1.

Preparatia canalului radicular ar trebui sa dezvolte o

conicitate continua de la apex catre cavitatea de acces
2. Diametrul mare al preparatiei trebuie sa fie la nivel
coronar iar diametrul mic la nivel apical
3. Preparatia canalului radicular trebuie facuta in toate
planurile existente, trebuie pastrata geometria
canalului
4. Foramenul apical nu trebuie transportat
5. Foramenul apical trebuie pastrat cat de mic este posibil
practic
1. Sa permita indepartarea intregului continut al camerei
pulpare
2. Sa permita vizualizarea directa, completa a podelei
camerei pulpare si a orificiilor de deschidere a
canalelor radiculare
3. Sa usureze introducerea instrumentelor endodontice la
nivelul orificiilor canalelor radiculare
4. Sa ofere un acces cat se poate de direct la nivelul 1/3
apicale a canalului a instrumentelor endodontice
5. Sa ofere suport pentru obturatiile coronare provizorii
6. Sa aiba intotdeauna patru pereti
Acces direct la nivelul 1/3 apicale
 Dictat de anatomia CP, nu de santuri sau fosete
 Nu dentistul stabileste daca e triunghi sau
dreptunghi
 Variaza cu varsta: tineri, batrani
 Forma –Pm, M, I
 Nr, pozitie, curburi radacini
 Sa nu lucram pe sub cuspizi
 Incalca principiul biologic, de conservare a
structurii dentare
1.Trepanarea:
 Freza sferica diamantata turbina cu partea pasiva mai
lunga
 Daca exista camera pulpara mare-cadere in gol
 Initiere intotdeauna pe fata ocluzala sau orala(frontali
slefuiti)
 De preferat spre canalul mai larg
 Este mai aproape de –mezial la Pm+M
-cuspizii activi-P, V
 !!! Se poate realiza si prin coroana daca aceasta este
bine adaptata, dar este mai incomod datorita lipsei
transparentei smt si erorilor de odontometrie in cazul
coroanelor cu componenta metalica
2. Largirea:

 Freza sferica de contraunghi cu partea pasiva

lunga pt a imbunatati vizibilitatea
 Scoatere activa
 Depistarea pulpolitilor daca exista deoarece
impiedica accesul la orif can. Rad. si
inlaturarea lor cu anse US
 Daca exista retentivitati se depisteaza cu
sonda#17
3. Finisare + divergenta:

 Evazarea peretilor spre ocluzal-nu se infunda

provizoriasi ofera vizibilitate mai buna
 Cervical peretii sunt paraleli-nu se sacrifica
dentina la acest nivel, risc de VRF(vertical root
fracture)
 Freza Batt
 Freze clindro-conice diamantate, cu gat lung si
varf inactiv
 Ocluzal de cingulum-acesta este reper constant, marginea I
se abrazeaza
 Freza intai ┴, apoi II
 Forma triunghi pt indepartarea coarnelor pulpare la CP
mari, la tineri-discromii
 La varstnici-oval
 2 triunghiuri-POI
 Frecvent intereseaza mg I
 OAA-acces mai dificil
 Frecvent traumatisme in aceasta zona, camera pulpara este
obliterata
 La ILS coarnele pulpare sunt mai apropiate-forma ovala
Cohen
Cohen
 CA orientata VO, nu MD ca la OTR
 Initiere: centrul fetei ocluzale
 Ovoida
 Implica foarte rar cuspizii
 Depinde de divergenta canalelor
 Furcatia este mult spre apical, greseala frecvent
nu se indepartaza tot tavanul CP de frica unei
perforatii
Cohen
 Initiere in fosa centrala, freza este inclinata spre
cornul pulpar care RX pare mai mare, in general
cel palatinal
 Forma triunghi sau patrulater (MB2) cu unghiuri
rotunjite:
-cea mai scurta latura: P
-urmeaza V, inclinata spre P datorita can DV
deplasat in aceasta directie
-urmeaza D
-apoi M-cea mai lunga
 La M2 camera este mai aplatizata
 Can DV este deplasat mai spre P, aproape la
jum dist dintre P-MV
 Uneori pe aceasi linie
 M3 se trateaza cand:
-e dinte strategic
-deschidere mare a gurii
-migrat frecvent spre mezial
-daca e in vestibule pozitie f greu de tratat
MOLARUL UNU SUPERIOR
 Greu de tratat –au coroana mica MD, comparativ cu VO
 Camera pulpara micsorata frecvent prin PMCP sau
traumatisme
 Diametrul incizal mult mai mare decat cel cervical!
 Ickuri sau pene sau wedjet pt vizualizarea dispunerii
coletului
 40% au 2 canale, CA trebuie extinsa spre incizal si lingual pt
depistarea can L, frecvent ratat

 CA este initiata cu o freza mica, sferica diamantata

 Forma ovala
 Se extinde pe mg I
 Pm 1 face trecerea de la C la Pm 2
 Are cusp V mai mare decat L, seamana cu un C cu
cingulum mai mare
 CP se afla aproape in intregime sub cusp V
 Freza trepaneaza in centrul st ocl, inclinata spre V,
nu se orienteaza in axul lung pt ca aceasta ar duce
la peforatii lg
 Coroana este angulata fata de Rd
 Pm 2 are cuspizii mai simetrici
 CA este ovoida, orientata VO
PREMOLARUL DOI INFERIOR
 Initiere in foseta centrala, apoi ne orientam spre
cornul pulpar mai mare
 Contur:∆ sau trapez cu unghiuri rotunjite,
latura mare meziala
 Canalul distal este frecvent situat spre mijlocul
podelei camerei pulpare, astfel incat CA poate
fi situata spre mezial, cu conservarea jumatatii
distale a dintelui
 Lipsa Rx-perforatii proximale la dd inclinati,
acoperiti cu microproteze
 Perf furcatie la dd cu CP micsorata
 Neindepartea in totalitate a tavanului CP
 Pulpoliti
 Tesut pulpar restant
 Abord prin caria proximala
 CA subextinsa-canale ratate
 CA supraextinsa