Ghiță Vlad Adrian, Chineză A - Persană B, Anul al III-lea, Semestrul I

Povestirile lui Shen Congwen Xiaoxiao și The Husband în contextul Mișcării de la 4 mai
1919

În acest eseu urmăresc să prezint legătura dintre Mișcarea politică antiimperialistă de la 4

mai 1919 și scurtele povestiri Xiaoxiao (1929) și The Husband (1930) ale prozatorului Shen
Congwen (1902-1988), care, spre deosebire de contemporani ai săi precum Mao Dun (1896-
1981), a reușit să rămână neutru din punct de vedere politic, refuzând să adere la Partidul
Comunist Chinez.

Mișcarea de protest studențesc de la 4 mai 1919 a fost generată de nemulțumirea

chinezilor față de decizia Guvernului de a accepta ca, potrivit Tratatului de la Versailles (28 June
1919), Japonia să păstreze controlul asupra posesiunilor coloniale germane din provincia
Shandong pe care le capturase la Asediul asupra portului Qingdao din 1914.

În această perioadă Lu Xun (1881-1936) publică Jurnalul unui nebun (1918) și

Adevărata poveste a lui Ah Q (1921) – considerate primele opere literare moderne. În acest sens,
se poate susține, simplificând, că majoritatea scrierilor literare de dinainte de Mișcarea de la 4
mai 1919 au fost scrise în chineza clasică (wenyan) și majoritatea celor scrise după acest moment
sunt redactate în chineza vernaculară (baihua).

Protagonista eponimă a povestirii Xiaoxiao e prezentată ca fiind o orfană aflată în grija

unchiului ei. La unsprezece ani ea se căsătorește cu un bebeluș de doi ani căruia trebuie să îi fie
dădacă. Bunicul ei îi povestește despre fetele care merg la școli mixte (unde învață împreună cu
băieții) și care se întorc la țară doar în vacanțele de vară.

La cincisprezece ani Xiaoxiao este sedusă de un consătean și rămâne însărcinată. Știind

că riscă să fie înecată pentru adulter, ea îi cere ajutorul tatălul copilului, care însă o abandonează,
ceea ce o determină să se gândească la suicid. Încercând să fugă, este prinsă, însă unchiul ei
hotărăște să fie iertată și să nu avorteze copilul.

În scena finală a povestirii, acesta a fost la rândul său însurat la unsprezece ani cu o fată
de șaptesprezece ani, iar Xiaoxiao are un alt copil cu soțul pe care ea l-a crescut. Ea îi șoptește
acestui nou-născut de trei luni că îi va lua de soție pe una dintre fetele moderne care învață la
școli mixte: “Now, there, there, look! The pretty wedding-sedan is coming this way. Look at the
bride’s lovely gown! How beautiful she looks! Hush! Hush! Don’t act up now. Behave yourself
or Mommy will get angry. Look, look! The coeds are here too! One day, when you grow up,
we’ll get you a coed for a wife.” (Lau & Goldblatt, 2007: 94)

Este clar că elevele de la școlile mixte (eng. coed) din povestirea lui Shen Congwen se
înscriu în tipologia „femeii moderne” (xin nüxing), occidentalizate și progresiste, pe care a
promovat-o Mișcarea de la 4 mai 1919. De asemenea, în povestire se afirmă că unchiul lui
Xiaoxiao a decis să o cruțe deoarece nu era familiarizat cu textele confucianiste care l-ar fi
determinat să o ucidă pentru a salva onoarea familiei. Poate fi constatată aici o critică indirectă a
lui Shen Congwen la adresa feudalismului și a valorilor confucianiste.

Totuși, dacă în Xiaoxiao este evidentă dezaprobarea manifestată de autor față de practica
ancestrală a căsătoriei minorilor (răspândită printre etnicii Miao), în povestirea The Husband se
poate constata nostalgia resimțită de Shen Congwen față de valorile tradiționale ale diferitelor
regiuni ale Chinei. Acesta este și motivul pentru care el a fost receptat ca mentor de către adepții
contemporani ai literaturii nativiste: Han Shaogong (cu povestirea Homecoming), Gao Xingjian
(cu romanul Soul Mountain) sau reprezentanții Mișcării Xungen („Căutarea rădăcinilor”) – A
Chen și Jia Pingwa.

Astfel, povestirea lui Shen Congwen The Husband prezintă, la fel ca A Hired Wife a lui
Rou Shi (1902-1931), tot un bărbat care se resemnează cu ideea că soția sa este nevoită să se
prostitueze. Totuși, în final acesta reușește să o convingă să renunțe la această practică
degradantă pentru a se întoarce împreună la sărăcia din mediul rural, unde vor trăi înconjurați de
natură. Prin urmare, Shen Congwen îi conferă motivului satului aceeași valoare pe care acesta o
are în genul pastoral din literatura europeană – de exemplu în poemul epic Paradisul Pierdut, în
a cărui Carte a IV-a John Milton (1608-1674) descrie viața idilică trăită de Adam și Eva în
grădina Edenului în perioada prelapsariană (i.e. înainte de Cădere).

Dacă Lu Xun este în general considerat fondatorul discursivității specifice modernității

chineze, atunci Mao Dun, Lao She (1899-1966) și Shen Congwen sunt scriitorii care au dezvoltat
fiecare unul dintre cele trei aspecte principale ale operei lui Lu Xun. Aspectul istorico-politic i-a
revenit lui Mao Dun, cel melodramatic – lui Lao She, iar cel nativist – lui Shen Congwen. (Hu
2022: 101)
 Astfel, spre deosebire de descrierile realiste ale vieții rurale din scrierile Mao Dun sau de
satira prin care Lao She evidențiază dezumanizarea societății, Shen Congwen este recunoscut
pentru nostalgia cu care tratează în Xiaoxiao și The Husband obiceiurile tradiționale ale grupului
etnic Miao din provincia sa natală – Hunan. (Faurot 1995: 280)

Din punctul de vedere al categoriilor naratologice structuraliste propuse de teoreticianul

literar Gérard Genette (1930-2018) pentru analiza perspectivei narative, naratorul din ambele
povestiri este obiectiv, omniscient, creditabil, neexprimat, extradiegetic (și implicit
heterodiegetic).

La fel ca în celebrul său roman – Border Town (1934), stilul lui Shen Congwen din cele
două povestiri analizate aici nu este deloc împodobit, ci cât se poate de simplu, ceea ce face ca
vocea sa narativă să nu fie ușor recognoscibilă: “Xiaoxiao did not cry when she got married. She
had been orphaned, and had been sent to an uncle on a farm to be brought up. All day long,
carrying a small, wide-brimmed bamboo hat, she had to look for dog droppings by the side of the
road and in the gullies. For her, marriage meant simply a transfer from one family to another.”
(Lau & Goldblatt, 2007: 82)

Astfel, Shen Congwen nu manifestă extravaganța verbală a lui Lao She și nici nu
utilizează tehnica narativă a fluxului conștiinței (eng. stream of consciousness) pe care a
introdus-o în literatura chineză Mao Dun. Totuși, operele sale nu sunt totalmente lipsite de
exprimări poetice, ci uneori degajă un stil liric – îndeosebi în pasajele în care personajele
exprimă emoții puternice: “It was now autumn, and the caterpillars were changing into
chrysalises of various kinds and colors all around the house. Her husband, as if deliberately
taunting her, would bring up the incident when he had been stung by the furry insect – that
brought unpleasant memories. Ever since that day, she had hated caterpillars, and whenever she
saw one she had to step on it.” (Lau & Goldblatt, 2007: 93)

În concluzie, în operele literare ale lui Shen Congwen orizontul rustic este puternic
reprezentat, iar povestirile sale din 1929-1930 Xiaoxiao (ecranizată în A Girl from Hunan –
1986) și The Husband (ecranizată în Mainland Prostitute – 1994) reprezintă, în contextul elanului
reformist declanșat de Mișcarea de la 4 mai 1919, o abordare echilibrată a rolului pe care
minoritățile regionale îl pot juca în revitalizarea morală a Chinei, idealizarea mediului rural fiind
temperată în scrierile lui de respingerea obiceiurilor nepotrivite (precum căsătoria minorilor).
 Bibliografie

Literatură primară

Lau, Joseph S. M. & Goldblatt, Howard (Eds.) (2007). The Columbia Anthology of Modern
Chinese Literature (2nd ed.). Columbia University Press. 82-94.

Literatură secundară

Hu, Lung-Lung (2022). Shen Congwen’s The Husband — Miao Marriage and Christian
Marriage Law in the Early Republic. Universitas. Vol. 577. 95-114.

Faurot, Jeannette L. (1995). Fictional Realism in Twentieth-Century China: Mao Dun, Lao She,
Shen Congwen. China Review International University of Hawai'i Press. Volume 2. Number 1,
268-272.