Machine Translated by Google

GLOBAL
TEREN
DOCUMENT DE LUCRU PERSPECTIVE

RESPONSIVE LA GEN
DEGRADAREA TERENULUI
NEUTRALITATE

Atieno Mboya Samandari1

septembrie 2017

DISCLAIMER
Denumirile folosite și prezentarea materialului în acest produs informativ nu implică exprimarea vreunei opinii din
partea Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) cu privire la statutul juridic sau de
dezvoltare al oricărei țări, teritoriu, oraș sau zona sau a autorităților sale, sau cu privire la delimitarea frontierelor sau
limitelor sale. Menționarea anumitor companii sau produse ale producătorilor, indiferent dacă acestea au fost sau nu
brevetate, nu implică faptul că acestea au fost avizate sau recomandate de UNCCD, de preferință față de altele de
natură similară care nu sunt menționate. Părerile exprimate în acest produs informativ sunt cele ale autorilor sau
contribuitorilor și nu reflectă neapărat opiniile sau politicile UNCCD.
Machine Translated by Google

CUPRINS
1. Introducere 03

2. Inegalitatea și Vulnerabilitatea 04

3. Gen și degradarea terenurilor 06

3.1 Drepturile 06

funciare 3.2 Poveri inegale ale 07

muncii 3.3 08

Sărăcia 3.4 Demografia și alți factori 3.5 09

Agenția pentru femei 09

4. Schimbările climatice și degradarea terenurilor 11

5. Concluzie: Rolul statului receptiv 13

6. Referințe 15
Machine Translated by Google

1. INTRODUCERE Pământul este o

resursă vitală pentru producerea alimentelor și a altor bunuri și servicii Degradarea terenurilor se referă la procesele naturale și induse de om –

ecosistemice. Serviciile ecosistemice includ, printre altele, conservarea inclusiv scăderea calității solului, apei și/sau vegetației – care afectează negativ

biodiversității, reglarea regimurilor hidrologice, ciclul nutrienților din capacitatea pământului de a funcționa eficient în cadrul unui ecosistem.

sol și stocarea carbonului. Terenul productiv este cea mai importantă resursă Degradarea terenurilor și seceta afectează în prezent peste 169 de țări,

geografică, sau activ de capital natural, pe care o dețin ființele cele mai severe efecte fiind resimțite în comunitățile rurale cele mai sărace.

umane; subzistența umană depinde de asta. În cazul comunităților care Estimările anterioare estimau că până în 2025, aproximativ 1,8 miliarde de

se bazează pe pământ ca activ principal, supraviețuirea lor și sustenabilitatea oameni – mai mult de jumătate dintre ei femei și copii – vor fi afectați

mijloacelor lor de trai sunt complet dependente de sănătatea și negativ de degradarea terenurilor și deșertificare; aceste estimări au fost

productivitatea pământului lor și sunt strâns legate de acestea.2 În aceste deja depășite semnificativ, cu 2,6 miliarde afectate astăzi.9 Accentul și

comunități preponderent rurale, producția de alimente este întreprinsă în obiectivul neutralității degradării terenurilor (LDN) este „de a menține și

primul rând de femei, cu producția dependentă de fertilitatea pământului.3 îmbunătăți productivitatea resurselor funciare prin gestionarea durabilă
și refacerea activelor solului, apei și biodiversității, în timp ce contribuind în

același timp la reducerea sărăciei, la securitatea alimentară și a apei și la

adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.”10

Această lucrare va discuta tendințele emergente în dimensiunile de

gen ale degradării terenurilor, argumentând importanța luării în considerare

a rolurilor de gen atunci când se elaborează politici și legi care să promoveze

neutralitatea degradării terenurilor. Femeile reprezintă 43% din forța de

muncă agricolă a lumii, ajungând la 70% în unele țări.4 În Africa, de exemplu,

80% din producția agricolă provine de la micii fermieri, care sunt în mare Obiectivul de dezvoltare durabilă al Națiunilor Unite (SDG)

parte femei din mediul rural.5 În ciuda majorității lor în micii fermieri. 15, Viața pe uscat, este „de a proteja, reface și promova utilizarea

-deținătoare de sectorul agricol, femeile de obicei nu dețin control sigur asupra durabilă a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor,

terenurilor lor agricole sau asupra resurselor sale productive, în special combaterea deșertificării și stoparea și inversarea degradării terenurilor

asupra produselor comercializabile comercial.6 Această lipsă de control și stoparea pierderii biodiversității.”11 Ținta pentru ODD 15.3 este

este legată de drepturile de proprietate asupra terenurilor în zonele rurale, „combaterea deșertificării” . , restaurați terenurile și solul degradate,

care favorizează în mod obișnuit bărbații; accesul femeilor la pământ, între inclusiv terenurile afectate de deșertificare, secetă și inundații, și depuneți

timp, este mediat de relația lor cu proprietarul de sex masculin. Astfel de eforturi pentru a realiza o lume neutră din punctul de vedere al degradarii

aranjamente sunt înrădăcinate în normele patriarhale tradiționale de terenurilor”12 până în 2030. Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea

acordare a proprietății asupra resurselor productive ale societății. Deșertificării (UNCCD) se referă la „o lume neutră din punctul de vedere al

degradarii terenurilor”. lume” pur și simplu ca neutralitatea degradării

terenurilor (LDN) și această din urmă expresie este cea care va fi folosită
în această lucrare. În timp ce cauzele și impactul degradării terenurilor
În calitate de administratori ai resurselor naturale, fermierele rurale se află sunt multe și variate, această lucrare discută NDL în primul rând în

în fruntea celor afectați de degradarea terenurilor. Ca atare, politicile contextul producției agricole rurale mici. În acest sector, problemele de gen sunt

de neutralitate a degradării terenurilor sensibile la gen devin un mai bine definite în general și similare în multe culturi atât în comunitățile

imperativ la nivel local, național, regional și global. Schimbările climatice pastorale, cât și în cele agricole. În unele cazuri, lucrarea se bazează pe

reprezintă un factor agravant în degradarea terenurilor, care crește experiențele femeilor pastorale pentru a sublinia prevalența acestor provocări

incertitudinea în ceea ce privește producția, accesibilitatea și utilizarea pentru femei în diferite contexte.

alimentelor de către femei, precum și în ceea ce privește stabilitatea sistemelor

alimentare.7 Schimbările de mediu, din care degradarea terenurilor face parte,

au impact femei și fete, precum și asupra bărbaților și băieților, făcând

genul o modalitate adecvată de a examina relația dintre degradarea Având în vedere consensul mondial asupra pericolului de

terenurilor și egalitatea între sexe.8 Legea joacă un rol crucial în obligarea accelerarea schimbărilor climatice și nevoia de a le aborda, se poate

egalității între femei și bărbați și deschide calea pentru statul să impună aștepta ca eforturile de adaptare și de atenuare să aibă consecințe considerabile

răspunsuri la schimbarea rolurilor de gen care ar promova împuternicirea asupra disponibilității și utilizării resurselor naturale; acesta este mai ales cazul

femeilor și egalitatea între sexe. terenurilor, deoarece multe dintre problemele și soluțiile de degradare a

resurselor naturale se găsesc în agricultură.13 Activitatea agricolă hrănește

planeta și oferă servicii de mediu, cum ar fi captarea carbonului. Ocupă

40% din suprafața pământului, consumă 70% din resursele globale de apă și are

În ultimă analiză, egalitatea de gen pentru femeile din mediul rural ar un impact asupra biodiversității la nivel genetic, de specii și de ecosistem.14

trebui să includă drepturi egale de proprietate asupra terenurilor familiei, Activitatea agricolă contribuie, de asemenea, la eroziunea solului, poluarea

deoarece securitatea proprietății ar putea fi un catalizator pentru gestionarea agrochimică și schimbările climatice, reprezentând aproximativ o

terenurilor de bază, acordând prioritate neutralității degradării terenurilor. treime din emisiile de gaze cu efect de seră.15

Asigurarea egalității înseamnă, de asemenea, reducerea sarcinilor femeilor

din mediul rural și a le permite acestora să acceseze servicii și bunuri vitale.

UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIVE LA GEN 3

Machine Translated by Google
La rândul lor, degradarea terenurilor și a apei, scăderea
biodiversității și schimbările climatice amenință viabilitatea
agriculturii în diferite situații.
Având în vedere rolurile și responsabilitățile diferențiate de
gen în managementul resurselor naturale, intervențiile
trebuie să abordeze nevoile și oportunitățile specifice ale
femeilor și bărbaților din mediul rural, în special ale celor
mai săraci, pentru a reduce inegalitățile, a stimula creșterea și a
inversa degradarea mediului.16 Atingerea neutralității
degradării terenurilor este în cele din urmă problema protec
Unul din patru oameni trăiește astăzi într-o zonă rurală și, în special
în țările în curs de dezvoltare, subzistența și mijloacele de
existență depind direct de pământ. Schimbările de mediu, în special
în comunitățile agricole de subzistență, au efecte diferențiate
care decurg din rolurile diferențiate de gen în raport cu terenul.
În consecință, programele și politicile de neutralitate a
degradării terenurilor ar trebui să țină cont de aceste roluri
diferențiate și să nu piardă din vedere încărcătura zilnică deja
grea pe care le suportă femeile din mediul rural.
Această lucrare va proceda astfel: Secțiunea I va prezenta două
cadre teoretice care vor sta la baza discuției:
ecofeminismul și analiza vulnerabilității umane.
Teoria sistemelor va constitui un fundal pentru întreaga
lucrare, având în vedere multiplele niveluri ale relațiilor
societale care, începând din familie și extinzându-se dincolo
de aceasta la economie și mediu, prezintă o rețea complexă de
interacțiuni socioeconomice în care degradarea terenurilor este în
creștere. Secțiunea II va prezenta constatările din literatura de
specialitate privind genul și degradarea terenurilor. Secțiunea
III va aborda schimbările climatice, genul și degradarea
terenurilor. Secțiunea a IV-a va discuta concluziile, concentrându-
se pe importanța rolului statului receptiv în realizarea egalității
de gen, care, se argumentează, este o condiție prealabilă pentru
gestionarea durabilă a terenurilor și, de asemenea, pentru
dezvoltarea durabilă în general.
2. INEGALITATE ȘI VULNERABILITATE Cadrul analitic al
acestei lucrări se bazează pe două abordări: feminismul
ecologic (ecofeminism) și analiza vulnerabilității umane
(HVA). Ecofeminismul acoperă o varietate de „perspective
feministe asupra naturii conexiunilor dintre dominația femeilor
(și a altor oameni asupriți) și dominația naturii.”17 Paradigma
prezentată recunoaște, de asemenea, diversitatea în experiențele
femeilor sub umbrela comună a patriarhatului și a mediului.
degradare. Patriarhia definește și limitează alegerile și agenția
femeilor – capacitatea lor de a iniția acțiuni. Pentru femeile din
mediul rural, patriarhatul le împiedică capacitatea de a evita
degradarea mediului și consecințele acesteia, agravând astfel și
mai mult limitele lor. Ecofeminismul examinează tratamentul
femeilor și tratamentul naturii cu scopul de a dezvolta „teorii și
practici privind oamenii și mediul natural care nu sunt părtinitoare
pentru bărbați.”18 Analiza vulnerabilității umane, care a
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIV LA GEN 4
dezvoltat din criticile feministe ale societății, se concentrează pe rolul
instituțiilor în răspunsul părților la o anumită problemă - de
exemplu, bărbații și femeile în fața degradării terenurilor. Ea
evidențiază rolul pe care statul, prin legile și instituțiile sale, îl joacă
în conferirea de privilegii și favoare unei părți (de exemplu, bărbații)
în detrimentul celeilalte părți (de exemplu, femeile) - și invers; ea
subliniază necesitatea ca statul să-și îndeplinească rolul de arbitru
final și custode al justiției sociale. HVA subliniază, de asemenea,
importanța abordării ciclului de viață atunci când examinează
problemele societale, acordându-se o atenție specială nevoilor
iei dreptului
care
la via
decurg
ă. din rolurile și responsabilitățile unui individ în
societate, precum și stadiului său de viață, indiferent dacă este
vorba de vârsta adultă, tinere e, copilărie sau bătrâne e.19
Folosind o lentilă ecofeministă, această lucrare susține că
degradarea terenurilor și opresiunea femeilor sunt expresii
ale aceleiași paradigme: o abordare patriarhală atât a naturii,
cât și a femeilor. HVA completează acest argument subliniind
responsabilitatea statului de a adopta politici și legi pentru
realizarea atât a egalității de gen, cât și a rezistenței la mediu.
Asigurarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor pentru
femeile fermiere, recompensarea muncii femeilor și reducerea
suprasolicitarii prin furnizarea de tehnologii, resurse și servicii
de care femeile au nevoie pentru a satisface securitatea
alimentară a gospodăriei sunt dimensiuni importante, sensibile la
gen, ale atingerii neutralității degradării terenurilor. O astfel
de abordare s-ar baza pe unele dintre cele mai vechi scrieri
ecofeministe apărute în anii 1970, care au construit narațiuni
puternice în jurul conexiunilor profunde ale femeilor cu
natură și mediu20. Ei au descris cum, de-a lungul generațiilor,
femeile au dezvoltat cunoștințe și practici care le-au permis să
producă alimente pentru familiile lor, chiar dacă vremea, clima și
alte modele de mediu s-au schimbat. Astăzi, însă, odată cu factorul
adăugat și combinat al schimbărilor climatice antropice, modelele
meteorologice, care anterior erau previzibile, sunt acum din ce în
ce mai variabile și volatile. Schimbările climatice testează, prin
urmare, limitele abordărilor tradiționale și științifice ale
productivității terenurilor.
Analiza vulnerabilității umane invocă o viziune substanțială a
egalității care depășește un model bazat pe discriminare, care pur și
simplu se concentrează pe o dimensiune limitată a experienței
umane, în special pe cea a adultului masculin. HVA evaluează
egalitatea în toate etapele ciclului de viață, de la copilărie și
copilărie, până la adolescență, vârsta adultă și bătrânețe.
Având în vedere primatul femeilor din mediul rural în agricultura
micilor fermieri, promovarea egalității de gen în urma schimbărilor
climatice ar trebui să înceapă cu experiențele femeilor și fetelor din
mediul rural, îndepărtându-se de abordarea istorică a egalității,
care tinde să folosească experiențele și standardele bărbaților ca
etalon. Acest lucru necesită abordarea educației limitate pe care
fetele din mediul rural o primesc în comparație cu băieții, ceea ce
are implicații pe termen lung asupra productivității micilor
fermieri și a compensației în legătură cu adoptarea de
tehnologii agricole îmbunătățite.
Machine Translated by Google
HVA solicită, de asemenea, recunoașterea și contabilizarea rolurilor
vitale de reproducere și de îngrijire pe care femeile le oferă în
familie, a căror valoare este „ascunsă” în spatele noțiunilor
de intimitate a familiei și, astfel, nu sunt recunoscute și
neremunerate. Acest rol de îngrijire se extinde asupra pământului și,
de asemenea, producția de subzistență și contribuția femeilor
fermiere nu sunt „evaluate” și sunt astfel excluse din Produsul Intern
Brut și neremunerate. HVA se concentrează pe structurile pe care
societatea le are pentru a gestiona vulnerabilitatea umană comună ca
cale către atingerea „o viziune mai substanțială a egalității”.21 În
mediul agricol, vulnerabilitatea umană este legată de dependența de
pământ și de resursele de mediu necesare producției de alimente.
În contextul degradării terenurilor, abordarea HVA este de a
examina modul în care inegalitatea structurală dintre femei și
bărbați plasează femeile fermiere într-o poziție socio-economică
mai puțin rezistentă. Acest lucru este important atunci când
vine vorba de menținerea sau creșterea productivității terenurilor
și atunci când se confruntă cu impactul schimbărilor climatice în
agricultura rurală. De asemenea, merită să examinăm modul
în care inegalitatea de gen poate afecta vulnerabilitatea bărbaților
din mediul rural, care pot fi mai puțin rezistenți decât femeile la
bătrânețe, având în vedere dependența lor de femei pentru hrana și
îngrijirea zilnică. Aceste vulnerabilități ar putea fi atenuate prin
egalitate în practicile de utilizare a terenurilor care atenuează
degradarea. În acest fel, bărbații au, de asemenea, de câștigat pe
termen lung din egalitatea de gen, promovată de-a lungul ciclului
de viață al tuturor membrilor societății.
Subiectul uman al degradării terenurilor este o persoană
complexă, vulnerabilă, cu mai multe fațete ale cărei nevoi și
capacități se schimbă pe măsură ce individul parcurge ciclul de viață de
la copilărie și copilărie, până la adolescență, vârsta adultă și
bătrânețe.22 Unul dintre elementele centrale ale vulnerabilității
umane . analiza este rolul statului și al instituțiilor sale în
consolidarea rezilienței și atenuarea vulnerabilității umane de-a
lungul ciclului de viață.23 O viziune asupra genului în care femeile
sunt considerate victimele principale sau în care schimbarea rolurilor de
gen și a ciclului de viață uman sunt ignorate, limitează atenția efectivă
asupra degradării și refacerii terenurilor. Analiza vulnerabilității
umane, pe de altă parte, eliberează analiza de gen de astfel de limitări,
susținând receptivitatea pe toată durata vieții.
Dintr-o perspectivă ecofeministă, multe societăți au abordat din
punct de vedere istoric vulnerabilitatea fizică punând poveri inegale
asupra femeilor și bărbaților, ceea ce duce la dominarea și
privilegiarea bărbaților atât asupra femeilor, cât și asupra mediului
(de exemplu, acordând în mod tradițional bărbaților - și nu
femeilor - drepturi de proprietate asupra teren). Una dintre
manifestările acestei inegalități de astăzi este încărcarea zilnică grea
pe care o suportă femeile și fetele din mediul rural pentru a-și
menține gospodăriile în funcțiune, în comparație cu bărbații și băieții.
Volumul de muncă al femeilor din mediul rural este bine-cunoscut și
documentat; acestea includ preluarea apei - de multe ori prin mers
pe distanțe lungi și, uneori, cu un mare risc personal -, colectarea biomasei
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIV LA GEN 5
pentru utilizare ca combustibil, îngrijirea animalelor domestice, pregătirea
și prelucrarea alimentelor, curățarea locuinței și îngrijirea copiilor și a
vârstnicilor. Acolo unde lipsesc apa curată și canalizarea, fetele se
confruntă adesea cu amenințări pentru sănătate pe care băieții nu
le fac; acolo unde există lipsă de hrană, normele patriarhale au promovat
hrănirea băieților înaintea fetelor. Asigurarea egalității de gen înseamnă
că, odată ce pământul este restaurat și productiv, beneficiile
acumulate trebuie să răspundă în mod echitabil nevoilor și intereselor
tuturor: fetelor, băieților, femeilor și bărbaților.
Dezechilibrul în rolurile de gen din mediul rural, în care bărbații
dețin drepturi de decizie și de proprietate asupra bunului principal
al familiei (adică, terenul), face ca proprietatea asupra
terenurilor să fie un element cheie în lupta pentru egalitatea de
gen în mediul rural, cu implicații auxiliare pentru restaurarea
terenurilor și dezvoltarea durabilă. în general. Prin urmare, legile și
politicile care vizează atingerea neutralității degradării terenurilor și
restaurarea terenurilor ar trebui nu numai să țină seama de gen,
ci ar trebui, de asemenea, să impună deplasarea societăților rurale de
la dominația masculină a drepturilor de proprietate asupra
terenurilor către drepturi la fel de echilibrate.
Un punct de plecare imediat pentru egalitatea de gen ar fi o împărțire
mai echitabilă a sarcinii zilnice de muncă în gospodărie între bărbați și
femei și fete și băieți. Acest tip de acțiune de zi cu zi ar ajuta la
revizuirea normelor înrădăcinate. Egalitatea ar putea fi, de asemenea,
promovată prin furnizarea femeilor și fetelor de tehnologie
adecvată, astfel încât să le reducă povara muncii. De exemplu,
oferirea femeilor de energie regenerabilă și apă curentă de la robinet
pentru uz casnic. Promovarea educației fetelor este o altă cale-
cheie pentru realizarea egalității de gen pe termen lung.
În timp ce vulnerabilitatea umană la degradarea terenurilor și alte
provocări de mediu - cum ar fi poluarea apei, schimbările
climatice și pierderea biodiversității - reprezintă o preocupare
pentru toate societățile, răspunsurile nu pot adopta o abordare
„unică pentru toate”. Contextul contează, iar variațiile de toate
tipurile trebuie luate în considerare, fie că acestea sunt: locația
fizică; cultură; religie; relațiile de gen; infrastructură; accesul la active
de atenuare; punctele forte și oportunitățile disponibile; și cele mai
bune abordări oferite pentru a promova reziliența socială și de
mediu. 24 În timp ce dependența umană de resursele pământului
– soluri, apă și biodiversitate – este universală, iar acele resurse
„sunt fundația pe care societățile și economiile noastre cresc și
prosperă”25, condițiile de mediu modelează viața femeilor și
bărbaților în mod diferit în diferite locații. Prin urmare, politicile și
legile privind neutralitatea degradării terenurilor, dacă vor fi
eficiente, trebuie să țină cont de această diferențiere.26
Machine Translated by Google
3. GENUL ȘI DEGRADAREA TERENURILOR Factorii de degradare a
terenurilor pot fi împărțiți în trei grupe: hazarde naturale, cauze
directe și cauze subiacente.27 Hazardele naturale sunt condițiile
mediu fizic care duc la existența unui risc ridicat de degradare, de
exemplu, pante abrupte ca pericol pentru eroziunea apei.28 Cauzele
directe ale degradării terenurilor pot fi fie naturale, fie induse de om.
Acestea fiind spuse, deși variațiile climatice naturale sunt un motor al
degradării terenurilor, schimbările climatice antropice împing astfel de
variații pe un teritoriu neexplorat, evenimentele meteorologice
extreme precum secete, inundații, taifunuri, valuri de căldură și
altele devenind din ce în ce mai frecvente și imprevizibile. Între timp,
cauzele umane directe ale degradării terenurilor includ utilizarea
necorespunzătoare a terenurilor și practicile neadecvate de
gestionare a terenurilor, cum ar fi, de exemplu, cultivarea pantelor
abrupte fără măsuri de conservare a solului.29 Cauzele de bază se
referă la motivul din spatele utilizării și gestionării inadecvate a terenurilor .
practici. De exemplu, pantele abrupte pot fi cultivate pentru că săracii fără
pământ au nevoie de hrană, în timp ce măsurile de conservare pot să nu
fie adoptate deoarece fermierii nu au siguranța proprietății.30 Astăzi,
degradarea terenurilor afectează 33% din suprafața pământului, cu
consecințe negative pentru mai mult de 2,6%. miliarde de oameni în
peste 100 de țări31, dintre care un număr disproporționat sunt
femei și copii.
Nu există un consens în literatura de specialitate cu privire la gradul în
care degradarea terenurilor poate fi atribuită unor cauze naturale sau
antropice. Cu toate acestea, „natura specifică contextului a
interacțiunilor dintre diverși factori de
degradarea terenurilor, în care particularitățile socio-economice,
instituționale și tehnologice ale locației modelează natura
interacțiunilor dintre factorii determinanți”32 este
importante, iar relațiile de gen sunt o componentă integrantă a acestui
întreg complex.
În comunitățile rurale, menținerea și îmbunătățirea productivității
terenurilor micilor agricultori este strâns legată de cunoștințele și
abilitățile tradiționale ale femeilor în agricultură, precum și de
accesul acestora la inputuri de îmbogățire a solului și dezvoltări
științifice, furnizate în mod normal prin intermediul serviciilor de extensie
agricolă. Cu toate acestea, studiile arată această extensie
Serviciile vizează în primul rând bărbații și, în unele societăți,
normele culturale prezintă bariere suplimentare pentru ca
furnizorii de servicii de extensie masculine să lucreze cu femeile fermiere.
Aceștia din urmă sunt astfel puși într-un dezavantaj atunci când vine
vorba de accesarea cunoștințelor și resurselor care le pot îmbunătăți
practicile de gestionare a terenurilor și productivitatea solului.33
Patriarhia are ramificații negative pentru îmbunătățirea
cunoștințelor și practicilor femeilor, cu implicații pentru degradarea
terenurilor, restaurarea și reabilitarea terenurilor. Decalajul de gen în
serviciile agricole rurale impune costuri nu numai femeilor și
gospodăriilor lor, ci și economiei și societății în general.34 Reducerea
acestui decalaj ar putea crește randamentul pentru femeile fermiere
cu 20 până la 30% și ar putea crește
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIVE LA GEN 6
producția agricolă totală din țările în curs de dezvoltare cu 2,5 până la
4%.35 Oferirea femeilor cu tehnologii și infrastructură care economisesc
forța de muncă și sporesc productivitatea le-ar permite, de asemenea, să-
și pună timpul la dispoziție pentru alte activități productive.36
Una dintre cerințele pentru atingerea și menținerea neutralității
degradării terenurilor (LDN) și avansarea refacerii și reabilitării
terenurilor (LRR) este realizarea „un echilibru mai echitabil în volumul
de muncă și în împărțirea beneficiilor economice și sociale”37 între
femeile din mediul rural .
si barbati. Treburile zilnice casnice ale femeilor le restrâng timpul și
mobilitatea și semnifică o constrângere importantă asupra activităților
lor agricole, pe care familiile lor se bazează pentru hrană și prin care
productivitatea agricolă a gospodăriei poate fi crescută.38 Această
inegalitate în volumul de muncă vine și cu costuri pentru sănătate
pentru femei . În Kenya, de exemplu, „femeile își pot arde până la
85% din consumul zilnic de calorii doar aducând apă.”39 O reducere a
volumului de muncă zilnic al fermierilor este astfel un factor important
pentru atenuarea degradării terenurilor și pentru realizarea NDT,
deoarece aceasta ar elibera. timpul și energia lor pentru creșterea
gestionării durabile a terenurilor.
Degradarea terenurilor este în creștere în comunitățile cele mai sărace,
în special pentru că nu dispun de bunuri care să-și atenueze
vulnerabilitatea la aceasta; statul, prin urmare, trebuie să răspundă
proactiv la lipsa de rezistență a acestor comunități. Inițiativele de
neutralitate a degradării terenurilor rurale ar putea aborda simultan
sărăcia și egalitatea de gen prin remunerarea muncii agricole de
subzistență neremunerate ale fermierilor, ceea ce ar îmbunătăți, de
asemenea, poziționarea lor socială marginalizată.
După cum au subliniat cercetătorii feminiști, sărăcia este un
fenomen de gen, mulți dintre cei mai săraci oameni din lume fiind femei
din mediul rural40 . se traduce prin „perspective mai bune și o bunăstare
mai mare a copiilor, (prin urmare, de asemenea) reducerea
sărăciei generațiilor viitoare.”41
3.1 Drepturile
funciare Un studiu al programului recent de certificare a terenurilor din
Etiopia a confirmat constatările anterioare conform cărora
proprietatea crește investițiile în teren și rezultatele obținute din
teren.42 Constrângerile structurale sunt barierele contextuale dominante care
împiedică femeile fermiere să se implice în gestionarea durabilă a
terenurilor. Acestea includ insecuritatea proprietății terenurilor, lipsa
recunoașterii valorii muncii de subzistență și agriculturii și lipsa
accesului la credit și tehnologie. Există, de asemenea, o lipsă de
oportunități pentru femei de a obține și de a împărtăși cunoștințe
tehnice, deoarece lucrătorii de extensie vizează de obicei pe cei care
au mijloacele și resursele necesare producției, iar astfel de fermieri
sunt în primul rând bărbați.43
Machine Translated by Google
Insecuritatea femeilor din mediul rural cu privire la proprietatea
pământului este susținută de normele culturale,44 care determină ca
accesul femeilor la pământ să fie mediat de relația lor cu bărbații. Deși
astfel de aranjamente ar fi fost acceptabile în societățile trecute, în secolul
21 femeile nu trebuie lăsate în urmă în dobândirea drepturilor de
proprietate asupra pământului și asupra produselor sale. Acestea sunt
lucruri care astăzi sunt protejate de lege; în plus, deținerea unor astfel de
drepturi se corelează pozitiv cu producția agricolă mai mare, practici mai
bune de gestionare a terenurilor și o influență mai mare în luarea
deciziilor comunitare.45 Patriarhia persistă în toate regiunile, dar are
un impact deosebit în țările în curs de dezvoltare, unde accesul la
pământ generează sursa primară. a veniturilor. Un studiu din 173 de
țări, întreprins în 2015, a constatat că în 153 dintre țările analizate a
existat întotdeauna cel puțin o lege care împiedică oportunitățile
economice ale femeilor.46
În situațiile în care femeile fermiere au deja drepturi sigure asupra
terenurilor informale (adică, obișnuite), dobândirea unui titlu oficial ar evita
provocările de proprietate din partea părților externe. Un titlu formal
poate fi, în astfel de cazuri, dobândit prin conversia unui titlu uzual într-un
titlu de proprietate liberă și înregistrat la stat. În mod egal, acest lucru se
poate face prin recunoașterea și codificarea statutară a unui titlu cutumiar
în registrul guvernamental.47 Acolo unde există puterea deținerii
cutumiare, aceasta ar trebui să fie susținută de înregistrarea legală
pentru a proteja femeile în cazurile în care practicile și legile tradiționale
pot fi invocate ulterior pentru a-i priva de dreptul de proprietate dobândită
în mod obișnuit.
Pentru femeile care sunt cape de gospodărie, susceptibilitatea
lor de a pierde pământul crește dacă accesul lor la acesta trece printr-un
om omolog masculin, fie că acesta este soț, frate sau tată. Femeile își
pot pierde drepturile de proprietate în urma căsătoriei, văduviei,
divorțului sau dezertării.48 Gestionarea durabilă a terenurilor, precum și
influența femeilor în gospodărie și comunitate, pot fi afectate negativ
în astfel de circumstanțe slabe. „În ejidourile din Mexic, de exemplu,
doar persoanele care au drepturi de proprietate asupra pământului sunt
considerate membri ejido cu drept de vot în problemele comunității.
Negarea drepturilor de proprietate este adesea folosită ca un
mecanism de excludere pentru grupurile minoritare etnice sau rasiale.
Atunci când femeilor li se refuză drepturi de proprietate egale, ele se
confruntă, de asemenea, cu un statut social, economic și - adesea -
politic redus.”49 Obținerea neutralității degradării terenurilor
poate fi astfel legată de realizarea egalității de gen în arenele proprietății
terenurilor (care se corelează cu bogăție crescută), precum și influența
gospodăriei și a comunității.
Corelația dintre drepturile asupra terenurilor sigure și
productivitatea fermelor pare a fi deosebit de precisă în
regiunile mai bogate în curs de dezvoltare - America Latină și Asia.
În Africa, cu toate acestea, deși există niveluri relativ ridicate de
securitate a proprietății cutumiare în zonele rurale, există și o sărăcie
mai mare.50 Proprietatea cutumiară poate să nu aibă caracterul
executoriu găsit în drepturile susținute de stat, subliniind
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIVE LA GEN 7
necesitatea unor drepturi formale suplimentare în temeiul
normelor de egalitate de gen pe care un stat receptiv le poate aplica
și, prin urmare, să consolideze bazele legale pentru creșterea
productivității fermelor. Pentru țările în curs de dezvoltare, asigurarea
drepturilor de proprietate este o condiție prealabilă pentru cel puțin
trei acțiuni. În primul rând, atragerea de investiții agricole care
stimulează productivitatea și cresc veniturile agricole. În al doilea rând,
interesul în creștere al investitorilor pentru terenurile agricole. În al treilea
rând, generarea schimbărilor contextuale, în sectoare precum creșterea
populației, modelele de așezare, conflictele politice, degradarea mediului și schimbările climatic
3.2 Poveri de muncă inegale Bărbații
pot fi, de asemenea, încurajați să se ocupe de unele dintre
treburile zilnice întreprinse în mod tradițional de femei, cum ar fi
furnizarea de energie și apă pentru gospodărie. Acest lucru va elibera
timpul și energia femeilor pentru a avea grijă de hrană și de alte nevoi
ale familiei. Pregătirea timpurie a băieților în acest domeniu va asigura
că noile generații de bărbați sunt socializați astfel încât să își suporte
partea echitabilă din munca casnică.
Creșterea timpurie a educației fetelor, între timp, poate crește capacitățile
productive și abilitățile femeilor de a atenua degradarea terenurilor pe
terenurile lor mai târziu în viață.
Atunci când terenurile rurale ale familiei sunt degradate, sarcina asupra
femeilor crește, deoarece – pe lângă rolurile lor reproductive și de
îngrijire – trebuie să găsească și alte modalități de a-și suplimenta producția
alimentară în scădere. Astfel de femei sunt de obicei obligate să-și vândă
forța de muncă – care este atuul lor principal – fermierilor mai bogați
sau să se angajeze în comerț mic pentru a cumpăra hrană suplimentară
pentru propriile familii.52
Un studiu asupra femeilor din județul Vihiga din Kenya a constatat că,
atunci când femeile sunt presate să se angajeze în activități
generatoare de venituri pentru a satisface nevoile crescute de
bani ale familiei, ele acordă prioritate câștigului de bani împreună cu
gestionarea cu atenție a terenurilor agricole primare din apropierea
gospodăriei în pe care le cultivă hrană pentru nevoile lor imediate.
Celelalte responsabilități familiale și terenuri agricole tind să fie
abandonate din cauza solicitărilor copleșitoare de timp și energie ale
femeilor. Spre deosebire de terenul care este necesar pentru producția
imediată de alimente de familie, care este gestionat durabil, terenurile
rămase sunt mai vulnerabile la degradare.53 Acest lucru arată că
femeile au putere pentru gestionarea durabilă a terenurilor, dar volumul
lor mare de muncă le obligă, de asemenea, să facă alegeri care pot
conduce la degradarea terenurilor. Acest lucru sugerează că atingerea
neutralității degradării terenurilor poate fi, în astfel de cazuri, legată de o
reechilibrare a sarcinilor de muncă între femeile și bărbații din mediul
rural - sau prin găsirea mijloacelor de reducere a volumului de muncă.
Este posibil ca bărbații să fie nevoiți să-și asume unele dintre
responsabilitățile zilnice sau sezoniere ale femeilor, ceea ce poate
duce la o atenție sporită acordată terenului familiei. Reducerea volumului
de muncă al femeilor le-ar elibera timp și energie, ceea ce înseamnă că
ar putea acorda o prioritate mai mare practicilor de gestionare a
terenurilor care cresc producția de alimente și conservă ecosistemele
care pot fi vulnerabile la deșertificare, degradarea terenurilor și secetă.54
Machine Translated by Google
Timpul eliberat ar face, de asemenea, femeile disponibile
pentru a participa la programe de formare privind
gestionarea durabilă a terenurilor, care sunt adaptate condițiilor lor
locale. Prin abordarea directă a legăturii dintre egalitatea de gen și
degradarea terenurilor, este posibil să apară strategii mai eficiente și
mai durabile pentru atingerea neutralității degradării
terenurilor.55
Diviziunea de gen a muncii în zonele rurale, unde femeile sunt
cultivatorii primari ai pământului, iar bărbații sunt predominant
venituri în numerar - un model care se găsește în multe părți
ale Africii, de exemplu - poate fi atât un aspect fundamental, cât și
direct al degradării terenurilor.56 Relațiile de putere inegale dintre
femei și bărbați în gospodăriile rurale, susținute de proprietatea
bărbaților asupra pământului, este un exemplu clasic de dominație
duală a bărbaților asupra femeilor și a mediului, pe care
ecofeministe l-au criticat de mult. Această inegalitate se traduce
printr-o gestionare defectuoasă a terenului, deoarece luarea deciziei
finale privind utilizarea și gestionarea terenului revine de obicei
unui proprietar de sex masculin căruia îi lipsește cunoștințele intime
despre pământul pe care femeia l-a dobândit lucrând pe el.
3.3 Sărăcia La
nivel mondial, toate continentele se confruntă cu
degradarea terenurilor, cu o incidență ridicată de-a lungul
coastei de vest a Americilor, în regiunea mediteraneană din
sudul Europei și Africa de Nord, în Sahel și Cornul Africii și în
întreaga Asia57 . 78% din totalul terenurilor degradate este situat în
ecosisteme terestre, altele decât zonele uscate.58 Evaluările globale
din 2008 au indicat că procentul din suprafața totală a
terenurilor care este deja degradat sau în curs de degradare a
crescut de la 15%, în 1991, la 24%, în 2008, cu peste 20% din
toate suprafețele cultivate, 30% din pădurile naturale și 25% din
pajiștile suferind un anumit grad de degradare.59
Zonele uscate, sau zonele aride, semiaride și subumede uscate,
găzduiesc 2,3 miliarde de oameni60. Multe comunități de zone
uscate se confruntă cu provocări din ce în ce mai
destabilizatoare, inclusiv secetă recurentă, infrastructură
economică limitată și programe insuficiente pentru a atenua
vulnerabilitatea mediului. Zonele uscate anunță
începutul deșertificării - iar deșertificarea și sărăcia sunt
înțelese ca fiind strâns și direct legate între ele.61 Deșertificarea
poate duce la foamete, malnutriție, subnutriție, epidemii,
instabilitate economică și socială și migrații, care, la rândul lor,
pot duce la de asemenea cauzează sau sporesc de ertificarea.62
Deși degradarea terenurilor este considerată a fi un risc generalizat
care decurge din activitatea umană, aproximativ 40% din terenurile
degradate ale lumii se găsesc în zonele cu cea mai mare
incidență a sărăciei, care sunt încă în majoritate rurale.63 Sărăcia
contribuie la degradarea zonelor uscate prin inducerea femeilor
sărace . și bărbații să exploateze baza de resurse naturale într-o
manieră nesustenabilă.64 Degradarea duce la scăderea
productivității și a veniturilor, crescând astfel sărăcia și
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIV LA GEN 8
exacerbând și mai mult presiunea asupra bazei de resurse
naturale.65 Exemple ale acestui ciclu se găsesc în China; în India,
atât în–Telengana, cât și în Andhra Pradesh; în Mauritania; și în Niger
și Africa de Sud.66Comunitățile rurale - a căror dependență de
pământ pentru subzistența zilnică este cea mai imediată și directă,
situație agravată de sărăcia de numerar într-o economie
monetizată la nivel global - sunt printre cele mai puțin rezistente la
degradarea terenurilor. Prin urmare, sunt necesare resurse și
programe de stat pentru atenuarea acestei vulnerabilități.
Dificultatea, totuși, este că astfel de comunități se găsesc mai ales
în țările în curs de dezvoltare, care se află, ele însele, pe un
picior de egalitate similar în ceea ce privește economia globală;
acest lucru lasă adesea statele cu handicap în eforturile lor de a
mobiliza resurse suficiente pentru a le aloca pentru programele
pentru săracii din mediul rural.
Femeile nu sunt doar în prima linie în dezvoltarea zonelor
uscate, în gestionarea resurselor de pământ și apă, ele sunt , de
asemenea, determinanții cheie ai opțiunilor de trai pentru familii. -
crearea de oportunități, cu implicații negative pentru rezistența lor la
schimbările climatice și variațiile climatice.68 Echipate și
împuternicite în mod corespunzător, femeile pot fi agenți activi ai
schimbării în stimularea dezvoltării rezistente în zonele uscate.
Ei au un rol strategic de jucat în construirea unor mijloace de trai
și a ecosistemelor rezistente în zonele uscate, în special în contextul
mai larg al schimbărilor climatice . acțiuni de sporire a rolului
femeilor fermiere din zonele uscate, astfel încât să se realizeze o
dezvoltare rezistentă, incluzivă.70
În ciuda rolurilor lor multiple în gestionarea zonelor uscate – într-
o situație asemănătoare cu omologii lor din terenurile agricole –
accesul femeilor din zonele uscate și controlul asupra terenurilor
și a altor resurse naturale este limitat; accesul lor la servicii de
sprijin, cum ar fi serviciile de credit și de extensie, este la fel de
adesea restricționat.71 Acest acces limitat se datorează unei
serii de factori sociali, economici și culturali interrelaționați care
forțează femeile din mediul rural să aibă un rol subordonat care
le împiedică productivitatea și le limitează participarea. în procesele
de luare a deciziilor și inițiativele de dezvoltare.72 În unele cazuri,
practicile cutumiare și legile care limitează drepturile femeilor la
pământ prevalează chiar și asupra legislației care garantează aceste
drepturi.
Deosebit de presant pentru problema gestionării terenurilor uscate
este faptul că proprietatea nesigură a terenurilor reduce atât
stimulentele femeilor, cât și bărbaților de a menține calitatea
solului, deoarece aceștia nu păstrează drepturi permanente asupra
pământului.73 Aceasta este similară cu situația femeilor din
terenurile agricole care sunt producătorii primari din fermele
mici, dar nu au drepturi de proprietate.
Machine Translated by Google
Proprietarii bărbați de terenuri agricole, pe de altă parte, pot beneficia
de servicii de extindere acolo unde acestea există, care, combinate cu
securitatea proprietății, îi pot face să se angajeze mai mult în
menținerea calității solului. Fără drepturi de teren sigure, fermierii au
acces redus sau deloc la credite, la organizațiile de dezvoltare rurală și
la alte inputuri și servicii agricole. Aceste provocări sunt evidente din
analizele din Burkina Faso, Niger și Senegal în Africa, precum și Telengana
și Andhra Pradesh în India.74 În plus, infrastructura zonelor rurale
din majoritatea țărilor în curs de dezvoltare este slab dezvoltată; această
inadecvare este și mai pronunțată în ceea ce privește serviciile de care
femeile au nevoie pentru a-și îmbunătăți productivitatea, cum ar fi facilitățile
de piață organizate sau facilitățile de depozitare și procesare a
alimentelor.
3.4 Demografia și alți factori Degradarea
terenurilor rurale are o serie de cauze primare.
Pe lângă inegalitatea de gen la nivelul gospodăriei, alți factori includ:
creșterea populației care duce la expansiunea agriculturii;
metode de cultivare nedurabile; suprapasunatul; și defrișarea.75 Defrișarea
duce la pierderea diversității genetice și a speciilor, inclusiv a plantelor și
animalelor care pot fi adesea surse importante de produse medicinale,
comerciale și industriale.76 Degradarea terenurilor are loc și în zonele
urbane, din cauza creșterii populației și a răspândirii de așezări
informale.. În Africa de Sud, de exemplu, „eroziunea solului face râurile
noroioase și face ca barajele să se umple cu nămol, adăugând costurile
de purificare și stocare a apei.”77 Creșterea populației este, prin
urmare, un factor comun în ambele cazuri . degradarea terenurilor
rurale și urbane în sudul global.
„Câștigurile scăzute ale investițiilor și productivității în Africa în
urma formalizării proprietății pot fi explicate și prin nivelurile scăzute
de bogăție și venituri ale familiilor de fermieri africani în comparație
cu cele studiate în America Latină sau Asia.”78 Studiile calitative
existente și literatura de specialitate privind agricultura africană ”
sugerează că nivelurile productivității agricole rurale din Africa pot
rămâne slabe din cauza altor factori decât insecuritatea proprietății.”79
Acești alți factori „pot include dimensiunea fermei mici, importanța
veniturilor din afara fermei pentru gospodăriile rurale, costurile de
oportunitate ridicate ale muncii agricole, și detașarea asociată a membrilor
familiei în vârstă de muncă în centrele urbane pentru muncă, printre
altele.”80 În America Latină, de exemplu, dintre cele 58 de milioane
de femei estimate care trăiesc în zonele rurale, doar între 8 și 30% dețin
terenuri.81 Femeile din această regiune (asemănătoare celor din
Africa) tind să aibă ferme mai mici, cu sol de calitate inferioară și, de
asemenea, să aibă acces mai puțin la credit, asistență tehnică și
formare.82 Datorită naturii patriarhale a societății latino-americane,
un procent ridicat de persoanele care lucrează în asistență tehnică
nu vizitează fermierele.83 Prin urmare, femeile tind să cultive și să dețină
ferme care au sol de calitate inferioară, pe lângă faptul că au mai puțin
acces la credit, asistență tehnică și formare.84 Volumul de muncă între
bărbați și femei în mediul rural America Latină, la fel ca în Africa și
Asia, nu sunt, de asemenea, echilibrate. În Mexic, de exemplu, femeile
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIV LA GEN 9
lucrează în medie 89 de ore pe săptămână, în timp ce bărbații lucrează
doar 58 de ore.85 În ciuda acestei diferențe mari, aproape 40% dintre
femeile din mediul rural nu au venituri proprii, în timp ce doar 14%
dintre bărbați se află în această situație.86
3.5 Agenția pentru femei
Barierele culturale în atingerea neutralității degradării terenurilor se
găsesc în normele și valorile patriarhale care așteaptă ca femeile să-
și asume roluri reproductive și productive neremunerate în casă. O
modalitate prin care femeile își gestionează multiplele roluri este prin
formarea de grupuri de femei care să se ajute reciproc atât cu sarcinile
de producție (arătură, semănat, recoltare), cât și pentru îngrijirea copiilor.
În regiunea Mboula din Senegal, de exemplu, guvernul regional a
alocat grupurilor de femei grădini multifuncționale pentru
producția alimentară casnică. Femeile s-au organizat în grupuri de
lucru care se ocupă, pe rând, de grădină. Fiecare grup lucrează o zi pe
săptămână.
Acest lucru a redus munca la fermă a femeilor și a întărit securitatea
alimentară a gospodăriei lor.87 Unele dintre grupuri explorează acum
cum să proceseze comercial uleiul dintr-un copac local pentru a-și spori
veniturile.88 Prin integrarea noii lor idei în grădinile multifuncționale,
femeile ar fi, de asemenea, să-și îmbunătățească grădinile prin
agrosilvicultură și să consolideze rezistența fermei lor la schimbările
climatice.
Asemenea grupuri - care pot fi expresiile unei societăți civile incipiente în
comunitățile rurale- umple o lipsă de servicii sociale pe care ar trebui să
o ofere un stat receptiv. Fermierii rurale găsesc astfel modalități de
atenuare a vulnerabilităților asociate rolurilor lor de producători și
reproducători neplătiți în societate; ei apelează unul la altul
pentru sprijin social și creează grupuri de credit revolving pentru sprijin
economic. Exemple de astfel de grupuri se găsesc în multe țări din
Africa, inclusiv Kenya, Burkina Faso, Etiopia, Malawi, Tanzania,
Niger și Uganda.89
În Asia, grupurile de fermieri de femei sunt porți prin care fermierii
individuali pot accesa credite sau sprijin din partea statului
(Bangladesh, Nepal, Myanmar).90 Poziția fermierilor este adesea una de
vulnerabilitate: în raport cu stat, ele par secundare bărbaților. fermierii,
cărora le vizează serviciile de stat; în timp ce așteptările culturale
se așteaptă ca aceștia să ofere gratuit servicii productive, reproductive
și de îngrijire a familiei. Acest lucru i-a văzut mobilizându-se prin
formarea de grupuri de bază pentru a-și atenua vulnerabilitatea la
producția scăzută de alimente în urma degradarii terenurilor. Prin
extensie, ele atenuează vulnerabilitatea celor dependenți de ei.
Grupurile de femei sunt utilizate în mare măsură de femei pentru a
depăși provocări precum deficitul financiar și al forței de muncă; ele
ar trebui folosite ca active pentru a împuternici în continuare femeile. Ratele
lor ridicate de rambursare a împrumuturilor ar trebui să fie valorificate
pentru a permite femeilor să aibă acces la finanțare.
Machine Translated by Google
Potențialul lor organizațional poate fi dezvoltat și dezvoltat
pentru a face grupurile mai antreprenoriale, astfel încât acestea să
devină în cele din urmă entități de afaceri viabile. Organizându-și
cu atenție ciclurile de lucru, grupurile de femei pot minimiza
timpul petrecut de femei în muncă în fermă.91
În America Latină, fermierele sunt reproducătoare și
producătoare neremunerate de hrană de familie, pe lângă
faptul că se implică în activități generatoare de venituri
(Ecuador, Columbia, Peru și Venezuela).92 De exemplu, în
Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua. ,
Panama, Brazilia, Paraguay și Uruguay, generarea de venituri
poate ocupa până la 54% din timpul femeilor fermiere, în
special în gospodăriile conduse de femei.93 În concluzie,
fermierele rurale mici sunt afectate de relațiile de putere de gen,
de o lipsă de terenuri. drepturile, sarcinile grele de muncă și
sărăcia rurală; toți acești factori au implicații pentru degradarea
terenurilor și pentru capacitatea acestor femei de a acorda
prioritate refacerii și reabilitării terenurilor. Luptele pentru
pământ și pentru echitatea de gen sunt legate de putere și de
procesele de împuternicire.94 Indiferent dacă pământul
reprezintă o resursă culturală importantă sau un factor productiv
și un bun de capital, cei care controlează drepturile asupra
terenurilor au o anumită putere asupra celor care nu o au, în
special în zonele rurale.95 Drepturile, statutul și oportunitățile
pe care bărbații din multe culturi le dețin în virtutea sexului lor se
traduc într-un anumit control asupra96 și discriminare față
de femei - de unde și apelul la egalitate de drepturi și șanse
pentru femeile fermiere.
Mișcarea Centurii Verzi (GBM) din Kenya prezintă eforturile
de succes ale femeilor de a construi reziliență în fața degradării
mediului. Mișcarea a fost înființată în 1977, de profesorul Wangari
Muta Maathai, sub auspiciile Consiliului Național al Femeilor
din Kenya (NCWK), ca răspuns „la nevoile femeilor din mediul
rural kenyen care au raportat că pâraiele lor se secau, hrana lor.
aprovizionarea era mai puțin sigură și trebuiau să meargă
din ce în ce mai departe pentru a obține lemn de foc pentru
combustibil și gard.”97 Mișcarea a încurajat și a ajutat femeile
să se unească „pentru a crește răsaduri și a planta copaci
pentru a lega solul, a depozita apa de ploaie, a furniza hrană și
lemne de foc și primesc un mic jeton bănesc pentru munca
lor.”98
Înființarea GBM este o dovadă că degradarea terenurilor
era deja o problemă pentru fermierele rurale în urmă cu
aproape jumătate de secol. Pe lângă dificultățile legate de
degradarea mediului și insecuritatea alimentară, a fost,
de asemenea, evident că femeile fermiere din Kenya nu
aveau agenția necesară pentru a-și proteja mediul și au fost
în continuare lipsite de dreptul de a-și pierde drepturile
tradiționale din cauza pierderii progresive a valorilor tradiționale
care, din punct de vedere istoric, au permis comunităților rurale
să conserve mediul înconjurător și să lucreze împreună,
cinstit și dezinteresat, pentru beneficiul reciproc.99 Valorile
tradiționale în managementul mediului s-au bazat istoric pe
conservare, fiecare generație gestionând pământul în beneficiul propriu și în beneficiul său.
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN 10 RESPONSIV LA GEN
a generațiilor viitoare cărora le-ar lăsa moștenire pământul. În
ciuda fundamentelor patriarhale pe multe comunități rurale,
conservarea pământului pentru generațiile viitoare nu s-a bazat
pe respingerea patriarhatului. Cu toate acestea, pe măsură ce
societățile rurale devin din ce în ce mai moderne și bazate pe
numerar, iar pământul devine mai marfă, normele patriarhale
care au dus la creșterea volumului de muncă al femeilor din
mediul rural în vremurile moderne, împreună cu creșterea
populației care pune presiune asupra pământului și schimbarea
perspectivelor ca societăți rurale și moderne. interfață,
înseamnă că valorile tradiționale care asigurau gestionarea
terenurilor și protecția mediului pentru viitoarele generații
rurale se erodează progresiv. În mod clar, nu toate valorile
tradiționale au fost dăunătoare, așa cum nu toate valorile moderne sunt dăunătoare.
Valorile tradiționale și moderne au ambele aspecte pozitive
și negative.
Mișcarea a instruit femeile să preia responsabilitatea protejării
mediului lor local, fără a aștepta acțiunea unei conduceri
politice care nu răspundea la nevoile lor.
Micile plăți în numerar pe care fermierele le-au primit pentru
plantarea pomilor și munca lor de conservare au transmis un
mesaj revoluționar: că timpul, energia, cunoștințele și eforturile
lor - pentru familie și comunitate - merită compensații
financiare. Acest mesaj a reverberat chiar dacă GBM, ca
organizație non-profit, a putut doar să facă plăți simbolice, mai
degrabă decât să-i remunerați pentru întreaga valoare a muncii
lor. Cu toate acestea, valul s-a întors. Femeile din mediul rural
au început să se ocupe de conservarea pământurilor, solurilor
și apei și să ceară atenția statului asupra problemelor lor.
Mișcarea a câștigat în mod constant avânt și recunoaștere
la nivel mondial. Cu toate acestea, creșterea degradării
terenurilor, atât în Africa, cât și în alte părți ale lumii, indică
faptul că lupta pentru neutralitatea degradării terenurilor și
înflorirea rurală este departe de a fi încheiată. Mobilizarea
la nivel de bază are loc deja. Statele trebuie acum să preia
ștafeta prin sprijinirea micilor agricultori din mediul rural cu
servicii de extensie, inputuri agricole și o remunerare
semnificativă a muncii lor, ca stimulente pentru atingerea
neutralității degradării terenurilor la nivel gospodăresc și
local. Prin urmare, accentul UNCCD asupra neutralității degradării
terenurilor este o continuare esențială pentru părțile la
Convenție pentru a canaliza resursele și asistența tehnică
către cei care au cea mai mare nevoie de ele. Beneficiarii pot fi
state și/sau comunități, cu nivelurile respective de vulnerabilitate,
precum și poziția lor individuală în cadrul economiei politice
globale, naționale sau locale, fiind utilizați ca indicatori ai
cantității de resurse pe care trebuie să le primească fiecare.
Machine Translated by Google
4. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI DEGRADAREA
TERENURILOR
Degradarea terenurilor va rămâne o problemă globală
importantă pentru femei în secolul XXI, având în vedere impactul
negativ asupra productivității agronomice, asupra
mediului, securității alimentare și calității vieții.100 Schimbările
climatice sunt și vor rămâne o agravare. factor. Acest lucru este
valabil mai ales pentru comunitățile care se bazează pe agricultura
pluvială. Tiparele de precipitații imprevizibile și în schimbare
au un impact negativ asupra producției de culturi și, de
asemenea, reduc conversia și stocarea eficientă a dioxidului
de carbon din atmosferă în biomasă, o sursă principală de
combustibil pentru societățile rurale.101 Pentru fermierii care trăiesc
în zonele uscate - aride, semiaride și zone uscate sub umede -
unde productivitatea este deja constrânsă de disponibilitatea
scăzută a apei, degradarea terenurilor este un precursor al
deșertificării.102 Fermierii care se bazează pe precipitații pentru
producția de alimente sau pentru adăparea animalelor își pot găsi rezistența compromisă
scară
Schimbările climatice aduc, de asemenea, provocări atunci
când vine vorba de obiectivul neutralității degradării terenurilor;
obstacolele sunt exponențiale, deoarece activitatea umană
conduce atât la schimbările climatice, cât și la degradarea
terenurilor. În ultimele două secole, în scopuri agricole, ființele
umane au defrișat sau transformat 70% din pajiști, 50% din
savană, 45% din pădurile temperate de foioase și 27% din biomurile
pădurilor tropicale.103 Între 1985 și 2005, planeta terenurile
cultivate și pășunile s-au extins cu peste 154 de milioane de
hectare.104 Agricultura comercială este considerată a fi motorul
apropiat pentru aproximativ 80% din defrișările la nivel mondial.105
Aceste schimbări în utilizarea terenurilor sunt indicatori
negativi pentru atingerea neutralității degradării terenurilor. În
timp ce schimbările climatice nu erau încă o problemă de
îngrijorare în regiunile în curs de dezvoltare în anii 1970, uscarea
fluxurilor, scăderea producției de alimente și defrișările - toate
legate de schimbările climatice - au stimulat înființarea mișcărilor
de bază precum GBM și Mișcarea Chipko în India ( discutate mai
jos) pentru a ajuta fermierii de bază să-și dezvolte rezistența la
mediul lor degradant.
Terenurile productive devin rare din cauza convergenței degradării
terenurilor, a creșterii populației, a schimbărilor climatice, a
utilizării nesustenabile a terenurilor și a urbanizării. Analiza
experiențelor de teren arată o legătură între creșterea
populației și degradarea terenurilor în zonele uscate. Prin
urmare, statele ar trebui să exploreze modalități prin care pot
sprijini păstoritul, mai degrabă decât alternativa adesea sugerată
de a stabili nomazi pastorali într-un stil de viață agricol sau
urban. În ceea ce privește creșterea populației, progresul educațional
al femeilor poate reduce ratele de fertilitate: există o corelație între
creșterea educației femeilor și mai puțini copii care se naște. În acest
fel, progresul educațional al femeilor are un efect indirect asupra
dezvoltării durabile a zonelor uscate, așa cum este evident în
unele părți ale Chinei și Sudanului.106
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIV LA GEN 11
Concurența pentru terenuri productive crește din cauza
cererii tot mai mari de alimente, furaje și materii prime agricole
pentru uz industrial și energetic.107 Interacțiunile dintre schimbările
climatice și degradarea terenurilor sunt extrem de complexe și
dificil de previzionat, totuși este destul de clar că pot afecta o
gamă largă de funcții ecosistemice diferite și serviciile pe
care le furnizează, cu impacturi în consecință asupra producției
alimentare, mijloacelor de trai și bunăstării umane.108 În calitate
de actori cheie în lanțul de producție alimentară rurală, femeile
fermiere și gospodăriile lor ar fi neapărat afectate de aceste
interacțiuni.
Evenimentele meteorologice extreme cauzate de încălzirea
globală ar putea reduce semnificativ rezistența umană la
secetă și ar putea cauza perturbări ale sistemelor alimentare la
de Îndatoririle
globală.109 schimbareaproductive,
modelelor meteorologice.
reproductive și de îngrijire
ale fermierilor rurale ar fi sever testate într-un astfel de scenariu,
adaptarea și atenuarea devenind viabil numai dacă statul ar face
intervenții adecvate și în timp util, astfel încât să ofere programe
eficiente, sensibile la gen, care să promoveze managementul
durabil al terenurilor, asigurând astfel reziliența micilor fermieri. O
astfel de abordare s-ar alinia cu scenariul reformei politicii
descris în documentul UNCCD privind valoarea terenurilor.110
Schimbările climatice și impactul acesteia, care includ „pierderea
biodiversității și constrângerile privind accesul la resursele
productive și naturale, amplifică inegalitățile de gen
existente și pun în pericol bunăstarea tuturor.”111 Schimbările
climatice adaugă presiune asupra „rolurilor de gen deja fragile,
subevaluate și precare” . la nivel de comunitate, care modelează
natura și amploarea expunerii, sensibilității și impactului.”112
Pentru femeile fermiere care se bazează pe agricultură și resurse
naturale pentru existența lor, efectele diferențiate de gen ale
schimbărilor climatice pot intensifica dezavantajele pe care le au
deja. 113 Acestea includ sarcini suplimentare legate de
muncă, riscuri legate de climă și dezastre pentru sănătate și
deficitul de apă și combustibil, toate acestea sporind sarcina
muncii neremunerate a femeilor.114.
În cele din urmă, comportamentul și atitudinile umane cu privire la
utilizarea terenurilor și a altor resurse naturale, despre care
industrializarea le-a considerat „nelimitate”, vor trebui reajustate.
Dominarea pământului și a mediului pentru economic
câștig, este legat de dominația și exploatarea economică a
femeilor. Aceștia sunt plătiți cu salarii mai mici, iar contribuția lor de
reproducere și îngrijire la societate sunt „privatizate” (adică, nu
sunt plătite), în timp ce bărbații, de obicei, îndeplinesc roluri productive
din punct de vedere economic. Subevaluarea contribuțiilor femeilor
din mediul rural în gestionarea terenurilor le expune riscului de
a fi o circumscripție cu prioritate scăzută pentru programele de
stat care abordează adaptarea și atenuarea schimbărilor
climatice, deoarece aceste programe vor fi probabil mai receptive
la activitățile care sunt incluse în PIB.
Machine Translated by Google
Abordarea atitudinilor patriarhale față de femei și de mediu
prin intermediul politicilor este o componentă cheie a realizării
egalității de gen, neutralității degradării terenurilor și atenuării
schimbărilor climatice.
Vulnerabilitățile diferențiate ale femeilor la schimbările climatice
se găsesc în munca de gen și în rolurile de îngrijire, precum și în
statutul social.115 Intersectarea relațiilor de putere și
schimbarea rolurilor de gen poate deschide noi căi pentru proiecte
de bază menite să facă față impactului schimbărilor climatice
într-un context care promovează egalitatea de gen.116 Acolo unde
astfel de schimbări și intersecții au ca rezultat o mai mare
împuternicire a femeilor, lupta împotriva schimbărilor climatice ar
putea deveni un factor care contribuie la promovarea egalității
de gen, promovând în același timp neutralitatea degradării
terenurilor. Cu toate acestea, imaginea actuală este una în care
degradarea terenurilor și schimbările climatice vor avea un impact
din ce în ce mai negativ asupra familiilor la nivel comunitar, în special
acolo unde serviciile de stat nu sunt disponibile și unde cele
private, dacă sunt disponibile, nu sunt accesibile.117
Rolul central pe care îl joacă femeile în calitate de producători
de bunuri și servicii din pământ le face un partener strategic vital în
realizarea ODD-urilor și a agendei privind schimbările
climatice.118 În ultimii cincizeci de ani, ecosistemele s-au
schimbat mai rapid, stimulate de nevoia de a satisface cererea în
creștere rapidă de alimente, apă, cherestea, fibre și combustibil.119
Schimbările care au condus la monocultură contribuie, de asemenea,
la degradarea resurselor naturale și pot exacerba sărăcia pentru
unele grupuri de oameni, în special pentru cei care trăiesc în medii
marginale. .120
În căutarea de a promova egalitatea de gen și neutralitatea degradării
terenurilor în urma schimbărilor climatice, unele domenii cheie
care trebuie abordate includ: i) înțelegerea diferitelor roluri,
responsabilități și cunoștințe în gestionarea resurselor naturale care
există între bărbați și femei; ii) Abordarea diferențelor de gen
în ceea ce privește drepturile și accesul la pământ și alte resurse
naturale; iii) abordarea accesului de gen și a intervențiilor cu privire
la noile tehnologii, informații și formare legate de managementul
resurselor naturale; iv) Descoperirea de noi forme de
cooperare, conflict sau controversă între bărbați și femei sau
diferite grupuri etnice rezultate din degradarea terenurilor;
v)
Corectarea absenței femeilor din procesele de luare a deciziilor
legate de resursele naturale la toate nivelurile;121 și vi)
consolidarea accesului femeilor la bunuri și servicii pentru accesul
pe piață și producția și depozitarea alimentelor.
În ceea ce privește diferitele roluri, responsabilități și
cunoștințe în gestionarea terenurilor între bărbați și femei,
emigrarea bărbaților din mediul rural în căutarea unui loc de
muncă este un factor semnificativ. Nu numai că mărește volumul
de muncă al femeilor fermiere, dar declanșează și o schimbare
a rolului femeilor. De exemplu, emigrarea bărbaților obligă
femeile să-și asume o parte din munca făcută anterior de bărbați,
cum ar fi îngrijirea animalelor mari de fermă.
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN 12 RESPONSIVE LA GEN
În plus, pe măsură ce condițiile climatice se schimbă, femeile
constată că noile lor responsabilități necesită cunoștințe,
tehnologie, resurse și timp suplimentare sau noi, de care le
lipsesc și, prin urmare, nu sunt în măsură să îndeplinească aceste
sarcini suplimentare cu succes.122 Emigrarea bărbaților obligă și
femeile să se angajeze . în activități generatoare de venituri
în plus față de activitățile lor de producție agricolă, forțându-i
astfel să jongleze cu mai multe roluri și responsabilități, cu
implicații negative pentru cantitatea de timp și energie pe care o
pot depune pentru gestionarea durabilă a terenurilor.
Între timp, tinerii care aleg să rămână în zonele rurale sunt uneori
obligați să ia decizii nesănătoase din punct de vedere ecologic.
Acest lucru se datorează scăderii precipitațiilor, exploatațiilor reduse
de pământ ca urmare a fragmentării după moștenire și oportunități
minime de angajare. Această combinație de factori îi poate
determina să taie copaci pentru a face cărbune sau să recolteze
nisip din albiile uscate ale râurilor pentru a câștiga bani.
Doborârea copacilor și arderea lor sub formă de cărbune
alimentează schimbările climatice prin emisia de gaze cu efect de
seră în atmosferă. Recoltarea nisipului exacerbează deficitul de
apă.123 Aceste tipuri de răspunsuri de degradare a terenurilor
la presiunile socio-economice reduc și mai mult rezistența
comunităților locale la impacturile climatice negative.
Mișcarea Chipko din India este un studiu de caz izbitor în
rezistența comunității la degradarea mediului; cazul se referă la
defrișare, fiind astfel o problemă direct legată de schimbările
climatice antropice.124 Mișcarea a început în 1973 când
muncitorii de sex masculin s-au organizat în semn de protest
împotriva politicilor forestiere de stat care împiedicau
întreprinderile locale. Aceste mici afaceri, care reprezentau o serie
de locuri de muncă în producție, depindeau de colectarea ierburilor
de pădure, rădăcini și pin, din care să producă terebentină
și rășină pentru vânzare. Politicile statului au limitat accesul la pini,
în ciuda faptului că sătenii s-au oferit să plătească prețuri mai
mari pentru copaci decât cele plătite de un producător parțial deținut
de stat. În plus, sătenilor li sa interzis să cumpere frasin, care
au fost vânduți unei companii de articole sportive. Când compania
a sosit pentru a tăia copacii, sătenii bătând tobe și cântând cântece
tradiționale au mărșăluit spre pădure și au împiedicat doborârea
copacilor. Când statul a alocat companiei copaci dintr-o altă
pădure, sătenii au organizat proteste organizate și au vegheat
pe noul amplasament.
Mișcarea Chipko a fost inițial un protest condus de hotărârea
bărbaților săteni de a atenua problemele locale de șomaj și
eroziunea musonica a pădurii care a precipitat inundații
și alunecări de teren care au măturat sute de case. Dar a adus
acasă conștientizarea că tăierea pădurilor și pășunatul animalelor
trebuiau urmărite într-un mod durabil, altfel ar rezulta o
tragedie clasică a comunității,125 cu comunitatea drept cel
mai învins .
Machine Translated by Google
Când, în anii următori, guvernul a anunțat că va scoate la licitație
copaci în pădurea Reni, unde au avut loc anterior inundații, Bhatt,
un organizator Chipko, a făcut apel la săteni să îmbrățișeze copacii
pentru a preveni doborârea lor.
Răspunsul a venit printr-o femeie, Gaura Devi, care a mobilizat alte
femei din satul Lata, care a făcut un pas înainte și a salvat
pădurea Reni. Este de remarcat faptul că femeile sunt cele
care își pun viața în pericol pentru a salva copacii. Mișcarea
Chipko a devenit, de asemenea, un vehicul prin care femeile și-au
exprimat nevoia de a fi incluse în luarea deciziilor în comunitate. A
provocat o reacție din partea unor zone masculine, dar a deschis un
nou capitol în egalitatea de gen și conservarea ecologică în India
rurală. Chipko a fost, de asemenea, o oportunitate de primă mână
pentru comunitățile locale de a înțelege legătura dintre activitatea
umană și schimbările microclimatelor care pot duce la
dezastre de mediu. O lecție importantă a Mișcării este imperativul de a
echilibra nevoile umane cu conservarea mediului și modul în care, în
contextul schimbărilor climatice, acțiunile locale au în cele din urmă
impacturi difuze, globale.
Exemplul Chipko demonstrează și modul în care statul poate fi
un agent în degradarea mediului. La nivel social, diferențele de
gen în ceea ce privește drepturile de acces la pământ și alte resurse
naturale pot fi un factor limitativ pentru gestionarea durabilă a
terenurilor, în special în cazul femeilor care au doar drepturi de
uzufruct asupra pământului. În contextul climatic, agenția femeilor în
gestionarea riscurilor și limitarea amenințărilor la adresa mijloacelor
lor de trai poate fi constrânsă de lipsa lor de drepturi de proprietate
asupra terenurilor, care este larg răspândită în Africa și Asia, în special
acolo unde un proprietar de sex masculin ia decizii pentru pământ,
prevenind adaptarea femeilor și răspunsuri de atenuare.126
5. CONCLUZIE: ROLUL STATULUI RESPONSIV Există cel
puțin cinci domenii de politică
care trebuie abordate în sprijinirea femeilor ca agenți pentru
atingerea neutralității degradării terenurilor. Acestea sunt:
echilibrarea sarcinilor de muncă între bărbați și femei;
securitatea proprietății terenurilor; includerea în procesul decizional;
acces la tehnici și cunoștințe de gestionare durabilă a terenurilor;
și îmbunătățirea rezistenței agriculturii de subzistență.127 Va
necesita, de asemenea, modificări ale mecanismelor și
structurilor actuale, astfel încât să le permită femeilor să-și realizeze
întregul potențial, utilizând și gestionându-și terenurile în mod
durabil - și fiind răsplătite pentru asta. Obiectivul ar fi acela de a
stimula responsabilizarea femeilor, astfel încât acestea să poată juca
roluri mai eficiente în producția de alimente, gestionând în același
timp durabil terenurile lor, minimizând efectele negative ale
schimbărilor climatice și pierderii biodiversității și valorificând
cunoștințele și tehnologia. Aceste acțiuni ar duce în cele din urmă la
atingerea obiectivelor privind egalitatea de gen și neutralitatea
degradarii terenurilor din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIVE LA GEN 13
Obiectivele specifice includ: i) asigurarea faptului că toate
inițiativele întreprinse pentru reabilitarea și refacerea terenurilor
degradate, în contextul ODD-urilor, sunt sensibile la gen și răspund
la volumul greu de muncă zilnic al femeilor din mediul rural; ii)
împărtășirea și diseminarea celor mai bune practici care le pot
permite femeilor să depășească obstacolele cu care se confruntă în
obținerea drepturilor funciare; iii) identificarea stimulentelor
politice necesare pentru a întări reziliența femeilor la schimbările
climatice; și iv) consolidarea vocilor femeilor care folosesc
terenurile la toate nivelurile în procesele de politici.128
Statul este arbitrul final al drepturilor și îndatoririlor, precum și
puterea coercitivă în societate; ar trebui, astfel, să promoveze politici,
legi și instituții care să răspundă la vulnerabilitatea fermierilor.
În timp ce femeile nu ar trebui să evite să folosească legea pentru
a revendica drepturi la pământ, remunerație egală, condiții de muncă
echitabile și o voce în arena politicii, lupta pentru egalitate - în
special în societățile patriarhale înrădăcinate - va fi lungă și va avea de
suferit multe. inverse. Un stat receptiv poate, prin politicile și
programele sale, să prevină sau să scurteze lupta femeilor, obligând
ca vocile femeilor să fie auzite și vulnerabilitatea lor atenuată,
oferindu-le resurse care promovează reziliența.
Atunci când femeilor fermiere li se oferă securitatea proprietății, s-a
demonstrat că aceasta se corelează cu o gestionare mai durabilă a
terenurilor. În zona Rift Valley din Kenya, de exemplu, chiar și în timpul
evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi seceta, femeile
gestionează în mod durabil „grădinile de bucătărie” adiacente caselor
lor, pe care le dezvoltă pe terenuri care le aparțin pentru viață,
conform normelor culturale. Acest lucru indică faptul că, acolo
unde femeile au încredere că pământul pe care îl cultivă „le
aparține”, ele vor investi timpul, energia și cunoștințele necesare
pentru a menține acel pământ în mod durabil productiv de-a lungul
vieții. Guvernarea echitabilă de gen a terenurilor și a altor resurse
naturale este esențială pentru un viitor durabil pe tot globul.
Securitatea proprietății funciare și guvernarea sa responsabilă
asigură, de asemenea, realizarea investițiilor necesare pentru
soluri sănătoase, ceea ce îmbunătățește rezistența la inundații și
secetă, precum și adaptarea la noile condiții climatice.129
Dar limitarea acțiunii de gen doar la securitatea titularului nu este
suficientă din diverse motive. În primul rând, rezistența
patriarhatului nu poate fi subliniată prea mult. În Europa de Vest,
fermierele sunt încă limitate de dominația factorilor de decizie
patriarhali130, în ciuda progresului în materie de egalitate de gen în
unele domenii. Viziunea predominantă asupra agriculturii și
alimentației în Europa și în instituțiile europene se limitează la
economie și comerț, unde „bărbații (bătrâni) în costum discută
între ei și iau decizii.”131 Femeile europene lucrează în grădinile
urbane, vând la piețele fermierilor, fac catering și procesarea
alimentelor.132
Machine Translated by Google
Potrivit grupului activist de fermieri La Via Campesina, „politicile
agricole europene sunt acum concepute pentru marile ferme
industriale. Femeile cu greu beneficiază de acest lucru, deoarece
au adesea ferme mai mici și multifuncționale. Politicile nu ar trebui
să se refere la producția de culturi unice la hectar. Regulile
europene actuale de igienă îngreunează foarte mult micii producători,
majoritatea femei, să vândă alimente procesate, deoarece
reglementările în acest domeniu sunt concepute pentru marile
procesări industriale de alimente și catering.
Cu toate acestea, micii agricultori europeni au dezvoltat și au
folosit tehnici de producție și procesare și își desfășoară propria
ameliorare a plantelor de generații.
În țările est-europene, cum ar fi Albania, de exemplu, peste 57%
dintre femei sunt angajate în sectorul agricol și, la fel ca omologii
lor din Africa, Asia și America Latină, proprietatea asupra terenurilor
este o problemă pentru ele. Fermierii albaneze sunt mai puțin
probabil să moștenească pământ, deoarece în mod normal
renunță la drepturile lor de proprietate fraților lor în momentul
căsătoriei.133
În al doilea rând, apariția unor aranjamente inovatoare care
împuternicesc femeile să dobândească mijloacele pentru a-și
cumpăra propriul teren, sugerează că există multe căi către același
scop, cunoscut sub numele de echifinalitate în teoria sistemelor deschise. comunal de reformă funciară din Namibia prevede consilii funciare
Regimurile inovatoare de proprietate, de exemplu - care acordă
autorităților locale puterea de a aloca pământ femeilor -, pot fi mai
viabile decât a cere schimbare la nivel național.
În plus, drepturile asupra pământului negociate la nivel local, în
armonie cu culturile locale, au mai multe șanse să reușească să
acorde femeilor și grupurilor de femei securitatea deținerii.
De exemplu, în urma consultărilor cu conducerea locală, primarul
orașului Dori din Burkina Faso a atribuit teren femeilor care
lucrează în grup. Aceasta înseamnă aproximativ 1,5 acri de teren
pentru fiecare membru al grupului, în vederea plantării de baobab
pentru producția alimentară casnică. Terenul este situat in
apropierea unei paduri locale. Decizia s-a bazat pe necesitatea de a
oferi teren în apropierea unei surse perene de apă pentru a
minimiza munca femeilor dar și pentru că plantele vor crește
suprafața pădurii.134
Politicile și cercetarea ar trebui să sprijine dezvoltarea și utilizarea
în continuare a cunoștințelor femeilor, să construiască capacități
organizaționale ale grupurilor de femei, să găsească modalități
inovatoare de a oferi femeilor resurse financiare și să includă
producătorii de alimente în elaborarea politicilor. Instituțiile
publice, cum ar fi școlile, spitalele și birourile municipale, ar putea
achiziționa produse la nivel local de la femei și în special de la grupuri
de femei. Acest lucru ar oferi femeilor locale implicate în
producția de alimente un impuls major.135 În Senegal și Uganda,
de exemplu, acordarea de sprijin grupurilor de femei nu a
provocat concurență din partea bărbaților. Mai degrabă, bărbații
interesați să primească beneficii similare se alătură grupurilor de
femei, fără niciun fel de stigmatizare.
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN RESPONSIVE LA GEN 14
Un stat receptiv nu poate fi unul care așteaptă ca femeile fermiere
să ducă în instanță instituțiile statului sau membrii familiei de sex
masculin. Mai degrabă, trebuie să fie unul care acordă prioritate
nevoilor umane ale tuturor cetățenilor săi, având în vedere
rolurile și poziționarea acestora în raport cu cadrele juridice
și instituționale naționale și locale, precum și cu dreptul și practica
cutumiară, acolo unde este cazul. Formarea tehnică, accesul
la credit și la piețe și furnizarea de infrastructură de piață care
vizează în mod specific terenurile gestionate durabil ale femeilor
sunt toate domenii în care statul poate fi primul răspuns, într-o
manieră echitabilă. În cazul statelor care au ratificat unul sau mai
multe acorduri globale, alinierea legislației și politicilor naționale
la standardele internaționale îl poate face un partener mai atractiv
pentru transferul economic și tehnic de la partenerii internaționali.
Etiopia, Namibia și Cambodgia sunt exemple de state
receptive care au folosit abordări diferite pentru a promova
egalitatea de gen în domeniul drepturilor funciare. În Cambodgia,
guvernul folosește un proces sistematic de înregistrare a
terenurilor care a asigurat că peste 60% din titlurile de teren emise
au fost făcute în comun, atât soțului, cât și soției; 19% au fost
eliberate exclusiv femeilor, 8%, exclusiv bărbaților, iar restul de
10% sunt deținute de companii, asociații și public.136 Actul
comunale: acestea trebuie să includă două femei angajate în
operațiunile agricole din zona de captare a consiliului, precum și
două femei care sunt experte în funcțiile consiliului.137 Scopul
femeilor experte este de a asista în mod proactiv fermierele să
solicite cu succes și să primească titluri de proprietate asupra
terenurilor guvernate în mod tradițional. În 2005, Etiopia și-a
cartografiat sistematic terenurile și a inițiat un program de
certificare pentru a acorda drepturi comune de proprietate
asupra terenurilor femeilor și bărbaților, precum și dreptului de
proprietate individuală femeilor divorțate sau văduve. Acest
program a îmbunătățit participarea femeilor138 și luarea deciziilor139
cu privire la probleme legate de terenuri atât în interiorul, cât
și în afara gospodăriei.
Rolurile de gen, sarcinile de muncă în gospodărie și accesul la
bunurile și serviciile de care comunitățile agricole micilor
fermieri au nevoie pentru a produce alimente sunt probleme
cheie care trebuie abordate în strategiile pentru a obține
neutralitatea degradării terenurilor. Efectele combinate ale
schimbărilor climatice asupra acestor probleme necesită
operaționalizarea abordărilor intersecționale. Astfel de strategii
ar trebui să fie orientate spre asigurarea egalității de gen, care
poate atenua efectele injuste ale normelor patriarhale – cum ar fi
drepturile distorsionate de proprietate asupra terenurilor care
privilegiază bărbații – care predomină în multe comunități rurale.
Proprietatea oficială a terenurilor de către femeile fermiere a
fost corelată cu creșterea productivității fermelor în America
Latină și Asia. În Africa, unde fermierele au acces la pământ în
baza legilor cutumiare, proprietatea formală le-ar proteja de
pierderea fermelor, mai ales atunci când devin șefi de gospodărie,
așa cum se poate întâmpla prin văduvie.
Machine Translated by Google
Proprietatea oficială a terenurilor în zonele rurale le-ar oferi fermierilor
instrumente puternice de care se bucură deja proprietarii de terenuri de
sex masculin din mediul rural; acest lucru ar crește, la rândul său,
influența femeilor și luarea deciziilor atât la nivel de gospodărie, cât
și la nivel de comunitate. După cum s-a menționat mai sus, securitatea
în proprietatea terenurilor a fost legată de gestionarea durabilă a
terenurilor de către femei și este, în plus, calea prin care se ajunge
la neutralitatea degradării terenurilor.
Pe lângă sarcinile grele de muncă și lipsa drepturilor oficiale de
proprietate, fermierele rurale sunt în fruntea celor care se
confruntă cu impactul schimbărilor climatice și al variațiilor.
Acestea includ modele meteorologice severe și imprevizibile
care aduc o vulnerabilitate nouă și constantă pentru fermierii
ale căror mijloace de existență depind de agricultura pluvială și de
modele meteorologice previzibile. Migrația bărbaților din zonele
rurale complică, de asemenea, gestionarea durabilă a terenurilor
a femeilor, deoarece acestea sunt lăsate să preia munca desfășurată
anterior de bărbați în plus față de propriile sarcini zilnice.
Numerarul, principalul motor al migrației bărbaților, obligă, de
asemenea, multe femei deținute mici să se angajeze ele însele
în activități generatoare de venituri, ceea ce le elimină și mai mult
7 http://www.un.org/womenwatch/feature/climate_
din timpul și energia pe care le pot investi în gestionarea durabilă a terenurilor.
change/downloads/Women_and_Climate_Change_
Comunitatea internațională recunoaște imperativul pentru
gestionarea durabilă a terenurilor, ecosistemelor și peisajelor și,
ori de câte ori este posibil, ca productivitatea lor ecologică să
fie restabilită. Restaurarea care are loc la nivel local în comunitățile
rurale este legată de rolurile și responsabilitățile de gen. Mai
precis, acordarea egalității de gen în proprietatea asupra
terenurilor, reducerea volumului de muncă al femeilor,
îmbunătățirea procesului decizional pentru femeile fermiere
și consolidarea resurselor și a capacităților organizaționale
ale grupurilor de femei sunt componente cheie pentru obținerea
neutralității refacerii, reabilitării și degradării terenurilor.
Evaluările și angajamentele globale, cum ar fi Provocarea de la
Bonn – care este un efort global de refacere a 150 de milioane de
hectare din terenurile defrișate și degradate ale lumii până în
2020 și 350 de milioane de hectare până în 2030 – vor fi realizate
în cele din urmă doar prin acțiuni și schimbări socio-
economice la nivel mondial. la nivel local. Mobilizarea
femeilor fermiere - părți interesate cheie în gestionarea terenurilor
la nivel de bază - pentru protecția mediului și egalitatea de gen
sunt căi importante de reziliență socio-mediu. Mișcarea Chipko din
India și Mișcarea Centurii Verzi din Kenya sunt două exemple
binecunoscute și puternice care pot servi drept modele și inspirație
pentru extinderea angajamentului fermierilor mici în atingerea
obiectivului global de neutralitate a degradării terenurilor până
în 2030.
UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN 15 RESPONSIV LA GEN
6. REFERINȚE 1 Autorul
este Atieno Mboya Samandari, Consultant și
Profesor adjunct la Facultatea de Drept a Universității Emory.
Recunoștința mea către Wagaki Wischnewski, ofițer pentru
informații publice și media la UNCCD, Bonn, pentru feedback-ul
și completările sale utile, precum și pentru Marina Drummond și alte
recenzenții anonimi pentru sugestiile și comentariile lor foarte utile.
Această lucrare este în primul rând o revizuire a literaturii de specialitate
a lucrărilor existente privind genul și degradarea terenurilor; orice
neajunsuri din acest document sunt exclusiv ale mele.
2 https://sustainabledevelopment.un.org/content/
documents/1803tstissuesdldd.pdf accesat 5/15/16
3 http://www.wfo-oma.com/women-in-agriculture/articles/
the-role-of-rural-women-in-agriculture.html accesat 5/15/16
4 Id.
5 Id.
6 http://www.wfo-oma.com/women-in-agriculture/
articole/rolul-femeilor-rurale-în-agricultura.html accesat
5/15/16
Factsheet.pdf
8 UNEP Global Gender and Environment Outlook, The
Probleme critice, p. 1, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu,
2016
9 https://www.thegef.org/gef/land_degradation accesat
6/6/16
10 http://www.unccd.int/en/programmes/RioConventions/
RioPlus20/Pages/LDNFAQ.aspx accesat 6/6/16
11 https://sustainabledevelopment.un.org/?menu=1300
accesat 5/15/16
12 Id.
13 http://siteresources.worldbank.org/
INTGENAGRLIVSOUBOOK/Resources/Module10.pdf accesat
15/15/16
14 FAO 2007 citat la Id. 15
http://www.fao.org/docrep/003/w8376e/w8376e07. htm accesat
5/28/16
16 http://siteresources.worldbank.org/
INTGENAGRLIVSOUBOOK/Resources/Module10.pdf pp.2-3
accesat 15/15/16 Karen Warren,
17 „Ecological Feminist Perspectives: An Overview of the
Issues”, la http://www. .vedegylet.hu/ okopolitika/Warren%20-
%20Ecofeminism%20Prezentare generală. pdf accesat 6/6/16
18 Id.
19 Vezi Martha Alberston Fineman, „The Vulnerable
Subiect: Ancorarea egalității în condiția umană”, Yale Journal of
Law and Feminism, vol. 20, Issue 1 , Article 2, 2008 la http://
digitalcommons.law.yale.edu/cgi/viewcontent.cgi?
article=1277&context=yjlf accesat 5/15/16
Machine Translated by Google

20 Global Gender and Environment Outlook – The Critical Issues, p.1, 44 2015, Nelson, V., Forsythe, L. și Morton, J.
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu 2016. Împuternicirea femeilor din zonele uscate: capturarea

21 Nota 19 supra 1 oportunităților în materie de drepturi funciare, guvernare și

reziliență. O sinteză a lucrărilor tematice din seria
22 Id. 10-12
„Empowermentul femeilor în zonele uscate”. Institutul de
23 O discuție aprofundată despre dependență și necesitatea ca
Resurse Naturale, Universitatea din Greenwich, Chatham, Marea Britanie.
statul să ofere sprijin celor care au rol de îngrijire se găsește în
45 Marcus Goldstein și Christopher Udry, „The Profits of Power:
cartea lui Fineman, „The Autonomy Myth: A Theory of
Land Rights and Agricultural Investment in Ghana”, 2008 la
Dependency”, The New Press, 2005, de asemenea la http:/ /
http://www.econ.yale.edu/~cru2/pdf/goldsteinudry2008.pdf
thenewpress.com/books/autonomy-myth
accesat 7/7/16
24 Fișa de gen a Programului Alimentar Mondial la http://documents.
46 2015, BIRD/Banca Mondială. Femeile, afacerile și legea
wfp.org/stellent/groups/public/documents/reports/
2016.
wfp258149.pdf p.1 accesat 5/15/16
47 Steven Lawry, Cyrus Samii, Ruth Hall, Aaron Leopold,
25 UNCCD la http://www.unccd.int/en/programmes/
Donna Hornby, Farai Mtero, „The Impact of Land Property Rights
RioConventions/RioPlus20/Pages/LDNFAQ.aspx accesat
Interventions on Investment and Agricultural Productivity in
5/15/16
Developing Countries: a Systematic Review, 2014, la http://
26 UNEP la nota 8 supra 2
www.campbellcollaboration.org/lib/project/220/ accesat 7/7 /16
27 Organizația pentru Alimentație și Agricultura (FAO) la http://

www.fao.org/docrep/v4360e/V4360E08.htm accesat 6/15/16 48 Id.

49 Id.
28 Id.
50 Id.
29 Id.
51 Id.
30 http://www.fao.org/docrep/v4360e/V4360E08.htm
52 Un exemplu în acest sens se găsește în comitatul Vihiga din Kenya.
accesat 15.06.16
Vezi, Ritu Verma, „Gender, Land and Livelihoods in East Africa:
31 https://www.thegef.org/gef/land_degradation accesat
Through Farmers' Eyes”, Centrul Internațional de Cercetare pentru
6/3/16
Dezvoltare (IDRC), ON, Canada, 2001
32 Alisher Mirzabaev, Ephraim Nkonya, Jann Goedecke, 53 Verma, Id.
Timothy Johnson și Weston Anderson, „Global Drivers of Land
54 https://sustainabledevelopment.un.org/content/
Degradation and Improvement”, în Economics of Land
documents/1803tstissuesdldd.pdf accesat 5/15/16
Degradation and Improvement – A Global Assessment for
Sustainable Development”, Springer 2015, p. 192 55 Nota 10 supra 20

56 A se vedea discuția Verma, nota 29 supra 57

33 FAO, Situația alimentației și agriculturii, Femeile în agricultură: https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/

închiderea decalajului de gen pentru dezvoltare, 2010-2011, p.3 1803tstissuesdldd.pdf accesat 5/15/16

58 Adunarea Generală a ONU, 2012. Reuniunea la nivel înalt

34 Id. privind abordarea deșertificării, degradarii terenurilor și secetei în
35 Id. contextul dezvoltării durabile și al eradicării sărăciei. A/65/861

36 Id.
59 Bai ZG, Dent DL, Olsson L, Schaepman ME., 2008.
37 https://www.ifad.org/topic/gender/overview accesat
Evaluarea globală a degradării și îmbunătățirii terenurilor.
13.06.16
1. Identificare prin teledetecție. Raport 2008/01, ISRIC – World
38 Id.
Soil Information: Wageningen.
39 PNUD , Gender and Poverty Reduction, la http://
60 http://web.undp.org/drylands/a-where.html accesat
www.undp.org/content/undp/en/home/ourwork/ 17.06.16
povertyreduction/focus_areas/focus_gender_and_poverty.html
61 http://www.fao.org/docrep/009/j2211e/J2211E02.htm
accesat 6/7/16
accesat 18.06.16
40 Id.
62 Id.
41 Id.
63 https://sustainabledevelopment.un.org/content/
42 2009, Mediu pentru dezvoltare. Impactul certificării terenurilor
documents/1803tstissuesdldd.pdf accesat 5/15/16
asupra securității, investițiilor și piețelor funciare: dovezi din
64 Id.
Etiopia
65 Id.
43 http://www.osce.org/gender/36360?download=true p.40 accesat
66 Id.
5/26/16

UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN 16 RESPONSIVE LA GEN

Machine Translated by Google

67 http://www.unccd.int/Lists/SiteDocumentLibrary/COP/ 94 http://www.fao.org/docrep/008/a0297e/a0297e08.htm
COP12/Gender%20Day/Gender%20Day%20Concept%20 accesat 7/7/16
Note.pdf accesat 6/17/16 95 Id.
68 Id. 96 Id.
69 Id.
97 http://www.greenbeltmovement.org/who-we-are/
70 http://www.unccd.int/Lists/SiteDocumentLibrary/COP/ istoria-noastra accesat 12/12/16
COP12/Gender%20Day/Gender%20Day%20Concept%20 98 Id.
Note.pdf p.4 99 Id.
71 Id.
100 H. Eswaran, R. Lal și PF Reich, http://www.nrcs.
72 Id.
usda.gov/wps/portal/nrcs/detail/soils/use/?cid=n
73 Id. rcs142p2_054028 accesat 5/15/16
74 ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/009/j2211e/j2211e00.pdf p.13 101 ICRISAT (Institutul Internațional de Cercetare a
accesat 5/25/16 Culturilor pentru Tropicele Semi-Aride) la http://www.un-
75 https://www.commdev.org/userfiles/ spider.org/sites/default/files/pandey_3rd_ws-
bonn_22_10_09.pdf accesat 6/3/16
Women&SustLandManagement_web.pdf accesat
5/15/16 102 https://sustainabledevelopment.un.org/content/docu
76 https://www.commdev.org/userfiles/ ments/1803tstissuesdldd.pdf accesat 5/15/16 103
Women&SustLandManagement_web.pdf accesat FAO, 2011. Situația pământului și a resurselor de apă din
5/15/16 lume pentru alimentație și agricultură (SOLAW)
77 http://www.enviropaedia.com/topic/default.php?topic_ Managementul sistemelor de risc . Organizația Națiunilor
id=147 accesat 6/3/15 Unite pentru Alimentație și Agricultură, Roma și Earthscan, Londra

78 Id. 104 Id.

79 Id. 105 Kissinger, G., M. Herold, V. De Sy., 2012. Drivers of

80 Id. Deforestation and Forest Degradation: A Synthesis Report

for REDD+ Policymakers. Lexeme Consulting, Vancouver
81 http://www.globalissues.org/news/2016/04/13/22004 Canada
accesat 6/19/16
106 http://www.fao.org/docrep/009/j2211e/J2211E02.
82 Id. htm accesat 5/25/16
83 Id.
107 https://sustainabledevelopment.un.org/content/docu
84 Id. ments/1803tstissuesdldd.pdf accesat 5/15/16 108
85 Id. http://www.unccd.int/Lists/SiteDocumentLibrary/Pub lications/
86 Id. 2015_Climate_LDC_ST_Comf_ENCG_Out pdf accesat 6/17/16

87 2015, UNCCD. FLEUVE Studiu de fezabilitate al regiunii

Mboula din Senegal.
88 2017, UNCCD. Fezabilitatea producției comerciale de ulei
Balantes.
89 Exemplul Vihiga din Kenya a fost deja citat la
nota 52 supra. Alte țări sunt citate la https://
openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/
10986/17790/860390WP0WB0ON0osure
0date0March0180.pdf?sequence=1 accesat 5/26/16
109 https://sustainabledevelopment.un.org/content/
docu ments/1803tstissuesdldd.pdf accesat
5/15/16 110 http://www.unccd.int/Lists/SiteDocumentLibrary/
Publications/2015_The%20Value%20of%20Land%20-%20
ELD%20Initiative%20(2015).pdf p.64 accesat 6/8/16
111 Notă privind perspectiva globală de gen și mediu a UNEP
11 supra 6
112 Id.

90 http://www.wunrn.com/2016/02/asia-women-farm ers- 113 Id.

in-asia-supporting-women-farmers-is-crucial to- 114 Id.
fighting-poverty-hunger-climate-change/ accesat 6/ 2/16
115 Id.
116 Id.
91 Vezi Verma nota 52 supra. O altă discuție despre
117 Id.
beneficiile organizării femeilor din mediul rural este la
http://www. wfo-oma.com/women-in-agriculture/articles/ 118 http://www.unccd.int/Lists/SiteDocumentLibrary/COP/
the-role of-rural-women-in- COP12/Gender%20Day/Gender%20Day%20
agriculture.html 92 http://www.fao.org/docrep/003/w8376e/ Concept%20Note.pdf
w8376e07. htm accesat 5/28/16 119 Millennium Ecosystem Assessment, 2005, disponibil la
93 Id. http://www.millenniumassessment.org/en/index.html

UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN 17 RESPONSIVE LA GEN

Machine Translated by Google

120 Banca Mondială, Gender and Natural Resources 139 Nedatat, Holden, ST și Bezu, Sosina. Teren comun
Module, la http://siteresources.worldbank.org/ Certificare, preferințe de gen și decizii legate de teren: Soțiile
INTGENAGRLIVSOUBOOK/Resources/Module10.pdf se implică mai mult?
accesat 4/15/16

121 http://siteresources.worldbank.org/
INTGENAGRLIVSOUBOOK/Resources/Module10.pdf
pp.3-4 accesat 15/15/16

122 Isabella Asamba și Barbara Thomas-Slayter, „From Cattle

to Coffee: Transformation in Mbusyani and Kyvaluki”
în B. Thomas-Slayter & Dianne Rocheleau (eds.), „Gender,
Environment and Development in Kenya, A Grassroots
Perspective”, p. .116. Lynne Rienner Publishers, Boulder CO &
London UK, 1995
123 Chinwe Ifejike Speranza, „Promovarea egalității de gen
în răspunsurile la schimbările climatice” la https://www.die-
gdi.de/uploads/media/DP_5.2011.pdf p.16 accesat
6/16/16 124 http:/ /www.fao.org/docrep/R0465E/R0465E03.HTM
accesat 12/12/16

125 http://www.garretthardinsociety.org/articles_pdf/
tragedy_of_the_commons.pdf accesat 12/12/16 126
Nota 97 supra 127
http://www.unccd.int/Lists/SiteDocumentLibrary/ COP/
COP12/Gender/Gender%20 %20Day%20
Concept%20Note.pdf
128 Id.

129 Nota 74 supra

130 Sally Shortall, „Farming, identity and well-being:

managing changeging gender roles within Western
Europe farm families”, la http://www.drustvo
antropologov.si/AN/PDF/2014_3/Anthropological_
Notebooks_XX_3_Shortall.pdf accesat 8/8 /16 131

http://viacampesina.org/en/index.php/main-issues
mainmenu-27/women-mainmenu-39/1977-opinion women-
farmers-in-europe accesat 6/17/16
132 Id.

133 http://www.osce.org/gender/36360?download=true p.40

accesat 5/25/16 134

Interviu telefonic cu ofițerul de proiect, FLUVE

proiect în Dori, Burkina Faso, desfășurat pe 16 noiembrie 2016
135 Id.

136 https://www.giz.de/fachexpertise/downloads/
giz2013-en-gender-and-rural-development.pdf accesat 1/17/17

137 http://www.lac.org.na/laws/pdf/
communallandreformact.pdf accesat 1/17/17
138 2015, Melesse, M., Dabissa A. și Bulte E. Joint Land
Certification Programs and Women's Empowerment:
Evidence from Etiopia. Lucrare prezentată pentru „CSAE
Conference 2015: Economic Development in Africa”, 22 -
24 martie 2015, St Catherine's College, Universitatea din Oxford,
Marea Britanie

UNCCD | Document de lucru Global Land Outlook | LDN 18 RESPONSIVE LA GEN

Machine Translated by Google

GLOBAL
TEREN
DOCUMENT DE LUCRU PERSPECTIVE