Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • RTB 3

    Încărcat de

    narcis
    13 vizualizări35 pagini

    Titlu original

    rtb3

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări35 pagini

    RTB 3

    Încărcat de

    narcis

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 35
    aya autoritagi, COMBINALE CU sacar, | [rg Marie R dove a necondifion® or reguli rigide, Crd a permite 1 sa ge a noe reel TBH 8 a Bere yp Parad rs A part sreselile coptlultli as Personalitatiy cup plied wn eomPer ve contact PEE pdata Siegi ContTa7iCcd superior; de sine") 07 « autoritates suie niciods ’ uy sf he chesione?é sepiti mtr? : © aratd dragos cop Seat de NE Cag presupune eae ALOE Fi ate log, sictete St EPSON fe restore Fonte. Parinii Care Se jovedese @ avea acest patirg Modul Biiind $10) puilese purine 1" 1 (.Copilul nu trebuie S4 fie trustra 2 socitiri yi stl jrustra copilul fie gi ne sole si opilului yt deci nu am ce faces) dar fae putin leze aga fie dit i de toate prot espontsl aes eer wee ral ge vnov te CSUMLEESPOSE Ts aiatle preferate gi adeevate de erestere g Coping male inde st Jerme Sg giscutd si se edndese iimpreund cu ej asupyg oy aceastl 3 pe eomportament dar ni blumer ga tly), < copii i ee snes a lor. stabilese pedepse relationate eu jy an ving doringa de @ aced proved sentiment Practicile pre Panini are igh er jnseamna comportamente ia stabitese limite cw eonsecinge STEPS ye necesar, aplicd 0 constranere rezonabily 9. tlameaza. igi Hrustreaza cop ae ated @ eonringre rez = regulilor, nu isciplinsi si penta amnarea gratified nu pedepses a ris fu inn ajarea autodisepline si 13 copilul si fi arath dragos actvitatea lr, practcienii de orientare REBT petree timp eu pain in ideea de a dezvolta un gj 4 ofera Paringiloy eceptabile. Jare pentru nerespeet Meseg Iau in prezent, rac ‘ discutind si disputind credinjele irajionale ale acestora, in parental ferm si blind, autoritar. Mai mult, psihoeducajia parental] ocazia de a infelege modul in care emofiile $i comportamentele copiilor sunt influentate de credinjele acestora si include modalita{i prin care parintii pot disputa si modifica credinfele iraionale, pentru a dezvolta credinfe rationale. Bemard si Joyce (1984) au identificat credinjele irationale ale ingilor, care asoviate cu un stil parental ineicient, de exemplu Am 0 capacitate redusa de an controla emotiile cdnd lucrurile merg ru acasa (0 convingere ce std la baza aa »copilul meu trebuie sa se comporte intotdeauna asa a Consultantia REBT, o i onsul +0 interventie care ay j organizafii, care au identi sees itv seat seta © problema, si care este oe Ae rae 1954 Me a tis in detaliu in alta parte ( Berman si Joyes 8 ©, 1990, 1994; Meyers etal, 1979 ; WipeClinn te Practician si parintele consultat ‘ote p tania e eae , rintelui noj c onarii si practicilor pa “pean iateeserea si inerventa gj C%™POtanealg in rolul de pairings. abordirite REBT Copii au fost ident Patintii care ee vs nae © contribusie ured Sandi mentale gf ge OBR ing "AN probleme ee” lala cue laun nivel medi $i Starij de bine a cg il te ia si cercet ie. Acest capitol reunes mai complexe U, care pot implica q iluluj, apitolul rea rolului paringilor asuP™ ale familjej, Capitoluy se eile lucati abordeaza probleme incepand & $e centreaaa pe a Palla probleme disfunctions* e Pe autoreglarea emotional a parintil™ ¢ Developmental, Raion, pordare ae 6. sjayia dintre aceasta $i replareg emotion; siPe SF gcoperite toate tulburaite Psihice uP" auiilor specifice de dezvolt mune jndepartiii problemelor cop al tla a Sopilului, p, e copii “ le copiitor, 4 are pentey lar Wop u A ilustea my iilor Lox oda ee vedere ogrese recente in intelegerea Problemelor pari prog primele zile ale psihologici a fost subliniata importany, inst Monale a cop lor. A fost conceptualiz tin diterite bine em Jiticd care a propus influente inconstiente co jlustrat mai jos. oa Ste necesar sa fie inti in ameliorarea i ajute pe pari 09 el poruniate excelenta de asi © imterventie mai extinss, 8 a cat Antecedent Convingeri (Pragmatice sau Gy c onsen (Emo ie Teenie ‘ Non-pragmatice)? Comportamente) ese la problemele Ar trebui sf reuyese si il F (nu sti linistit la linistese pentru culcare. ane wide Dac nu se va amel eet Aji parinti nu au aceasta Comportamente: problema asa cd trebuie si fie A striga la copil ceva gresit cu mine, Blamarea altora Nu sunt bun de nimic Plans. Abuzul de alcool. waa gind! copilului meu hie culcare si nu asta de se nurs Contin 9d ue pind ne culeam noi.) prin casd -si depaseascd Vinovatia, este s& admiti 1 controla copilul in toate situatiile) si s& linge mai utile. s bun pentru a ajuta parintii sa Ie lor (nu-si pot Un prim pa’ pragmatice gi sd le inlocuiasca cu cred atitresponsabilitatea cat si limite! invete si-gi dispute credinjele non complet rau $i 0 persoand fara valoare. su mu inseamnd ed sunt un partnte poate fi 100% ajutor aratd cd sunt Pr inovagi in privinga copiilor I reocupat si responsatil Problema coptluli me! lor, Nici un parinte nt Jagajamentul meu pentru a obfine fproape tofi paringii se stmt uneort ¥ erect in cresterea copiitor tui! J educa si ajuta pe copulul meu Pov ims noi modalitati de a! pugin recunoscuta in relagiile paring cu un LFT puter il LET) este 0 forfa mai u pot suporta” ce Se asteapta de Tolerana scdzuta la frustrare (L pirine ~ copil, Poate fi deosebit de daundtoare, deo roigcteard asupra copiilor lor, considerdind c& acestia .M laei Credinjele irajionale asociate cu LFT includ: (pital mew mas (tiktmea mid poote separa suporta ci Pe Sparta cdnd luerurie nu mere bine acast suport oe “porta comportamentul copitulus mew P01 suporta copilul je R Jone isn Nat nti privind fapry « aflalabaza EMOtiilg, sa educati part zntul copilulul. sea" omporta nc jn legatura cu CoMPortameny ee ll ABC. Urmatorul Pas jn, sem fc c acupra nal angctiatiai ee iy = a introduc a lucreze asupra problemelor jy, proptile crea in re tat” de fapt comportamentele Jor negative Use acd este un timp scurt (4, mae tor este @ ena? Chiar daca es JP Sur (dap jntervengia pent este de ale core fcultagile Aitic e formuleze gandurile $i CONVingErile o ‘ eee rta, Inserarea umorului in disputare orta. [ns freevent & despre sine ajuta parintti S36 BT pentru parinti 2BT pentru parinji implica educarea acestora je generale in interventiile wl vomportamentale in rolul lor parental 5 piectivele gener ; nale = g Pn ca pind ie cognitive ~ enone = cOmPOTE I Parintii.primesc In unesal email i connaramblemel copilului si invafa SA utilizeze modelui in dist aes lemei a rue pr ese fagenertul emotional ca prim O abordare REBT imbunata' ager 3 . oe eet un Fane ghidat de terapeut, isi poate ajuta copilul in xietenntar E ‘ ae ee ee re eee ate fi conceptualize privintadistresului emotional si a dificultajilor comportamentale, poate pi Pasi in interventiile RE in 7 pagi 1. Primirea psihoeducaiei privind emotiile parintilor si copiilor. inv.afarea still parental blind si form. Observarea Propriilor niveluri ale emotiilor # monitorizarea exprimarii emotionale. Observarea starii emotionale a copilului, Comunicarea cu Copilul despre emofii specifice. Modelarea manavementutui motional pentru copil. Ghidarea copitului de-a lun ii 'gul educatici emo jionale scompenssteaeforuitoreopituly Monae Nunes si comportamentale. Acest proces de si corespunzatoare, eXperienta de Valid, si stabilitate. Acest capitol sublin 'a problemele adolescenjilor, invajare va dezvolta: leadershipeut a lare ©Motionala . CONnStientizare; Woritar in, familie, Din Side accept ia. eandi activ’ empatia, gandirea proact! . Perspectiva copilului. oh are, ca fl igurant “tS. care oferd un sentiment de sigh! ‘424 in contin : ua 7 copitor 'a diterite Vitwre © aspecte developmentale, trecdnd wer Xtrgind din teoriile den, 2 probleme Specifice, comune copiilo yee . a Voltarii (Kegan, 1982) si din experienl@ me Unel are Developmental, Ry pond ona pon ‘al-Emotivg I Compr, amen am formulat objective Pentru py aI in oy Haborarca ey ae . Aceste objec ACticile Ping ule copilului. Aceste obiective a, fost ale Parentale Mii 1g ezentat nz " ‘Moa leva 'eritelog eve. > 7 gspecte Developmentale “ piii manifesta probleme emor; jnd copii €Mofionale sa, i Sau con; feceentstailite 9 CONTENU Une: asineroni dine Pama, ay geasincronic apare C nd Sarcinile developme, oe a . She corespunzitoate varstei. Un exemplar pe pati care nu poate diferentia fantezia de reatitng dire nu acceptd revulile jocului de echipa, Aslan ace important sd ajutim paringii este i eapineascd un stadiv anterior. Majoritatea parint vobleme, incearca sa dobandeasca obiectivel pusinti s3 injeleag’ realist unde se alls dezvoltarea og ii poate ajuta ase ‘ via{d in care traiesc. Totusi, este importanta clarificare: lucra cel mai adecvat, aviind in vedere nevoile curente copil poate avea 16 ani, dar sd nu infeleava ined aspecte ibd nici 0 abilitate de negociere. ale copilului. De exemplu, un bazale ale emotiilor sau s& nu Colaborarea cu parinfii pentru a ajuta copii de diferite varste inaimte de a prezenta o analiza sistematicd a interventiilor REBT specifice pentru paringi, este importanta trecerea in revista a unor principii generale, relationate cu implicarea sau Paticiparea paringilor la terapie. Deciziile de a lucra cu paringii pot varia in functie de varsta copilului. Sunt prezentate trei sectiuni, una pentru fiecare interval de varsta: copii mici(3+7 ani), varsta de mijloc (8-12) si adolescenti (13-17). Un prineipin de ghidare wil ‘se aeela cd implicarea par'ingtor, atunei edn este posiil este cu ata mat important St edt este mai mie copilul. in asistarea copiilor mai mari, deciziile pot fi shit le “svetitatea problemei, daca se manifest acasa sau la scoala, de disponibilitatea parintior ‘4panicipa si doringele tanarului. 'macest context este important si ajutdm paringii sa i ace fiind principii de ghidare in implementares ine sunt rene, Orde asi anicula obiectivele: unde evo primar a colli Pentru si mai jos, in Tabelul 1. In interventi nig eapital gieste clar c& parinti ms i inocaune Rouaiona calle ° ina! tiu cum s+! comunice acestor ‘4S ofere acest lucru copiilor lor sau NU 9 injeleaga obiectivele practicilor iilor. Paringii vor variain ‘are necesita atengie, sunt / Marte Jovee Ist hale, Toate interveniile C4 Copii 9f ayy, bale, 10% . Cu g sau NON of vit su anigure C4 interventia pe, « i nevoi de basa os Ma propa, 4. i verbal } modalitil g aceste onde atenie ac asta nevoic 2 in practicile parentale. clivele generale in p aa nw coprlulin ran Ol wub ‘niles mcd Dolev cm aden Cresent i ate date social acecptabih oa ptuli copilulit spre standarde sucial acceptabite Ghinlarea comportamcn fl opilulur in spuital valotilor in special a celor morale erred suportulut pentru educatia copilului + cena wil fazelor schimbarnt 5 copitulur demi fu Sustinere Considerente in colaborarea cu parintii copiilor Mici, cu varste cuprinse intre trei si sapte ani Cu copii mici este mult mai probabil ca paringii sa vrea sd se implice, deoarcce sun indesca foarte deschisi si invefe despre eresterea lor sf despre cum sa facd ce e maj h asemenca avantajul de a le Putea explica ideca ci dic; penta copilul lor. Exist de a dezvoltarea copilului de-a lungul anilor invala noi abilitaqi, acestea vor facilit Tabelul 2 reuneste aceste Motive, precum gi altele intro Manicra Care ajuta paring) I nevoia de ase implica yi sa apeciere beneficiile acestui lucru infeled tul copilului Tawi 2. Motive pentru asupra nevoilor fui individusle Vel cayuipa © ineleyere mai profunda supra copiludui tu yi 2) Vet avea satistactia de ati Ia Copilul sieyi depaycaved problema eurema § Fenitura dintte tine si copitul tan ve HM puteniica deoarece copilul tia va sti ed mu il reps Pentru problema tui 4 Abilitatite pe cate te inveyi POL Ti aplicate si in anii e ap, 5 Usperienta tezalvanii de probleme continu Fala de el 6 In provesul de invatare a modaliLitior in care si-té ain eopilul Poli casts Pe vane o Si ublit nod bilitai pe Gare si le aplict in vate ta are UIMEAZa PeNtEW nai probleme ce px MPFEUNA poate ajute Copilul Siti infelea, 10 inte profiunda asupra prope Ci is * we Pa) em nicl Pste important sa subliniati aceste perspective Pentru paringi, deoarece nu avem 2 ‘ im motiv are solieitd asisten{a pentru copilul lui se astes ‘ jee aut asupra lui i sa-si moditice aul azul copiilet mn Presupunem ca un pirinte Sificel implicat, mai ates a un nivel in care sa lucreze Manavementul “motional. Obiectivele centrale ale practicilor Parentale, in F INCH, SUL prezentate in ‘Tabelal 3. Urmatorul exempla de ear Mustreasa experientit ut! nhame sinvure, ce invai(a sa realizeze interventii pentru copilul ei “eevelopmentil, Ragionald pond otiva ye ¢ of omnportan ta gay joniestivele PARENEATE SPECITICE Pent Cop paced 4 - Him ), protestele gi fe Carezultat al nici un dat”) o lasa la cresa. de chestionare al simultan cul contra-ca a prof 4 sd observe cd profesoara nu si-a expr imat niciodata furia in privinja ei siniciny A aren at-o, Acest lucru a ajutat-0 sa-$t modofice anxietatea asociata cu mersul la cresa, acai oreneasteptaté sa produs, de asemenea, cul Kelly gi tat ei. Marion a rapona ta protestele ansioase (care nu fuseserdi mentionate) ale lui Kelly, end mama ei o lisa | in fiecare duminica, au incetat. Schimbarea in comportamentul ej a avyt considerat ca este ceva gresit cu ¢| singurd cu tata i ca rezultat detensionarea tatalui, deoarece nu a m: ca si tata. ‘Marion a.urmat planul consultafiei foarte atent sia remarcat rezultate pentru eforturile ci, Ea fusese ambivalenta privind participarea la consiliere de la inceput si a venit doar pentru cera disperata, Am reusit sd 0 determin sa vind doar trei sedinge si a contramandat sedinja de follow-up. Cu toate aceste a spus: ,.Mi-ai oferit-o inapoi pe Kelly. Acum se joaca, rade si este iar fericita.” Dorinfa lui Marion a fost sa continue singura din acel punet. Considerente in colaborarea cu parintii copiilor de 8-12 ani Problemele copiilor din acest interval de varsta pot sa situafli sociale, cum sunt grupurile de sport, Este manifeste disponibilitatea de a lucra cu alt um sunt profesor sau antrenorii sporti. la irawaccapaet copitului spre terapie este freevent relationat cu limitele tol el cpte recur, sau cu un eveniment particular, uncori in eadat conte Olean ere oaierea necesit ajutorului profesionist pentru copil, aeat rt coe lee into dif er Prezentade o lune’ perioada detimp, Aion, roblema, intro inceperen seats atePtare eae a apart in timp unei perioade den ena teet sea. colin mutarea lao alt seoal sau moditicrisemnifiene eect necesita exam ge moat cuiva,divortul sau aparitia unui alten yee CHeUMIstanfelo obiectvele parenreg Senta @ comtextulu si duratei probleme, foe ASadar, evaluarea ajuta paring ale Maiore pentru copili din acest interval de eqeaPelul 4 Sunt listate 54 infeleaud nevoile developmentale importante a practecele x Copilul tor, : hapara acasa, la scoala sau in alte © poteomne pemttt Paringi ca practicianul si Persoane implicate in educagia copilului, Per andare Development abs al8. Rational-Emotiyg * Components in 1.4, Obiective parentale specitice pe nt spelt wo lize a ustine 2 Ar imate 3 enterne. . sia pe copil st isi respecte rind yi SeHinvata pe copil st isi 3 imeresele si tealizarile copituly Fen copilulti o modalitate simpta de surategii simple pentru a se calmg logica timpurie a rationamen pe copil abilitaqi simple de lui asoe ativ. im Regociens £4¥erna invita sg re, t de re, * Pentey a peayi Bull alco liza manage Pla i sa agementy SA Tae8 efortuti de ap I conftictelor Haste nevoite Carmen si fiul ei, Joel gi ful ei Joel de 9 ani, au fost trim Jor de agresivitate verbala ale lui Joe! ix carmen episoadel iocniril Feast in urma ciocnirilor verbale cu profesori sq ai pclinicd universitara $i ambii au recunoscut ca sunt problem desi le intelegeau diferit. © care ar trebui abordate, Yoel era extrem de impulsiv in reactile sale ta fru cqeace fi doreste. Odatd ce ii punea in mint cd vrea cove, inne face cu echipa de Fotbal. era hotarat in mod rigid s@ objina seel reac ne ves ea renyiona emotional si CU agresivitate verbalé fata de cei care il ten ee colii nu r: 4 i, avand i vedere c& personalul scolii nu reusea s& rezolve problemele, existay ae . nu : tr fjexmatriculat. Problemele apareau de asemenea si acasa, de exemplu Joel nea “i fucea ie (ex. an era frustrat si uneori fugea din situafie (ex., fugea din casa, chiar daca era intuneric si refuza s& se intoarca, ca si raspuns la instructiunile parentale). Intervengia a fost reaizaa cu mama si copilul in sedinge separate, de ctre doi practicieni de orientate REBT, care comunicau cu scoala. in acord cu parintele. Consultajia REBT cu Carmen s-a realizat la dous niveluri: istrare si extrem de hotarat sa aiba (1) imbun’taqirea sandtaqii ei mentale. incluzind auto-managementul emotional si functionarea! un bun pirinte si (2) asistarea ei in dezvoltarea managementului cunostingele generale despre a abiiijilor (incluzand abilitaqile de relajionare parinte — copil) si in ingelegerea ABC-urilor fulut ei Consultatia centratd pe consultat Carmen, discutdndu-se si rolul emotiilor Iucreze la anxietatea ei si la alte emoti joe! in situafii problematice. ale, freevent incarcate de edt va putea de bine, sé-l Obiectivele tratamentului au fost discutate cu “'in problemele lui Joel. A fost de acord s we sis@ incerce sa schimbe modul in care cing Bs mnt acord, de asemenea, 54 modifice interactiunlle State, intr-o forma mai adecvata. A indicat cd va incerca, Pe eluda jy ‘da in proces pe sotul ei. ~ ofionale ale lui Joel, ef om Mar 5 - sqarilor os A tnvatey et fi ari ea problematice. A Tnvalat ed ec entul > sblematice; de exe men 2 problemal Xemplu, ge moment ce isi dorest ac auat de tare si cat de frustrany fast ca ea a THVALAL Despre efegigy sia tiului roprict Per etatea si Vinovaiia ei in Privinga te os poal pel pentru 3 coe ect ea. UN ate s8aibA CE este cA.nu poate ST pale NETS tral F ve sicd nevoie $i C4 comunica pozitiv <1 e siail inja lui. includeau! + wAcest Jul ABC, a identificat wAqul” " esorilor sa Ae area protesorilor sau bunicito, ‘labora Pentru a indeps Parta ay Cc anvictate a are doud componente, cea cong Nogic. Indivizii diferd in estinderea innit Feat lor, Cereetirile si serierite elini ae 2 enificat sensibilitatea la ansietate', ea jue 22 raizeaza managementul anvietdii, REBT ae pietatea de €g0 (LO AMNIETY) (ANNietatea de pe aMinietatea de disconfort (Ellis, 2003), rettee 3 sietti si reactiile la aceste experienye, Copiii. se stie, experientiaza atat an olte interventii cognitive abordeaza doar anxict reactivitatea la experien(a fiziologica. Aceasta s (entiibuie si pot modera anxietatea copiilor lor Este foarte tipic sa gi sesti un parinte anxios (sau bunic) in familia unui copi sufed de anxietate. Aceast persoand poate sa nu fie constienta ef sues wee dar pin evaluarea copilului, poate deveni evident c& manifesta simptome de ae fiz inaceste cazuri ingjare emotional, fie ambele. Psikoeducatia paringilor privind anxietatea Procesul educarii unui parinte in ceea ce priveste anxietatea copilului incepe in general fii: ingrijordcile in legaturd cu cuo explicajie despre cele doud componente ale anxie afi respins sau in legatura cu performanja si ingrijorarile in legatura cu raspunsurile iologice care acompaniaza ingrijorarile, cum sunt ,,fluturasi in stomac”, senzatii de ‘remor, palme transpirate. grea{d, incordare sau tensiune. Practicianul explicd parinjilor 64 si copiii experienjiaza aceste simptome, la fel de mult ca si adultii, si pot fi chiar meee de ele. De exemplu, unii copii interpreteaza arousalul lor fiziologic ca ‘ind un pericol exagerat sau extrem. ; Paco tebuie sa inveje cA anxietatea poate fi de mai multe feluri anxitatea de Pfomantd sau sociala, care apare din reactiile extreme ale copilului la situafileextemne, “wamitatea de disconfort, care apare din reactiile la emotile pe cite eal patintlul spe, sas ca explicatia terapeutului See ee oe ca explicayia sé fen St vorbeasea copilului despre anxietate. ifice daca parintele un nivel simplu si clar, iar terapeutu | ar trebui s4 ver! simple, pent Te utiliza ey gop, Or, uvinte pala eee “ Juri care supara $i nu vor SA py Placer ee Lp Tg despre wey geste fare de psihoeducaye i paringilor privind abilitateg un imibaj simplu. A cere pen zie pentru ca paringii 54 unitate de a verifi cesemplus FPO invart pen ain syns eT aactate, wili7ne F x te o bund oa: Pras, m gi 0 oportunitate ee ¢ Ca aspecte, uvinte & lor ‘comportamente P aot eareieo mites de a intart 1 le vy ca aceptia sunt sensibili la senzatii - Poate chs ae I ile Jor intr-o manierd anxioasa, Paringij invax neaza la emo 4 ti spus €9 dae lese, precu nol sit gi disconfort ar amviet vacti anxietate sociald reactioneay4 la oar... enol gee Fea Sau cu ansietate So stoneara laos, vs ei copii cu annictale de pe nanicra anxioasd Parintele poate sa-si ajute copity of incerte intro nu este nimic de care $4 fii inspaimantay vei cori situafit moi SAU depigeascd annietal prin recunoastered $1 aces comportamentale, $i prin & 4 copilul sa dispute ¢re las pe oameni sd m. nsista ca i tiilor copilului, at ati de auto-management emofsional. Parintels dintele irafionale ce fundamenteaza anxictatea $a de eg5 acritice — mai bine evil situapa Trebuie sa realizez Li pot, de asemenea, s-yi ajute copilul s& dispute disconfort, de exemplu ..Trebuie sz ; rin ai at acelor et ale cat si ace! ea, r vate ta celor emojionale cat $i a cele plared reac! } | inv aja modalit ig ajut Nutrebuie sd bine tot ce fac, alttel voi fi respins amenteazd anxictatea de credingele irationale ce fund, S reuses¢ si nu ma mai simt asa — este oribil si periculos”. ; incazuril n care piringii experienfiaza si ei niveluri inalte de anxictate, anxietatea Va fi observata in relatie cu sareina de a-si ajuta copilul. Acest lucru oferd oportunitatea de a sport constientizarea picinjilor privind propria gandire, propriile emoyii gi reactii si copilul intr-un nou mod, prin cagtigarea insight-ului privind ma de a incepe si-si infele proprile experiente, Uneori, in recunoasterea propriei anxietati a parintelui, rezis evte evident, aya incat se pot discuta semnele observabile: parintele vorbeste foarte ee an Uneor un pie ne Rreneunare exageratd pentru realizarea noilor diiniceceamsbwradeen es ef

    S-ar putea să vă placă și