ETICA ȘI PROCESUL

DE CERCETARE ÎN
PSIHODRAMĂ
Prof. Dr. E. ALBRT-LORINCZ
Cercetare și etică profesională

Scopul seminarului este:

 devoltarea unui plan de cercetare respectând principiile etice; proiectarea designului
cercetării; elaborarea modelului conceptul,
 dezvoltarea sensibilității pentru temele de cercetare (ex. Cum să aleg tema pentru
lucrarea de colocviu);
 prezentarea diferitelor faze ale cercetării: metode și tehnicile aplicate, metodologia
cercetării (scop, eșantion, tehnici de cercetare, ipoteze, întrebări de cercetare, culegerea
și prelucarea datelor, prezentarea rezultatelor, etc.)
 prezentarea principiilor și regurilor care trebuie respectate în cercetare, reglementarea
națională și internațională a cercetării în psihoterapie.
Baza teoretică – definirea conceptelor pe baza reglementărilor naționale
și intrenaționale:
Principiile etice se situează la nivelul domeniului aspiraţional al valorilor morale şi
impregnează întreaga activitate a oricărui psihoterapeut, începând din perioada de formare.

Regulile etice reprezintă modele atitudinale şi de acţiune practică ce au la bază principiile

etice (Cod etic FRP). (Nuremberg Code, August 194, Permissible Medical Experiments.
(http://ohsr.od.nih.gov/guidelines/nuremberg.html)

Împreună, principiile şi regulile etice ghidează comportamentul profesional al

psihoterapeuţilor, care trebuie să ţină seama de ele atunci când iau decizii etice (Cod etic
FRP).
Asigură atât securitatea indivizilor cât și câștigarea încrederii în activitatea de psihoterapie de
către societate.

Respectarea principiilor și standardelor etice asigură adoptarea unor comportamente adecvate și

dezirabile, față de o populație vulnerabilă, adică subiecții acestor cercetări.

Etica cercetării este avizată de asociații la nivel național și international.

Comportamentul etic ale psihologilor/psihoterapeuților profesioniști (EFPA 2005):
(European Federation of Psychologists Associations)

• comportamentul profesional al psihologilor trebuie să corespunde rolului profesional și să aibă în

vedere responsabilităţile;

• respect general față de profesie, colegi și clienți - protejarea clineților;

• respectarea libertății clineților, a dreptului la autodeterminare (consimțământul clineților la terapie

și cercetare), informarea lor, nondiscriminare;

• confidențialitate (înregistrările, păstrarea însemnărilor şi a documentelor, publicarea studiilor, etc);

• promovarea standendelor de calitate: respectarea nivelului de calificare (limita competențelor),

conștientizarea riscurilor (legate de propria personă, clineți, metoda aplicată, etc. ), plagiat,
duplicarea publicațiilor;

• autodezvoltare și autoperfecționare: lipsa de competențe și putere influențează relațiile profesionale

cu clienții și colegii; trebuie evitat inegalitatea în relaţia profesională: dependenţa
clienților/dependenţa de clienţi; recunoașterea incapacității chiar și temporară;

• delimitare de interese economice, politice, religioase, etc.; evitarea conflictului de interese;

6/18/23

• transparență în munca de relație și în cercetare (prelucrarea datelor, publicarea lor, etc).

 MODEL CONCEPTUAL – PRINCIPII ETICE

SENSIBILITATE ETICĂ
RAȚIONAMENT ETIC
MOTIVAȚIE
Sesizarea și IMPLEMENTARE
identificare Claritatea
cazurilor/proble idealului etic, Convingere etică
melor etice aplicarea
Respectarea eticii
principiilor și
(aplicarea profesionale
regurilor etice în
filtrului etic în terapie și
proiectarea
în decizii) cercetare
acțiunilor

6/18/23

The Four Component Model (Rest, 1982)

 (ESRC= Economic and Social
Research Council - The ESRC maximizarea
is one of the seven Research beneficiilor pentru
Councils that form part of UK indivizi și societate
Research and Innovation și să minimizeze
riscurile și daunele
(UKRI).)

independența
drepturile și
cercetării trebuie
demnitatea
menținută și acolo
persoanelor și
unde există
grupurilor
conflicte

Cele șase principii

cheie pentru
respectarea eticii
în cercetare (după
ESRC 2015)
vizează:
liniile de
participarea
responsabilitate și
trebuie să fie
responsabilitate
voluntară și
trebuie să fie clar
informată
definite

cercetarea trebuie
efectuată cu
integritate și
transparență

Regulile etice si profesionale care trebuie aplicate în cercetare sunt cuprinse în ghidurile de Bunele Practici
 Conștientizarea Integritatea
Respectarea Responsabilita
etică este
drepturilor și -te (individ, (onestitate,
inclusă la
demnității unei colectivitate, cinstă,
principiul
persoane sociatete)
respect)
competenței

EFPA (2005) a stabilit patru principii

6/18/23

European Federation of Psychologists Associations

Regulile etice FRP (Codul etic al psihoterapeutului):

Responsabilitatea Competenţa

Respectul faţă de
demnitatea umană
Confidenţialitatea
şi drepturile
omului

Bunăstarea
clientului/pacient
6/18/23
ului
 Buna conduită în cercetarea ştiinţifică se referă la:

LIBERTATE LIMITARE
RESPECTAREA LEGII
1. accesul liber
la sursele de 1. respectarea
informare; demnităţii şi
2. schimbul RESPECTAREA PRINCIPIILOR BUNEI a
liber de idei PRACTICI ŞTIINŢIFICE drepturilor
3. neamestecul omului;
factorului
politic în GARANTAREA LIBERTĂŢII ÎN ŞTIINŢĂ, 2. protecţia
activităţile ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ÎN animalelor;
de cercetare ÎNVĂŢĂMÂNT
– dezvoltare
şi inovare; 3. protejarea
4. necenzurare mediului
ASUMAREA RESPONSABILITĂŢILOR
a produselor ambiant.
ştiinţifice
6/18/23
Principalele standarde ştiinţifice generale exclud:
a) ascunderea sau înlăturarea rezultatelor nedorite;
b) confecţionarea de rezultate;
c) înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
d) interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor şi deformarea concluziilor;
e) plagierea rezultatelor sau a publicaţiilor;
f) prezentarea deliberat deformată a rezultatelor altor cercetători;
g) neatribuirea corectă a paternităţii unei lucrări;
h) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţări;
i) nedezvăluirea conflictelor de interese;
j) derturnarea fondurilor de cercetare;
k) neînregistrarea şi/sau nestocarea rezultatelor, precum şi înregistrarea şi/sau stocarea eronată a rezultatelor;
l) lipsa de informare a echipei de cercetare, înaintea începerii activităţii la un proiect de cercetare, cu privire la : drepturi
salariale, răspunderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor cercetărilor, surse de finanţare şi asocieri;
m) lipsa de obiectivitate în evaluări şi nerespectarea condiţiilor de confidenţialitate ale rapoartelor de evaluare, alegaţiilor,
rapoartelor de cercetare etc.;
n) publicarea sau finanţarea repetată a aceloraşi rezultate ca elemente de noutate ştiinţifică, fără a se menţiona sursa
iniţială şi/sau cu adăugiri nesemnificative;
o) nerecunoaşterea metodologiilor şi a rezultatelor altor cercetători ca sursă de informare;
p) nerecunoaşterea erorilor proprii
q) difuzarea rezultatelor proprii într-o manieră iresponsabilă, cu exagerări şi repetări;
r) nerespectarea clauzelor granturilor, contractelor, protocoalelor etc.;
s) împiedicarea unor cercetători în activitatea lor sau favorizarea altora.
6/18/23
RESPONSABILITĂŢI:

a) respectării dreptului la viaţă;

b) respectării libertăţii individuale;

c) respectării demnităţii umane;

d) protecţiei fiinţei umane, a animalelor şi a mediului mînconjurător;

e) libertăţii de expresie;

f) securităţii alimentaţiei;

g) securităţii sistemului de informatizare a datelor.

6/18/23
PROCESUL CERCETĂRII
Alegerea temei
Documentare
Designul cercetării
Modelul conceptual
Metodologie
Colectarea datelor
Prelucrarea și interpretarea datelor
Prezentarea rezultatelor
Prezentarea concluzilor (+ originalitatea și limitele cercetării)
Diseminare
6/18/23
 STRUCTURA LUCRĂRII DE COLOCVIU
Pagina de titlu
Cuprins
Rezumat
PARTEA INTRODUCTIVĂ
Prezentarea temei (motivarea alegerii temei), justificarea alegerii temei prin actualitatea problemei
Obiective

PARTEA TEORETICĂ (Fundamentare teoretică focusată pe tema cercetată)

Starea actuală a cunoașterii, definirea noțiunilor pe baza literaturii relevante
Încadrarea temei cercetate în literatura de specialitate (cine s-a mai ocupat de tema respectivă, cum a lucrat și la ce
concluzii a ajuns, etc.)
Operaționalizarea noțiunilor

METODOLOGIE
I. Designul cerecetării (descrierea etapelor)
Scop; Eșantion; Ipoteze și întrebări de cercetare, metode de adunare a datelor, metoda de prelucrare a datelor
Modelul conceptual al temei cercetate

II. Prezentarea și analiza datelor

Prezentarea datelor/Rezultatelor
Discutarea rezultatelor pe baza literaturii de specialitate (interpretarea rezultatelor)
Limitele cercetării
Originalitatea și aplicabilitate practică
Autoreflexii + coterapia

III. Concluzii 6/18/23

Bibliografie (Ghidul APA) (MARE ATENȚIE LA PLAGIAT + CORECTITUDINEA CITĂRILOR)
Anexe
Research design

We analyze attitudes toward smoking in different

I. step
socio-economic, ethnic contexts

• Assess the opinion of the persons responsible for the education of

II. step adolescents (teachers, local decision-makers, parents)
• Analysis of local communities: health protective traditions,
community practices (people aged over 60 years)

III. step PREVENTION

COMMUNITY PREVENTION: Actions
Habits: influencing behavioral patterns SCHOOL MENTAL HEALTH
– value, opinion, behavior –
Coalition: health and social-services, School prevention programs and peer-support
churches, civil organisations Counselling
Mass-media – mental health related to Cessation support
messages communication Skill-development
Laws, regulations – local decision Training: self-knowledge – self-management
makers: town hall Free-time activities
Creating health-friendly environment (smoke Supporting the at risk groups
free)
Munca cu adicții cu tehnici psihodramtice Modelul conveptual

6/18/23
 SMOKING AS A COLLECTIVE
SOCIAL PRACTICE

Power Identity
control of material
construct and
resources, human
maintain a social
resources, ideas
identity
THE ROLE
OF
SMOKING
Body AS A
can demonstrate COPING Place
bodily competence MECHANISM embeddedness in
> being cool < concrete milieux
or contexts

Pleasure
„promeathean pleasure of holding fire”, Consumption
also the ambivalent relationship lifestyle practices are
towards pleasure and desire embedded in collective
(popular resistance to health police) patterns of consumption
Conceptual model

opinions, attitudes,
behavioral patterns

Adolescents
Local community attitudes toward
tabacco use
Gender
Social and administrative factors Socio-economic Individual factors
•cultural models status
•media influence • demoghraphic data
•quality of life • psycho-social and hygienic
•local politics conditions (quality of life)
Environmental factors • the teenagers' attitude toward

social and geographical

attitudes and behavior

- pubs in school nearness community
- tolerating passive smoking • data related to health behavior

environment
Community • attitude toward illicit drugs
• inclusion and acceptance • attitude of the activ and passive
• building social relationships, support smokers
• activities in the community and • tobacco use:
common experiences • smoking habits
Value • smoking motivation
•spiritual and ethical values (ex. • novel tobacco products
religion) • exposure to secondhand
•structure and integrity of the family smoke
(ex. divorce rate, deviance rate)
 MODEL COMCEPTUAL – FACTORII SCHIMBĂRII
6/18/23

(sursă Montano, Kasptzyk, Taplin 1997, 92.)

6/18/23
6/18/23
ELABORAREA PLANULUI LUCRĂRII DE COLOCVIU

SINTEZA SEMINARULUI (partea I și partea II

6/18/23
BIBLIOGRAFIE

Antes, A.L., Murphy, S.T., Waples, E.P., Mumford, M.D., Brown, R.P., Connelly, S. &Devenport, L.D. (2009). A meta-analysis of
ethics instruction effectiveness in the Sciences. Ethics &Behavior, 19(5), 379–402. doi: 10.1080/10508420903035380
British Psychological Society (2009). Code of Ethics and Conduct. Available from www.bps.org.uk/what-we-do/ethics-
standards/ethics-standards
Ciorbea, I. (2015). Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice. București: Editura Trei. ESRC (2015).
Antes, A.L., Murphy, S.T., Waples, E.P., Mumford, M.D., Brown, R.P., Connelly, S. &Devenport, L.D. (2009). A meta-analysis of
ethics instruction effectiveness in the Sciences. Ethics &Behavior, 19(5), 379–402. doi: 10.1080/10508420903035380
British Psychological Society (2009). Code of Ethics and Conduct. Available from www.bps.org.uk/what-we-do/ethics-
standards/ethics-standards
Ciorbea, I. (2015). Evaluarea psihologică aplicată. Repere teoretice și practice. București: Editura Trei. ESRC (2015).
ESRC Framework for Research Ethics (FRE) 2010. Updated January 2015: ESRC. Retrieved 17 April 2015 from r research-ethics
European Federation of Psychologists Associations. (2005). Meta-Code of Ethics. European Federation of Psychologists
Associations.
Holdevici I., (2010). Psihoterapia un tratament fără medicament, ed. Universitara, Bucuresti.
Levin, R., L., (1986). Ethics and Regulation of Clinical Research (second ed), Yale University Press, New Haven and London.
Mitrofan, I. (2005). Orientarea experiențială în psihoterapie. București: Editura SPER.
Mitrofan I., (2008). Psihoterapie (Repere teoretice, metodologice, applicative, ed. SPER, Colectia, Alma Mater, Bucuresti.
Mitrofan, I. (2018). Psihoterapie (Repere teoretice, metodologice și aplicative). București: Editura SPER.
Nuță E., A., (2021). Etica și confidențialitatea în procesul therapeutic. https://monitorulpsihologiei.com/etica-si-
confidentialitatea-in-procesul-terapeutic/
Rest, J. (1982). A psychologist looks at the teaching of ethics. The Hastings Center Report,
12(1), 29–36.
Trachsel, M., Gaab J., Biller, Andorno N., Tekin S., Sadler J.- Editors (2020). Ethical Issues in Psychotherapy Research. In The
Oxford Handbook of Psychotherapy Ethics, Oxford University Press