SR EN 469 - 2020 Imbracaminte de Protectie Pentru Pompieri Cerinte de Performanta

ICS 13.340.
10
SR EN 469
Standard Român August 2020

InfoStandard Web, 20383, MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Titlu Îmbrăcăminte de protecție pentru pompieri

Cerințe de performanță pentru îmbrăcămintea
de protecție pentru lupta împotriva incendiilor
Protective clothing for firefighters – Performance requirements for protective
clothing for firefighting activities
Habillement de protection pour sapeurs-pompiers – Exigences de

performance pour les vêtements de protection pour la lutte contre l'incendie
Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 august 2020
Standardul european EN 469:2020 are statutul unui standard român
Înlocuiește SR EN 469:2006, inclusiv toate amendamentele și/sau

eratele
Data publicării versiunii române: 26 noiembrie 2021
Corespondență Acest standard

Standardul este identic cu
european standardul
are european
statutul unui ENromân
standard 469:2020
Înlocuiește (dacă este cazul):
ASOCIAȚIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

 Str. Mihai Eminescu nr. 238, cod 020085, București,  www.asro.ro
Reproducerea sau utilizarea integrală sau parțială a prezentului standard în
© ASRO orice publicații și prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere,
microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO
Ref.: SR EN 469:2020 Ediția 3

SR EN 469:2020
Preambul național
Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 469:2020. Standardul a fost
tradus de ASRO, are același statut ca și versiunile oficiale și a fost publicat cu permisiunea CEN.
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului european
EN 469:2020.
Acest standard înlocuiește SR EN 469:2006, SR EN 469:2006/A1:2007 și SR EN 469:2006/AC:2007.
Standardul european EN 469:2020 a fost adoptat ca standard român la data de 31 august 2020 prin
publicarea unei note de confirmare.
Standardul SR EN 469:2020 este un standard armonizat care intră sub incidența Regulamentului (UE)
2016/425 privind echipamentele individuale de protecție.
Corespondența dintre standardele europene și/sau internaționale la care se face referire la art. 2 al
acestui standard și standardele române este prezentată în anexa națională NA.
Standardul intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 227, Mijloace individuale de protecție.
SR EN 469:2020
STANDARD EUROPEAN EN 469

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Iulie 2020
ICS 13.340.10 Înlocuiește EN 469:2005
Versiunea română
Îmbrăcăminte de protecție pentru pompieri. Cerințe de performanță pentru

îmbrăcămintea de protecție pentru lupta împotriva incendiilor
Protective clothing for Habillement de protection pour Schutzkleidung für die
firefighters - Performance sapeurs-pompiers - Exigences Feuerwehr -
requirements for protective de performance pour les Leistungsanforderungen für

clothing for firefighting activities vêtements de protection pour la Schutzkleidung für
lutte contre l'incendie Tätigkeiten der Feuerwehr
Acest standard european a fost aprobat de CEN la 29 iunie 2020.
Membrii CEN sunt obligați să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipulează condițiile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard național, fără nicio modificare. Listele
actualizate și referințele bibliografice referitoare la aceste standarde naționale pot fi obținute pe bază de
cerere de la Centrul de Management CEN/CENELEC sau orice membru CEN.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
națională și notificată Centrului de Management CEN/CENELEC, are același statut ca și versiunile
oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naționale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația,
Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, Republica
Macedonia de Nord, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Țările de Jos și
Ungaria.
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung
Centrul de Management CEN-CENELEC: Rue de la Science 23, B-1040 Bruxelles
© 2020 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă și în orice mod sunt rezervate
membrilor naționali CEN
Ref.: EN 469:2020 RO
SR EN 469:2020
Cuprins
Preambul european ..................................................................................................................................4

Introducere ...............................................................................................................................................5
1 Domeniu de aplicare ....................................................................................................................6
2 Referințe normative .....................................................................................................................6
3 Termeni și definiții ........................................................................................................................7
4 Proiectare ................................................................................................................................. 12
4.1 Generalități ............................................................................................................................... 12
4.2 Desemnare mărimi ................................................................................................................... 12
4.3 Cerințe de proiectare ................................................................................................................ 12
4.3.1 Generalități ............................................................................................................................... 12
4.3.2 Tip de îmbrăcăminte ................................................................................................................. 12

4.3.3 Zone de suprapunere ............................................................................................................... 12
4.3.4 Sistem de închidere .................................................................................................................. 12
4.3.5 Buzunare exterioare ................................................................................................................. 13
4.3.6 Glugă ........................................................................................................................................ 13
4.3.7 Cale de acces pentru inspectare .............................................................................................. 13
4.3.8 Vizibilitate ................................................................................................................................. 13
4.3.9 Material de întărire.................................................................................................................... 13
4.3.10 Barieră anti-capilaritate............................................................................................................. 14
4.3.11 Material de tip plasă, pentru drenaj .......................................................................................... 14
4.3.12 Furnituri .................................................................................................................................... 14
4.3.13 Dispozitive integrate în articole de îmbrăcăminte pentru lupta împotriva incendiilor ............... 14
5 Prelevare de eșantioane, pretratare și condiționare pentru încercări ...................................... 14
5.1 Generalități ............................................................................................................................... 14
5.2 Prelevare de eșantioane........................................................................................................... 14
5.3 Pretratare .................................................................................................................................. 14
5.4 Deteriorarea proprietăților de respingere în urma curățării ...................................................... 15
5.5 Condiționare ............................................................................................................................. 15
6 Cerințe de performanță............................................................................................................. 15
6.1 Generalități ............................................................................................................................... 15
6.2 Riscuri exterioare ...................................................................................................................... 17
6.2.1 Căldură și flacără ...................................................................................................................... 17
6.2.2 Rezistență la penetrare de produse chimice lichide ................................................................. 18
6.2.3 Încercări mecanice ................................................................................................................... 19
6.2.4 Penetrare de apă (marcare cu Y1 sau Y2) .............................................................................. 19
6.2.5 Modificare dimensională ........................................................................................................... 19
6.2.6 Vizibilitate ................................................................................................................................. 20
6.3 Confort ...................................................................................................................................... 20
6.3.1 Rezistență la vaporii de apă (marcare cu Z1 sau Z2) .............................................................. 20
7 Încercarea articolului de îmbrăcăminte (opțională) .................................................................. 20
8 Marcare și informații de la producător ...................................................................................... 21
8.1 Marcare și etichetare ................................................................................................................ 21
8.1.1 Generalități ............................................................................................................................... 21
8.1.2 Mărimea etichetei ..................................................................................................................... 22
8.2 Informații de la producător ........................................................................................................ 22
Anexa A (normativă) Evaluare, analiză și determinare a valorilor proprietăților în vederea stabilirii și
clasificării performanței ............................................................................................................. 23
A.1 Exprimare rezultate ................................................................................................................. 23
A.2 Incertitudine de măsurare ........................................................................................................ 23
Anexa B (informativă) Contaminare în timpul utilizării ......................................................................... 24
2
SR EN 469:2020
B.1 Generalități .............................................................................................................................. 24

B.2 Contaminare ............................................................................................................................ 24
B.3 Curățare ................................................................................................................................... 24
B.4 Alte activități destinate reducerii expunerii umane .................................................................. 24
Anexa C (informativă) Rezumat pentru îmbrăcămintea de protecție împotriva căldurii și flăcării -
îndrumări pentru alegere, utilizare, întreținere și mentenanță (SUCAM - Selection, Use, Care
and Maintenance) – CEN/TR 14560:2018 ............................................................................... 26
C.1 Introducere .............................................................................................................................. 26
C.2 Echipament individual de protecție (EIP) - angajatori și utilizatori .......................................... 26
C.3 Încercare practică de performanță .......................................................................................... 26
C.4 Alegere, utilizare, întreținere și mentenanță (SUCAM) ........................................................... 26
Anexa D (informativă) Încercare de introducere în flăcări a unui întreg ansamblu de îmbrăcăminte,
efectuată utilizând un manechin cu senzori ............................................................................. 29

Anexa E (informativă) Impact fiziologic - tors transpirat ....................................................................... 30
Anexa F (informativă) Modificări tehnice semnificative între acest document și ediția EN 469:2005 .. 31
Anexa G (informativă) Expunere de motive ......................................................................................... 34
Anexa ZA (informativă) Relația dintre acest standard european și cerințele esențiale ale
Regulamentului (UE) 2016/425, vizate a fi acoperite ............................................................... 39
Bibliografie ............................................................................................................................................. 40
3
SR EN 469:2020
Preambul european
Acest document (EN 469:2020) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 162 „Protective clothing
including hand and arm protection and lifejackets”, al cărui secretariat este deținut de DIN.
Acest standard european trebuie să primească statutul de standard național fie prin publicarea unui text
identic, fie prin ratificare, cel târziu până în ianuarie 2021, iar standardele naționale conflictuale trebuie
anulate cel târziu până în ianuarie 2021.
Se atrage atenția asupra posibilității ca anumite elemente ale acestui document să facă obiectul
drepturilor de proprietate intelectuală. CEN nu poate fi făcut responsabil pentru a nu fi identificat, în
totalitate sau parțial, astfel de drepturi de proprietate intelectuală.
Acest document înlocuiește EN 469:2005.
Acest document a fost elaborat în urma unei cereri de standardizare adresate CEN de Comisia
Europeană și Asociația Europeană a Liberului Schimb și susține cerințele esențiale ale Regulamentului
(UE) 2016/425.
Pentru corespondența cu Regulamentul UE, a se vedea anexa ZA informativă, care constituie parte
integrantă din acest document.
Anexa F prezintă detalii despre modificările tehnice semnificative din acest standard european față de
ediția anterioară. Anexa G prezintă expunerea motivelor pentru deciziile referitoare la cerințele din acest
document.
Acest document face parte dintr-o serie de standarde pentru îmbrăcămintea de protecție care au fost
elaborate pentru protecția persoanelor împotriva căldurii și/sau flăcărilor.
Conform Regulamentului Intern al CEN-CENELEC, organismele naționale de standardizare ale

următoarelor țări sunt obligate să adopte la nivel național acest standard european: Austria, Belgia,
Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda,
Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit,
Republica Cehă, Republica Macedonia de Nord, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,
Turcia, Țările de Jos și Ungaria.
4
SR EN 469:2020
Introducere
Îmbrăcămintea prezentată în acest document face parte dintr-un sistem de protecție mai amplu pe care
purtătorul îl utilizează pentru a se proteja împotriva riscurilor la care ar putea să fie expus. Se recomandă
să fie de asemenea purtate echipamente individuale de protecție (EIP) suplimentare, destinate a proteja
capul, fața, mâinile și picioarele, precum și un aparat de protecție respiratorie corespunzător, dacă este
necesar.
Utilizarea EIP-urilor poate afecta senzațiile pe care le percepem cu simțurile noastre. De asemenea,
EIP-ul poate avea un efect paradoxal (de exemplu, stresul termic versus protecție termică) în cadrul
activităților zilnice ale unui pompier.
Cu toate că rolul unui pompier este acela de a stinge focul, el/ea desfășoară multe alte activități, pentru
care protecția termică este necesară în mică măsură sau nu este deloc necesară. Din acest motiv, cheia
o reprezintă găsirea echilibrului între protecția termică și confort (de exemplu, prin evitarea stresului
termic) sau alte posibile cerințe. Acest document revizuit oferă serviciului de pompieri opțiuni, pe baza
unei evaluări a riscurilor, pentru a face alegerile care să se potrivească cu cerințele specifice pe care
trebuie să le îndeplinească și cu circumstanțele în care se află.
Riscurile de căldură și de flacără au fost separate pe două niveluri. Nivelul 2 asigură o performanță mai
înaltă a protecției termice, de așteptat în cazul activităților cu un grad ridicat de risc, cum este
combaterea incendiilor care au loc în structuri, de exemplu clădiri, fabrici, benzinării.
Acest document se aplică pentru proiectarea, fabricarea, încercarea și certificarea îmbrăcămintei de

protecție pentru lupta împotriva incendiilor. În timpul revizuirii standardului, a fost revizuită specificația
legată de performanța EIP-ului achiziționat în prezent în toată Europa de multe dintre serviciile de
pompieri. În plus, în anexele F și G, sunt furnizate liste cu expunerea motivelor pentru fiecare cerință
(nouă și veche) sau pentru modificarea cerințelor existente.
Este esențial ca serviciile de pompieri (și de salvare) sau angajații acestora să efectueze evaluarea
riscurilor și să efectueze o verificare din punct de vedere al compatibilității și al ergonomiei pentru toate
părțile EIP [SCBA (EN: self-contained breathing apparatus - RO: aparat de respirat autonom), mănuși,
cizme, etc.], pentru a îndeplini cerințele Regulamentului (UE) 2016/425. Este esențial ca pompierii și
personalul de mentenanță să fie instruiți pentru alegerea, utilizarea, întreținerea și mentenanța tuturor
echipamentelor individuale de protecție. Îndrumări pentru alegerea, utilizarea, întreținerea și
mentenanța îmbrăcămintei de protecție împotriva căldurii și a flăcării sunt date în CEN/TR 14560:2018
(anexa C).
Există un interes crescut față de contaminarea pompierilor și/sau a EIP-urilor acestora de la particulele
de fum și de la gazele emanate ca urmare a incendiilor, precum și față de procesele de decontaminare.
Acest document include o anexă B, prin care pompierii sunt avertizați, oferindu-li-se și o serie de
recomandări.
Cu toate că inovații precum tehnicile cu senzori se află în plină dezvoltare, acest document furnizează
oportunități de implementare prin descrierea zonelor de suprapunere.
Nicio parte a acestui document nu este destinată a restricționa orice autoritate de reglementare,
achizitor sau producător să depășească aceste cerințe minimale.
5
SR EN 469:2020
1 Domeniu de aplicare
Acest document precizează cerințele de performanță minimale pentru îmbrăcămintea de protecție
proiectată pentru a fi purtată în timpul activităților de stingere a incendiilor. Cerințele prezentate în detaliu
în acest document acoperă aspecte legate de proiectare, căldură și flacără, aspecte mecanice, chimice,
de confort și de vizibilitate.
Acest document acoperă proiectarea generală a îmbrăcămintei, nivelurile minime de performanță ale
materialelor utilizate, metodele de încercare care trebuie utilizate pentru a determina aceste niveluri de
performanță, marcarea și informațiile furnizate de către producător.
Acest document face distincție între activitățile de luptă împotriva incendiilor și le împarte în două niveluri
de performanță bazate pe evaluarea riscurilor:
— Nivelul 1: precizează cerințele minimale pentru îmbrăcămintea pentru lupta împotriva

incendiilor, care implică activități asociate cu lupta împotriva incendiilor desfășurate în exterior
și activități de sprijinire a acesteia, luând în considerare mediul și condițiile scenariilor
operaționale previzibile ale unor astfel de activități de stingere a incendiilor.
Nivelul 1 nu se aplică protecției împotriva riscurilor întâlnite în cadrul combaterii incendiilor sau
al activităților de salvare din incendiu care au loc în structuri, cu excepția cazului în care este
combinat cu un EIP de nivel 2 sau cu alte EIP-uri specializate.
— Nivelul 2: precizează cerințele minimale pentru îmbrăcămintea pentru lupta împotriva

incendiilor utilizată pentru riscurile întâlnite în timpul combaterii incendiilor și al salvării din
incendiile care se produc în structuri.
Distincția dintre îmbrăcămintea de Nivelul 1 și cea de Nivelul 2 se rezumă la cerințele în caz de căldură
și flacără (X1 sau X2 - căldură și flacără). Aceste niveluri de protecție pot fi atinse de un singur articol
de îmbrăcăminte sau de o combinație de articole de îmbrăcăminte separate.
Marcarea suplimentară asigură două clase de protecție, pentru Y (protecția împotriva penetrării de apă)
și Z (rezistența la vaporii de apă). Este esențial ca aceste clase de performanță să fie indicate pe
marcarea îmbrăcămintei și să fie explicate în instrucțiunile pentru utilizare.
Acest document nu acoperă îmbrăcămintea de protecție purtată în lupta împotriva focului în spații
acoperite de vegetație, în lupta specializată împotriva incendiilor cu cantități mari de căldură radiată, în
cazul căreia este necesară îmbrăcămintea reflectorizantă, și/sau în cadrul unor operațiuni de salvare
prin tehnici avansate care implică produse chimice periculoase, utilizarea de ferăstraie cu lanț și
salvarea din apă sau cu ajutorul corzilor.
Acest document nu acoperă protecția pentru cap, mâini și picioare sau protecția specifică împotriva altor
pericole, de exemplu, pericole chimice, biologice, radiologice sau electrice. Aceste aspecte pot fi tratate
în alte standardele europene.
2 Referințe normative
Următoarele documente sunt menționate în text în așa fel încât conținutul acestora, în totalitate sau
parțial, constituie cerințe ale acestui document. Pentru referințele datate, se aplică numai ediția citată.
Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a documentului la care se face referire (inclusiv toate
amendamentele).
CEN/TR 14560:2018, Guidance for selection, use, care and maintenance of protective clothing against
heat and flame
EN ISO 811:2018, Textiles - Determination of resistance to water penetration - Hydrostatic pressure test
(ISO 811:2018)
EN ISO 1421:2016, Rubber- or plastics-coated fabrics - Determination of tensile strength and elongation
at break (ISO 1421:2016)
EN ISO 3146:2000, Plastics - Determination of melting behaviour (melting temperature or melting range)
of semi-crystalline polymers by capillary tube and polarizing-microscope methods (ISO 3146:2000)
6
SR EN 469:2020
EN ISO 4674-1:2016, Rubber- or plastics-coated fabrics - Determination of tear resistance - Part 1:
Constant rate of tear methods (ISO 4674-1:2016)
EN ISO 6530:2005, Protective clothing - Protection against liquid chemicals - Test method for resistance
of materials to penetration by liquids (ISO 6530:2005)
EN ISO 6942:2002, Protective clothing - Protection against heat and fire - Method of test: Evaluation of
materials and material assemblies when exposed to a source of radiant heat (ISO 6942:2002)
EN ISO 9151:2016, Protective clothing against heat and flame - Determination of heat transmission on
exposure to flame (ISO 9151:2016, Corrected version 2017-03)
EN ISO 11092:2014, Textiles - Physiological effects - Measurement of thermal and water-vapour

resistance under steady-state conditions (sweating guarded-hotplate test) (ISO 11092:2014)
EN ISO 12127-1:2015, Clothing for protection against heat and flame - Determination of contact heat
transmission through protective clothing or constituent materials - Part 1: Contact heat produced by
heating cylinder (ISO 12127-1:2015)
EN ISO 13506-1:2017, Protective clothing against heat and flame - Part 1: Test method for complete
garments - Measurement of transferred energy using an instrumented manikin (ISO 13506-1:2017)
EN ISO 13688:2013, Protective clothing - General requirements (ISO 13688:2013)
EN ISO 13934-1:2013, Textiles - Tensile properties of fabrics - Part 1: Determination of maximum force
and elongation at maximum force using the strip method (ISO 13934-1:2013)
EN ISO 13935-2:2014, Textiles - Seam tensile properties of fabrics and made-up textile articles - Part
2: Determination of maximum force to seam rupture using the grab method (ISO 13935-2:2014)
EN ISO 13937-2:2000, Textiles - Tear properties of fabrics - Part 2: Determination of tear force of
trouser-shaped test specimens (Single tear method) (ISO 13937-2:2000)
EN ISO 14116:2015, Protective clothing - Protection against flame - Limited flame spread materials,
material assemblies and clothing (ISO 14116:2015)
EN ISO 15025:2016, Protective clothing - Protection against flame - Method of test for limited flame
spread (ISO 15025:2016)
EN ISO 20471:2013,1 High visibility clothing - Test methods and requirements (ISO 20471:2013,
Corrected version 2013-06-01)
ISO 17493:2016, Clothing and equipment for protection against heat - Test method for convective heat
resistance using a hot air circulating oven
3 Termeni și definiții
Pentru scopurile acestui document, se aplică termenii și definițiile următoare.
ISO și IEC mențin baze de date terminologice pentru utilizare în standardizare, la următoarele adrese:
⎯ IEC Electropedia: disponibilă la http://www.electropedia.org/
⎯ Platforma ISO de căutare online: disponibilă la https://www.iso.org/obp/ui
3.1
gleznă
regiune în care se întâlnesc laba piciorului și gamba și care poate fi marcată de maleolele laterală și
mediană (maleolele sunt proeminențe osoase aflate de o parte și de alta a gleznei)
1 Modificat de EN ISO 20471:2013/A1:2016.
7
SR EN 469:2020
3.2
barieră anti-capilaritate
material folosit pentru a preveni transferul lichidului de pe suprafața articolului de îmbrăcăminte spre
interiorul acestuia, utilizat de obicei în completarea sau pentru înlocuirea parțială a căptușelii interioare
de la margine (margini)
3.3
curățare
proces prin care un articol care face parte din echipamentul individual de protecție (EIP) este făcut din
nou funcțional și/sau purtabil din punct de vedere igienic, prin îndepărtarea oricărei impurități sau
substanțe contaminante
NOTA 1 la termen Curățarea poate include etapa de reimpregnare.
3.4
ciclu de curățare
spălare plus uscare sau ciclul curățare-uscare
NOTA 1 la termen A se vedea 3.32 (pretratare)
3.5
sistem de închidere
metodă de realizare a unei închideri sigure a deschiderilor din articolul de îmbrăcăminte, care include o
combinație de mai multe metode
NOTA 1 la termen Acest termen nu se referă la cusături.
3.6
îmbrăcăminte (de protecție pentru pompieri)
articole de îmbrăcăminte specializate care asigură protecție trunchiului, gâtului, brațelor și picioarelor
pompierilor, cu excepția capului, mâinilor și labelor picioarelor
3.7
compatibilitate
capacitate a îmbrăcămintei (îmbrăcăminte de protecție și de alt fel) de a fi utilizată împreună cu alte
tipuri de EIP, care acoperă altă părți ale corpului
3.8
ansamblu de componente
combinație a tuturor materialelor dintr-un articol de îmbrăcăminte multistrat, dispuse exact în ordinea
confecționării articolului de îmbrăcăminte final
3.9
condiționare
menținerea eșantioanelor în condiții standard de temperatură și umiditate relativă, o perioadă minimă
de timp
[SURSA EN ISO 11612:2015]
3.10
dispozitiv
element fabricat fie din material textil, fie din furnituri, care este integrat în articolul de îmbrăcăminte
pentru lupta împotriva incendiilor
3.11
material de tip plasă, pentru drenaj
material permeabil care permite drenajul apei
8
SR EN 469:2020
3.12
indice 12 de transfer al căldurii de la flacără
HTI12
interval de timp în secunde, exprimat cu rotunjire la o zecimală, necesar atingerii unei creșteri a
temperaturii în calorimetru de (12 ± 0,1) °C
3.13
indice 24 de transfer al căldurii de la flacără
HTI24
temperaturii în calorimetru de (24 ± 0,1) °C
3.14
articol de îmbrăcăminte
element individual al îmbrăcămintei care poate fi compus din unul sau din mai multe straturi
3.15
ansamblu de articole de îmbrăcăminte
serie de straturi de articole de îmbrăcăminte dispuse în ordinea în care sunt purtate, care poate conține
materiale multistrat, combinații de materiale sau o serie de articole de îmbrăcăminte realizate dintr-un
singur strat
3.16
furnituri
elemente care nu sunt din material textil, utilizate în îmbrăcămintea de protecție, inclusiv acelea realizate
din metal sau material plastic
EXEMPLE: Capse, însemne de grad, butoni, fermoare, broderii, bretele.
[SURSA EN ISO 11612:2015]
3.17
reimpregnare
procedură de menținere sau redobândire a proprietăților de respingere ale materialului textil exterior
și/sau a rezistenței îmbrăcămintei la penetrarea de produse chimice
3.18
căptușeală interioară
căptușeală aflată la fața interioară al unui ansamblu de componente, destinată să fie cel mai aproape
de pielea purtătorului
NOTA 1 la termen Atunci când căptușeala interioară face parte dintr-o combinație de materiale, această
combinație de material este privită ca o căptușeală interioară.
3.19
element integrat
unul sau mai multe elemente suplimentare atașate articolelor de îmbrăcăminte, care funcționează ca
un întreg inseparabil sau ca un dispozitiv detașabil (3.10)
3.20
zonă de suprapunere
zone în care deschiderile întrerup continuitatea materialului (materialelor) articolelor de îmbrăcăminte
3.21
căptușeală intermediară
stratul dintre materialul exterior și căptușeala interioară, dintr-un articol de îmbrăcăminte multistrat
3.22
spălare în mașină
proces destinat îndepărtării murdăriei și/sau petelor prin tratare (spălare) cu o soluție apoasă de
detergent și care include de obicei clătirea, stoarcerea și uscarea
9
SR EN 469:2020
[SURSA: EN ISO 15487:2010]
3.23
material
elemente, cu excepția furniturilor și etichetelor, din care este fabricat un articol de îmbrăcăminte
3.24
combinație de materiale
material realizat dintr-o serie de straturi separate, unite împreună în timpul etapei de confecționare a
articolului de îmbrăcăminte
NOTA 1 la termen A se vedea 3.26 (material multistrat)
3.25
barieră de etanșeitate
țesătură sau membrană utilizată într-un ansamblu de componente pentru a obține proprietăți de
rezistență la presiune hidrostatică și de permeabilitate la vapori de apă
NOTA 1 la termen Bariera de etanșeitate nu împiedică trecerea unor agenți chimici, biologici sau radiologici și se
recomandă să fie prevăzut echipamentul individual de protecție (EIP) corespunzător pentru protecția purtătorului în
astfel de situații.
3.26
material multistrat
material care constă din diferite straturi unite strâns înainte de etapa de confecționare a articolului de
îmbrăcăminte, de exemplu prin țesere, matlasare, acoperire sau lipire
NOTA 1 la termen - A se vedea 3.24 (combinație de materiale)
3.27
gât
parte a corpului care separă capul de tors sau trunchi și care poate fi delimitată ca fiind regiunea aflată
între clavicule și maxilarul inferior
3.28
nețesut
structuri din materiale textile precum fibrele, filamentele continue sau firele tocate de orice natură sau
origine, alcătuite sub formă de rețele, prin orice mijloace, și unite împreună prin orice mijloace, în afară
de împletirea firelor sub formă de material țesut, material tricotat, dantele, material din fire răsucite sau
material cu smocuri
NOTA 1 la termen - Structurile peliculizate și cele din hârtie nu sunt considerate nețesute.
[SURSA: ISO 9092:2011, definiția 2.1]
3.29
articol de îmbrăcăminte exterior
articol de îmbrăcăminte situat cel mai la exteriorul ansamblului de articole de îmbrăcăminte, care va fi
primul expus pericolului (pericolelor)
3.30
material exterior
material situat cel mai la exterior, din care este fabricat articolul de îmbrăcăminte de protecție
3.31
buzunar
sac textil de mici dimensiuni cusut în interiorul sau peste o piesă de îmbrăcăminte, care se deschide
astfel încât să poată fi introduse articole înăuntru și poate fi închis prin diverse mijloace
10
SR EN 469:2020
3.32
pretratare
modalitate standardizată de pregătire a eșantioanelor înainte de încercare sau de utilizare
NOTA 1 la termen Aceasta ar putea include, de exemplu, un număr de cicluri de curățare, supunerea eșantionului
la căldură, o acțiune mecanică sau orice altă expunere relevantă și este finalizată prin condiționare.
3.33
indice 12 de transfer al căldurii radiante
RHTI12
temperaturii din calorimetru de (12 ± 0,1) °C
NOTA 1 la termen În condițiile încercării în conformitate cu EN ISO 6942:2002
3.34
indice 24 de transfer al căldurii radiante

RHTI24
temperaturii din calorimetru de (24 ± 0,1) °C
NOTA 1 la termen - În condițiile încercării în conformitate cu EN ISO 6942:2002
3.35
întăritură
orice material utilizat pentru a îmbunătăți proprietățile articolului de îmbrăcăminte, fie pentru a îmbunătăți
proprietățile mecanice, fie pentru a asigura confortul prin reducerea presiunii asupra unor părți ale
corpului
3.36
aparat de respirat autonom
SCBA (self-contained breathing apparatus)
aparat de protecție respiratorie care are o sursă portabilă de gaz respirator și este independent de
atmosfera ambiantă
3.37
cusătură
îmbinare permanentă dintre două sau mai multe bucăți de material
3.38
cusătură fundamentală
cusătură care ține asamblat articolul de îmbrăcăminte exterior și care dacă este ruptă ar expune
straturile de dedesubtul articolului de îmbrăcăminte exterior și ar reduce protecția
3.39
structură
tip de construcție care poate fi deschisă, semideschisă sau închisă și cu sau fără acoperiș
3.40
tors
trunchiul corpului uman, în afară de brațe, picioare și cap
3.41
spălare
îndepărtare a substanțelor contaminante din îmbrăcăminte cu ajutorul sau prin acțiunea apei,
detergenților și mijloacelor mecanice
3.42
încheietură mână
regiune în care se întâlnesc mâna și brațul și care poate fi delimitată de articulația radio-carpiană,
articulația dintre radius și carp
11
SR EN 469:2020
3.43
manșetă
parte a articolului de îmbrăcăminte care înconjoară încheietura mâinii
4 Proiectare
4.1 Generalități
Îmbrăcămintea de protecție pentru pompieri trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure protecția
trunchiului, a gâtului, a brațelor până la încheieturile mâinilor și a picioarelor până la glezne, în timpul
luptei împotriva incendiilor.
NOTĂ - Cerințele de proiectare nu diferă în funcție de marcarea ansamblului de articole de îmbrăcăminte ca fiind
de Nivel 1 sau de Nivel 2.
4.2 Desemnare mărimi

Desemnarea mărimilor trebuie să fie conform cerințelor din EN ISO 13688:2013.
4.3 Cerințe de proiectare

4.3.1 Generalități
Cerințele de proiectare trebuie să fie conform cerințelor date în EN ISO 13688:2013.
4.3.2 Tip de îmbrăcăminte
Nivelurile de performanță pot fi obținute prin utilizarea unui articol de îmbrăcăminte sau unui ansamblu
de articole de îmbrăcăminte care poate conține materiale multistrat sau combinații de material.
Elementele care alcătuiesc ansamblul de articole de îmbrăcăminte destinat să îndeplinească cerințele
minimale și/sau maximale, trebuie supuse la încercare împreună. Pentru a asigura acest nivel de
protecție, acestea trebuie, de asemenea, purtate așa cum se indică la 8.1.1.
Dacă unul sau mai multe articole individuale de îmbrăcăminte (de exemplu, uniforma purtată în
subunitatea de pompieri, tricou polo) sunt combinate cu echipamentul de intervenție, pentru a respecta
nivelurile de protecție, acestea trebuie încercate împreună și trebuie să respecte cerințele minimale din
prezentul document. Orice modificare, de exemplu în privința lenjeriei de corp (de exemplu, un
producător diferit sau o compoziție diferită), invalidează conformitatea cu cerințele din acest document,
inclusiv marcarea.
Nivelurile de performanță, de exemplu, ale hainei sau pantalonilor, pot fi diferite, deoarece este vorba
de articole de îmbrăcăminte diferite. Supunerea la încercare și aprobarea trebuie să fie ca pentru
elemente separate ale EIP.
4.3.3 Zone de suprapunere
Dacă protecția este asigurată printr-un costum din două piese, trebuie stabilit dacă existe întotdeauna
o zonă de suprapunere între haină și pantaloni, atunci când sunt ridicate complet ambele mâini
deasupra capului și persoana se apleacă din poziție verticală până când vârfurile degetelor ajung la sol,
fără îndoirea genunchilor. Încheieturile de la mâini și gleznele trebuie să rămână acoperite atunci când
îmbrăcămintea de mărime corespunzătoare este purtată în poziție verticală.
Verificarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie făcută prin inspectarea vizuală bazată pe procedura
descrisă în acest paragraf.
4.3.4 Sistem de închidere
Zona cu sisteme de închidere trebuie să ofere același nivel de protecție ca și restul articolului de
îmbrăcăminte.
Distanța dintre sistemele cu închidere discontinuă (de exemplu, butoniere sau capse cu închidere prin
apăsare) nu trebuie să ducă la apariția de deschideri neprotejate în articolul de îmbrăcăminte. Dacă se
utilizează fermoare, cursoarele glisante trebuie proiectate astfel încât să se blocheze când fermoarele
sunt complet închise, inclusiv atunci când se utilizează un fermoar cu mecanism de eliberare rapidă.
12
SR EN 469:2020
Sistemul de închidere nu trebuie să se deschidă accidental. Verificarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie
făcută prin inspectare vizuală și încercare manuală.
NOTĂ Clasificarea și metodele de încercare ale fermoarelor glisante pot fi găsite în EN 16732.
4.3.5 Buzunare exterioare
Dacă articolele de îmbrăcăminte sunt confecționate cu buzunare, buzunarele trebuie proiectate în felul
următor:
a) buzunarul exterior aplicat este un buzunar realizat dintr-o bucată separată din același material,
cusută peste partea exterioară a articolului de îmbrăcăminte, și trebuie să fie conform cu 6.2.1.1
și 6.2.1.6;
b) buzunarul exterior inserat este un buzunar realizat înăuntrul articolului de îmbrăcăminte și este
realizat din materiale care trebuie să fie conforme cu 6.2.1.1 și 6.2.1.6.
Clapele tuturor buzunarelor exterioare trebuie să fie cusute în jos sau să fie fixate pentru a menține
buzunarul închis. Acestea trebuie să fie cu 20 mm mai late decât deschiderea (10 mm de fiecare parte),
pentru a preveni pătrunderea clapei în buzunar. Sunt posibile excepții, în cazul buzunarelor pentru
aparatele radio și al buzunarelor laterale amplasate sub talie, care nu formează un unghi mai mare de
10o față de cusătura laterală.
Toate buzunarele articolului de îmbrăcăminte trebuie proiectate în așa fel încât să se prevină
pătrunderea căldurii, a flăcării sau a materiilor încinse, cu excepția buzunarelor exterioare pentru
aparate radio.
Conformitatea trebuie verificată prin inspectare vizuală și măsurări fizice.
NOTĂ Un număr crescut de buzunare poate duce la sporirea greutății și la izolarea articolului de îmbrăcăminte,
ceea ce ar putea crește impactul fiziologic asupra purtătorului. De asemenea, ar putea avea ca rezultat acumularea
mai multor substanțe contaminante.
4.3.6 Glugă
Dacă articolul de îmbrăcăminte este proiectat cu o glugă (nu o cagulă), gluga trebuie confecționată
îndeplinind cel puțin cerințele de la 6.2.1.1 și 6.2.1.6.
NOTĂ Utilizarea unei glugi ar putea avea un efect negativ asupra acumulării de căldură sau asupra percepției
purtătorului (de exemplu, asupra auzului).
4.3.7 Cale de acces pentru inspectare
Dacă există, calea (căile) de acces pentru inspectare trebuie închise prin mijloace prin care nu pot fi
deschise accidental.
NOTĂ Căile de acces pentru inspectare oferă posibilitatea inspectării straturilor protectoare sau a căptușelilor,
precum și a diverselor cusături.
Din perspectiva proiectării, este posibil să nu se poată verifica toate straturile sau căptușelile din toate
zonele articolului de îmbrăcăminte.
4.3.8 Vizibilitate
Dacă sunt declarate, materialele retroreflectorizante, fluorescente sau cu caracteristici combinate

(proprietăți retroreflectorizante și fluorescente) trebuie proiectate astfel încât să asigure vizibilitatea,
îndeplinind cerințele de la 6.2.6, 6.2.1.1 și 6.2.1.6 care urmează pretratării prezentate la 5.3.
Dacă materialul exterior al articolului de îmbrăcăminte este un material retroreflectorizant sau

fluorescent, acesta trebuie să îndeplinească cerințele din articolul 6.
4.3.9 Material de întărire
Orice material de întărire care face parte din ansamblul de componente trebuie să îndeplinească
cerințele de la 6.2.1.1 și 6.2.1.6.
13
SR EN 469:2020
4.3.10 Barieră anti-capilaritate
În cazul utilizării oricărei bariere anti-capilaritate într-un articol de îmbrăcăminte, fie ca parte a unei
căptușeli intermediare la marginea barierei de etanșeitate, fie ca margine a unei căptușeli interioare, de
exemplu la terminația mânecilor, a pantalonilor sau în partea de jos a hainei, lățimea materialului nu
trebuie să depășească 10 cm în cazul hainei și 15 cm în cazul pantalonilor. Bariera anti-capilaritate
trebuie să îndeplinească cerințele de la 6.2.1.1 și 6.2.1.6.
4.3.11 Material de tip plasă, pentru drenaj
Pentru orice material de tip plasă utilizat pentru drenaj, lățimea nu trebuie să depășească 3 cm, iar
materialul devine, de asemenea, parte din ansamblul de componente și trebuie să îndeplinească
cerințele de la 6.2.1.1, și 6.2.1.6 (a se vedea anexa G).
4.3.12 Furnituri
Furniturile care penetrează materialul exterior nu trebuie să fie expuse pe suprafața interioară a
articolului de îmbrăcăminte sau a ansamblului de articole de îmbrăcăminte.
Îmbrăcămintea de protecție trebuie proiectată astfel încât să asigure ca furniturile să nu aibă muchii
ascuțite, asperități sau proeminențe care ar putea cauza rănirea purtătorului. Verificarea îndeplinirii
acestei cerințe trebuie făcută prin inspectare manuală și vizuală.
4.3.13 Dispozitive integrate în articole de îmbrăcăminte pentru lupta împotriva incendiilor
Pentru toate dispozitivele integrate (prin fixare permanentă sau nu), zonele de suprapunere sau zonele
de interacțiune trebuie proiectate astfel încât nivelul de protecție să fie menținut, și dispozitivele trebuie
supuse la încercare împreună cu articolul de îmbrăcăminte.
5 Prelevare de eșantioane, pretratare și condiționare pentru încercări

5.1 Generalități
Pentru toate încercările menționate în articolele 6 și 7, toate eșantioanele trebuie să îndeplinească

cerințele din paragraful de mai jos.
Valoarea fiecărei proprietăți definite în articolele 6 și 7 trebuie utilizată la clasificarea performanței.
5.2 Prelevare de eșantioane
Dimensiunea epruvetelor supuse diferitelor metode de încercare trebuie să fie în conformitate cu

standardele pentru respectiva încercare, specificate în cerințele din articolul 6. Eșantioanele destinate
încercărilor trebuie prelevate din articolul de îmbrăcăminte original sau trebuie să fie reprezentative
pentru ansamblul de componente utilizat pentru articolul de îmbrăcăminte finit. Pentru materialele care
nu au o suprafață suficient de mare, eșantioanele trebuie prelevate în combinație cu stratul exterior,
pentru a fi posibilă prelevarea la dimensiunile necesare.
5.3 Pretratare
Fiecare încercare specificată în articolul 6, cu excepția încercărilor de la 6.1.2.5 și 6.1.2.6, trebuie să

implice pretratarea prin curățare. Încercările specificate la 6.2.1.1, 6.2.1.2, 6.2.1.3 și 6.2.1.4 trebuie
efectuate înainte (cu eșantionul așa cum a fost primit) și după pretratarea prin curățare. Încercarea de
la 6.2.5 trebuie efectuată după numai 5 cicluri de curățare, conform instrucțiunilor producătorului.
Curățarea trebuie efectuată conform instrucțiunilor producătorului, pe baza unor procese standardizate.
Dacă nu se specifică un număr de cicluri de curățare, încercările trebuie efectuate - în cazul spălării în
mașină după 5 cicluri de curățare (un ciclu de spălare în mașină constând dintr-o spălare și o uscare)
sau, - în cazul curățării uscate după 5 cicluri de curățare uscată. Acest lucru trebuie să se reflecte în
informațiile furnizate de producător.
Dacă instrucțiunile producătorului precizează că sunt permise ambele metode, eșantionul trebuie spălat
doar prin procedura de spălare în mașină.
14
SR EN 469:2020
NOTĂ De obicei, instrucțiunile producătorului indică una sau mai multe dintre diferitele metode și proceduri din
EN ISO 6330, EN ISO 15797, EN ISO 3175-2 sau echivalente, ca proceduri standardizate de curățare.
5.4 Deteriorarea proprietăților de respingere în urma curățării
Dacă finisajul, aplicat pe articolul de îmbrăcăminte pentru a îmbunătăți sau menține proprietățile de
respingere a lichidelor, poate fi deteriorat prin procedurile de curățare indicate de producător,
producătorul trebuie să indice numărul maxim de cicluri de curățare care poate fi efectuat înainte ca
articolul de îmbrăcăminte să necesite retratarea sau reimpregnarea în scopul refacerii nivelului de
performanță.
Încercările în conformitate cu 6.2.2 trebuie efectuate înainte de ciclul de curățare pentru care
producătorul garantează performanța.
De exemplu, dacă în instrucțiuni se recomandă „reimpregnare după fiecare al treilea ciclu de curățare“,
încercările trebuie efectuate după cel de-al doilea ciclu de curățare, adică înainte de reimpregnare. Apoi,
după efectuarea reimpregnării, se recomandă realizarea din nou a încercării, pentru a demonstra
respectarea cerinței.
Dacă în instrucțiuni se recomandă „reimpregnare după fiecare ciclu de curățare“, încercările trebuie
realizate pe articole noi. Mai târziu, articolul trebuie curățat, se efectuează reimpregnarea și se repetă
din nou încercarea, pentru a demonstra respectarea cerinței.
În toate cazurile, curățarea trebuie să fie conform 5.3.
5.5 Condiționare
Dacă nu se specifică altfel în standardul relevant pentru încercări, eșantioanele trebuie condiționate
după cum urmează:
a) timp de cel puțin 24 h într-o atmosferă cu temperatură de (20 ± 2) °C și umiditate de (65 ± 5) %;
b) încercarea trebuie efectuată în aceeași atmosferă sau trebuie începută în intervalul de 5 min de
după scoaterea din această atmosferă.
NOTĂ Cerințele au la bază EN ISO 139.
6 Cerințe de performanță
6.1 Generalități
Toate materialele și cusăturile structurale ale ansamblului de componente și/sau articole de

îmbrăcăminte trebuie încercate cu suprafața situată cel mai la exterior expusă, cu excepția încercării la
propagare a flăcării pentru căptușeala interioară (6.2.1.1) și a încercării de rezistență la vapori de apă
(6.3.1).
Distincția dintre îmbrăcămintea de Nivel 1 și cea de Nivel 2 se rezumă la cerințele în caz de căldură și
flacără (X1 sau X2 - căldură și flacără). Atunci când la același articol de îmbrăcăminte există nivelurile
de performanță 1 și 2 (de la 6.2.1.3 până la 6.2.1.4) , acest articol trebuie clasificat ca fiind de nivelul 1.
Pentru toate celelalte caracteristici, cerințele pentru nivelurile 1 și 2 sunt aceleași.
15
SR EN 469:2020
Tabelul 1 – Rezumat al cerințelor de performanță din articolele 6 şi 7, niveluri, clase și coduri
de marcare
Proprietate Paragraf Pretratare Caracteristică de performanță Caracteristică de

aplicabil 1 și marcare (acolo unde este performanță 2 și marcare
cazul) (acolo unde este cazul)
Propagare a 6.2.1.1 înainte și Indice 3 din EN ISO 14116:2015
flăcării după
Căldură de contact 6.2.1.2 înainte și Nu se solicită un interval de 10 s
(Nivel) după în conformitate cu
EN ISO 12127-1
Transfer de 6.2.1.3 înainte și HTI24 ≥ 9,0 s HTI24 ≥ 13,0 s
căldură (flacără) după X1 X2
HTI24–12 ≥ 3,0 s HTI24–12 ≥ 4,0 s
(Nivel)
Transfer de 6.2.1.4 înainte și RHTI24 ≥ 10,0 s RHTI24 ≥ 18,0 s,
căldură (radiație) după RHTI24–12 ≥ 3,0 s RHTI24–12 ≥ 4,0 s
Rezistență 6.2.1.5 după ≥ 450 N

reziduală la expunere
tracțiune la căldură
radiată
Rezistență 6.2.1.6 înainte contracție ≤ ± 5 %
termică Fără aprindere
Fără topire
Cerințe și pentru închiderile glisante și furnituri
Ață de cusut cu 6.2.1.7 — Fără topire la o temperatură de (260 ± 5) ºC.
rezistență termică
Rezistență la 6.2.2 a se Fără penetrare pe suprafața situată cel mai la interior,
penetrarea de vedea 5.4 Indice de respingere ≥ 80 %
produse chimice
Rezistență la 6.2.3.1 după Material exterior ≥ 450 N
tracțiune Cusătură structurală ≥ 300 N
Rezistență la 6.2.3.2 după ≥ 30 N
sfâșiere
Penetrare de apă 6.2.4 după < 20 kPa Y1 ≥ 20 kPa Y2
(Clasă)
Modificare 6.2.5 după ≤ ± 3 % (material țesut)
dimensională ≤ ± 5 % (nețesut și material tricotat)
Vizibilitate 6.2.6 după, a se Material (materiale) retroreflectorizant (retroreflectorizante),
vedea fluorescent (fluorescente) și cu caracteristici combinate care
6.2.6.3 oferă vizibilitate completă cu:
suprafața minimă de material retroreflectorizant trebuie să fie
≥ 0,13 m2
suprafața minimă de material fluorescent sau cu vizibilitate
combinată ≥ 0,2 m2 supusă la încercare în conformitate cu
EN ISO 20471:2013/A1:2016
Rezistență la 6.3.1 după > 30 până la ≤ 45 m2 Pa/W Z1 ≤ 30 m2 Pa/W Z2
vaporii de apă
(Clasă)
Încercare Articolul o singură Expunere la un flux de căldură de 84 kW/m2 timp de 8 s
efectuată pe 7 spălare
întregul articol de
îmbrăcăminte
(opțional)
16
SR EN 469:2020
6.2 Riscuri exterioare
6.2.1 Căldură și flacără
6.2.1.1 Încercare de propagare a flăcării
Toate materialele și cusăturile structurale trebuie încercate înainte și după pretratare (a se vedea 5.3)
și încercate în conformitate cu EN ISO 15025:2016, metoda A. Rezultatele trebuie evaluate atunci când
epruvetele se află pe cadrul de încercare.
Pentru fiecare ansamblu de componente trebuie încercate 3 epruvete pe direcție longitudinală și

3 epruvete pe direcție transversală în conformitate cu EN ISO 15025:2016, metoda A, și acestea trebuie
să îndeplinească specificațiile pentru indicele 3 de propagare a flăcării din EN ISO 14116:2015.
Ansamblul de componente al articolului de îmbrăcăminte de la exterior trebuie încercat prin aplicarea

flăcării de încercare pe suprafața materialului exterior și pe suprafața căptușelii interioare, pe epruvete
separate.
Pentru ansamblurile de articole de îmbrăcăminte, trebuie supuse la încercare suprafața exterioară și

căptușeala interioară ale fiecărui articol de îmbrăcăminte utilizat ca parte a ansamblului.
Pentru cusături, trebuie încercate 3 epruvete care conțin o cusătură structurală și aceste cusături nu
trebuie să se desfacă. Epruvetele trebuie orientate cu cusătura poziționată vertical pe linia de mijloc a
eșantionului astfel încât flacăra arzătorului să vină în contact direct cu cusătura.
Pentru ansamblurile de articole de îmbrăcăminte care încorporează materiale de manșetă (ca părți ale
mânecilor sau picioarelor de pantaloni de la un articol de îmbrăcăminte), acestea trebuie încercate
separat, aplicând flacăra pe suprafața exterioară a materialului manșetei.
Furniturile sau dispozitivele (4.3.12 și 4.3.13) care sunt direct expuse sau sunt acoperite, de exemplu,
cu o clapă, trebuie supuse la încercare cu toate sistemele de închidere ale îmbrăcămintei de protecție
pentru pompieri aflate în poziție închisă, după pretratare. Trebuie utilizate trei epruvete care conțin
furnituri. Fiecare trebuie orientată vertical, astfel încât flacăra arzătorului să vină în contact direct cu
furnitura, dacă furnitura este expusă, sau cu clapa care acoperă furnitura, dacă furnitura este acoperită.
Dacă fermoarele sunt expuse direct, flacăra trebuie să vină în contact cu glisorul și dinții. Epruvetele
care conțin sisteme de închidere trebuie orientate astfel încât sistemul de închidere să funcționeze
vertical. La 5 min după încercare, sistemele de închidere pentru dezechipare trebuie să poată fi deschise
o dată.
Etichetele, insignele, materialele retroreflectorizante, etc. care sunt aplicate pe suprafața situată cel mai
la exteriorul articolului de îmbrăcăminte trebuie încercate numai după pretratare în conformitate cu 5.3,
împreună cu stratul exterior, pentru a face posibilă prelevarea de epruvete cu dimensiunile indicate în
EN ISO 15025:2016, metoda A. Trebuie încercate trei epruvete care conțin respectivul element.
Elementele trebuie orientate cu dimensiunile mai lungi poziționate pe linia de mijloc a eșantionului astfel
încât flacăra arzătorului să vină în contact direct cu mijlocul elementului. Combinația constând din
element și stratul situat cel mai la exteriorul articolului de îmbrăcăminte trebuie să îndeplinească
cerințele din EN ISO 15025:2016, metoda A, și trebuie să îndeplinească specificațiile pentru indicele 3
de propagare a flăcării din EN ISO 14116:2015. Această cerință nu se aplică în cazul etichetelor cu o
suprafață mai mică de 10 cm2.
6.2.1.2 Încercare la căldură de contact (marcare cu X2)
Pentru nivelul 2, trei epruvete prelevate din ansamblul de componente sau ansamblul de articole de
îmbrăcăminte trebuie încercate înainte și după pretratare. Încercările trebuie efectuate în conformitate
cu EN ISO 12127-1:2015, cu o temperatură de contact de 250 °C. Atunci când sunt încercate
corespunzător, fiecare dintre epruvete trebuie să aibă un timp de prag de cel puțin 10 s.
Ansamblul trebuie clasificat conform celei mai mici dintre cele trei valori individuale, rotunjite la cea mai
apropiată secundă (s).
6.2.1.3 Transfer de căldură - Flacără (marcare cu X1 sau X2)
Trei epruvete prelevate din ansamblul de componente sau ansamblul de articole de îmbrăcăminte
trebuie încercate înainte și după pretratare. Încercările trebuie efectuate în conformitate cu
17
SR EN 469:2020
EN ISO 9151:2016. Ansamblul trebuie să obțină nivelurile de performanță din tabelul 2. Ansamblul
trebuie clasificat conform celui mai mic rezultat individual, rotunjit la cea mai apropiată secundă (s).
Tabelul 2 – Transfer de căldură (flacără)
Indice transfer de căldură Nivel 1 de performanță (s) Nivel 2 de performanță (s)
HTI24 ≥ 9,0 ≥ 13,0

HTI24 – HTI12 ≥ 3,0 ≥ 4,0
6.2.1.4 Transfer de căldură - Radiație (marcare cu X1 sau X2)
Trei eșantioane prelevate din ansamblul de componente sau ansamblul de articole de îmbrăcăminte
trebuie încercate înainte și după pretratare. Încercările trebuie efectuate în conformitate cu
EN ISO 6942:2002, metoda B, la o densitate a fluxului de căldură de 40 kW/m2. Ansamblul trebuie să
obțină nivelurile de performanță din tabelul 3. Ansamblul trebuie clasificat conform celui mai mic rezultat
individual, rotunjit la cea mai apropiată secundă (s).
Tabelul 3 – Transfer de căldură (radiație)
Indice transfer de căldură Nivel 1 de performanță (s) Nivel 2 de performanță (s)
RHTI24 ≥ 10,0 ≥ 18,0

RHTI24 – RHTI12 ≥ 3,0 ≥ 4,0
6.2.1.5 Rezistență la tracțiune reziduală a materialului expus la căldura radiantă
Trei epruvete pe direcție longitudinală și trei epruvete pe direcție transversală din materialul situat cel
mai la exterior trebuie încercate după pretratare (a se vedea 5.3) în conformitate cu
EN ISO 13934-1:2013 pentru textilele țesute sau EN ISO 1421:2016, metoda 1, pentru textilele
peliculizate, după tratarea ansamblului de componente sau ansamblului de articole de îmbrăcăminte în
conformitate cu EN ISO 6942:2002, metoda A, la o densitate a fluxului de căldură de 10 kW/m2. Fiecare
eșantion trebuie să aibă o rezistență la tracțiune ≥ 450 N.
După expunerea la 10 kW/m2 în conformitate cu EN ISO 6942:2002, eșantionul utilizat trebuie tăiat în
benzi cu lățimea de 50 mm. Această lățime trebuie să conțină suprafața expusă.
6.2.1.6 Rezistență termică
Pentru această metodă de încercare, trei epruvete de material trebuie încercate înainte de pretratare,
dar condiționate în conformitate cu 5.5.
Atunci când este încercat în conformitate cu ISO 17493:2016 la expunere la temperatura de (180 ± 5)ºC
timp de 5min, niciun material utilizat în ansamblul de articole de îmbrăcăminte nu trebuie să se aprindă
sau să se topească și nu trebuie să se contracte mai mult de 5 % pe direcție longitudinală sau pe direcție
transversală. Fiecare strat al materialului trebuie încercat separat. Dacă nu se poate preleva un eșantion
la mărimea necesară, acesta poate fi fixat pe materialul purtător așa cum este utilizat în articolul de
îmbrăcăminte.
Atunci când este încercată în conformitate cu ISO 17493:2016 la expunere la temperatura de

(180 ± 5) ºC timp de 5 min, furnitura aparținând tipului (tipurilor) prevăzut (prevăzute) a fi utilizat (utilizate)
la articolul de îmbrăcăminte finit trebuie să rămână funcțională după efectuarea încercării. După 5 min
de la scoaterea din cuptorul de încercare, orice sistem de închidere destinat dezechipării trebuie să
poată fi deschis o dată.
6.2.1.7 Rezistență termică a aței de cusut utilizate la cusăturile structurale
Două eșantioane din ața de cusut destinată cusăturilor structurale trebuie încercate așa cum au fost
primite, în conformitate cu încercarea pe placă fierbinte din EN ISO 3146:2000 și nu trebuie să se
topească la o temperatură de (260 ± 5) °C.
6.2.2 Rezistență la penetrare de produse chimice lichide
Trei epruvete pe direcție longitudinală și trei epruvete pe direcție transversală prelevate din ansamblul
18
SR EN 469:2020
de componente sau ansamblul de articole de îmbrăcăminte trebuie încercate în conformitate cu EN
ISO 6530:2005 după pretratare, în conformitate cu 5.3, cu un timp de aplicare a produsului chimic de
10 s și utilizând următoarele produse chimice lichide.
Tabelul 4- Încercare la penetrare de produse chimice lichide
Produs chimic Masă (%) Temperatură produs chimic ± 2 °C
H2SO4 30 20
C8H10 (o-xilen) 100 20
Pentru fiecare epruvetă, nu trebuie să existe deloc penetrare către suprafața interioară, iar indicele de
respingere trebuie să fie ≥ 80 %, clasificat în funcție de rezultatul mediu. Această încercare trebuie
efectuată chiar dacă articolul de îmbrăcăminte are o barieră de impermeabilitate.
6.2.3 Încercări mecanice

6.2.3.1 Rezistență la tracțiune
Materialul situat cel mai la exterior, atunci când este încercat după pretratare și utilizând cinci epruvete
pe direcție longitudinală și cinci epruvete pe direcție transversală în conformitate cu
EN ISO 13934-1:2013 pentru textilele țesute sau EN ISO 1421:2016, metoda 1, pentru textilele
peliculizate, trebuie să aibă o forță de rupere ≥ 450 N, atât pe direcție longitudinală cât și pe direcție
transversală.
Cusăturile structurale ale materialului exterior, atunci când sunt încercate în conformitate cu
EN ISO 13935-2:2014, trebuie să aibă o forță maximă de rupere a cusăturii de ≥ 300 N.
6.2.3.2 Rezistență la sfâșiere
Materialul situat cel mai la exterior, după pretratare și utilizând cinci epruvete pe direcție longitudinală și
cinci epruvete pe direcție transversală, trebuie să aibă o rezistență la sfâșiere ≥ 30 N, atât pe direcție
longitudinală cât și pe direcție transversală. Materialele țesute trebuie încercate în conformitate cu
EN ISO 13937-2:2000 sau EN ISO 4674-1:2016, metoda B pentru materialele peliculizate. Eșantionul
la care există alunecare constând în fire nerupte trebuie denumit „cu alunecare“ și nu trebuie să
furnizeze un rezultat numeric, putând fi evaluat că a trecut încercarea.
6.2.4 Penetrare de apă (marcare cu Y1 sau Y2)
Cinci epruvete din orice strat (inclusiv cusături) care asigură rezistența la penetrarea apei, atunci când
sunt încercate după pretratare (a se vedea 5.3) în conformitate cu EN ISO 811:2018 utilizând o viteză
de creștere a presiunii de (0,98 ± 0,05) kPa/min, trebuie să obțină una din următoarele clase:
— Y1 < 20 kPa, pentru articole de îmbrăcăminte fără barieră de impermeabilitate;
— Y2 ≥ 20 kPa, pentru articole de îmbrăcăminte cu barieră de impermeabilitate.
Epruvetele de încercare trebuie prelevate din zonele critice, de exemplu, cusăturile de la umeri.
6.2.5 Modificare dimensională
Modificările dimensionale trebuie încercate în conformitate cu EN ISO 13688:2013 și trebuie să

îndeplinească cerințele din EN ISO 13688:2013, utilizând un eșantion din combinația de materiale a
ansamblului de componente. Modificările dimensionale datorate curățării materialului pentru
îmbrăcămintea de protecție nu trebuie să depășească ± 3 % pentru materialele țesute și ± 5 % pentru
materialele tricotate și nețesute, nici în lungime, nici în lățime.
Combinația de materiale dintr-un ansamblu de componente trebuie pregătită astfel încât toate straturile
de material să fie cusute împreună pe toate cele patru margini ale eșantionului. Trebuie supus la
încercare un eșantion. Pretratarea se va efectua pe eșantionul considerat ca un ansamblu. Odată
finalizată, toate componentele vor fi separate și măsurate individual.
Încercarea privind performanța ansamblului de componente nu trebuie realizată dacă fiecare strat
individual al ansamblului îndeplinește în mod individual cerințele privind modificările dimensionale.
19
SR EN 469:2020
Dimensionarea produsului ar trebui să ia în calcul contracția preconizată și să anticipeze faptul că pe
sub articolul de îmbrăcăminte din EN 469 se vor purta alte haine (de exemplu, pe timp de vară și pe
timp de iarnă).
6.2.6 Vizibilitate
6.2.6.1 Generalități
Dacă sunt utilizate, materialele retroreflectorizante, fluorescente și cu caracteristici combinate trebuie

să asigure vizibilitate 360°, să înconjoare cel puțin regiunile brațelor, gambelor și torsului îmbrăcămintei
de protecție și să respecte următoarele (a se vedea 4.3.8).
6.2.6.2 Suprafața materialului de vizibilitate
Suprafața minimă a materialelor retroreflectorizante nu trebuie să fie mai mică de 0,13 m2 și suprafața
minimă a materialelor fluorescente nu trebuie să fie mai mică de 0,2 m2.
Suprafața minimă a materialului cu caracteristici combinate nu trebuie să fie mai mică de 0,2 m2.
6.2.6.3 Performanța materialelor de vizibilitate
Materialul (materialele) retroreflectorizant (retroreflectorizante) sau cu caracteristici combinate, în stare

nouă, separate, trebuie să fie în conformitate cu 6.1 și 6.2 din EN ISO 20471:2013, înainte și după 7.5.2
și 7.5.3, limitat la secțiunea retroreflectorizantă așa cum este indicată de producător.
Cerințele de performanță cromatică pentru materialul (materialele) fluorescent (fluorescente) sau cu

caracteristici combinate, în stare nouă, sau ale materialului textil exterior fluorescent în stare nouă
trebuie să fie în conformitate cu 5.1 și 5.2 din EN ISO 20471:2013. Această cerință trebuie respectată,
de asemenea, după pretratarea conform 7.5 din EN ISO 20471:2013/A1:2016.
6.2.6.4 Cerință de vizibilitate după expunerea la încercarea de rezistență termică
Materialul (materialele) retroreflectorizant (retroreflectorizante) sau cu caracteristici combinate, după

expunerea descrisă la 6.2.1.6, trebuie să respecte 6.2.2, 6.2.3, sau 6.2.4 din EN ISO 20471:2013, după
caz, limitate la secțiunea retroreflectorizantă așa cum este indicată de producător.
6.3 Confort
6.3.1 Rezistență la vaporii de apă (marcare cu Z1 sau Z2)
Cerințele privind rezistența la vaporii de apă (Ret) trebuie respectate prin încercarea a trei epruvete,
după pretratare (a se vedea 5.3), prelevate fie din ansamblul de componente, fie din ansamblul de
articole de îmbrăcăminte (multistrat). Barierele anti-capilaritate (altele decât cele de la 4.3.10) și
materialul (materialele) retroreflectorizant (retroreflectorizante), fluorescent (fluorescente) și cu
caracteristici combinate sunt exceptate de la această cerință.
NOTA 1 Accesoriile precum barierele anti-capilaritate, straturile retroreflectorizante, straturile fluorescente,

etichetele sau buzunarele pot reduce permeabilitatea la vapori de apă.
NOTA 2 Anexa E furnizează o altă metodă de încercare pentru impactul fiziologic - tors transpirat, care va oferi
informații suplimentare despre confort.
Încercările trebuie să fie în conformitate cu EN ISO 11092:2014 și trebuie obținută una din următoarele
clase de performanță:
— Z1 > 30 m2 Pa/W, dar fără să depășească 45 m2 Pa/W;
— Z2 ≤ 30 m2 Pa/W.
7 Încercarea articolului de îmbrăcăminte (opțională)

În plus față de încercările pe materiale, poate fi încercat opțional și ansamblul complet de componente
sau ansamblul de articole de îmbrăcăminte multistrat destinat a fi utilizat pentru a asigura protecție
conform cu cerințele din acest document. Dacă această încercare opțională se realizează, trebuie făcută
20
SR EN 469:2020
pe un manechin cu senzori și niciodată pe subiecți umani, în următoarele condiții de expunere: 8 s la
84 kW/m2.
De asemenea, ar trebui incluse în această încercare dispozitivele suplimentare integrate care sunt
utilizate cu îmbrăcămintea de protecție.
Metoda de încercare descrisă în anexa D poate să furnizeze informațiile cerute la 8.2.
8 Marcare și informații de la producător

8.1 Marcare și etichetare
8.1.1 Generalități
Îmbrăcămintea de protecție trebuie să îndeplinească cerințele din articolul 7 din EN ISO 13688:2013 și
din paragrafele de mai jos.
Îmbrăcămintea de protecție pentru pompieri conformă cu prezentul document trebuie să fie marcată cu
numărul și data acestui document, adică EN 469:2020, deasupra sau dedesubtul pictogramei atașate
articolului de îmbrăcăminte.
— Dacă cerințele acestui document sunt îndeplinite prin utilizarea unei combinații de articole de
îmbrăcăminte, acest lucru trebuie declarat pe etichetele tuturor pieselor, indicând că acestea
trebuie purtate împreună.
— Clasa de performanță obținută în urma încercării în conformitate cu 6.2.1.2, 6.2.1.3, 6.2.1.4,

6.2.4 și 6.3.1 trebuie declarat pe pictograma atașată articolului de îmbrăcăminte.
— Pictograma trebuie să fie așa cum este prezentată în figura 1.
Figura 1 — Simbol grafic ISO 7000:2418
— Alături de pictogramă trebuie indicate trei caracteristici (niveluri, clase) de performanță și fiecare
dintre ele trebuie să se aplice întregului articol de îmbrăcăminte. Caracteristicile de performanță
ar putea fi poziționate vertical în lateralul pictogramei sau orizontal sub pictogramă. Trebuie
marcată cea mai scăzută caracteristică obținută pe ansamblul de articole de îmbrăcăminte
pentru fiecare încercare de performanță corespunzătoare.
EXEMPLU
— X1 sau X2. Acestea sunt nivelurile obținute pentru protecția termică (protecție combinată
împotriva transferului de căldură de contact, a transferului de căldură prin flacără și a celui prin
radiație). Cel mai scăzut nivel de la 6.2.1.3 și 6.2.1.4 determină nivelul de performanță pentru
articolul de îmbrăcăminte.
— Y1 sau Y2. Aceasta este clasa obținută pentru rezistența la penetrarea de apă.
21
SR EN 469:2020
— Z1 sau Z2. Aceasta este clasa obținută pentru rezistența la vaporii de apă.
— Trebuie indicate anul și luna fabricării articolului de îmbrăcăminte.
— Producătorul trebuie să includă o formulare echivalentă cu: „Pentru siguranța dumneavoastră,

articolul de îmbrăcăminte trebuie inspectat periodic pentru detectarea deteriorărilor evidente.“
— Dacă este necesară reimpregnarea în scopul menținerii performanței de rezistență la lichide a

materialului exterior, numărul de spălări înainte de reimpregnare trebuie declarat în mod clar pe
marcare și informațiile necesare efectuării tratării trebuie furnizate în instrucțiunile de utilizare.
8.1.2 Mărimea etichetei
Suprafața maximă a tuturor etichetelor îmbrăcămintei, împreună cu informațiile descrise la 8.1.1, nu

trebuie să acopere mai mult de 150 cm2.
Dacă suprafața tuturor etichetelor, împreună cu informațiile descrise la 8.1.1, este mai mare decât
150 cm2, etichetele trebuie să îndeplinească cerințele privind propagarea flăcării (6.2.1.1).
NOTĂ Suprafața etichetelor poate avea un impact negativ asupra ușurinței la respirație/confortului asigurate de
articolul de îmbrăcăminte.
8.2 Informații de la producător
Informațiile furnizate de producător trebuie să fie conform specificațiilor din EN ISO 13688:2013. În plus,
trebuie furnizate următoarele avertizări.
— Producătorul trebuie să adauge informații despre utilizarea dispozitivelor integrate.
— Producătorul trebuie să includă în instrucțiunile de utilizare o precizare că în vederea conformării

cu cerințele acestui document, părțile superioară și inferioară ale corpului, inclusiv gâtul, brațele
până la încheieturile mâinilor și picioarele până la glezne, sunt protejate și acoperite de
îmbrăcămintea descrisă în acest document, dar alte părți ale corpului nu sunt protejate și
necesită EIP-uri corespunzătoare în scopul unei protecții complete.
— Pentru materialele care necesită reimpregnare după curățare, în scopul menținerii și/sau
refacerii performanței de respingere a lichidelor, producătorul trebuie să ofere instrucțiuni
referitoare la: (1) agenții de impregnare care trebuie utilizați și instrucțiuni privind modul în care
procedura de impregnare trebuie efectuată; (2) numărul de cicluri de curățare pe parcursul
cărora impregnarea în scopul asigurării respingerii lichidelor rămâne eficientă.
— Producătorul trebuie să includă în informații o precizare despre faptul că în cazul unei stropiri
accidentale cu produse chimice sau lichide inflamabile pe suprafața îmbrăcămintei la care se
referă acest document, se recomandă ca purtătorul să scoată imediat și să îndepărteze articolul
de îmbrăcăminte, care trebuie apoi curățat sau scos din uz.
— Producătorul trebuie să includă în informații o precizare despre faptul că prezența umidității sau
umezelii înăuntrul și în afara îmbrăcămintei va avea un efect asupra performanței articolului de
îmbrăcăminte, care este diferită de cea a aceluiași articol de îmbrăcăminte în stare uscată.
— Dacă a fost efectuată încercarea opțională pe întregul articol de îmbrăcăminte, prezentată la

articolul 7, producătorul trebuie să furnizeze informații din raportul privind energia transferată
prezentat în detaliu în EN ISO 13506-1:2017.
— Producătorul trebuie să includă o formulare echivalentă cu: „Mai multe informații pentru alegere,
utilizare, întreținere și mentenanță sunt date în CEN/TR 14560:2018.“
22
SR EN 469:2020
Anexa A
(normativă)
Evaluare, analiză și determinare a valorilor proprietăților în vederea stabilirii și

clasificării performanței
A.1 Exprimare rezultate

Trebuie supus la încercare numărul de epruvete de încercare prezentat în detaliu în fiecare cerință din
acest document.
În eventualitatea că fie și un singur eșantion nu trece încercarea, trebuie supus la încercare un alt set
de epruvete, iar rezultatele trebuie evaluate așa cum se detaliază în această anexă. Dacă la încercarea
repetată se obțin rezultate conforme, atunci trebuie se consideră că eșantionul îndeplinește cerințele.
În caz contrar, se consideră că eșantionul nu a satisfăcut cerința și nu mai trebuie efectuată altă repetare
a încercării.
Dacă materialul se comportă diferit pe direcțiile longitudinală și transversală în cazul unei proprietăți,
valoarea rezultantă a proprietății trebuie să fie valoarea obținută pe direcția cu performanța cea mai
mică.
A.2 Incertitudine de măsurare

Pentru fiecare dintre măsurările cerute, efectuate conform acestui standard european, trebuie evaluată
și înregistrată în raportul de încercare o estimare corespunzătoare a incertitudinii de măsurare.
Incertitudinea de măsurare pentru o metodă de încercare specificată trebuie evaluată în conformitate
cu îndrumările date în EA-4/16 (Îndrumări privind exprimarea incertitudinii în cadrul încercărilor
cantitative), de exemplu cu ajutorul uneia din următoarele două abordări:
— o metodă statistică, de exemplu cea din ISO 5725-2,
— o metodă matematică, de exemplu cea din Ghidul ISO/IEC 98-3.
Incertitudinea de măsurare extinsă consemnată în raport trebuie să corespundă cu o limită de încredere

de cel puțin 90 % și se recomandă, la modul ideal, să corespundă cu o limită de încredere de 95 %.
NOTĂ Pentru mai multe informații legate de incertitudinea de măsurare a se vedea, de exemplu,
JCGM 100:2008.
23
SR EN 469:2020
Anexa B
(informativă)
Contaminare în timpul utilizării
B.1 Generalități
EN ISO 13688:2013 prevede ca toate materialele îmbrăcămintei de protecție să fie inofensive în
condițiile previzibile de utilizare normală.
În urma utilizării îmbrăcămintei pentru lupta împotriva incendiilor în timpul intervențiilor precum cele de
combatere a incendiilor și cele de salvare din incendii care au loc în structuri sau în timpul activităților
asociate cu lupta împotriva incendiilor în exterior, precum și în timpul activităților de sprijinire a acestora,
îmbrăcămintea se poate contamina cu diverse substanțe contaminante. Nivelurile de contaminare
variază mult, la fel ca și mediile în care se produc incendiile. În timpul unui incendiu de tip structural,
mare parte din substanțele contaminante sunt sub forma particulelor de fum și a gazelor emanate ca
urmare a incendiului. Aceste substanțe contaminante sunt periculoase și, din acest motiv, trebuie redusă
expunerea la acestea.
Curățarea articolelor de îmbrăcăminte și a altor EIP-uri este de aceea critică pentru îndepărtarea acestor
substanțe contaminante cât mai mult posibil.
B.2 Contaminare
Substanțele contaminante vor contamina părțile exterioare și, posibil, pe cele interioare ale EIP-ului.
Substanțele contaminante se pot răspândi, de asemenea, către diferite porțiuni ale ansamblului, în
special prin zonele de suprapunere cum sunt îmbinările și spațiile dintre diferite părți ale elementelor
EIP sau prin închiderile hainei sau pantalonilor.
Particulele fine și gazele, din cauza dimensiunilor lor, pot pătrunde în diverse straturi și, posibil, și în
subvestimentar. Pătrunderea substanțelor contaminante în acest mod va fi localizată într-o măsură mai
mare în zona căilor de acces.
B.3 Curățare
După orice intervenție cu fum sau foc, un articol de îmbrăcăminte se recomandă să fie curățat în
conformitate cu instrucțiunile producătorului.
La momentul elaborării acestui document, nu era clar care ar putea fi cerința minimă privind modul în
care ar trebui curățate articolele de îmbrăcăminte înainte de reutilizare. În multe țări din Europa se fac
cercetări pentru a afla nivelul de substanțe contaminante din îmbrăcăminte în timpul utilizării și ce
rămâne după curățare. Rezultatul acestor lucrări ar trebui să permită pompierilor și organizațiilor
acestora să reducă nivelurile de substanțe contaminante din articolul de îmbrăcăminte după curățare și
pe parcursul ciclului de viață al articolului de îmbrăcăminte.
B.4 Alte activități destinate reducerii expunerii umane

Până când se va înțelege mai mult despre expunerea la substanțe contaminante – epidemiologia pentru
pompieri, de la cei care lucrează la stație până la cei care se duc în misiuni - o bună practică este aceea
a reducerii, ori de câte ori este posibil, a expunerii la substanțe contaminante, astfel reducând riscurile
asupra sănătății.
Se utilizează principiul precauției și se protejează pompierul prin:
— gândire tactică, reducerea expunerii la fumul rezultat în urma incendiilor;
— purtarea întregului ansamblu pe parcursul tuturor etapelor incendiului;
— asigurarea că există bune practici de igienă după părăsirea locului incendiului, de exemplu
neintrarea în mașina de pompieri cu îmbrăcămintea contaminată;
24
SR EN 469:2020
— proceduri de curățare a îmbrăcămintei la fața locului, sau punerea articolelor de îmbrăcăminte
contaminate în saci bine închiși pentru a preveni contaminarea încrucișată a camionului și a
altor elemente;
— proceduri de curățare a articolelor de îmbrăcăminte contaminate;
— un duș imediat după întoarcerea la stație;
— efectuarea de teste medicale regulate, complete, de către un medic generalist, corespunzătoare

vârstei, genului și istoriei familiale a pompierului.
Pentru reducerea expunerii sunt disponibile mai multe instrumente:
— CEN/TR 14560 SUCAM pentru protecția împotriva căldurii și flăcării (a se vedea anexa C)
— Healthy firefighters and The Skelleftea Model:
— Video: https://www.youtube.com/watch?v=IV2ZsZ6WJMc
— Document: https://www.msb.se/RibData/Filer/pdf/27621.pdf
25
SR EN 469:2020
Anexa C
(informativă)
Rezumat pentru îmbrăcămintea de protecție împotriva căldurii și flăcării -

îndrumări pentru alegere, utilizare, întreținere și mentenanță (SUCAM -
Selection, Use, Care and Maintenance) – CEN/TR 14560:2018
C.1 Introducere
Aceste îndrumări privind alegerea, utilizarea, întreținerea și mentenanța (CEN/TR 14560:2018) oferă
răspunsuri, criterii și opțiuni de bază pentru persoanele care selectează sau utilizează îmbrăcăminte de
protecție pe parcursul ciclului de viață al acesteia, în ceea ce privește protecția furnizată împotriva
căldurii și flăcării sau îmbrăcămintea de protecție deteriorată. SUCAM a fost scris luând în considerare
tot ce înseamnă îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcării, nu neapărat numai cea pentru
pompieri. Totuși, SUCAM a avut în vedere în multe privințe lupta împotriva incendiilor.
C.2 Echipament individual de protecție (EIP) - angajatori și utilizatori

Angajatorii au sarcini care privesc furnizarea și utilizarea de echipamente individuale de protecție (EIP)
la locul de muncă. EIP este un echipament care îl protejează pe utilizator împotriva riscurilor legate de
sănătate și siguranță la locul de muncă. Acesta poate include elemente precum îmbrăcămintea de
protecție, căștile de siguranță, mănușile, protectori ai ochilor, îmbrăcăminte de înaltă vizibilitate,
încălțăminte de siguranță, hamuri de siguranță, dar și aparate de protecție respiratorie. Totuși, deși
angajatorului îi revin mare parte din obligații, utilizatorul, în acest caz pompierul, are la rândul său
responsabilitatea de a îl avertiza pe angajator dacă există probleme legate de EIP (degradare,
contaminare, uzură) sau de nivelul de protecție.
C.3 Încercare practică de performanță

Se recomandă ca încercarea practică de performanță să fie efectuată de pompier ca parte a procesului
de alegere a propriului echipament, în conformitate cu îndrumările pentru alegere, utilizare, întreținere
și mentenanță (CEN/TR 14560:2018).
C.4 Alegere, utilizare, întreținere și mentenanță (SUCAM)

SUCAM abordează multe aspecte, încearcă să funcționeze ca un mecanism de stimulare a gândirii și
oferă opțiuni care ar putea necesita să fie luate în considerare. Tabelul care urmează indică diversele
subiecte abordate, inclusiv anexele.
26
SR EN 469:2020
Tabelul C.1 - Subiectele abordate în SUCAM
Alegere Utilizare Întreținere Mentenanță
Evaluarea riscurilor Instructaj Curățare Inspectări

Îmbrăcăminte de protecție Introducere îmbrăcăminte Marcare și instrucțiuni Reparații și
optimă de protecție în uz pentru utilizare modificări
[instrucțiunile
producătorului (și anexa
în care sunt explicate
obligațiile)]
Solicitare de informații Ținerea evidenței Depozitare Eliminare
Încercări de purtare Examinare pe traiectorie
Încercări suplimentare și Evaluare și monitorizare în
scopul acestora timpul utilizării
Compatibilitate Frecvența curățărilor

Anexă la evaluarea Anexă la încercarea
riscurilor practică de performanță
Anexă cu standarde și
niveluri de performanță
A se lua la cunoștință și lua în calcul compatibilitatea cu alte articole de EIP, din perspectiva protecției
împotriva căldurii și flăcării, dar și împotriva altor riscuri.
Au fost create scheme logice pentru a ajuta la înțelegerea fluxului prezentat în SUCAM în relație cu
ciclul de viață al îmbrăcămintei de protecție, de la alegere până la eliminare. Această schemă logică a
fost împărțită în două părți care să acopere fiecare parte a SUCAM în mod separat. Procesul poate
necesita să fie utilizat în cadrul unui proces reiterativ, pentru a se ajunge la soluția optimă sau pentru a
se asigura o protecție corespunzătoare continuă.
Schema logică prezentată în figura C.1 acoperă alegerea, utilizarea, întreținerea și mentenanța
(SUCAM) și explică legătura dintre acestea.
27
SR EN 469:2020
Figura C.1 — Prezentare a unei scheme logice din CEN/TR 14560:2018

SR EN 469:2020
Anexa D
(informativă)
Încercare de introducere în flăcări a unui întreg ansamblu de îmbrăcăminte,

efectuată utilizând un manechin cu senzori
Suplimentar față de încercarea materialelor în conformitate cu acest document, articolele de

îmbrăcăminte sau ansamblurile de articole de îmbrăcăminte de nivelul 2 pot fi încercate pe un manechin
cu senzori în conformitate cu EN ISO 13506-1:2017, cu condiția ca articolele de îmbrăcăminte să fi fost
realizate din materiale supuse la încercare și să aibă mărimea corespunzătoare în conformitate cu
EN ISO 13506-1:2017.
Încercarea trebuie realizată cu un singur ciclu de pretratare a articolului de îmbrăcăminte sau

ansamblului de articole de îmbrăcăminte, așa cum se specifică la 5.3, care trebuie să fie sub formă
combinată pentru a se obține nivelul de performanță X1 sau X2. În timpul încercării, expunerea trebuie
să fie la un flux de căldură de 84 kW/m2 timp de 8 s. Încercarea trebuie realizată fără subvestimentar
și/sau lenjerie intimă. În raport trebuie consemnată valoarea medie pentru trei articole de îmbrăcăminte
încercate.
Pot fi incluse în această încercare orice dispozitive suplimentare integrate care sunt utilizate cu
îmbrăcămintea. Rezultatele privind energia transmisă la această încercare trebuie furnizate în
conformitate cu EN ISO 13506-1:2017.
NOTĂ Producătorii sau brigăzile de pompieri pot solicita informații suplimentare calculate pe baza rezultatelor
din EN ISO 13506-1:2017 și pot primi rezultatele predicțiilor de ardere din ISO 13506-2:2017 cu care sunt mai
familiarizați. Nicio cerința minimală nu a fost stabilită, deoarece sunt puține date disponibile din
EN ISO 13506-1:2017.
29
SR EN 469:2020
Anexa E
(informativă)
Impact fiziologic - tors transpirat
Încercările trebuie efectuate pe articole de îmbrăcăminte gata confecționate, având mărimea

corespunzătoare, în conformitate cu EN ISO 18640-1:2018, precondiționate în conformitate cu articolul
5.2, cu strat de aer și subvestimentar (material textil tricotat tip interlock din fibre de meta-aramidă, cu
(200 ± 10) g/m2 și Rct = 35,9 x 10-3 m2 K/W și Ret 4,2 m2 Pa/W).
Se consemnează în raport valoarea estimată pentru durata maximă admisă de lucru (MAWD - maximum
allowable work duration) calculată în conformitate cu EN ISO 18640-2:2018.
NOTĂ EN ISO 18640-1/-2 permite efectuarea opțională a încercărilor cu lenjerie intimă/subvestimentar și/sau
articole de îmbrăcăminte cu strat de aer sau chiar gata confecționate. Supunerea la încercare cu straturi
suplimentare și straturi de aer va duce, în general, la reducerea diferențelor dintre sistemele de

materiale/îmbrăcăminte. La încercarea articolelor de îmbrăcăminte gata confecționate, repetabilitatea rezultatelor
a fost, în general, redusă în comparație cu măsurările de referință aplicate materialelor textile, dar este mai aproape
de realitate. Nicio cerința minimală nu a fost stabilită, deoarece datele disponibile sunt insuficiente.
30
SR EN 469:2020
Anexa F
(informativă)
Modificări tehnice semnificative între acest document și EN 469:2005
Acest document a fost complet rescris pe baza practicilor actuale, a îmbrăcămintei utilizate, licitațiilor,
cerințelor și chestionarelor completate de către pompieri, precum și pe baza unei evaluări a standardelor
pentru echipamente de intervenție din toată lumea. Se recomandă citirea tabelului privind modificările
în corelație cu anexa G privind expunerea motivelor care stau la baza modificărilor.
Tabelul F.1 — Modificări tehnice semnificative
Articol / Paragraf / Tabel / Figură Modificare

Preambul Simplificare
Introducere Subliniere a modificărilor și conceptului

1 Domeniu de aplicare Explicare nivel 1 și nivel 2
2 Termeni și definiții În conformitate cu standardul revizuit
4 Proiectare Strâns legată de EN ISO 13688:2013 pentru a se
evita repetarea
Paragrafe privind sistemul de închidere, buzunarele
exterioare, gluga, calea de acces pentru inspectare,
vizibilitatea, materialul de întărire, plasa pentru
drenaj, etc.
4.3.4 Sistem de închidere Descriere a sistemului de închidere, verificare a
respectării prin inspectare manuală și vizuală
4.3.5 Buzunare exterioare Descriere a modelului buzunarelor exterioare
4.3.6 Glugă (cerință nouă) Atunci când se utilizează, este necesar să respecte
6.2.1.1 și 6.2.1.6
4.3.8 Vizibilitate Atunci când învelișul exterior este utilizat împreună
cu un material retroreflectorizant sau fluorescent,
acestea trebuie să fie conforme cu cerințele din
articolul 6
4.3.9 Material de întărire (cerință nouă) Atunci când se utilizează, este necesar să respecte
6.2.1.1, 6.2.1.6,
4.3.10 Barieră anti-capilaritate Limitare dimensională pentru bariera anti-
capilaritate, încercare conform 6.2.1.1 și 6.2.1.6
4.3.11 Plasă pentru drenaj (cerință nouă) Limitare dimensională a plasei pentru drenaj,
încercare conform 6.2.1.1 și 6.2.1.6
4.3.12 Furnituri Verificare a îndeplinirii prin inspectare manuală și
vizuală, încercare conform 6.2.1.6
4.3.13 Dispozitive integrate în articolele de Împreună cu 4.3.12, asigură faptul că includerea
îmbrăcăminte pentru lupta împotriva oricăror dispozitive (inclusiv senzori și alte
incendiilor instrumente) nu reduce cerințele de securitate.
31
SR EN 469:2020

5 Prelevare de eșantioane, pretratare și A fost modificată pretratarea prin curățare
condiționare pentru încercării Au fost incluse deteriorarea finisajului prin curățare
și instrucțiunile pentru condiționare
6.1 Generalități Rezumat al cerințelor de performanță din articolele 6
și 7, caracteristicile (niveluri și clase) și codurile de
marcare din tabelul 1
Distincție între niveluri (X1 și X2) și clase (Y1 sau Y2
și Z1 sau Z2)
6.2.1.1 Încercare de propagare a flăcării Procedură pentru supunerea la încercare a
furniturilor
Încercare de propagare a flăcării pe etichete (≥10
cm2), insigne și materiale retroreflectorizante
Bariera de etanșeitate trebuie încercată ca parte a
ansamblului
6.2.1.2 Încercare la căldură de contact Cerință nivelul 2 (marcare cu X2) și procedură de
încercare nivelul 2 pentru încercarea la căldură de
contact
6.2.1.3 și 6.2.1.4 Transfer de căldură Transfer de căldură (la flacără și radiație), de supus
la încercare fără pretratare
6.2.1.6 Rezistență termică Instrucțiuni privind modul în care trebuie încercate
furniturile
6.2.1.7 Rezistență termică a aței de cusut Ață de cusut încercată la 260 °C
6.2.2 Rezistență la penetrare de produse De la patru produse chimice la două produse
chimice lichide chimice H2SO4 30 % și o-xilen 100 %
6.2.3 Încercări mecanice
6.2.3.1 Rezistență la tracțiune Rezistență la tracțiune a cusăturilor structurale ale
materialului situat cel mai la exterior, de la ≥ 225 N
până la ≥ 300 N
6.2.3.2 Rezistență la sfâșiere Rezistență la sfâșiere a materialului situat cel mai la
exterior, pe un eșantion de încercare constând din
întreaga lățime a unui pantalon, de la ≥ 25 N până la
≥ 30 N
6.2.4 Penetrare de apă Clasa 1 și clasa 2 pentru penetrarea de apă (Y1 și
Y2)
Materialul anti-capilaritate trebuie, de asemenea, să
îndeplinească cerințele
Modificări ale stabilității dimensionale în
conformitate cu EN ISO 13688:2013
6.2.6 Vizibilitate Explicarea cerințelor opționale și modificarea
acestora pentru aliniere la
EN ISO 20471:2013/A1:2016
6.3 Confort — rezistență la vaporii de apă (nemodificat)
32
SR EN 469:2020

8 Marcare și informațiile de la producător Se bazează pe cerințele existente în
EN ISO 13688:2013
Marcarea, modificată (trei caracteristici de
performanță în loc de patru)
Informații despre mărimea etichetei
Informațiile privind pretratarea (de exemplu,
instrucțiuni pentru tratamentul de reimpregnare) și
orice avertizare (de exemplu, utilizarea unui
dispozitiv integrat) trebuie adăugate la informațiile
producătorului
Anexa A (normativă) Nou
Evaluare, analiză și determinare a valorilor
proprietăților în vederea stabilirii și clasificării
performanței
Anexa B (informativă) Nou
Contaminare în timpul utilizării
Anexa C (informativă) Nou
Rezumat pentru îmbrăcămintea de protecție
împotriva căldurii și flăcării - îndrumări
pentru alegere, utilizare, întreținere și
mentenanță (SUCAM - Selection, Use, Care
and Maintenance) – CEN/TR 14560:2018
Anexa D (informativă) Actualizare prin înlocuirea anexei E care descria în
Anexă informativă actualizată privind detaliu metoda de încercare
încercarea de introducere în flăcări a unui
întreg ansamblu de îmbrăcăminte pentru
articolele de îmbrăcăminte de nivelul 2,
utilizând EN ISO 13506-1:2017
Anexa E (informativă) Nou
O nouă metodă de încercare este
disponibilă, în EN ISO 18640-1:2018, pentru
evaluarea Impactului fizic prin utilizarea unui
tors transpirat
Anexa F (informativă) Nou
Modificările tehnice semnificative între acest
document și ediția anterioară EN 469:2005
Anexa G (informativă) Nou
Expunerea motivelor
Anexa ZA (informativă) Actualizat
Relația dintre acest standard european și
cerințele esențiale ale Regulamentului (UE)
2016/425, spre a căror acoperire se tinde
33
SR EN 469:2020
Anexa G
(informativă)
Expunere de motive
Scopul acestei anexe informative este acela de a justifica cerințele alese (precum și unele cerințe
excluse), de la elaborarea acestui document (dintr-o perspectivă istorică), precum și evoluția acestora
prin revizuiri ulterioare ale acestui document.
Prima versiune a EN 469 a fost publicată în 1995. Dup revizuire, în 2005 a fost publicată cea de-a doua
ediție. De atunci, acest document a fost revizuit în 2014, dar revizuirea a fost retrasă.
Principalele abordări care au stat la baza revizuirilor sunt îmbunătățirea evaluării riscurilor pentru
pompieri în cadrul activităților lor principale și evoluțiile tehnologice.
Tabelul G.1 - Justificare legată de cerințe
Articole/ Comentarii
paragrafe
1 Domeniu de Au fost stabilite două niveluri care să reflecte necesitățile de utilizator
aplicare îmbrăcămintei de protecție pentru lupta împotriva incendiilor. Diferențierile
dintre articolele de îmbrăcăminte de Nivel 1 și cele de Nivel 2 au fost
îmbunătățite pe baza căldurii și flăcării asociate în timpul activităților
pompierilor. Marcajele Y și Z sunt menținute, dar sunt denumite clase deoarece
nu definesc Nivelul 1 sau Nivelul 2.
Această abordare este diferită de cea aleasă de ISO/TC 94/SC 14 în
ISO 11999-3, care s-a axat numai pe precizări legate de îmbrăcămintea de
protecție dedicată luptei împotriva incendiilor structurale.
4.3.5 Buzunare Scopul clapei este acela de a se asigura că nu pătrund lichidele și resturile de
exterioare ardere.
Nu se specifică lățimea clapei, deoarece o clapă mai lată decât deschiderea
buzunarului și totuși îndesată în buzunar ar crea o deschidere și mai mare prin
apariția pliurilor.
O creștere a numărului de buzunare poate avea un impact negativ asupra
confortului purtătorului și crește numărul de straturi ale articolului de
îmbrăcăminte. În plus, când umple buzunarele, purtătorul va crește greutatea
pe care o duce.
4.3.6 Glugă Brigăzi diferite solicită modele specifice. Scopul este să se evite restricțiile de
proiectare și să se permită ca o haină cu glugă fixată să poată fi marcată cu
EN 469 nivelul 1 și nivelul 2. Utilizarea unei glugi ar putea avea un efect negativ
asupra acumulării de căldură sau asupra percepției purtătorului (de exemplu,
asupra auzului).
4.3.7 Cale de Aceasta permite inspecția interioară a diferitelor straturi ale articolului de
acces pentru îmbrăcăminte în privința deteriorării în timp, prin puncte fierbinți sau în timpul
inspectare întreținerii sau curățării. Deteriorarea straturilor interioare poate avea un impact
semnificativ asupra protecției.
34
SR EN 469:2020
paragrafe
4.3.8 Vizibilitate Evaluarea riscurilor pentru utilizator în privința acestei caracteristici de
protecție ar putea avea ca rezultat nevoi diferite. Brigăzi diferite solicită modele
specifice. S-a propus ca această cerință să rămână opțională.
Dacă utilizatorul solicită cerințe privind materialele, acestea decurg din
EN ISO 20471:2013.
Acest articol este opțional pentru a permite pompierilor din centrele de
instructaj să aibă îmbrăcăminte conformă cu EN 469 fără cerința de vizibilitate
înaltă, pentru a spori confortul și a-i face mai puțin vizibili pe evaluatorii de
instruire/examinare. Majoritatea, dacă nu toate brigăzile de pompieri consideră
vizibilitatea o cerința bazată pe evaluarea riscurilor la care se expun.
4.3.9 Material de Evaluarea riscurilor pentru utilizator în privința acestei caracteristici de
întărire protecție ar putea avea ca rezultat nevoi diferite. Brigăzi diferite solicită modele
specifice.
De exemplu, întăriturile pentru umăr, cot sau genunchi au scopul de a asigura
confortul sau durabilitatea, a diminua efectul greutății SCBA, a reduce
presiunea sau a spori durabilitatea îmbrăcămintei de protecție.
4.3.10 Barieră Barierele anti-capilaritate au fost propuse pentru a reduce acumularea de
anti-capilaritate umezeală înăuntrul articolului de îmbrăcăminte și a diminua rezistența la
transfer de căldură, dar adăugarea acestui material ar putea avea un impact
negativ asupra transferului de vapori de apă. Cerința privind mărimea barierei
anti-capilaritate a fost propusă pentru a se evita încercări nenecesare.
4.3.11 Material de Pentru a permite eliminarea umezelii din articolul de îmbrăcăminte, a fost
tip plasă, pentru introdusă opțiunea unui material de tip plasă, pentru drenaj. Drenajul tip plasă
drenaj sau alte caracteristici de proiectare (de exemplu, orificii de drenaj) sunt
necesare numai în cazul articolelor de îmbrăcăminte care conțin o barieră de
impermeabilitate, pentru a se preveni formarea unui „sac de apă“.
Cerința privind mărimea materialului de tip plasă, pentru drenaj, a fost propusă
pentru a se evita un impact negativ asupra nivelului de protecție.
4.3.13 Dispozitive
integrate în Scopul acestui articol îl reprezintă luarea în considerare a noilor tehnologii (de
articolele de exemplu, SMART@Fire) sau a altor EIP-uri (de exemplu, de protecție
îmbrăcăminte împotriva căderii) care ar putea fi integrate în articolele de îmbrăcăminte pentru
pentru lupta pompieri fără a avea un impact negativ asupra protecției furnizate de articolul
împotriva de îmbrăcăminte.
incendiilor
5.3 Pretratare Pretratarea constituie o parte din procesul de întreținere care poate influența
unele proprietăți. Pretratarea se bazează pe instrucțiunile producătorului.
Pentru cazul în care producătorul nu oferă nicio informație, a fost stabilită o
cerință minimă. Acest număr de repetiții, de cinci ori, a fost considerat potrivit
pentru a influența unele proprietăți legate de protecție.
S-a stabilit efectuarea sau nu a pretratării pentru diferite cerințe a urmat
abordarea pentru situația cea mai nefavorabilă. De exemplu, contracția
cauzată de spălare poate influența rezultatele anumitor încercări.
Se recomandă a nu se confunda curățarea cu utilizarea (uzura).
35
SR EN 469:2020
paragrafe
5.4 Deteriorarea Articolelor de îmbrăcăminte le sunt aplicate finisaje specifice, pentru a le face
finisajului prin rezistente la apă. Cerința privind finisajul, aplicată pentru a îmbunătăți sau
curățare menține rezistența la apă sau produse chimice, a fost introdusă în scopul
menținerii proprietăților de respingere chiar și după numărul de cicluri de
spălare indicat de producător.
Nu numai procesul de curățare repetată poate afecta eficiența respingerii de
către articolul de îmbrăcăminte, ci și alte aspecte care sunt mai dificil de simulat
în timpul încercărilor, precum acumularea de impurități și substanțe
contaminante, sau uzura.
5.5 Condiționare În cazul anumitor proprietăți fizice, conținutul de umezeală din materialul textil
poate avea un efect semnificativ. Așa se explică necesitatea unei durate de
condiționare. Totuși, supunerea la încercare nu se efectuează întotdeauna în
atmosferă condiționată. Pentru a reduce la minimum efectul îndepărtării
eșantionului din atmosfera de condiționare, efectuarea încercării trebuie să

aibă loc în intervalul de timp specificat.
6.1 Generalități A fost adăugat un rezumat al cerințelor de performanță, pentru a avea o privire
de ansamblu asupra cerințelor.
6.2.1.1 Încercare Scopul acestei încercări este de a se asigura că nu este utilizat niciun material
de propagare a care poate arde sau se poate topi. Totuși, unele elemente, precum etichetele,
flăcării nu vor afecta negativ articolul de îmbrăcăminte, dacă au dimensiuni suficient
de mici. Precizarea se bazează pe EN ISO 14116:2015.
6.2.1.2 Încercare Evaluarea riscurilor pentru utilizator a demonstrat necesitatea unei cerințe
la căldură de privind încercarea la căldură de contact pentru nivelul 2. Pentru nivelul 1,
contact aceasta nu este cerută, deoarece nu este de așteptat intrarea în contact cu
suprafețele fierbinți.
Cerințele decurg din EN 659.
6.2.1.3 și 6.2.1.4 În faza inițială, prin încercare se dorește să se verifice dacă articolul de
Transfer de îmbrăcăminte îndeplinește cerințele în faza inițială.
căldură Cerințele minimale privind atât transferul de căldură radiată, cât și transferul de
căldură provenită de la flacără, se bazează pe scenariile obișnuite privind
riscurile. Înmulțirea cerințelor privind transferul de căldură poate scădea nivelul
de confort și poate spori stresul termic.
6.2.1.7 Ața de cusut este încercată pentru a se evita utilizarea acelor materiale care
Rezistență se pot topi.
termică a aței de
cusut
6.2.2 Rezistență Scopul acestei cerințe este de a furniza o protecție limitată împotriva anumitor
la penetrare de produse chimice în caz de împrăștiere de cantități mici sau de expunere.
produse chimice Studiile efectuate de către grupul de proiect care se ocupă cu produsele
lichide chimice din cadrul grupului de lucru au concluzionat că până și materialele
nefinisate ar respinge o cantitate suficientă de H2SO4, NaOH și HCI. Astfel,
s-a decis ștergerea ultimelor două din lista inițială. O-xilenul a fost produsul
chimic în cazul căruia s-a văzut cel mai clar acest lucru. Produsele chimice
selectate rămase corespund riscurilor chimice asociate cu acidul din bateria
auto (H2SO4) sau cu solventul, petrolul/motorina (o-xilenul are o tensiune
superficială asemănătoare).
Datorită naturii produsului chimic utilizat pentru încercări, calculul final se
bazează pe medie șir nu pe cel mai mic rezultat unic.
36
SR EN 469:2020
paragrafe
6.2.3.2 Cerința a fost mărită de la 25 N până la 30 N, deoarece EN 469 a fost
Rezistență la adoptat în 1995, când încă exista pe piață multă îmbrăcăminte de protecție
sfâșiere realizată din fibre naturale (de exemplu, lână). Între timp, situația s-a
schimbat aproape în întregime, lucrurile mergând în direcția utilizării fibrelor
chimice rezistente termic precum fibrele din aramidă.
Grupul de lucru a observat că toate materialele utilizate de obicei de brigăzile
de pompieri din Europa îndeplinesc cele mai exigente cerințe stabilite pentru
rezistența la sfâșiere prezente în alte standarde (internaționale), de exemplu,
40 N în conformitate cu ISO 11999-3 nivelul 2.
6.2.6 Vizibilitate A se vedea 4.3.8
6.3 Confort 6.3.1 Rezistență la vaporii de apă (marcare cu Z1 sau Z2) - fără modificări,
încercare pe standul de încercare de bază pentru a măsura transferul de
vapori printr-un ansamblu de materiale textile.

Articolul 7 Întregul Au fost dezvoltate încercări sofisticate și standardizate privind articolul de
articol de îmbrăcăminte luat în întregime. Ca încercare potențial utilă, această încercare
îmbrăcăminte a fost introdusă doar opțional. Datorită naturii încercării, aceasta este
(opțional) convenabilă numai pentru articolele de îmbrăcăminte de nivelul 2, dacă
acestea sunt supuse la încercare timp de 8 s.
Încercarea pentru nivelul 1 nu este necesară, deoarece nu există risc de
incandescență, dat fiind că domeniul de aplicare pentru nivelul 1 este în afara
unei structuri. Articolele de îmbrăcăminte de nivelul 2 pot fi încercate opțional
pe un manechin cu senzori în conformitate cu EN ISO 13506-1.
De remarcat că, în timp ce ISO 13506-2 conține estimări ale deteriorării prin
ardere, acesta vine în contradicție cu Directivele /Regulamentele Europene.
Totuși, nu există încă criterii de admitere/respingere pentru încercările în
conformitate cu EN ISO 13506-1.
Valoarea acestei încercări constă în observarea performanței întregului articol
de îmbrăcăminte, inclusiv cusăturile și închiderile.
8.1 Marcare și Față de versiunea 2005, marcarea a fost simplificată. Xf și Xr au fost înlocuite
etichetare cu X, fiind combinate proprietăți de protecție împotriva căldurii provenite de la
flacără și căldurii radiate. Nivelul de performanță al articolelor de îmbrăcăminte
pentru protecție termică este determinat de cel mai scăzut nivel de la 6.2.1.3
și 6.2.1.4 și de criteriile de admitere de la 6.2.1.2.
Distincția dintre îmbrăcămintea de nivelul 1 și cea de nivelul 2 se rezumă la
cerințele în caz de căldură și flacără (X1 sau X2 - căldură și flacără). Aceste
niveluri de protecție pot fi atinse de un singur articol de îmbrăcăminte, o
combinație de articole de îmbrăcăminte sau o serie de articole de
îmbrăcăminte separate, dintr-un singur strat sau din mai multe straturi.
Marcarea suplimentară asigură două clase de protecție, pentru Y (protecția
împotriva penetrării de apă) și Z (rezistența la vaporii de apă).
8.1.2 Mărimea Suprafața etichetelor poate avea un impact negativ asupra ușurinței la
etichetei respirație/confortului asigurat de articolul de îmbrăcăminte.
8.2 Informații de Actualizarea informațiilor producătorului, pentru a fi conforme cu modificările
la producător făcute în acest document.
Anexa A Informații suplimentare privind modul în care se exprimă corect rezultatele
Anexa B Contaminare în timpul utilizării
Anexa C Explicare rapidă a SUCAM
Anexa D Anexă informativă privind articolul opțional
Anexa E Metodă de încercare privind impactul fiziologic
Anexa F Listă a modificărilor semnificative din acest document
37
SR EN 469:2020
paragrafe
Anexa G Expunerea motivelor – Explicare a motivelor pentru care au fost făcute anumite
modificări și au fost luate anumite decizii
Anexa ZA Conformitatea cu regulamentul UE
38
SR EN 469:2020
Anexa ZA
(informativă)
Relația dintre acest standard european și cerințele esențiale ale

Regulamentului (UE) 2016/425, vizate a fi acoperite
Acest standard european a fost elaborat în urma unei cereri de standardizare a Comisiei pentru a furniza
un mijloc voluntar de conformare cu cerințele esențiale ale Regulamentului (UE) 2016/425 al
Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la echipamentele individuale de
protecție.
Odată cu citarea acestui standard în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sub acest Regulament (UE)
2016/425, conformitatea cu articolele normative din acest standard, prezentate în tabelul ZA.1, conferă,
în limitele domeniului de aplicare al acestui standard, o prezumție de conformitate cu cerințele esențiale
corespunzătoare din Regulamentul (UE) 2016/425 și cu reglementările AELS asociate.
Tabelul ZA.1 - Corespondența dintre acest standard european și Regulamentul (UE) 2016/425
Cerințe esențiale (CE) ale Regulamentului (UE) 2016/425 Articol (articole)/paragraf Observații/
(paragrafe) din acest EN Note
1.2.1 Absența riscurilor și a altor factori periculoși „inerenți” 4.1, 4.3.3, 4.3.4, 4.3.5, 4.3.7,
4.3.9, 4.3.10, 4.3.11, 4.3.12,
4.3.13, 6.2.1.6, 6.2.2, 6.2.5
1.2.1.2 Stare satisfăcătoare a suprafețelor tuturor părților
4.3.12
EIP-urilor aflate în contact cu utilizatorul
1.3.2 Greutate mică și soliditate 6.2.3, 6.2.1.5
1.4 Instrucțiunile și informațiile producătorului 8.1.1, 8.2
2.2 EIP care înfășoară părți ale corpului pentru a fi protejate 6.3.1
2.4 EIP supus la îmbătrânire 5.4
2.8 EIP pentru intervenție în situații foarte periculoase 8.2 (subpunctele 5 și 6)
2.12 EIP care poartă unul sau mai multe marcaje sau
indicatoare care au legătură directă sau indirectă cu 8.1
sănătatea și securitatea
2.13 EIP capabil să semnalizeze vizual prezența utilizatorilor 4.3.8 și 6.2.6
3.6.1 Materiale constituente EIP și alte componente 6.2.1.1, 6.2.1.3, 6.2.1.4, 6.2.1.7
3.6.2 EIP complet, gata de utilizare 6.2.1.2, 6.2.1.3, 6.2.1.4, 6.2.4
AVERTIZARE 1 - Prezumția de conformitate rămâne valabilă numai în condițiile în care se menține o

referință la prezentul standard european în lista publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se
recomandă ca utilizatorii prezentului standard să consulte frecvent cea mai recentă listă publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
AVERTIZARE 2 - Se pot aplica și alte prevederi ale legislației Uniunii produsului (produselor) din
domeniul de aplicare al prezentului standard.
39
SR EN 469:2020
Bibliografie
[1] EN 388, Protective gloves against mechanical risks
[2] EN 659, Protective gloves for firefighters
[3] EN 16732, Slide fasteners (zips) - Specification
[4] EN ISO 139, Textiles - Standard atmospheres for conditioning and testing (ISO 139:2005)
[5] EN ISO 3175 (toate părțile), Textiles - Professional care, dry cleaning and wet cleaning of fabrics
and garments (ISO 3175)
[6] EN ISO 6330, Textiles - Domestic washing and drying procedures for textile testing (ISO 6330)
[7] EN ISO 9092:2011, Textiles - Nonwovens - Definition (ISO 9092:2011)
[8] EN ISO 12947-1, Textiles - Determination of the abrasion resistance of fabrics by the Martindale
method - Part 1: Martindale abrasion testing apparatus (ISO 12947-1)
[9] EN ISO 15487:2010, Textiles - Method for assessing appearance of apparel and other textile
end products after domestic washing and drying (ISO 15487:2009)
[10] EN ISO 15797, Textiles - Industrial washing and finishing procedures for testing of workwear
(ISO 15797)
[11] EN ISO 18640-1:2018, Protective clothing for firefighters - Physiological impact - Part 1:
Measurement of coupled heat and moisture transfer with the sweating torso (ISO 18640-1:2018)
[12] EN ISO 18640-2:2018, Protective clothing for firefighters - Physiological impact - Part 2:
Determination of physiological heat load caused by protective clothing worn by firefighters (ISO
18640-2:2018)
[13] ISO 5725-2, Accuracy (trueness and precision) of measurement methods and results - Part 2:
Basic method for the determination of repeatability and reproducibility of a standard
measurement method
[14] ISO 9886, Ergonomics - Evaluation of thermal strain by physiological measurements
[15] ISO 11999-3, PPE for firefighters - Test methods and requirements for PPE used by firefighters
who are at risk of exposure to high levels of heat and/or flame while fighting fires occurring in
structures - Part 3: Clothing
[16] ISO 13506-2, Protective clothing against heat and flame - Part 2: Skin burn injury prediction -
Calculation requirements and test cases
[17] ISO 16000-6, Indoor air - Part 6: Determination of volatile organic compounds in indoor and test
chamber air by active sampling on Tenax TA sorbent, thermal desorption and gas
chromatography using MS or MS-FID
[18] ISO/IEC Guide 98-3, Uncertainty of measurement - Part 3: Guide to the expression of
uncertainty in measurement (GUM:1995)
[19] CEN GUIDE 4:2008, Guide for addressing environmental issues in product standards
[20] JCGM 100:2008, Evaluation of measurement data - Guide to the expression of uncertainty in
measurement
40
SR EN 469:2020
[21] Agopian, P., Le Dren, J.M. Carret, T., Dufflot J.C. and Vanuxem, P. (2000). Standardization of
firefighters uniforms (Normalisation des tenues de sapeur-pompier) Urgences Pratiques, 2000
n°42, 47-4
[22] Bisciotti G.N., Arcelli E., and Sagnol J.M. (2002). A simple field test for anaerobic threshold
determination (Un semplice test da campo per la determinazione della soglia anaerobica).
Metodologia dell'allenamento nell'atletica 49, 52-56
[23] Borg G. Borg’s perceived exertion and pain scales. Human Kinetics, Stockholm, 1998
[24] Ilmarinen R., Lindholm H., Koivistoinen K., Helisten P. Physiological evaluation of chemical
protective suit systems (CPSS) in hot conditions. JOSE. 2004, 10 (3) pp. 215–226
[25] Havenith G., Heus R. A test battery related to ergonomics of protective clothing. Appl. Ergon.
2004, 35 (1) pp. 3–20
[26] Havenith G., Heus R., Lotens W.A. Resultant clothing insulation: a function of body movement,
posture, wind, clothing fit and ensemble thickness. Ergonomics. 1990, 33 (1) pp. 67–84
[27] Lotens W.A. (1978). Criteria for acceptable heat load, a discussion paper (Criteria voor maximaal
toelaatbare warmtebelasting — een discussiestuk). Report IZF 1978-13, Institute for perception
TNO, Soesterberg
[28] Malchaire J., Kampmann B., Havenith G., Mehnert P., Gebhardt H.J. Criteria for Estimating
Acceptable Exposure Times in Hot Working Environments: A Review. Int. Arch. Occup. Environ.
Health. 2000, 73 pp. 215–220
[29] Moran D.S., Shitzer A., Pandolf K.B. A physiological strain index to evaluate heat stress. Am. J.
Physiol. 1998, 275 (1 Pt 2) pp. 129–134
[30] Nunneley S.A. Heat stress in protective clothing: interactions among physical and physiological
factors. Scand. J. Work Environ. Health. 1989, 15 pp. 52–57
[31] Ramanathan N.L. A new weighting system for mean surface temperature of the human body. J.
Appl. Physiol. 1964, 19 pp. 531–533
[32] Regulation (EU) 2016/425, Commission Implementing Decision (EU) 2016/42 of 15 January
2016 amending the Annex to Implementing Decision (EU) 2015/2460 concerning certain
protective measures in relation to highly pathogenic avian influenza of subtype H5 in France
(notified under document C(2016) 209) (Text with EEA relevance)
41
SR EN 469:2020
Anexa națională NA
(informativă)
Corespondența dintre standardele europene și/sau internaționale și

standardele române
La data publicării acestei versiuni române, corespondența dintre standardele europene și/sau
internaționale la care se face referire la art. 2 al acestui standard și standardele române este
următoarea:
CEN/TR 14560:2018 - -
EN ISO 811:2018 IDT SR EN ISO 811:2018
Materiale textile. Determinarea rezistenței la penetrarea apei.
Încercare la presiune hidrostatică
Suporturi textile acoperite cu cauciuc sau mase plastice.

Determinarea rezistenței la tracțiune și a alungirii la rupere
Materiale plastice. Determinarea comportării la topire (temperatură
de topire sau interval de topire) a polimerilor semi-cristalini prin
metodele tubului capilar și a microscopului cu polarizare
EN ISO 4674-1:2016 IDT SR EN ISO 4674-1:2017
SR EN ISO 4674-1:2017/C91:2018
Suporturi textile acoperite cu cauciuc sau materiale plastice.
Determinarea rezistenței la rupere. Partea 1: Metode cu viteză de
rupere constantă
Îmbrăcăminte de protecție. Protecție împotriva căldurii și a focului.
Metodă de încercare: Evaluarea materialelor și a ansamblurilor de
materiale expuse la o sursă de căldură radiantă
Îmbrăcăminte de protecție. Protecție împotriva substanțelor chimice
lichide. Metoda de încercare a rezistenței materialelor la penetrarea
de către lichide
Îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și flăcărilor.
Determinarea transmisiei căldurii la expunerea la flacără
Materiale textile. Efecte fiziologice. Măsurarea rezistenței termice și
a rezistenței la vapori de apă în regim staționar (încercare cu placă
încălzită menținută în stare transpirată)
Îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și a focului.
Determinarea transmisiei termice de contact prin îmbrăcăminte sau
materialele constituente. Partea 1: Căldură de contact produsă de
un cilindru de încălzire
Îmbrăcăminte de protecție împotriva căldurii și a flăcărilor. Partea 1:
Metodă de încercare pentru îmbrăcămintea completă. Măsurarea
transferului de energie cu ajutorul unui manechin cu senzori
Îmbrăcăminte de protecție. Cerințe generale
Materiale textile. Proprietăți de tracțiune ale țesăturilor. Partea 1:
Determinarea forței maxime și a alungirii la forța maximă prin
metoda cu epruvetă tip bandă
42
SR EN 469:2020

Materiale textile. Proprietăți de tracțiune ale țesăturilor. Partea 2:
Determinarea forței maxime prin metoda Grab
Materiale textile. Proprietăți de sfâșiere ale materialelor textile
plane. Partea 2: Determinarea forței de sfâșiere pe epruvete
pantalon (Metoda de sfâșiere unică)
Îmbrăcăminte de protecție. Protecție împotriva flăcărilor. Materiale,
ansambluri de materiale și îmbrăcăminte cu propagare limitată a
flăcării
Îmbrăcăminte de protecție. Protecție împotriva flăcărilor. Metodă de
încercare pentru propagarea limitată a flăcării

Îmbrăcăminte de mare vizibilitate. Metode de încercare și cerințe
ISO 17493:2016 - -
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene și/sau internaționale la care se
face referire (respectiv standardele române identice cu acestea), cu mențiunea că în cazul referințelor
nedatate de la art. 2 trebuie utilizate ultimele ediții ale acestora (respectiv standardele române identice
cu acestea). De aceea se recomandă ca utilizatorul să verifice care sunt aceste ultime ediții (respectiv
standardele române identice cu acestea).
Simbolurile gradelor de echivalență, conform SR 10000-8 (IDT – identic, MOD – modificat).
43
ASRO – Asociația de Standardizare din România
organismul național de standardizare cu atribuții exclusive privind activitatea de
standardizare națională și reprezentarea României în procesul de standardizare
european și internațional.
Standardele constituie rezultatul creației Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale și sunt protejate prin drepturi de române să se asigure că sunt în posesia ultimei
autor. În calitate de organism național de ediții și a tuturor modificărilor în vigoare.

standardizare, ASRO este titularul drepturilor
de autor asupra standardelor române și Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru
urmărește respectarea drepturilor de autor interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor
asupra standardelor europene și standardelor române.
internaționale în România.
Utilizarea standardelor române nu înlătură
Fără acordul prealabil expres al ASRO, obligația respectării prevederilor legale în
standardele nu pot fi reproduse în alte vigoare.
documente sau multiplicate. Standardele sau
părți din acestea nu pot fi traduse pentru a fi Informațiile referitoare la standardele române
comunicate public sau pentru a reprezenta sunt publicate lunar în „Buletinul standardizării”.
opere derivate, cum ar fi cursuri de formare
profesională, baze de date, publicații și Lista și datele bibliografice complete ale tuturor
documentații de specialitate. standardelor naționale, europene și
internaționale adoptate în România, în vigoare
Respectarea drepturilor de autor asupra și anulate, se regăsesc în aplicația electronică
standardelor nu afectează libera lor utilizare și Infostandard WEB, care se achiziționează de la
aplicare. ASRO.
ASOCIAȚIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

http//magazin.asro.ro www.asro.ro www.standardizarea.ro
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Standardizare: Tel.: +40 21 310 16 44, 0374 999 190
Vânzări/Abonamente: Tel.: +40 21 316 77 25; vanzari@asro.ro
Comunicare – Marketing, Drepturi de Autor: Tel.: +40 374 999188; relatii.publice@asro.ro
46 pagini

SR EN 469 - 2020 Imbracaminte de Protectie Pentru Pompieri Cerinte de Performanta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR EN 469 - 2020 Imbracaminte de Protectie Pentru Pompieri Cerinte de Performanta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICS 13.340.

Standard Român August 2020

Titlu Îmbrăcăminte de protecție pentru pompieri

Habillement de protection pour sapeurs-pompiers – Exigences de

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 august 2020

Standardul european EN 469:2020 are statutul unui standard român

Înlocuiește SR EN 469:2006, inclusiv toate amendamentele și/sau

Data publicării versiunii române: 26 noiembrie 2021

Corespondență Acest standard

ASOCIAȚIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Ref.: SR EN 469:2020 Ediția 3

Acest standard înlocuiește SR EN 469:2006, SR EN 469:2006/A1:2007 și SR EN 469:2006/AC:2007.

acestui standard și standardele române este prezentată în anexa națională NA.

STANDARD EUROPEAN EN 469

Îmbrăcăminte de protecție pentru pompieri. Cerințe de performanță pentru

requirements for protective de performance pour les Leistungsanforderungen für

Acest standard european a fost aprobat de CEN la 29 iunie 2020.

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

Centrul de Management CEN-CENELEC: Rue de la Science 23, B-1040 Bruxelles

Preambul european ..................................................................................................................................4

4.3.2 Tip de îmbrăcăminte ................................................................................................................. 12

B.1 Generalități .............................................................................................................................. 24

efectuată utilizând un manechin cu senzori ............................................................................. 29

Acest document înlocuiește EN 469:2005.

Conform Regulamentului Intern al CEN-CENELEC, organismele naționale de standardizare ale

trebuie să le îndeplinească și cu circumstanțele în care se află.

Acest document se aplică pentru proiectarea, fabricarea, încercarea și certificarea îmbrăcămintei de

— Nivelul 1: precizează cerințele minimale pentru îmbrăcămintea pentru lupta împotriva

operaționale previzibile ale unor astfel de activități de stingere a incendiilor.

— Nivelul 2: precizează cerințele minimale pentru îmbrăcămintea pentru lupta împotriva

EN ISO 11092:2014, Textiles - Physiological effects - Measurement of thermal and water-vapour

heating cylinder (ISO 12127-1:2015)

EN ISO 13688:2013, Protective clothing - General requirements (ISO 13688:2013)

⎯ IEC Electropedia: disponibilă la http://www.electropedia.org/

⎯ Platforma ISO de căutare online: disponibilă la https://www.iso.org/obp/ui

1 Modificat de EN ISO 20471:2013/A1:2016.

NOTA 1 la termen Curățarea poate include etapa de reimpregnare.

spălare plus uscare sau ciclul curățare-uscare

NOTA 1 la termen A se vedea 3.32 (pretratare)

NOTA 1 la termen Acest termen nu se referă la cusături.

[SURSA EN ISO 11612:2015]

EXEMPLE: Capse, însemne de grad, butoni, fermoare, broderii, bretele.

[SURSA EN ISO 11612:2015]

[SURSA: EN ISO 15487:2010]

NOTA 1 la termen A se vedea 3.26 (material multistrat)

rezistență la presiune hidrostatică și de permeabilitate la vapori de apă

NOTA 1 la termen - A se vedea 3.24 (combinație de materiale)

[SURSA: ISO 9092:2011, definiția 2.1]

NOTA 1 la termen În condițiile încercării în conformitate cu EN ISO 6942:2002

indice 24 de transfer al căldurii radiante

NOTA 1 la termen - În condițiile încercării în conformitate cu EN ISO 6942:2002

4.2 Desemnare mărimi

Desemnarea mărimilor trebuie să fie conform cerințelor din EN ISO 13688:2013.

4.3 Cerințe de proiectare

Cerințele de proiectare trebuie să fie conform cerințelor date în EN ISO 13688:2013.

4.3.2 Tip de îmbrăcăminte

4.3.3 Zone de suprapunere

4.3.4 Sistem de închidere

4.3.5 Buzunare exterioare

Conformitatea trebuie verificată prin inspectare vizuală și măsurări fizice.

4.3.7 Cale de acces pentru inspectare

Dacă sunt declarate, materialele retroreflectorizante, fluorescente sau cu caracteristici combinate

Dacă materialul exterior al articolului de îmbrăcăminte este un material retroreflectorizant sau