5 Rezilienta Emotionala la Copii si Adolescenti: Implicatii pentru Terapia Rational-Emotiva si Comportamentalg Micuaet E. Bernaro, Pi.D. st Danicta Pikes inainte de a veni aici, toate mergeau rau De obice: dade sunt bun la mimic $1 atunet de am vina pe mine Obisnuiam si spun Ce sd nu-mi iau viaqa. pur si simplu? Nu ar Rationale acestea au schimbat inces ma Ca $t inaime, Ma gandeam la punctele $4 inti tes din mingi stiut semmficatia gis Mul in care gandeam, aya incdit nu mai devin anit ie fupsx mele negative, dar acum md gandese ta punciele mele pr: Sunt noracas ca pot géindi Randuri Rajionate. (cuvintele unui baiat de 14 ani, trimise spre un grup di © consiliere cu orientare REE, pentru d Deserierea anterioara a unui adolescent care dmanale de orientare Hee Plime eae eee REE, le pozitive ale metodelor terapiei ajional-e onan est fe Ja tineri (Bernard si Keer. ment determinarea auto-managementului ematiilor er nied la pene, 279) Din anit 199, ©u (Bernard) am fost martor ia Practica mea clinica la puterea extraordinara a C a lui Ellis, a dlaput i ingeril ‘ationa au; a lui Ellis, a di iar sia creer rafionale supra abilitayii Copiilor gj adolescentilor de a-si modifica emote negati ie S© £2 rspuns 4 evenimentele Negative. Acestea find euce tot 3! cercetiri recente non-REBT asupeg Meavohatii cannery Meestea fiin spuse, te0 copiilor (denumita in acest capita) Tezilientg e, Pacitatii de reglare emotionalé @ noi abilitaji cognitive si comportamentae ds re iceman 1997), care pot determina reg otionalan Motionala (Brenner si Salove larea emo pot spori efectele combinate ale acesior Noi abititay Sunt incorporate in REBT. Toi aplicatiile Sale ey eee a participat la 12 se » alesta efecte| ale in di inte de consiliere Literatura ce vizeaza REBI Joyce, 1984; Bernard, 2004a) precum la copii (Bernard si Cronan, 1999 U copii: . indees ne *Htile cg jet SH adolescenti (Bernard $i ) indica rotyy reas investi hs aan eheaza credintele irationale actorii majori ce contibuie a dstresy ofl Cred irationaie pedicle iragi ; factorii maj nd Motional onale ale copiilor ca fiin in terapie, pracicienii de oriemare rye a ale copiilor (furie, anxietate $i depresiey j, nin 24 intensi mentele advent’? FACtiilor emotionale “Se. Cand sunt identificate 1561. Trebuie Sf reuyesc in ceea ce fae si 58 fj ¢i daca nu se intiimpla asa, este groaznic, ; sperangi. Oamenii ar trebui sa ma trateze corect sicu gri Ay Sunt © persoand ira 2, Osmenii ar trebui sA ma trateze corect si frumos, iar oe n ¢heste groaznic si nu pot suporta: cre fie pedepsiti E 4}. Viaja mea trebuie sa fie confortabila si uso, aga. cum vreau eu. Cand nu stau uu aprobat de pe Tsoanele semnit AU pot suports ficative 'u fac acest lucru, cred d ca ci i ca asemenea Oameni sunt rai si merita sa ara $i Conditiile de viata trebuie si fie asa, este Broaznic si nu pot suporta Creingele irationale sunt considerate a fi un catalizator major al furiei extreme. sxc si depresii, pe cind credingele ragionale sunt asociate cu emo negative mai moderate deenervare, ingrijorare sau tristete. Conform teoriei REBT .copil siadolescentii eae manifesté credin{e irationale au o probabilitate mai mare de a manifesta un control #0 reglare emofionala mai slab& in comparatie cu cei care evalueaza evenimentele negative dintr-un punct de vedere mai rational Eéucatia rational-emotiva (REE), un derivat educational al REBT (Knaus, 1974; Vernon, 1989) a fost dezvoltata pentru a fi utilizata la clasa siin cadru clinic cu scopul de Hinvaja pe copii si adolescenti rezolvarea problemelor emotionale si rezilienta, prin a-i uta si-si recunoascd emosiile pe care le experientiazd cénd se confrunta cu evenimente atvene, si constientizeze modul in care convingerile irationale contribuie la emotiile sicomportamentele lor $i s4 recunoasca, provoace/dispute credinjele irationale si si le festructureze in credinte mai rationale. S. Sugerat cA cercetarile recente ce investigheazi ‘eglarea emotionala si rezilienja la copii, indicd metode aditionale pentru a-i ajuta sa dezvolte rezilienta emotional. Conceptualizarea rezilienjei emotionale Rene emetionala este lun construct de care cercetiitorii au fost interesati timp de multi wt acestea, doar de la inceputul anilor 1960, cercetatorii cognitiv-behaviorist St ena ce masu comportamentul uman este moderat prin procesele158 Michael E. Bernard si Daniela Pures ald suficienta este in mare Parte a emosto ale si poate © = \ mamentale $i poate CONCUCE spre 5 o rezilien r compo’ faptului cd egecul in a dezvolta a ‘entra dezvoltarea probleme responsabil p' hice serioase- varietate de tulburari psi Definirea rezilienfet emoionale . . sonata se eferd a capaeitatea cuiva de ay nol Pe an a em in special in termenii imensitagij Saatni (1999) a indicat c& TELE emotionsle, | montrola. prope eXPeFiet Sia emit on ee ceilalti. Landy ontrola & ; ional ca find procesul prin care oamenii controleaza ne 1a emofii precum $i expresia exterioara a emotiilo, jen{a emofionala sau reglarea emofionala la copii g ilor copiilor de a utiliza si duratei emotiel si de ast © (2002) se referd la rezilienta em sau auto-regleaza reactiile pee il i i ortamente. eZ! interme eapermard (19940) ca find dezvon ere capac fost definita pare po eee : vitate, clutar strategii de coping (ex. distragere, modificarea gindurilor, acti itate, cdutarea suportulyj, etc.), care sari ajute Si-si regleze intensitatea emofiilor negative pe care le experientiazg in prezenfa evenimentelor adverse. Potrivit punctului de vedere al lui Bernard, la copii aos in nivel capaci de coping prezentate sunt guvernate de mulji factor, incluzind temperamentul determinat genetic al copiilor, practicile parentale, si sistemului de convingeri in curs de aparitie al fiecdrui copil. ! Potrivit teoreticienilor reglarii emotionale, cand copiii experientiaza emojii negative intense, ei utilizeaz4 trei sisteme sau procese pentru a injelege si pentru a reactior emofie (ex. Brenner si Salovey, 1999). Aceste procese sunt (1) reactiile fiziologi pal includ activitatea sistemului nervos, cum e activitatea inimii Wile Fiziologice, care a secrejilor hormonale, (2) cognifile sau experientele subi i, a stomacului, a creierului si ce includ explicatiile pe care si le ofera dusva pent le subiective la raspunsul emotional experieniaza, si (3) ra ru evenime ati : experientza ) rispunsurilecomportamentale, ce inclu eee neva le prezinta ca rispuns | ile waite. ja emofiile trai fa arate (20040) defineste rezilie ww nfruntarea cu evenimente adv id acele comportamente pe nya emoti i ili a emofionala ca fiind abilitatea de a ramane calm erse, de i ‘ @ mentine controlul comportamental si, in A nu te intrista cand a rietenii ta aiba note mai bung, Yi Par sa infeleaga mai bi . 7 ine sarcinile scolare $i $4 A nu deveni i eXcesiv d © An 5 le frustr: ; Ar u deveni excesiv de ee furios pe tine insuti cand eI . an i i ‘ ae ntru Ca nu ai avut atat q Pentru greselile = nu intelegi ceva. Vita sd devil extrem de © mult succes Pe care le-ai facut cénd ai lucrat ingrjoratinainte de un arin 3 aparij ede un test ii 5 stim ‘!n public, . portant sau inaintea unui de furios cs , ‘urios cand Prietenii s ‘atea ta printre prieteni. unt rai cu tine.5. Revilien Soa Emotionata ta Copii si Ado lolescemi 159 _gamane calm sid Mentine controlul cénd un aduy respects i san | anu deveni prea depriinat cand prietenii te necdjese sau yey ‘nu deveni prea emotionat si a ramane calm la intal ee eo * te opti de la a deveni prea agitat cand vrei sate ncearca Sa te preseze sa faci ceva riu, {i pierde calmul cand ai multe teme de facut nine controlul cénd paingii tai spun , frateaza incorect sau fara aitea nei persoane noi ‘Onftunti $i s& spui .Nu” cuiva caret o Anu Ati mel : “Nu” si pain ; near 31 parin{ii prietenilor tai par sa sate de rezilienja emofionalad sau abilitayi de coping jnprimiicinei ani de vial’, un copil evolueaza gradual de la a se baza in principal pe cei care au grija de el sau pe suportul extern pentru copingul la emofiile negative intense, jaa invaja sa controleze singur sau sa realizeze managementul emotiilor prin uti area nei varietaji de abilitai de coping sau rezilien{a emotionala (Landy, 2002). Abilitatile jecoping au fost descrise ca (1) eforturile copilului in incercarea de a modifica factorii extern, SAU comportamentali, cum ar fi mediul sau comportamentul individual; de exemplu. prin a decide sA studieze mult pentru un test dificil care urmeaza sau prin a face exerifi fizice pentru a indeparta stresul, sau (2) eforturile copilului de a incerca si-si madifice cogniiile sau experientele emofionale interne; de exemplu, prin substituirea gindurilor negative cu unele pozitive, prin a invaa sa priveasca lucrurile in perspectiva, prin ulizarea distragerii si tehnicilor de relaxare (Branner si Salovey, 1997; Lamdy, 2002). Strateyiile aflate fa mijlocul acestui continuum implica incercarea copilului de a modifica atit factorii externi cat si cei interni (Brenner si Salovey, 1997). Cercetitorii au utilizat diverse dimensiuni pentru a portretiza tipuri diferite de stresori cucare se confrunta copiii (Brenner si Salovey, 1997). Gradul de controlabilitate pe care ilare copilul asupra unui stresor devine de asemenea o trasdtura importantd a procesului nvata si disting’ intre stresorii controlabili mai departe in sectiunea urmatoare, copii ce se maturizeaza. La un b controlul copilului (ex., ain afara de coping pe misura ce copilul creste si it Sicei incontrolabili. Asa cum este descri: inata s potriveasca strategiile de coping la stresor pe masura ‘pat al continuumului sunt stresorii care sunt in mare parte sul v co care urmeaza), la celilalt capat fiind stresorii care sunt in mare mésur ‘olului copilului (ex., necesitatea unei operatii medicale). 7 we . ae din domeniul dezvoltarii asupra reglarti emofionale a lor Py , . i volta un Tamar me fa{a frustrarilor zilnice si a altor emotil puremice, copil de® coping en «tei de coping pentru a se confrunta cu stresorii. Copii care eptati de catre Sttesorii se inteleg mai bine cu prietenii lor si sunt mai bine ace piela Pires 160 Michael E. Bemard si Danie Z . giuni, ao jfitate mai Mare de a fac, jn interac’ find asadar capabili $8 accepy, card agresivitae, . _— io ‘a. Acesti copii sunt . ee acestia. Acesti copl! > eni coplesiti © oping eficient nu util we vator emotional pentru a veg ea, fata conflictelor fard & perspectiv ore j reusese 84S 2 si ventilarea si reuse Gece indy. 2002)" veii dezadaptati situatia dintr-o Jumina pozitiva (am pera utilizeze strategii dezadaptativ € la stres say, * ineearc in d continu ide copings pot ramane - dupa cum se observa formante slabe. comportame tice. Copiii care nu reusese y and copii egii joc strates a cand nu reuses sAuti ; - sechele ca per hosomal vin coplesiti emotional in si de plesit tional in situazije niul copingw a din dome pura psi jn literatura ! oe cu ochii deschisi $1 violent, visare de copii 1g pentruemoriile adverse ¢ plesi 4 u asadar 0 probabi tate mai mare de a arata dificult ultati mnezice (Landy, 2002), rretfaa in mod tipic problemelor vieti $i a moduly dalitate practica de a comunica cu copii deg ve controla emofiile atunci cand se confruny, gem schimbarile developmentale in tipul ilizeze strategit “ stresante pe care Ie intampina si at de concentrare. de rezolvare & PFO. infelegerea modului in care copiii ancare igi regleaza emofiile, ne oferd 0 mo" Iucrurile pe care pot sa le faced pentru asi cu experiente neplacute $i ne ajuta sa injele; strategilor pe care copiii de diferite varste le utilizeaza. arul de cercetari privind reglarea emotionala la co; pi in ultimii douazeci de ani, num: a crescut. Mare parte din ceea ce stim despre dezvoltarea reglarii emotionale la copii provine din studile in care copiii de diferite varste sunt solicitati s& spuna ce “ ie ar utiliza ca si procedura de coping intr-o situafie stresanta. [ nta. In acest tip ce cercetari i vazut ca un proces ce contine doua elemente major SI P percent copingul ese stresorului, Potrivit acestei directii, copingul i Sa ee i otc . gul eficient poate fi i unui repertoriu di ategii rot inne eh Se versificat de strategii de coping (ex utilizarea. “tak ca deyinerea pee ele, prvi Incr in perspective, define See rive runui - : itt dea implementa potrivesce cerinfelor unui anumit stresor ic “ ae de a selec Un a strategia aleasd (Brenner gi Sal Particular si detinerea abil song fview al fteraturit din domeniul ee nndus de Brenner si Sal ial dezvoltarii reglarii emoyi i lovey (1997), a scos la ivents tex emotionale si copingului, eala trei tendinte developmental. relationate cu va varsta. Prima te enitive i endinga de cognitive interne de catre linté developmental a dezvalui catre copii creste a dezvaluit ca utilizarea strategiil strategiilot plemelor si dific izat de Altshuler si i uler si Ruble (1989), in care copiii de 8 sit A i, in acelasi ti le cognitive de coping cof asi ti eexicth pi. area strategiilor & imp neexistand diferente semnificatvé Mportamentale intre cele trei grupe Voltarii ++ Copi cone lescope Aceasta tendinga Ping fara asistenta unei alte persoat® copii de C4 la varsta este ilustrata intr-un studiu realizat ide 10 ani (ven; en 7 ani copii se bazeaza mai mult semenea G; arber et al., 1991)- a Pe parcursul : ewer (199]) care a uportul celorlalyi decat5 Real illenia Em, ‘Moionala ta C ‘Opt Si Adoles Senki 164 Salovey (1997 / 7 )au suverat cdenista “ienistaocre, prenner tegiilor C8 ir tere: Copii, in timp ce Mere relationatd cu y4 Pentru Varstaa utilizari strated A raportat 0 utlizare relay constanta p “ortul social st pe zhidare pe - uportal s¢ pe ghidare pentru a face fay emotiilor ne ative (Dese-Lei Leiws, 1988), pe stig a art mai probabil ca fetele s& util fi distragerea (Wie 5 Sd utilizeze st ar fid i! (Wierubicki, 1989) iar baietii Si centrate pe emofii, , CU o probabilitate mai te mai cum fe decit fetele, activititile fizice pe mare decd ile fizice pentru a realiza managementul gementul emofiilor i negative ikurdek. 1987) Modul in care parinfii soeializea7a cu copiti lor si modul in care igi exprima emofiile ign unt in general o7tivi sau mal degrabexprin8 in mod (aes fares fost rekafionat eu capacitateacopilor de re ae apa ale nivelelor inalte de emogii negative din poe Serena ca saul anxietatea acestora), au mai oe Cee uanxietatea a rategii de coping, provi din Farii care i exprima into mane poi 4 este incdrcaté de tensiune, dispozitii negative, practici al, capacitatea de coping a copilor poate fi or de a utiliza coping prin externalizare si sunt martori plu frica, furta, tistel exem jn comparatic cu cei care Cind viata familial si conflict conjug 9 inclinajie a copii aarni, 1999). emotiile. parentale imprevizibile afectata, conducand spre sirategii dezadaptative (S lor privind rezilienta emotionala: jmbinarea 4 emotionala itazilor de rezilient 1 REBT si pe literatura din domeniul dezvoltarii Bazate pe review-uri asupra metodelo a sola de coping emofional pe care copiii le dezvolta in mo fi utilizate in instruirea individuala copilului referitoare la strategiile toarele metode pot n uae ntru dezvoltarea rezilientei lor natural de-a lungul timpului, wm ri de copii si adolescent! Pea Instruirea copii REBT cu trainingul abil Sa ancl . au a grupurilor mici sau mal emotionale. ‘au loc la scoala sau — . os re LAjutati copii s4 construiasca 0 lista de evenimemte con ae el Be ial acasd, care pot fi considerate adverse rele sau neat ior evenimente care pot ameninia viala copilului Inclu sie empl hl slabe, incluzand greselile in sarcinile scolares respite in ari Ic. . a nu fi invitat la o petrecere: a fi cera! de pari en le Ot avea cind 2.Introduceyi ideea cd evista trei emowt ezative PE Cae dal pestle se confrunté cu astfel de evenimeme 0° ive. intrebatfuries 2 abla: Fut \ as rermenlt jor s le. Co jj cand es in oamen cand NY pr vis jziare te nee 2e. ajintao seal cu 10 PUNY 4 ral cate ree tea simi mai suparat de ati) “y= nu ma smotiile cuiva. Explicay, jTenmomettul MA pirat 10 OY enice sunt emotiile Onin lca Saree a a sar it Ge ya foarte perc: OFS eve \ =m a ermometral MA tate de SIO eineva. wilizand termometry| variaz | vey care SC - yeeros er aprima diferite emotil (vezi Fig 1), eni, care © amenii pot sa aleaga cat de intens mpl Coe a ea Tegaturd cu diverse lucruti2 anes reba: TOSS sade di Je uni aveleas emti (ex ein Fnrvai: Po caren S8SINNE Tigi erade aierite ae Tre su wt dines Fe evenmentl Tieate la Pasul 1, ideea c& 03 i 7 eveniment negativ. A i un acelasi eventm f ” e} af difertiole 4 7 diferite hei ari inensitatea emotiilor, comportament $i diferitele tipuri de 5,Explicati relatia i rative. Ajutai-i si vada cd, in general, ne extreme de furie, pearl sauttistele Te sunt diundtoare datorita efeetelor pe care emotiile extrem aaaaree le au asupra comportamentului si a conseeinfelor ulterioare, Ofer Suficiente exemple, astfel incat elevii s& re Liz ze C8 NU este bine s devina prea suparati si cd pot sd aleaga cat de suparati sa devina cand se intampla ceva rau. 6.Explicagi cd desi este foarte firesc sd te simfi suparat cind se intampla ceva rau, a deveni extrem de suparat (extrem de furios, foarte anxios, deprimat) nu este in general bine. Explicati ci gradele foarte ridicate de emotii negative nu doar 4 pot fi resimjite ca un distres puternic, dar pot de asemenea conduce spre comportamente dezadaptative. De exemplu, cnd cineva se simte extrem de furios a ° a pl Perec ru, poate face sau spune lucruri intr-o La fel, prea malta pete pee injuray ceea ce ii poate crea probleme. seize fn mpulexamenula, tog a test poate duce a performange mnezice determina copilul sti evite pe ceilaht cy eet ne aerials acest lucru post Utilizaji Termometrul Emotional “ Mt si Sa-si piarda motivatia de a mai lucra. pentru a ilustra ai $i Termometrul Furie’ (vezi figurile 1 si 2) 7 Introducesi not} ceste relatii, ‘tenia Emotionala”, Explicati cd rezistenl? IXi0s céind ce ae Opresti din a deveni extrem de a a decat nepatiy sig Se intimpla ~ de exemplu prin a 4" AU considera c evenimentul rau” este © 4a Stice sé faci ca putea intmpla, daca in realitate nu este atat ‘and esti i. a esti foarte suparat pentru a te calma, incluZ"5 Revthen "4 Emowonata ta Copii Ado lolescengi 163 § a PP o ones JO 10 Extrem de Putemnie 9 8 Destul de Puternic > 6 5 Mediu 4 3 Destul de Slab 1 Nu Simt nimic Foces L. Termometrul Emotional (Bernard, 2001) fst ‘oamenii se infurie pedepse nu se negociazd injuri, tigi spargt lucruri trantestusi lovesti pe cineva ‘spur Tucruri furioase ai un ton furios ariti furios niu lovesti pe nimeni nu spargi lucruri ‘oamenii nu te ascult nu primesti ceea ce vrei ‘oamenii te asculta sunt dornici s& facd ‘compromisuri exprimi calm ceea ce simi sice vrei ardji dezamagit Termometrul Furiei164 jeten de incredere sau cu un adult n pre istenja Emoftionala rejay Ha aqtamplat CU mple de rezistent ion Michael -gcuta despre °& : adiscuta desP! ati de la Pas!" veste gradul de Rezistenya Emotion invaga mode AT pent state 19 ce priveste Brad si-si dezvolte reset’ cu diet everie gin coe 4 continu Zilles cu di m ‘ ine a : i i ete IME tunci cdnd acestea apar cat co itapile al ; sere au de-a uy adversita pec da gtoarele intrebari pentru a-si investiga Proprg emotionald ca meto ‘jor urmal lor si adole 9..0feriti copiilor si ae : : anaes oarté rau cu mine, sunt eficient jy am teaz’ incorect Sau Se P' and cineva ma trate e Cand cineva arat? iad i cd nt suparat? sla furia? cand sul ; ; imge cineva cu care Pot vont um sa ma relaxez? «Am t, stiu cl ane ao ind vid cd devin prea ST ive cdl ampla ceva rau? . Cand vie nu pozitive cand se int nla ceva au? eae care nu ia greselile sau dezamag © Sunt o persoana ii copii sau adolescenti au marcat toate intrebarile, pe cand alti nu ay cat nil 2 sublet faptul ca Rezilienja/Rezistenta Emojionala poate fi invatag ‘marcat nici una. si este foarte util. 10.invatati-i abilitati de rezilienté emotionala: a pastra lucrurile in Perspectiva Prezentafi tendin{a umana de a exagera ,,raul” evenimentelor prin a explica faptul c&exista mai multe grade de rau: lucruri care sunt putin ,,rele” (cineva se impinge inaintea ta la coada, iti rupe creionul, faci greseli de Pronuntie din neatentie), lucruri care sunt ,mediu” de rele (anu promova un examen, a fi poreclit de batausul clasei), lucruri care sunt »foarte, foarte” rele (dezastre naturale, a avea o boala terminala, a se intampla ceva oribil cu parintii tai), Oferiti-le ocazia sa practice categorizarea lucturilor rele care s-au intamplat la scoala sau acasa, precum sia evenimentelor despre care au citit in ziar, in cele t Pein ee nU exagereze evenimentele, ei categorii. Incurajati elevii Construiti/ara ilustreaza even; rofe care merge de la 1 la 100c¢ 1 »Catastrofale” (dezastre naturale, moarte, t 50-90 foarte rele” (incendierea casei, de cate ume de bani, mutarea celui mai but acerile gi al ceutsttofe Pentru a ajuta elevii si pastreze !2 eo emotion mente adverse listate in Pasul 1. . discus ~8UlOVerbaling ct O-verbalizarile Pozitive vs. negativé iscut i despre cum get” £8 fiind modul ie ea gandim despt® : Ple des, + “YM autoverbals ns es ai un mod de pa, ¢P' cum jn Situay in alizatile Pot fi negative sau pot at i re se intampia v aa a ie i ‘ampla ceva rau, este uso” Verbs eOtionaly « « Utilize} pla . rs auto. Verbalizacilon Si inducereg calmulen Yer balizarile negative. Expl i“ Ui Pot fi obtin Se contracat izarj ute prin contr alizar Pozitive,hi ceva rau (Inlocuiji cu Acceptarea Ni (Bernard. 2003). Tnsirucjiuni: marcai cu un semn cal de 1 dutocvaluare globald negative — Copilul consider 3. Nevoia imperativa de a fi aprobat ~ Copilul consider’ c . nevoie ca oamenii (prieteni, parin{i, profesori) si-l aprobe si dac ‘wo fac este cel mai ru lucru din lume? a my s la ceva 4 Pesimism — Copilul consider’ cf daca nu a avut succes la ce 6 Intcleranya pentru alte persoane—Copilt buie dona’ Sl tateze intotdeauna corect, cu considera mp sea ¢h iar dacd nu este asa, ei sunt nenorociti si are drep zhane pe ei? invajafi-i abilitayi de rezilienta a 12. Invi ” 1% emo fa jragionale 3 inlocuiji-le CU convinger} ionala: Provecyi Le putefi cere copiilor si adolescentilor ort: isputayi A cor determina ce credinfe irationale au (vezi Tab, i abel Sonvingerile mpletez 5 . ul 1), Autoevaluare Globala Nevativa: a conside, cra cae re c! i Un chestionar pentru a Sti Rcd sperany og de Sine). C&Nd Se intimpra Necesitatea imperativa de a fi perfect: aa gi cd este oribil sa fa f ns; Cautarea Aprobatii: a considera ca trebuie sfai entru orice faci si ed nu poti suporta ca alti an (inlocuiti cu Non-Ca utarea Aprobarii), te consi Pesimism: a considera ca atunei cai decat succes (inlocuiti cu Optimism), Tolerant Seazuta la Frustrare: a considera cd total in via siinteresant si ed! nu poti suporta sa faci Iueruri care ny enn ee distactv (inlocuiti cu Toleranja Crescuta la Frustrare), listractive sau usoare Intoleranja Fata de Alte Persoane: a considera ca oamenii care lipsiti de considerajie sau diferiti, inferior sau rai, meritasi fe pedepeti nines cu Acceptarea Neconditionata a Celorlalti), Psiti (inlocuigi Tweet 1. Chestionarul Modalitajilor Negative de Gandire (Negative Ways of Thinking Checklist) (de freevent tinde copilul si géndeasca intr-un mod particular negativ Rar __Uneori__Frecvent ete a a et fird valoare sau un ratat, cand este respins sau nu objine comple un ezultat bun? 1 Nevoia imperativa de a fi perfect — Copilul considera ci trebuie a a Siaibi succes 5i sd fie perfect in toate Iucrurile importante pe care le face si cd este groaznic cand nu este asa? ciare Qa a ‘este bun de nimic gi nu va fi niciodatd? a ob a 5 Toleranpa scdcutd la fiustrare ~ Copilul considera cd vat Hed S& fie distractiva gi interesantd gi c& nu poate suporta ce ‘rurile sunt frustrante si plictisitoare? o a Qa 1 considera cdoamenit deratie si asa cumsys tovaare explicit’ @ convingeriy, anal ‘lie me ‘ii 9! adolescentii despre modul in . © ai puri suferinta emotional $4 spre my convi emstcarle ilo fat 4 ai multe calitati si cdteva aspecte ce poy 5 FO 1 aspectele negative .. cu jmbunata i . a persoand Cu pat sit ‘accepta Prope pe i te, ! ' te bine s& incerc! lucruri noi, chi yritor: a gi a gti od este bine 88 SP! i a an te ui ce ai de spus chiar daca at ae independente? - . pid Pdere in propria persoand c& atunci ciind faci ogy a ¢ ree el probabil sa ai succes decdit si esuezi © Depunerea eforturilor: a st cA pentru a avea succes, cateodatd trebuie 53 fh Jucruri care sunt plictisitoare si nu sunt distractive faci © Toleranja fai de alte persoane: a accepta cA oamenii fac greseli si sunt difert tine si ci desi nu-fi place comportamentul lor, nu sunt cu totul rai sau nu m veritas pedepsiti cind fac ceva rau. 14 invatagi-i abilitaji de rezilienfd emotionala: relaxarea. Explicati copiilor si adolescentilor c atunci cand se confrunta cu situatii fii presante sau circumsianje adverse $i observa ci. devin te mst ensionati, pot i i rede ‘oan prin invajarea modalitatilor de relaxare. Exist o ba ee * esas pe are oameni le pot inva. ae ee exemplu, ii puteti invata Teh sre ae earl evi Tefica de Relaxare 5-3-5. Pent ullame eaacale ratie addnca, tinerii pot fi invatagi od ullineas geestanfele care au circumstaniele €2Pe 24 Conds de I ing a ‘or ci cand esti asertiv, iyi af; ree co. atunei cin es Serv, i atm clare - Discutay oc sa ridici Vocea sau si A ect spre noe st diet SA bombanesti, utifinest Mlle tale ray oSPF Faptut expresie relanat yi Privesti direct spre persoana co” (ON cald sitoug nents Na care f, OtUsi fern m. Al rateaza fd respect. Explicati diferente ACE Presiun| garesiv Sau pasiv timid, te intre a te ig invsiatie abilta de reziliemd emotionata: Bisire, giscuta. Disculati cu elevii despre cum in moment i este mai bine si cau o persoani de ineredere one ca prietenii si adultii de ineredere nu sunt i ais timp. Faceti brainstorming pentru a idem ar avea ineredere sa discute, Asigurati-va ed to suport. 2 meni in care elevij : oame levii 4 lumea a identificat o Sursd de Unexemplu de consilicre de grup de orientare REBT pentru rezilienja emotionala Ahi jos este prezenta sumarul unui program de consilire de grup inttodus la ung de copii de varsté mica, integrafi in clase normale, cu educatie generala, din doua scol gz sat din California de Sud care au fost idemtiticai, prin utlizatea unel proccess aa screring, 6a avid probleme sociale, emotionale, comportamentale $1 in legatind ca gerformantele scolare. Scolite in care studiul a avut loe sunt in principal formate din elect dinmedii socideconomice medi spre joase. Efectul programului a fost evaluat ca parte a teei de masterat al celui de-al doilea autor (Domeniul: Psihologie Educationala). Elevii care au participat la acest program nu au fost selectati randomizat din asa a 4-a, a 5-a $i a 6-a, aproximativ 547 intreaga populatie a scolii. Toti elevii de el é elevi, au fost evaluai de profesorii lor cu instrumentul de evaluare ,,Chestionar pentru Profesori: functionarea sociala, emofionala si comportamentala a elevilor” (TS- SSEBF) (Bernard, 2003), un instrument cu opt itemi ce masoara perceptia profesorilor supra a patru dimensiuni ale adaptarii elevilor (doi itemi pentru fiecare dimensiune): Ferformanfe educationale slabe, probleme sociale, probleme comportamentale si Probleme emotionale. Pe o scala Likert cu 5 puncte, 5 insemna ca elevul are aproape intotdeauna comportamente gi emofii adaptative corespunzatoare, iar 1 insemna ca elevul nu demonstreazi comportamente adaptative corespunzatoare. 61 din elevii de Slsaa 4a, a S-a sia 6-a, avand intre 9 si 12 ani, care au fost desemnati ca oa ar aoe Stirii de bine si/sau nivele semnificative de ess a putin ® pea nee SUSSEBF (elevii care au primit o colar’ A "eviclle oferite de 4 profesorilor respectivi), au fost selectaji s& primeass COnsilierij Scolari.ectaji pentru a print servicii de consiliere de i domizat in grupul experimental, respectiy 8 Cony ine in gyn t invitapi sa participe la tainingul reziliente; Stuy ei , ali 31 au fast invitali SA primeasca § LN silieri scolari licentiai, utilizing 0 & a. format din 12 baieti $110 fete, pe 3, ua! cd consi, Toji cei 61 de copit sel scolii au fost esantionall ran control. Treizeci de elevi aut saptimani, in timp ce au fost realizate de cor timp de 8 sedinfe consiliere. care eclectice de consiliere. Grupul experimental er de control din 16 baieti si 14 fete. Elevii erau inserigi in invagimantul de ma bilitate diagnosticabili si aveaul intre 9 si LL ani. Compozitia etni nici o dizat intre 9 si | 50% Hispanici, 41% Caucazieni, 4.5% Asiatic! $1 4.5% alte nafionalitayi, Lecjiile cognitiv comportamentale de rezilienfa emoyionala Timp de opt saptimani, cercetatorul a predat elevilor din grupul experimental le despre rezilienja emofionala, adaptate dupa curricula Programului Reuseste (rows Achieve), realizat de Bernard (2002, 2003b). Curricula a fost conceputa pentru copie scoala elementara si a fost considerata ca fiind corespunzatoare pentru copiii din aces esantion. O data pe saptamana, timp de 50 de minute, elevii se intdlneau in grupuri de 5-Tcu cercetatorul in biroul consilierului, pentru a participa la sedingele de grup. Fiecare sedinya acoperea 0 tematica specifica. Tematica tuturor sedinfelor a fost prezentati intrun format logie si continu. Mai jos se afléo lista de concepte care au fost abordate a seine. O descriere conceptuala a obiectivelor fiecdrei sedinge a fost de asemenea clusa. Sedinfa 1. Prezentarea emotiilor Conjinutul acestei sedi - . cu vezulile ‘i eerie sijute elevii si devind mai familiar’ unuteu celéat s& ajute elevii si dezvolte un ee ee in sedingele de grup, si, in principal, emofii si de emofiile altora. Prin ‘abular emoyional si sa devind constienti de propriilt si au explorat semnificatia einen si joc de rol, elevii au devenit mai familiar fiziologice asociate sau tensiunea Or furios, trist/deprimat, ingrijoraVanxios, senzafiile sau ingrijorat, precum si cum eae cdnd cineva este extrem de furios, deprimst reac{iona cineva cdnd experientiaza diterite gradeue ae astfel de emofii si cum pou urie, tristeje sau ingrijorare. edinga 2. itati : Sedinja 2. Adversitatile: lucrurile rele care’se intampl mpla Continutul acestei sedinj e vsade de frie, tristefe sau ieee eoncePut Pentru a aj ; iaatirestcirea te sau ingrijorare, pe a ajuta elevii sa identifice dive la numire ircumstant i telor adverse comune care pot face Copii pot conti un copil sa fie foarte Furiesmot sau ingrijorat. Ideea ca toti trecem 5, oat: coplor Ii -a prezentat . Termoere PT onal este o imagine a unuj termometna oAere gradul de la I 1a 10, al emotiilor pe ve a adverse. Pe MASUTE Ce Tectia a prog e SA © to je intensitalli emotiilor pe care einen t? SP pat ® advers si (b) persoanele manifesta q verse Po; re: ai pee eee arcer sitvall cand experientiaza diferite intensitati ale fur; ie, i i anue extrem de furios, de nivel 10, un copil pon ji i i ; ate ame site furios de nivel 5, copitul poate 7 mai ase " tiv Si igi mai rational). form edinfa 3. Prezentarea rezilienyej emotional conduc nue fi asa emofiile si te Confinutul acestet sedinte este conceput pentru a ajuta elevii sa j jrat este 0 parte normala a existentei uma infeleaga ca a deveni a 4 impotriva it ne, totusi ins’, a deveni junsioneaza impotriva intereselor personale si stati de bine © pases brea suparat ei. Facilitatorul epic elevii inspre o discutie despre faptulc&atunei cand eta? F iicte ale emotilor, fi va fi foarte dificil sa facd alegeri responoatine ee ean dei bune In timpul acestei sedinte, elevii sunt trimisi iat la Terman nee Sti {i ahidai spre explorarea modului in care diferiteintensitaj ale uner ween ot pu fic opersoand si reactioneze diferit in fafa unei situa adverse Facitaeat ne dev st infeleaga of nivelurileridicate ale furiei, triste sau ngriorii, pot pice capavtatea cuiva de a rezolva problema si fac copingul cu problema malt maichiicg Elvis facilitator discutd diferenga dintre a fi asertiv sia fi agresiv. Ultrior, in timpul sini, elevilor le este prezentatd prima abilitate de rezilienjd emoyionala acoperta de acest program: a discuta cu cineva de incredere. Elevii participa la activity care demonstreaza importanta discutarii cu o persoand de ineredere in momentele in care eaprintiazti emoyii negative puternice, demonstriind, de asemenea, cum adiscutacu alti poste ajuta la calmarea si probabil la facilitarea gisirii unei soluti la propriile probleme. evil au realizat jocuri de rol, discutéind unii cu alfii despre probleme personale sau 'nventate si ascultatorul din fiecare diada era ghidat sa asculte atent, sd valideze emotiile Pescanei si s& ofere consolare si ,,sfaturi”, daca este posibil. Sedinga 4: Ny faceti din t4ntar armasar : ii it ite ina acestei sedinfe este conceput s& ajute elevii: (a) s ineeagt is ee ie ga et i frate si (b) si invefe despre lei persoane sunt cu necesitate adevarate si ( fe aerated ite indians "nduri, emofii si comportamente, legaturd care este fun170. Michael E. Bemard si Danicla Pires form REBT, si (6) si nu exauereze amploarea evenin, ceasti sedin{i, elevii participa la o activitate in care invayg 55 eval rate es situa’ adverse diverse si Si gindeascd in Perspectiva, ae aije Catatrofare, cu care clevi evalueazao serie de Sita adver. despre Scala Gifeltate in termeni de coping cu situatia respectiv’. Elev imag! ie ein perepectva si realizeaza cB cele mai rele situai intimpinate jg 8 re rar a Pe aoa ciderate ca fiind groaznice si imposibil de confruntat, py dec nar trbu considerate ex find eroaznice impos de conan realizeaza c& sunt multe circumstante adverse, pe care ei biaaaias a mod curent fiind groaznice si teribile, dar in realitate nu par sd fie ati le, odata ce au pus; Neley credintelor irafionale con! Aly 4 inva perspectivd multe alte situatii care ar putea avea loc in viaja lor. De exemplu, elevii om, rugafi sd evalueze o situagie ca find rea, medie sau putin rea”. A ; ‘ familia, cu excepfia mea, au murit intr-un accident de masind (ceva cu adevarat Ray) sau m-am impiedicat pe hol de dimineaja in faja multor oameni, clevii le evalucara + ambele in termenii dificultatii copingului si in termeni categoriali ca: foarte rau, Mediy si .puin” rau, Facilitatorul are rolul de a modela pentru copii copingul CU situatile adverse prin utilizarea gandurilor rationale, cum ar fi Este rau, dar ar putea fi si mai ray si .Nu-mi place acest lucru, dar fi pot face faa”. in ultimul rand, copiii sunt solicitai S4 aleaga un slogan de coping si li se oferd scenarii pentru jocul de rol al copingului ge succes prin utilizarea sloganurilor. Copiii sunt rugafi sa identifice intensitatea emofiilor pe care le-au simgit cand au facut fata cu succes situafiei si sunt directionagi sa utilizeze aceasta abordare in viaja reala cand se confrunta cu situafii dificile. Sedinga 5: Crestei toleranja la tachinare Continutul acestei sedinte este conceput sa ajute elevii si realizeze ca, dupa ce au invajat sa puna lucrurile in perspectiva, nu ar trebui sA mai categorizeze tachinarile ca fiind cel mai rau lucru din lume care s-ar putea intampla si ca find imposibil de suportat. in S-ar potrivi: foarte rau, mediu sau putin” rau, Facilitatorul prezinta ulterior Schema Eveniment->Gandire->Emotie->Comportamen t. Copiii identifica o situatie tipica 7 re un co; nd, copiii . Co f pica in care u i i iii Facilitator serivevenmang Ot Copil este tachinat. impreuna, pit $I probabil sa gandeasca, Facilitatorul irajionale $i este cre: mai utile in coping controla pe cel ce tachinea Fiecare copil alege un slogan dee ore, Coping cay 7 impreund cu facilitatorul fac jocuri de jane PO 8 tilizat cand cineva este tachinat $i ata O noua schema cy 8 ul cu tachinarea. Facilit ‘atorul si copi 24, dar pot contr ey O18 cum aleg sé gandeasca despre tachinate reusesc si facd fad utilizind o serie de gyy cu Hi¥etse situay ‘\. ganuri rationale (Oo % \ & 4 Yoo , 4 { + % ii de tachinare in care elev 5i pozitive de coping.5 Reatienta ta ; Alte abilitaqi de coping : m sedi 6 Sobicciut men, sual avestel SC4FE ELE COMLEPUE Sy giygy 7 i ure le aveau deja pentru a { “vu Invaate, sa invete SA identife elon Mentale porit re M4 Emotional ahocne (b) diseugiite ca strate! ive jent in mod repetitiv. (©) a privi lucrurite sins Me strategii de coping disponibile dej ose © | pupa abordarea abilitagilor de Re, ©. pent ate ines fay un al Toa in mod CUD Si SA InVefe Obice an tive. Abilitatile de Revit cole nee ; se gverbalizrilor povitive vs. cele nepative, eore a unor exercifit fizice, (d) utitiz, ealizate CU cinesa d, eva de incredere. ¢ lor de telaxare, cum prs UM este ate 1D Perspectiva, (f) a ff axert 4, Pe care copiti J ‘ A¥eau 51 Le consid, ziliengi Emotionala . «iit etvitai ce-i conduc spre identificarea ee ficiltatoral anga a paiitatorul modeleaza in diverse scenatiiunetestrmeen a Tesive ate #2 roevatuarea globald negativ3, nevoia absoluta dea pane ae xf a convingerea C4 NU pot suporta acest lucru’ cont fel ie pro? ar werea ch oj fiu frustrat™. intoleranta pentru limite, a actiona fird a ginds in afi intolerant faja de alte Persoane. In timp ce presints sce silor serie pe o bucati de hartie seenariile identticate 51 ot nepative in care ei se angajau. Copili din up identifica obiceius sj credintele irajionale pe care le aveau si impreund cu facilitatorul, scriu not obicevuri Seale poritive gi gandurile asociate, pentru a putea fi utilizate la inlocuirea vbicesue lor nentale negative. In final, facilitatorul petrece mai mult timp construind se care «e porivese obiceiurilor mentale negative pe care copiii le-au identiticat y1 impreund copii gi facilitatorul, fac jocuri de rol utilizind obiceiurile mentale positive 51 windunle nale asociate, incercdnd sa facd fafa scenariilor ipotetice NU pot suporta unte, a renunta si facilitatorul cere ciunile mentale je mentale ne rijio Sedinja 7. Re-gandirea i ani stei sedinqe, faci olecteaza informatii de La intimpul siptimanii anterioare acestei sedinte, facilitatorul colectea “ pa ue atorul le cere informatii despre unele exemple reale de situaiii, iti sau ingryorati pofesori copiilor. Fac ; ceredetermind elevii din grupul experimental sa dev ina foarte furiosi, a snimentele istinpul acestei sedinfe facilitatorul le spune elevilor ed sti¢ uncle an : lega un tele care au avut loc in viata lor, fird a dezvalui identitatea copiilor a an poe “il deo anumita situaie. Copiii si facilitatorul aleg 0 See Ematie> & la profesori si impreund construiese o schema Eveniment oe eee Consorament. Copii aleg Evenimentul, dintre optiuile pe cate ao lear putea {._i#otul profesorilor, gi identifica Emogiile pe cate Peso EAM Te «2 Sum este probabil si se Comporte persoania yi, CUO HT iecewd scnPll despre cum este probabil ca acel copil si Gandeased. PACLINTNT A Mile rationale ipotetice care il fac pe copilul respectiv Sts ajutorul fDanicla Pires Michael E Remand y Darc gionale Las a o TAOn ; palive “ e rapronale aur ater gandurite FI}IOD sand 2 y vate gs impre! copni, sunt cr ee impreund cu cop pil joc de rol pentru ace situaties A vata ala La gee Revilienta emopions a Sedinja 8. Rezilenta ee ee Seas mane scolire Mai bune. Elev inva ca perlormante 3 ‘ avea pet ester godinge ee & Conginutul acester y vag ts pentru a povitis i eariile pe ate sarcinile pees er ites p u a vemie gi etINIEAHE PE C4rE Levi Te candy, ita de te ? liganle positive autoverbalizarile po es er cin uuizarea autoryerbale IE é i motiveze Si lucreze pe jeile sau plictisit, e pot sd obtin ft wre le considera di care eater Elevii gi tacilitatorul concep e emotit de extrema turie, trig. duce spre er i: are pot Con area He gdndire nezative inationgi ee ae 4 modality d : eae | modeleaz Faciitatorul sau ingryorare c sitoare st it intreaba de Ce aceste etisitoare gi il iv y b sir ster evalueasa mod, ‘eid Fe i se arata Termometrul Emotional yi = Flevilor li se arats gandire nu aju itatral in timp ce windeyte nevaly 9 HIOHAL. Faciitstonte ecengerat pane fae pets ca emi sale A aiung abst se sus pe Termomen Seer mace Rie oblema mai bine. Impreuna, copii si tuciltton \ \yrotional si pentru ca el si reaalve pa neem, ea ‘ate ‘ses de fieut aceleasi sarcini ycolare diffcile _ _Jrnstorma we otiel pe care el este probabil 4.0 resimta, acum ea utilizeaza pand iri rationale. in “east ultima sedinia, elevilor li se oferd materiale scrise ce Sumarizeaza yi ilustears abilitagile de coping pe care eau inv fat $1 practicat in aceste sedinte. Tehnicile in materialele respective sunt: (a) utili descrise a tulo-serbalizatilor positive 51 raqionale. (ty discutille cu cineva de incredere, (c) realizarea exercitiilor fiziee, (d) utilizarea tehnigi Eaeatorl de relaxare, (e) punerea tuerusilor in Perspectiva ~ Seala de Catastrofure Elevii sunt apoi intrebati ce tehnici Pot utiliza cand nu infeley ceva in timpul unei lect SSnd iau o nota micé si eind au de teat Sarcini diticile sau plictisitoare Ca un aspect relevant, rezultatele au indicat 6 cre SomPetentele scolare si in adaptarea yolat AUSH a celor care were semnificativa statistic in > atta celor care au primit forma &Y Primit taining cognitiy pportamental @ Masurat prin diferentele Pre gi posttest fa Scala Versiunea ‘Welului Elementar Walker de consiliere eclectica, ¢ Pentru rezilienta emotion, de Competenta Sociaty wld, aya cum 5 MeConnel (1988), To emotionale au manitestiy r 7 iene Perceptia proprie), j ear CUM s-a masurat ¢ (Well Being § je 4 @ instrumenty 9” Bemard, 20044),sluzii -pncluZ cor wranfel FECONFOFLANL Si stim ¢ ii lor, 0 serie de abilit tuatii adverse. Totusi, ce ou nattiZ “Mt de copin, i sil cereetinile eM eagi Mite AW AEZVALUED serie qe a bee de dezvoltare & rezilientei emstion, rye sabe deedt copiil CU nivelURi righ wramele de iNtETVENTIL $i PLEVENKie bavate serie vast de strategii adaptative de 5 iectoriile de desvoltare a e ferente, $4 C ie A UN igg ool rt influent 18 pibliografie lshuter, L, and Ruble, D. (1989), Developme for coping with uncontrollable stress. Child De} changes in childr clopmnent, 60, 1337-1349 pemard, M. E. (2001), Program achieve: A curricuhim np pS? N's awareness of. strategies of lessons for teaching ell-being guna Beach, CA (USA): students how Vols. 1-6. Oakleigh, VIC You Can Do It! Education, o achieve and develop social-emotional-behavioral (AUS): Australian Scholarships Group; Priorslee, Telford (ENG): Time Marque. Beard, M. E, (2002). The You Can Do It! Education mentoring (AUS); Australian Scholarships Group; L: Priorslee, Telford (ENG): Time Marque 2002b). Providing all children with the foundations for achievement and social: enotional-behavioral well-being, 2nd ed. rev. Oakleigh, VIC (AUS): Australian Scholarships Group; Laguna Beach, CA (USA): You Do It! Educ: n, Priorslee, Telford (ENG): Time Marque. Bemard, M. E. (2003). Developing the social-emotional-motivational competence of young people with achievement and behavior problem 4 Guide for Working with Parents and Teachers. Oakleigh, VIC (AUS): Australian Scholarships Group; Laguna Beach, CA (USA): You Can Do It! Education, Priorslee, Telford (ENG): Time Marque. Bemard, M. E. (2004). The REBT therapist's pocket companion for working with children and adolescents. New York: Albert Ellis Institute. i ! Bemard, M. E, (20046). The You Can Do It! early childhood education program: A soi eraional learning ewrriculum (ages 4-6). Oakleigh, VIC (AUS): eel (ENG): Time ee Laguna Beach, CA (USA): You Can Do It! Education, Priorsiee, ned M. E. (2004c). The relationship of young ee i cae to their achievement and social-emotional wet Chidhoo conference of XXIV World Congress 0! De ). Melbourne, July. lard, Educa t E: (204d). The Well-Being Surv ational Research. | Program. Oakleigh, VIC na Beach, CA (USA): You Can Do It! Education, n’s social-emotional-motivational I-being. Paper to be presented at (World Organization of Early Camberwell, VIC: Australian Council for yey. ,