nici un motiv ca aljii sa ne vad cum ne vedem nol” - Tachinarea din partea altora este un indicator c& ceilalgi nu ne accept, Nu ci oreguld cA trebuie s4 ne accepte. Am putea prefera sd ne placa, dar putem ‘ugurings fird aprobarea lor. Prin joc de rol, exersim aceste noi abilitigi de 's4 spui ce vrei despre mine. Dar nu te astepta s& ma supiir pentru acest: A abordare se suprapune cu utilizarea Educatiei YCDI in se rare” sunt deja familiarizati cu limbajul si conceptele. Ce454 Ann Vernon si Michael E, Bernard . Je-a lungul timpului, ulilizarea eelor 5 Fundamente de catze Fe poate fnregistin Coe ini poate fi o modalitate de recunoastere a practicgr fiecare elev. Un bilet exire P: inte sau Obiceiuri Mentale, De asemenca, se px i jntre Fundame! ia sau mai multor dintre u( fees Ja sedinjele cu parintii. face sumariziiri siptaminale mental in intreaga scoala Management compo Multe scoli au incorporat in programele lor invajarea soca 3 * a Feprezemtatg de cele 5 Fundamente si cele 12 Obiceiuri Mentale de suport. Acest lucru s-a ficut in i alitd{i distincte. . vy ecient in planurile de management individual, abilitatile sociale g emotionale care necesiti a fi dezvoltate la elevii cu comportamente deviante ctonice Cercetarea indica faptul cd cei cu probleme comportamentale manifesta intarzier| in dezvoltarea abilitagilor sociale si emofionale. Unele scoli premiaza elevii cu cartonase sau fie atunci cand demonstreaza un comportament ce reflecta unul sau mai multe din cele 5 Fundamente, Uneori, elevilor j se oferd cartonase pentru Comportament bun” sau broguri care le permit s& colecteze Puncte pentru manifestarea celor 5 Fundamente. Cand au stréins un anumit numar de astfel de obiecte, unele scoli le ofera un pix care are scris numele Increderii, Persistentei, Organizarii, Colaborarii sau Rezilientei Emosionale. Integrarea invajarii Sociale si Educagionale in Speciale cursii Scolare gi Evenimente Este util ca cei responsabili de evenimentele Speciale la scoala (ex. programarea unui studio radio; rea ea unei excursii cu cortul; vizitarea unui muzeu) si aminteasca si sd semnaleze elevilor cele 5 Fundamente ¢: j ‘ici zl ‘are pot ajuta pe oricit ca dintr- eveniment un succes, , , p ane Educatia parentala ‘arti sociale si emotionale acasa este 0 practicd be care le pot aly tiale pentru profesori si educatori scare diferite varste (ex. Bernard, 2003a, 2003c. Profesorii si educatorij i Ir Scule ac ori incuraj i iu a Pot sa-i incurajeze pe Parinti sd discute acasa Obiceiuril tive (credinte rationale iii Sree a rea pepuonle) CU copiii lor. Ei pot fi incurajaqi de asemenea pi copii Comportindu-se inerezitor, persistent, organizal al, Si ofere feedback Specific pentru comportament. In i Sa selecteze si s& discute cargi si filme © acestor calitati.jilor e8 sunt trei Iueruti principy pain t 1 ee in cele 5 Fundamente ate he pong care d ai cele cinci cuvinte ce deseriu fiecare din cel cele uiliz copiltl pucet 4 Fe cdi fricd de caini. au, acel atlet chiar este pe 5 5 Fundamente justra parintilor Modul in care sd vorbeas, iN comersatia pin « ‘ase ‘ 4 despre cele SE tele Hu a avut nevoie de mult incredere Pentru a mi mi pandajat. punerea lucrurilor la locul lor il ajuta pe tatat ta 7, Este plicut si vezi doi prieteni col §. Chiar dack eram furio: 1 84 fie or; p i anu: bordnd atat de bine Fe m-am calmat imediat. Este bin Himpartinde-yjuciriie fe Si te calmeni, gemarcati cind copilul dumneavoastid: manifestt: compurumene Fandamente. Putefi discuta cu pirinjii despre faptal ef lnuiecs Cee 4 vranifesti cele 5 Fundamente in comportamentul lor, face ma peohubsls ont Ge comportamente. (Puteli alege s& oferifi gedinje educative destinate ye cum sé utilizeze lauda pentru a intiri manifestarea Fundamentclor) fremy fare piringi le pot utiliza acasd pentru a aprecia comport ae Fundamente includ: 9, Cand copilul realizeazi independent 0 activitate fir a cere inti auroral dumneavoastra, spuneti: Acest lucru dovedeste incredere. 10. Cand copilul realizeazd un puzzle greu fird a renunta, spunett: Osa! Tha parat greu, dar ai continuat sd incerci Esti persistent. 11. Cind copilul pune Ia locul lor jucdriile care lucrurile la locul lor. Esti foarte organizat. rndul in joaca cu sunt Lisate prin jur, spuacti: Pat i, spumeti: Arti aytepta anda har supirat, fied pet arata cd invefi si colaborezi. cealmat si nw ar pat 13. Cand copilul dumneavoastra se calmeas ¢ si fird retragerea din situatic. 5 Dovedesti reziliensa! : ersongye cure . 3 usor dupa ce a fost puneti: Vad od teat diseutati despre Ps Cititi A een ate i cArfi copiilor dumneavoastr’ 3! en Feoyonal Persisten\a, Organizare, Colaborare $i Spuneti parinjilor: Cartile de povesti pe care excelentd de a vedea cum func! despre care vor afla din diverse Pov’ i ti oferd veqi citi copilulut te vell aia cele § Fama sioneaZ . sti te ae ; oar’ acope? cS Plscutati cu paringii unele tithurd de eat OY ‘undamente.4456 Ann Vernon si Michael E, Berard 11, Material educational pentru paringi privind invatares sociald $1 emotionala: ehigy Taner 11, Material educations - e) rofesorului (Bernard, 20044). (continuar : pe yfesorului ( Tor unele intrebart pe care Ie pot pune copiilor in timp ce si dupa ce povesteg cise vee a jinta 3 de Informare a Paringilor pentru intrebari similare care pot fi Rezilienta Emotional: fos situra 14, Cea ficut personajul pentru a demonstra ¢a era/nu era a 15. Ce i s-a intimplat personajului deoarece era/nu era increzitor? 16, Personajul credea c& este bun ea multor lucruri? 17. Personajul credea cA este plicut si isi poate face cu usurinfa prieteni 18. Personajului ii era teama de a face greseli ciind inva ceva nou? 19. Personajul continua si incerce, chiar si cand lucrurile erau dificile? 20. Personajul arta si prea increzitor? Fisa Scoala - Familie YCDL Explicati parintilor: La inceputul fiecarei unitafi a programului de Educafie YCDI per i caret le Educa pentru Copitir i primi acasa Fisa YCDI Scoala — Familie care va prezenta Fundamental ee fie invatat la scoala. Acest Iueru va va oferi oportunitatea de a discuta, practice ee invasarea Fundamentului i acasi, » Practica si extinde (Optional: prezentati un exemplu de Fig $coali~ Familie dintr-o sedi ulterioara) Indicati parintilor in fisa fe tilor in fis ca le vor fi oferite unele lucruri de s i Inet prnon 1 f ¢ lucruri de spus si facut cu copilul lor pentru « r ce invata copilul. Explicai ed la finalul fiecarei Fige Scoals. Familie YObI ot 5 milie YCDI, este © parte ce se decupeaza si poate fi semnata a A dupa or ¥ Poate fi semnata si trimisd la scoala dupa ce au discutat ul copilul Profesorii pot informa parintii Orit parintii cand in fmotionala si pot le sa indice, pe o fis ae (vezi tabelele 11 si 12), cae Ss eae la clasa o abilitate sociala si ‘amilie, ce ar trebui sa stie si sd facd