PARTEA I
Anul 191 (XXXV) — Nr. 224 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
LEGI ȘI DECRETE
59. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 67/2021 pentru modificarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind
Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii
și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie —
IMM INVEST ROMÂNIA, a Schemei de ajutor de stat
pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul
crizei economice generate de pandemia COVID-19,
aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 42/2020, și a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 110/2017 privind Programul de susținere a
întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici
cu capitalizare de piață medie — IMM INVEST
ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și
completarea Schemei de ajutor de stat pentru
susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei
economice generate de pandemia COVID-19,
aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 42/2020 ............................................
217. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2021
pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de
susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a
întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie —
IMM INVEST ROMÂNIA, a Schemei de ajutor de stat
pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul
crizei economice generate de pandemia COVID-19,
aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 42/2020, și a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 110/2017 privind Programul de susținere a
întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici
cu capitalizare de piață medie — IMM INVEST
ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și
completarea Schemei de ajutor de stat pentru
susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei
economice generate de pandemia COVID-19,
aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 42/2020 ..............................................
 calificată ....................................................................
Luni, 20 martie 2023
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
60. — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
României și Guvernul Republicii Polone privind
cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat
la Varșovia la 3 martie 2022 ...................................... 3
Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone
privind cooperarea în domeniul industriei de apărare .... 4–5
218. — Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea
Acordului dintre Guvernul României și Guvernul
Republicii Polone privind cooperarea în domeniul
industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie
2022 .......................................................................... 5
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 554 din 17 noiembrie 2022 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței ........ 6–8
Decizia nr. 555 din 17 noiembrie 2022 referitoare la excepția
2 de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.......... 8–11
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
231. — Hotărâre privind aprobarea plății cotizației anuale
de participare a României în calitate de membru afiliat
la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA)
pentru anul 2023 ........................................................ 11
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
31. — Ordin al ministrului afacerilor interne privind
stabilirea sistemului de management și control la
nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru
gestionarea fondurilor europene nerambursabile,
alocate Ministerului Afacerilor Interne prin Mecanismul
de redresare și reziliență pentru implementarea
Planului național de redresare și reziliență —
3 componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 —
Carte de identitate electronică și semnătura digitală
12–15
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023

LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 67/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere
a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu
capitalizare de piață medie — IMM INVEST ROMÂNIA, a
Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor
în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19,
aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 42/2020, și a Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 110/2017
privind Programul de susținere a întreprinderilor mici
și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață
medie — IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru
modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat
pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei
economice generate de pandemia COVID-19, aprobată
prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67 din
29 iunie 2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017
privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor
mici cu capitalizare de piață medie — IMM INVEST ROMÂNIA, a Schemei de
ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 42/2020, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2021
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a
întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie — IMM INVEST ROMÂNIA,
precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru
susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de
pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 42/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 iunie
2021.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE p. PREȘEDINTELE
CAMEREI DEPUTAȚILOR, SENATULUI,
VASILE-DANIEL SUCIU SORIN-MIHAI CÎMPEANU

București, 16 martie 2023.

Nr. 59.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023 3

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2021
pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de
susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie —
IMM INVEST ROMÂNIA, a Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 42/2020, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de
susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie —
IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor
de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate
de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2021 pentru
modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017
privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii
și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie — IMM
INVEST ROMÂNIA, a Schemei de ajutor de stat pentru
susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice
generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, și a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
București, 16 martie 2023.
Nr. 217.

modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a
întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu
capitalizare de piață medie — IMM INVEST ROMÂNIA,
precum și pentru modificarea și completarea Schemei de
ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în
contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19,
aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 42/2020 și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și
Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul
industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Se ratifică Acordul dintre Guvernul României și Guvernul
Republicii Polone privind cooperarea în domeniul industriei de apărare, semnat la
Varșovia la 3 martie 2022.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

DEPUTAȚILOR SORIN-MIHAI CÎMPEANU
ION-MARCEL CIOLACU

București, 16 martie 2023.

Nr. 60.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
ACORD
între Guvernul României și Guvernul Republicii Polone
privind cooperarea în domeniul industriei de apărare

Guvernul României și Guvernul Republicii Polone, denumite în continuare „parte” și colectiv „părțile”,
având în vedere imperativele și principiile Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și ale Uniunii Europene (UE)
cu privire la programele viitoare de interes pentru dotarea forțelor armate ale statelor membre ale acestora sau la programele de
interes pentru modernizarea echipamentelor de producție ale unor produse militare,
având în vedere Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea științifică și
tehnologică, semnat la București la 14 mai 1996,
având în vedere Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind protecția reciprocă a informațiilor
clasificate, semnat la București la 5 iulie 2006,
având în vedere Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone de cooperare bilaterală în domeniul
apărării, semnat la Varșovia la 5 iunie 2013,
asigurarea condițiilor favorabile pentru dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare,
satisfacerea nevoilor de înzestrare ale forțelor armate ale statelor lor,
au convenit următoarele:

ARTICOLUL 1 2. Părțile vor coopera numai în domeniile legate de propriile

Obiectul
Prezentul acord, dirijat de principiile egalității, reciprocității și
interesului comun, în conformitate cu legislația națională,
reglementările și obligațiile internaționale asumate de statul
fiecărei părți, are ca scop promovarea activităților de cooperare
în domeniul industriei de apărare între companii și alte
entități/organisme autorizate să desfășoare activități de
producție și să dezvolte tehnologii de interes comun, precum și
în interesul NATO/UE/ONU sau să ofere servicii în domeniul
industriei de apărare.
ARTICOLUL 2
Domenii ale cooperării
1. Cooperarea dintre părți poate include următoarele:
1.1. cooperarea în domeniul apărării, în special în domeniul
cercetării, dezvoltării, producției, mentenanței, reparării și
modernizării sistemelor de armament militare, munițiilor,
materialelor de apărare, echipamentelor tehnice, afișajelor
tehnice, pieselor de schimb și accesoriilor;
1.2. implementarea unor proiecte comune de cercetare și
dezvoltare bazate pe resurse științifice din domeniul industriei de
apărare în scopul producerii de echipamente, solicitate în comun
sau în mod similar de cele două părți ori de către state terțe;
1.3. achiziționarea de către părți a echipamentelor militare și
de apărare fabricate sau dezvoltate în comun, în oricare dintre
statele părților;
1.4. schimbul de informații pe teme cum ar fi experiențele
operaționale și tehnologia de apărare;
1.5. schimbul de informații științifice și tehnice și de
documente relevante privind standardele industriei de apărare
folosite de părți pentru asigurarea calității;
1.6. încurajarea contactelor, vizitelor reciproce la entități civile
și militare și schimburile de personal între instituțiile și
companiile din industriile de apărare ale părților;
1.7. încurajarea încheierii de acorduri între părți care vizează
procurarea, producția și vânzarea produselor din industria de
apărare, precum și în orice alte domenii militare conexe care pot
fi de interes reciproc pentru părți, în limitele prezentului acord;
1.8. participarea reciprocă la târgurile industriei de apărare,
seminare, conferințe, mese rotunde și simpozioane de interes în
domeniul apărării, organizate de părți;
1.9. promovarea cooperării și încurajarea companiilor și a
altor entități/organizații din ambele state de a identifica
posibilități de cercetare și dezvoltare de proiecte comune cu
finanțare prin Fondul european de apărare.
lor industrii de apărare. Includerea unor probleme suplimentare
legate de cooperarea în domeniile menționate mai sus este
posibilă pe baza unor acorduri suplimentare și a unor contracte
subsecvente prezentului acord.
ARTICOLUL 3
Autoritățile competente
Autoritățile competente ale părților, pentru punerea în
aplicare a dispozițiilor prezentului acord, sunt:
1. pentru partea română: Ministerul Economiei;
2. pentru partea poloneză: ministrul responsabil cu afacerile
economice.
ARTICOLUL 4
Comisia mixtă în domeniul industriei de apărare
1. Comisia mixtă în domeniul industriei apărării, denumită în
continuare „Comisia”, este înființată de autoritățile competente
pentru a asigura o coordonare adecvată între părți prin
îndeplinirea sarcinilor cu privire la punerea în aplicare a
dispozițiilor din prezentul acord.
2. Sarcinile comisiei constau în:
a. pregătirea revizuirilor periodice și a evaluărilor privind
punerea în aplicare a prezentului acord, inclusiv executarea
acordurilor și contractelor încheiate între companiile
producătoare de sisteme și echipamente militare;
b. dezvoltarea de propuneri pentru a intensifica cooperarea
în domeniul industriei apărării, inclusiv analiza participării
reciproce la târguri și expoziții, precum și vânzarea comună a
armamentelor și a echipamentelor militare;
c. identificarea problemelor care afectează/limitează
cooperarea în domeniul industriei apărării și formularea de
propuneri pentru eliminarea acestora;
d. soluționarea litigiilor în legătură cu interpretarea sau
aplicarea prezentului acord.
3. Comisia va fi alcătuită din reprezentanți români și polonezi,
selectați pe bază de paritate și grupați în două secțiuni
naționale. Fiecare secțiune este prezidată de autoritățile
competente ale părților menționate la articolul 3. Fiecare
președinte desemnează personalul corespunzător al secției:
înlocuitor, un secretar și membri.
4. Comisia va adopta cadrul legal care reglementează
activitatea sa în conformitate cu termenii și condițiile stabilite de
autoritățile competente.
5. Deciziile comisiei vor fi adoptate prin consens.
6. Dacă este necesar, reuniunile comisiei vor avea loc în
România și în Republica Polonă, pe bază de reciprocitate. Data,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023 5

locul și durata reuniunilor se vor stabili prin corespondența scrisă ARTICOLUL 8

a autorităților competente. Soluționarea divergențelor

ARTICOLUL 5 1. Orice divergență legată de interpretarea sau aplicarea

Protecția informațiilor clasificate
Prevederile acordului dintre Guvernul României și Guvernul
Republicii Polone privind protecția reciprocă a informațiilor
clasificate, semnat la București la 5 iulie 2006, se aplică protecției
informațiilor clasificate transmise între părți, în scopul prezentului
acord.
ARTICOLUL 6
Protecția drepturilor de proprietate intelectuală
Părțile, prin intermediul autorităților competente, vor lua toate
măsurile necesare pentru protejarea drepturilor de proprietate
intelectuală, în temeiul prezentului acord, în conformitate cu
cadrul legal național și cu prevederile acordurilor regionale/
internaționale la care ele sau statele lor sunt părți.
ARTICOLUL 7
Drepturile și obligațiile supuse altor acorduri internaționale
Dispozițiile prezentului acord nu afectează drepturile și
obligațiile părților care decurg din alte acorduri bilaterale și/sau
multilaterale la care ele sau statele lor sunt părți.
prezentului acord se soluționează în timpul reuniunilor comisiei.
2. Disputele legate de interpretarea sau aplicarea prezentului
acord, care nu pot fi soluționate în timpul reuniunilor comisiei, se
vor soluționa prin consultări și negocieri între părți, pe canale
diplomatice.
ARTICOLUL 9
Dispoziții finale
1. Prezentul acord intră în vigoare în a treizecea zi de la
primirea ultimei notificări scrise, pe canale diplomatice, prin care
părțile se informează reciproc că procedurile lor legale naționale
necesare pentru intrarea în vigoare au fost îndeplinite.
2. Prezentul acord poate fi modificat oricând, în scris, cu
acordul reciproc al partenerilor. Modificarea (modificările) intră în
vigoare în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.
3. Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată.
Oricare dintre părți poate notifica în scris, pe canale diplomatice,
intenția sa de a-l denunța. Valabilitatea prezentul acord se
consideră a înceta la șase luni de la primirea notificării.
4. Încetarea prezentului acord nu trebuie să afecteze
îndeplinirea aranjamentelor și contractelor în curs, încheiate în
temeiul prezentului acord, cu excepția cazului în care părțile vor
decide altfel.

Semnat la Varșovia la data de 3 martie 2022, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, poloneză și engleză,
toate textele fiind în mod egal autentice. În cazul interpretărilor divergente ale prezentului acord, versiunea în engleză va prevala.

pentru Guvernul României, pentru Guvernul Republicii Polone,

Semnătura Semnătura
Nume: Daniela Nicolescu Nume: Piotr Nowak
Poziție: secretar de stat Poziție: ministru

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului
dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone
privind cooperarea în domeniul industriei de apărare,
semnat la Varșovia la 3 martie 2022
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre
Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind cooperarea în domeniul
industriei de apărare, semnat la Varșovia la 3 martie 2022, și se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 16 martie 2023.

Nr. 218.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 554
din 17 noiembrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Eugen Anton.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenței, excepție ridicată de Societatea Grup Transport
Feroviar — S.A. din București, prin administrator special Ștefan
Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a44 al Curții de Apel
București — Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 1.377D/2022.
2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoare, domnul
consilier juridic Daniel Gheorghe, cu împuternicire depusă la
dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului autoarei, care pune concluzii de
admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21
alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cât timp acestea menționează în
mod expres că orice contestație împotriva măsurilor dispuse de
administratorul judiciar se soluționează într-un cadru procesual
format numai din contestator, administrator judiciar și comitetul
creditorilor, fiind astfel contrar dispozițiilor art. 21 și 24 din
Constituție, întrucât nu oferă debitoarei dreptul de a se apăra.
Se arată că administratorul special cu drept de reprezentare
este cel care ordonează plățile, care conduce activitatea
debitoarei sub supravegherea administratorului judiciar al
debitoarei și indică în acest sens textele de lege care
reglementează rolul acestuia în procedură. De asemenea, se
susține că, în cazul în care ar exista un conflict între
administratorul special și administratorul judiciar al debitoarei,
așa cum este cazul în speță, atunci drepturile debitoarei ar putea
fi afectate. Se consideră că textul criticat nu reprezintă
adevărata voință a legiuitorului român, care, în opinia sa, ar fi
aceea ca, în materia insolvenței, debitoarea să fie reprezentată
și de administratorul special, atâta vreme cât acesta are drept de
reprezentare. Prin urmare, luând în considerare motivele expuse
anterior, precum și cele cuprinse în cererea de sesizare a Curții
Constituționale, reprezentantul autoarei solicită admiterea
excepției de neconstituționalitate.
4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, apreciind că, în realitate, autoarea dorește
interpretarea și modificarea textului de lege criticat, ceea ce
excedează controlului realizat de Curtea Constituțională, potrivit
art. 2 alin. (3) din legea privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale. În ceea ce privește jurisprudența neunitară,
acest aspect nu intră în competența instanței de contencios
constituțional, existând mecanisme specifice de unificare a
practicii judiciare, atât pe calea recursului în interesul legii, cât
și prin intermediul dezlegărilor unor chestiuni de drept de către
completul specializat din cadrul Înaltei Curți de Casație și
Justiție. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public
susține că exercitarea dreptului de către titularul autorului din
speță nu poate avea un alt efect decât cel prestabilit de legiuitor.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Decizia civilă nr. 483 din 3 martie 2022, pronunțată în
Dosarul nr. 16.640/3/2013/a44, Curtea de Apel București —
Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată de către Societatea Grup
Transport Feroviar — S.A. din București, prin administrator
special Ștefan Movilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea
cererii de apel formulate de autoare împotriva sentinței prin care
a fost admisă contestația împotriva măsurilor dispuse de
administratorul judiciar în procedura insolvenței.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia susține că interpretarea prevederilor art. 21
alin. (4) din Legea nr. 85/2006 de către instanțele de judecată în
sensul că administratorul special nu are calitate procesuală
activă în cadrul judecării contestației împotriva măsurilor luate
de către administratorul judiciar afectează dreptul la apărare al
autoarei, întrucât administratorul special este cel care conduce
activitatea autoarei și care cunoaște cel mai bine contextul de
fapt în care aceasta își desfășoară activitatea. Autoarea
apreciază că prevederile criticate încalcă și accesul liber la
justiție atâta vreme cât nu permit citarea administratorului
special în procedura soluționării contestației împotriva măsurilor
luate de administratorul judiciar. Se susține că aceste prevederi
au eliminat dreptul administratorului special de a se putea
adresa instanței de judecată cu o contestație împotriva măsurilor
nelegale dispuse de administratorul judiciar.
7. De asemenea, autoarea excepției mai arată că practica
instanțelor de judecată nu este una unitară în ceea ce privește
cadrul procesual în care se soluționează contestația împotriva
măsurilor dispuse de administratorul judiciar, enumerând
diverse decizii ale instanțelor de judecată.
8. Curtea de Apel București — Secția a V-a civilă
apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
10. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată. În esență, Guvernul apreciază că
administratorul special are calitate procesuală activă cu privire
la contestațiile împotriva măsurilor dispuse de administratorul
judiciar și va fi citat în procedură, având în vedere calitatea sa
de contestator. Însă administratorul special nu va fi citat în
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
dosarele asociate având ca obiect o contestație formulată în
baza art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 dacă nu are calitatea
de contestator. Prin urmare, Guvernul apreciază că prin această
reglementare sunt respectate toate principiile constituționale
pretins a fi încălcate, respectiv accesul liber la justiție, economia
și integrarea în Uniunea Europeană. Criticile aduse de autoare
par a fi de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale,
prerogativă ce aparține instanțelor judecătorești, nu Curții
Constituționale.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
reprezentantului autorului și ale procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum
este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din
21 aprilie 2006. Însă, din motivarea cererii de sesizare a Curții
și din concluziile reprezentantului autoarei excepției, Curtea
observă că aceasta critică doar prevederile art. 21 alin. (4) din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. În consecință,
urmează a fi reținute ca obiect al excepției doar prevederile
art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006.
14. Curtea menționează că Legea nr. 85/2006, cu
modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin
art. 344 lit. a) din titlul V — Dispoziții tranzitorii și finale din Legea
nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile
art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele
începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân
supuse legii aplicabile anterior acestei date”, precum și de
Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august
2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din
cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, este constituțională în măsura în care se
interpretează în sensul că sunt supuse controlului de
constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi
sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se
producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a
exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor
criticate. Textul criticat avea următorul conținut: „Judecătorul-
sindic va soluționa contestația, în termen de 5 zile de la
înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului,
a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la
cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii
contestate”.
15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale
ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 24
privind dreptul la apărare, ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a)
privind economia, ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în
Uniunea Europeană, precum și ale art. 6 paragraful (1) din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
7
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că autoarea excepției de neconstituționalitate, prin
administrator special Ștefan Movilă, a formulat apel împotriva
Sentinței civile nr. 3.943 din 20 iulie 2021, prin care instanța de
fond admisese contestația și constatase că unul dintre creditori
deține o creanță curentă în cuantum de 14.633,24 lei împotriva
debitoarei. Însă Societatea debitoare Grup Transport Feroviar —
S.A., prin administrator judiciar, în favoarea căreia autoarea
formulase cerere de intervenție accesorie, nu a atacat sentința
anterior menționată. Astfel, instanța de judecată a reținut că
singura parte care a declarat apel este autoarea, prin
administrator special, în calitatea sa de intervenient accesoriu,
și a constatat că, în lipsa exercitării căii de atac și de către
administratorul judiciar al debitoarei, partea în favoarea căreia
autoarea a intervenit, devin incidente prevederile art. 67 alin. (4)
din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „calea de atac
exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită
dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac,
a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată,
perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond”. Astfel, în
temeiul art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de
control judiciar a respins apelul formulat de autoare, prin
administrator special, ca neavenit.
17. În acest context de fapt, Curtea constată că, potrivit
art. 67 alin. (2) din Codul de procedură civilă, intervenientul
accesoriu are o poziție subordonată părții în favoarea căreia
intervine, acesta putând să săvârșească numai actele de
procedură care nu contravin interesului părții în favoarea căreia
a intervenit. În ceea ce privește posibilitatea de a contesta
hotărârea pronunțată în cauza în care a intervenit, legiuitorul a
stabilit că intervenientul accesoriu va putea exercita calea de
atac numai în măsura în care partea în favoarea căreia acesta
a intervenit a formulat cale de atac și numai pentru elementele
criticate de aceasta din urmă.
18. În continuare, Curtea reține că textul legal în virtutea
căruia instanța de control judiciar a respins ca neavenit apelul
declarat de autoare prin administrator special este cel prevăzut
de art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar nu cel
prevăzut de art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, ce constituie
obiectul excepției de neconstituționalitate. Așadar, în cauza
dedusă controlului, autoarea nu a înțeles să critice textul de lege
care a condus la respingerea apelului declarat ca fiind neavenit.
19. Or, în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia
nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012 sau Decizia nr. 58
din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 327 din 13 aprilie 2018, paragraful 14), Curtea
Constituțională a statuat că o excepție de neconstituționalitate
ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea,
inadmisibilă în condițiile în care nu sunt contestate chiar
dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința
cauzei în care a fost ridicată excepția. Prin aceeași
jurisprudență, instanța constituțională a mai reținut că, întrucât
textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei,
instanța judecătorească ar fi trebuit să respingă excepția de
neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, aceasta fiind contrară
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în jurisprudența
sa, Curtea a reținut în situații similare că, indiferent de soluția
pronunțată în cauză, decizia sa nu va produce niciun efect cu
privire la o cerere de revizuire ab initio inadmisibilă. Rezultă că
textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
20. Așadar, luând în considerare faptul că, în cauza dedusă
controlului, autoarea nu a criticat textul de lege care a
determinat respingerea apelului formulat de aceasta ca
neavenit, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu
îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv textul criticat nu are
legătură cu soluționarea cauzei, excepția invocată fiind, așadar,
inadmisibilă.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar — S.A. din
București, prin administrator special Ștefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a44 al Curții de Apel București — Secția a V-a
civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu
criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 555
din 17 noiembrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței

Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Eugen Anton.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenței, excepție ridicată de Societatea Grup Transport
Feroviar — S.A. din București, prin administrator special Ștefan
Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50 al Curții de Apel
București — Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 1.378D/2022.
2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoare, domnul
consilier juridic Daniel Gheorghe, cu împuternicire depusă la
dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului autoarei, care pune concluzii de
admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21
alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cât timp acestea menționează în
mod expres că orice contestație împotriva măsurilor dispuse de
administratorul judiciar se soluționează într-un cadru procesual
format din contestator, administrator judiciar și comitetul
creditorilor, fiind astfel contrar dispozițiilor art. 21 și 24 din
Constituție, întrucât nu oferă debitoarei dreptul de a se apăra.
Se arată că administratorul special cu drept de reprezentare
este cel care ordonează plățile, care conduce activitatea
debitoarei sub supravegherea administratorului judiciar și indică
în acest sens textele de lege ce reglementează rolul acestuia în
procedură. De asemenea, se susține că, în cazul în care ar
exista un conflict între administratorul special și administratorul
judiciar al debitoarei, așa cum este cazul în speță, atunci
drepturile debitoarei ar putea fi afectate. Se susține că textul
criticat nu reprezintă adevărata voință a legiuitorului român,
care, în opinia sa, ar fi aceea ca, în materia insolvenței,
debitoarea să fie reprezentată și de administratorul special,
atâta vreme cât acesta are drept de reprezentare. Prin urmare,
luând în considerare motivele expuse anterior, precum și pe cele
cuprinse în cererea de sesizare a Curții Constituționale,
reprezentantul autoarei solicită admiterea excepției de
neconstituționalitate.
4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, apreciind că, în realitate, autoarea dorește
interpretarea și modificarea textului de lege criticat, ceea ce
excedează controlului realizat de Curtea Constituțională, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale. Referitor la existența unei
jurisprudențe neunitare în materie, Ministerul Public arată că
legiuitorul a reglementat mecanisme specifice de unificare a
practicii judiciare, pe calea recursului în interesul legii, precum
și prin intermediul dezlegărilor unor chestiuni de drept de către
completul specializat din cadrul Înaltei Curți de Casație și
Justiție. De asemenea, acesta susține că exercitarea dreptului
de către titularul autorului din speță nu poate avea un alt efect
decât cel prestabilit de legiuitor. Prin urmare, textul criticat în
cauză respectă atât exigențele constituționale, cât și pe cele ale
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
art. 6 paragraful (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Decizia civilă nr. 484 din 3 martie 2022, pronunțată în
Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50, Curtea de Apel București —
Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată de către Societatea Grup
Transport Feroviar — S.A. din București, prin administrator
special Ștefan Movilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea
unei cereri de apel formulate împotriva sentinței prin care a fost
respinsă contestația unuia dintre creditorii debitoarei.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia susține că interpretarea prevederilor art. 21
alin. (4) din Legea nr. 85/2006 de către instanțele de judecată în
sensul că administratorul special nu are calitate procesuală
activă în cadrul judecării contestației împotriva măsurilor luate
de către administratorul judiciar afectează dreptul la apărare al
autoarei, întrucât administratorul special este cel care conduce
activitatea autoarei și care cunoaște cel mai bine contextul de
fapt în care aceasta își desfășoară activitatea. Aceasta
apreciază că prevederile criticate încalcă și accesul liber la
justiție atâta vreme cât nu permit citarea administratorului
special în procedura soluționării contestației împotriva măsurilor
luate de administratorul judiciar. Se susține că aceste prevederi
au eliminat dreptul administratorului special de a se putea
adresa instanței de judecată cu o contestație împotriva măsurilor
nelegale dispuse de administratorul judiciar.
7. De asemenea, autoarea excepției mai arată că practica
instanțelor de judecată nu este una unitară în ceea ce privește
cadrul procesual în care se soluționează contestația împotriva
măsurilor dispuse de administratorul judiciar, enumerând în
acest sens diverse decizii ale instanțelor de judecată.
8. Curtea de Apel București — Secția a V-a civilă
apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale.
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
10. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată. În esență, Guvernul apreciază că
administratorul special are calitate procesuală activă cu privire
la contestațiile împotriva măsurilor dispuse de administratorul
judiciar și va fi citat în procedură, având în vedere calitatea sa
de contestator. Însă administratorul special nu va fi citat în
dosarele asociate având ca obiect o contestație formulată în
baza art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 dacă nu are calitatea
de contestator. Prin urmare, Guvernul apreciază că prin această
reglementare sunt respectate toate principiile constituționale
pretins a fi încălcate, respectiv accesul liber la justiție, economia
și integrarea în Uniunea Europeană. Criticile aduse de autoarea
excepției par a fi de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale,
prerogativă ce aparține instanțelor judecătorești, nu Curții
Constituționale.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.
9
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere transmis de
Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
reprezentantului autorului și ale procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum
este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din
21 aprilie 2006. Însă, din motivarea cererii de sesizare a Curții
și concluziile reprezentantului autoarei excepției, Curtea observă
că sunt criticate doar prevederile art. 21 alin. (4) din Legea
nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. În consecință,
urmează a fi reținute ca obiect al excepției doar dispozițiile
art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006.
14. Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările
ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V —
Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie
2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea
nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de
intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile
anterior acestei date”, precum și de Decizia Curții
Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care
Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul
dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în
care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de
constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi
sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se
producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a
exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor
criticate. Textul criticat are următorul conținut: „Judecătorul-
sindic va soluționa contestația, în termen de 5 zile de la
înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului,
a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la
cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii
contestate”.
15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale
ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 24
privind dreptul la apărare, ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a)
privind economia, ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în
Uniunea Europeană, precum și ale art. 6 par. (1) din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
privind dreptul la un proces echitabil.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006
reglementează rapoartele lunare pe care administratorul judiciar
le întocmește și în cadrul cărora prezintă modul în care și-a
îndeplinit atribuțiile, măsurile pe care acesta le-a luat, precum
și cheltuielile efectuate. Legiuitorul a prevăzut că aceste
rapoarte de activitate pot fi contestate de către administratorul
special al debitorului persoană juridică, de oricare dintre
creditori, precum și de orice persoană interesată [art. 21 alin. (2)
din Legea nr. 85/2006]. Cât privește cadrul procesual în care se
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
judecă o eventuală contestație, legiuitorul a prevăzut că
urmează a fi citat contestatorul, administratorul judiciar, precum
și comitetul creditorilor [art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006].
17. Potrivit prevederilor art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006,
administratorul special este reprezentantul desemnat de
adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, care, pe
perioada cât debitorul are drept de administrare, este
împuternicit să facă acte de administrare în numele și pe seama
debitorului. Drepturile administratorului special de reprezentare
a debitorului sunt limitate la participarea sa în calitate de
reprezentant al debitorului la judecarea acțiunilor pentru
anularea actelor frauduloase, a constituirilor ori a transferurilor
frauduloase de drepturi patrimoniale către terți, a acțiunilor
având ca obiect repunerea părților în situația anterioară, precum
și la formularea de contestații în cadrul procedurii, atunci când
Legea nr. 85/2006 prevede această posibilitate [art. 18 alin. (2)
din Legea nr. 85/2006].
18. Analizând conformitatea dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 85/2006, care stabilesc rolul și atribuțiile
administratorului special din perspectiva accesului liber la
justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare,
Curtea Constituțională a constatat că textele de lege criticate nu
aduc vreo îngrădire modului în care o societate își poate susține
și apăra drepturile sale în justiție. Chiar și înainte de deschiderea
procedurii insolvenței, voința unei societăți comerciale se
manifestă prin intermediul unui reprezentant. Acest lucru este
deplin justificat de faptul că societatea este un subiect de drept
distinct de asociații care o constituie. Deschiderea procedurii
insolvenței și obiectul specific al acesteia au justificat adoptarea
de către legiuitor a unor norme de procedură derogatorii de la
dreptul comun, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării
drepturilor constituționale de care se pot bucura părțile în cadrul
unui proces echitabil. De asemenea, situația deosebită în care
se află debitorul după deschiderea procedurii a justificat
restrângerea exercițiului unor drepturi, în vederea îndeplinirii
scopului prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006, constând în
instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului
debitorului aflat în insolvență. Raportat la modul specific în care
se poate manifesta în general voința societății, Curtea, prin
Decizia nr. 232 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 8 aprilie 2009, și prin
Decizia nr. 1.097 din 22 noiembrie 2007, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, a
constatat că art. 18 din Legea nr. 85/2006 nu aduce nicio
atingere dreptului acesteia de a-și apăra drepturile și interesele
sau dreptului de proprietate, astfel că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată (a se vedea Decizia
nr. 792 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 256 din 12 aprilie 2017, paragraful 38).
19. În acest cadru legislativ și ținând cont de jurisprudența
sa amintită anterior, Curtea va analiza dacă, în cauza dedusă
controlului, textele legale criticate sunt conforme cu normele
constituționale invocate de autoare.
20. Referitor la pretinsa încălcare a accesului liber la justiție
prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție și a dreptului la
un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din
perspectiva unei presupuse imposibilități de a contesta măsurile
luate de administratorul judiciar și de a fi citat la judecarea unei
astfel de contestații, Curtea constată că nu există nicio încălcare
a drepturilor anterior menționate, întrucât legiuitorul a prevăzut
expres posibilitatea debitoarei, prin administrator special, de a
contesta raportul în care se prezintă măsurile luate de
administratorul judiciar. Așadar, în cazul în care administratorul
special al debitoarei consideră ca fiind nelegale măsurile
dispuse de administratorul judiciar în cadrul procedurii, acesta
are posibilitatea de a sesiza judecătorul-sindic și de a supune
atenției acestuia neregulile constatate.
21. În cazul în care administratorul special al debitoarei
formulează contestație împotriva raportului în care sunt
prezentate măsurile luate de administratorul judiciar,
administratorul special va fi citat la judecarea contestației în
camera de consiliu. Prin urmare, singura ipoteză în care
administratorul special al debitoarei nu este citat la judecarea
unei eventuale contestații împotriva unor măsuri luate de
administratorul judiciar este aceea în care alți subiecți procesuali
contestă măsurile luate în cadrul procedurii.
22. Faptul că legiuitorul a optat ca, în cazul în care
debitoarea, prin administratorul său special, nu formulează
contestație, acesta să nu mai fie citat, urmând să fie citat doar
administratorul judiciar al debitoarei, nu aduce atingere
accesului liber la justiție prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din
Constituție și dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, având în vedere atribuțiile și competențele
administratorului judiciar în cadrul procedurii insolvenței. Așa
cum a reținut Curtea în Decizia nr. 726 din 7 mai 2009, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie
2009, administratorul judiciar sau lichidatorul are o poziție și o
situație deosebite față de toate părțile și față de toți ceilalți
participanți la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanți
la procedură, cu rol și atribuții determinate de lege. Aceștia nu
acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări
a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru
reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor,
pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai
mare măsură și cât mai operativ. Prin urmare, administratorul
judiciar și administratorul special nu se află pe aceeași poziție,
astfel încât administratorul special, în calitatea sa de
reprezentant al acționarilor/asociaților debitorului, nu ar putea
pretinde aceleași garanții procesuale ca administratorul judiciar,
configurarea acestora fiind o opțiune a legiuitorului, care
respectă exigențele constituționale.
23. De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 126 alin. (2)
din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili competența
instanțelor de judecată și normele de procedură judiciară. Cu
privire la aceste aspecte, în jurisprudența sa (a se vedea, spre
exemplu, Decizia nr. 55 din 27 ianuarie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie
2011), Curtea a statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din
Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili
normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi
speciale în vederea reglementării unor situații deosebite.
O situație deosebită o reprezintă și starea de insolvență cauzată
de culpa debitorului și care, sub imperiul celerității specifice
soluționării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei
proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului
debitorului și reîntregirea acestuia.
24. În același sens a statuat și Curtea Europeană a
Drepturilor Omului prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006,
pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006,
paragraful 36, reținând că accesul liber la justiție implică prin
natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus
anumitor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului.
25. Referitor la critica autoarei în sensul că este încălcat
dreptul la apărare al debitoarei, întrucât administratorul special
nu este citat la soluționarea unei contestații împotriva măsurilor
luate de administratorul judiciar în toate cazurile, aceasta este
de asemenea, neîntemeiată. Faptul că legiuitorul nu a prevăzut
citarea obligatorie și a administratorului special nu o împiedică
pe debitoarea persoană juridică să participe la proces prin
administratorul judiciar, să propună probe, să formuleze cereri și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023 11

să întreprindă toate demersurile necesare pentru apărarea
intereselor sale.
26. În ceea ce privește celelalte susțineri ale autoarei,
instanța constituțională constată că acestea excedează
competenței Curții, fiind aspecte ce țin de interpretarea și
aplicarea legii în cauza dedusă judecății. Așa cum a reținut
Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia
nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14),
instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa
probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii.
27. Nu în ultimul rând, Curtea reține că susținerea generală
a autoarei referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 135 și 148
din Constituție nu poate fi primită deoarece aceasta nu
motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a
reglementărilor criticate cu normele de referință invocate.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar — S.A. din
București, prin administrator special Ștefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50 al Curții de Apel București — Secția a V-a
civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu
criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat
la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) pentru anul 2023
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. I alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2016 privind
aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității
Sociale (ISSA) și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile
internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 127/2016,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă plata cotizației anuale de participare Art. 2. — Echivalentul în lei al sumei reprezentând
a României în calitate de membru afiliat la Asociația cotizația anuală prevăzută la art. 1 se calculează pe baza
cursului oficial de schimb leu—franc elvețian al Băncii Naționale
Internațională a Securității Sociale (ISSA), pentru anul 2023,
a României, valabil la data efectuării plății, și se plătește de către
reprezentând echivalentul în lei al sumei de 30.732,80 franci Casa Națională de Pensii Publice din bugetul asigurărilor sociale
elvețieni. de stat aprobat pentru anul 2023.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 15 martie 2023.
Nr. 231.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ORDIN
privind stabilirea sistemului de management și control la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
pentru gestionarea fondurilor europene nerambursabile, alocate Ministerului Afacerilor Interne
prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru implementarea
Planului național de redresare și reziliență — componenta C7 — Transformare digitală,
investiția 8 — Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată
Având în vedere:
— prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire
a Mecanismului de redresare și reziliență;
— prevederile Regulamentului (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire
a unui Instrument de sprijin tehnic;
— prevederile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1.046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018
privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.296/2013,
(UE) nr. 1.301/2013, (UE) nr. 1.303/2013, (UE) nr. 1.304/2013, (UE) nr. 1.309/2013, (UE) nr. 1.316/2013, (UE) nr. 223/2014,
(UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012;
— prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al
României din data de 3 noiembrie 2021 (CID);
— prevederile Deciziei Comisiei de aprobare a acordurilor de tip operațional dintre Comisie și România în temeiul
Regulamentului (UE) 2021/241;
— prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul
Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare;
— prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru
gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de
redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul
Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările
ulterioare;
— prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea
neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile
alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea
creanțelor rezultate;
— prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor
europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar
României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
— prevederile Acordului de finanțare privind implementarea reformelor și/sau investițiilor finanțate prin Planul național de
redresare și reziliență nr. 36.424 din 30.03.2022, încheiat între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de
coordonator național pentru Planul național de redresare și reziliență, și Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de
investiție pentru Planul național de redresare și reziliență — componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 — Carte de
identitate electronică și semnătura digitală calificată,
în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:

Art. 1. — (1) Prin prezentul ordin se stabilește sistemul de
management și control la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
pentru gestionarea fondurilor europene nerambursabile, alocate
Ministerului Afacerilor Interne prin Mecanismul de redresare și
reziliență (MRR) pentru implementarea Planului național de
redresare și reziliență (PNRR) — componenta C7 — Transformare
digitală, investiția 8 — Carte de identitate electronică și
semnătura digitală calificată.
(2) Sistemul de management și control definește
competențele cu privire la asigurarea corectitudinii și regularității
cheltuielilor declarate în cadrul investiției 8 — Carte de identitate
electronică și semnătura digitală calificată, denumită în
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
continuare investiția, identificarea și definirea funcțiilor
îndeplinite de structurile desemnate în gestionarea acesteia, în
vederea asigurării existenței unei piste de audit suficiente.
Art. 2. — (1) Termenii și expresiile „acord de tip operațional”,
„beneficiar”, „coordonator național”, „contract de finanțare”,
„decizie/ordin de finanțare”, „declarație de conformitate”,
„declarație de gestiune”, „neregulă”, „neregulă gravă” au
semnificația stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar
pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin
Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru
accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile
în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările
și completările ulterioare, și prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și
constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave
apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe
nerambursabile/rambursabile alocate României prin
Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice
naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate.
(2) Pentru scopurile prezentului ordin, termenii și expresiile
de mai jos au următoarele înțelesuri:
a) Autoritatea de certificare și plată, denumită în continuare
ACP — instituție din cadrul Ministerului Finanțelor (MF),
responsabilă cu primirea de la Comisia Europeană a fondurilor
europene alocate României pentru implementarea PNRR, cu
administrarea/utilizarea acestora, precum și cu reglementarea
controlului financiar preventiv;
b) coordonator de investiție — Ministerul Afacerilor Interne,
denumit în continuare MAI, în calitate de coordonator de
investiție pentru Planul național de redresare și reziliență —
componenta C7 — Transformare digitală, investiția 8 — Carte
de identitate electronică și semnătura digitală calificată;
c) instituțiile naționale relevante — instituții cu atribuții în
gestionarea fondurilor acordate prin Mecanismul de redresare și
reziliență, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările
ulterioare;
d) investiția — investiția 8 — Carte de identitate electronică
și semnătura digitală calificată din cadrul componentei C7 —
Transformare digitală a Planului național de redresare și
reziliență, al cărei obiectiv este de a sprijini tranziția și adoptarea
cărții electronice de identitate de către cetățenii români;
e) rapoartele privind îndeplinirea țintelor investiției —
rapoartele care însoțesc cererile de plată ale României pentru a
justifica îndeplinirea jaloanelor/țintelor;
f) responsabil de investiție, denumit în continuare RI —
structura Ministerului Afacerilor Interne responsabilă de
managementul fondurilor europene nerambursabile, alocate
Ministerului Afacerilor Interne prin Mecanismul de redresare și
reziliență pentru implementarea Planului național de redresare
și reziliență — componenta C7 — Transformare digitală,
13
investiția 8 — Carte de identitate electronică și semnătura
digitală calificată;
g) responsabil financiar, denumit în continuare RF —
structura Ministerului Afacerilor Interne responsabilă pentru
gestionarea financiar-contabilă a investiției;
h) responsabil de control achiziții publice, denumit în
continuare RCAP — structura Ministerului Afacerilor Interne cu
rol în realizarea controalelor administrative și la fața locului
pentru proiectele finanțate în cadrul investiției, precum și în
cadrul echipelor de control organizate de către RI pentru
nereguli/nereguli grave;
i) regulamentele specifice — actele normative europene
pentru implementarea fondurilor alocate prin Mecanismul de
redresare și reziliență;
j) structuri de specialitate — structuri din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, altele decât RI, RF și structura de audit public
intern din cadrul MAI, care asigură sprijin potrivit domeniilor de
competență;
k) solicitare de fonduri — situația depusă de către un
beneficiar prin care solicită coordonatorului investiției virarea
sumelor efectiv utilizate, în baza actului de finanțare și a
documentelor justificative aferente;
l) solicitările de fonduri centralizate — situația întocmită de
către RF prin care se solicită MF/ACP sumele efectiv utilizate
trimestrial de către beneficiarii programului în vederea virării
acestora în conturile de venituri;
m) țintă — cetățeni pentru care se eliberează cartea de
identitate electronică, conform Deciziei de punere în aplicare a
Consiliului de aprobare a evaluării Planului național de
redresare și reziliență al României din data de 3 noiembrie 2021
COM (2021) 608 final;
n) țintele investiției — ținta 173 și ținta 174, cu indicatorii
calitativi/cantitativi, calendarul orientativ și descrierea prevăzute
în Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a
evaluării Planului național de redresare și reziliență al României
din data de 3 noiembrie 2021 COM (2021) 608 final.
Art. 3. — (1) În calitate de coordonator de investiție, ministrul
afacerilor interne aprobă propunerile de modificare a investiției,
rapoartele privind îndeplinirea țintelor investiției și semnează
declarația de gestiune la nivelul MAI.
(2) Ministrul afacerilor interne, în calitate de coordonator de
investiție, deleagă secretarului general al MAI sau, în lipsa
acestuia, unui secretar general adjunct atribuția de a asigura
suportul decizional și coordonarea necesară pentru îndeplinirea
în termen a țintelor investiției.
Art. 4. — În scopul îndeplinirii sarcinilor prevăzute la art. 3
alin. (2), secretarul general al MAI:
a) aprobă acordarea finanțării și actele de finanțare aferente
proiectelor;
b) aprobă solicitările de fonduri centralizate la nivelul MAI;
c) avizează declarația de gestiune la nivelul MAI aferentă
investiției;
d) avizează eventualele propuneri de modificare a investiției
care sunt transmise către coordonatorul național și către
Comisia Europeană;
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
e) aprobă documentele aferente monitorizării și raportării
stadiului implementării investiției, cu excepția rapoartelor privind
îndeplinirea țintelor investiției, pe care le avizează;
f) aprobă documentele rezultate în urma controalelor
desfășurate, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 70/2022.
Art. 5. — Se desemnează Direcția fonduri externe
nerambursabile ca RI.
Art. 6. — Pentru asigurarea gestionării investiției, RI
desfășoară următoarele activități:
a) realizează evaluarea calitativă a fișelor de proiect finanțate
în cadrul investiției, potrivit procedurilor proprii;
b) realizează contractarea proiectelor finanțate în cadrul
investiției, potrivit procedurilor proprii;
c) monitorizează indicatorii de la nivelul proiectelor finanțate
în cadrul investiției;
d) autorizează cheltuielile cuprinse în solicitările de fonduri
primite de la beneficiari, care au fost verificate administrativ și
financiar la nivelul RF;
e) primește, centralizează estimările de cheltuieli transmise
de către beneficiari și le transmite către coordonatorul național
și ACP, cu avizul RF;
f) coordonează procesul de revizuire a documentelor
programatice aferente investiției și elaborează, împreună cu
beneficiarii, eventualele propuneri de modificare a investiției, pe
care le supune aprobării ministrului afacerilor interne, cu avizul
secretarului general;
g) înaintează coordonatorului național și Comisiei Europene
eventualele revizuiri ale documentelor programatice aferente
investiției, utilizând inclusiv instrumente electronice specifice;
h) participă, alături de coordonatorul național, la elaborarea
și negocierea cu Comisia Europeană a acordurilor de tip
operațional cu privire la investiție și monitorizează
implementarea acestora;
i) monitorizează implementarea țintelor și proiectelor
finanțate în cadrul investiției, întocmește rapoarte privind
îndeplinirea țintelor investiției, monitorizează cheltuielile
efectuate de către beneficiari și raportează cu privire la stadiul
acestora către coordonatorul național și instituțiile naționale
relevante;
j) după caz, întocmește, supune aprobării secretarului
general și transmite către coordonatorul național și instituțiile
naționale relevante raportările cu privire la cheltuielile sociale,
inclusiv în ceea ce privește copiii și tineretul și realizarea
indicatorilor comuni pentru raportarea progreselor înregistrate,
dacă este cazul, a contribuției la obiectivele privind tranziția
verde și tranziția digitală, pe baza contribuției beneficiarilor
și a RF;
k) efectuează, individual sau împreună cu RF și RCAP, după
caz, controale administrative și controale la fața locului pentru
proiectele finanțate în cadrul investiției;
l) în baza verificării administrative și a conformității financiare
realizate de RF, autorizează solicitările de fonduri depuse de
beneficiarii proiectelor finanțate în cadrul investiției;
m) contribuie la întocmirea solicitării de fonduri centralizate și
a declarației de gestiune aferente investiției;
n) desfășoară activități de înregistrare, monitorizare și
raportare a neregulilor/neregulilor grave și organizează echipele
de control pentru constatarea neregulilor și stabilirea creanțelor
bugetare, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 70/2022;
o) participă, alături de RF și RCAP, după caz, la verificarea
sesizărilor interne sau externe, a aspectelor de natură
administrativă, fizică și tehnică a proiectelor, precum și a
suspiciunilor de neregulă/neregulă gravă, la constatarea
neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, pentru proiectele
finanțate din investiție, potrivit prevederilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 70/2022;
p) raportează coordonatorului național, instituțiilor naționale
și europene relevante orice neregulă/neregulă gravă, potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022;
q) se asigură că autoritatea de audit și coordonatorul național
primesc, în scopul desfășurării misiunilor de audit, toate
informațiile necesare privind procedurile de gestionare utilizate
și privind proiectele finanțate din investiție;
r) desfășoară activități de informare și comunicare aferente
investiției și monitorizează beneficiarii cu privire la îndeplinirea
măsurilor legate de vizibilitatea fondurilor;
s) aprobă documentele privind publicitatea și vizibilitatea
proiectelor finanțate în cadrul investiției, întocmite de beneficiari,
și monitorizează îndeplinirea măsurilor legate de vizibilitate de
către aceștia;
ș) întocmește documentele specifice angajării cheltuielilor
privind proiectele finanțate prin investiție, pe care le transmite
către RF;
t) asigură colectarea/introducerea/verificarea și actualizarea
tuturor informațiilor/documentelor aferente realizării
investiției/țintelor, utilizând sistemul informatic de management
al PNRR, pus la dispoziție de către coordonatorul național,
potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;
ț) participă și reprezintă MAI, la nivel tehnic, în cadrul
Comitetului interministerial de coordonare a PNRR, precum și în
cadrul altor organizații, comitete, grupuri de lucru sau organisme
și structuri cu rol în gestionarea PNRR;
u) încheie protocoale și/sau acorduri de colaborare cu
instituții care pot contribui sau sprijini implementarea investiției,
pentru îndeplinirea în mod eficient a atribuțiilor și funcțiilor în
cadrul sistemului de management și control;
v) în realizarea atribuțiilor de evaluare, monitorizare,
verificare și control, RI poate solicita cooptarea de experți din
cadrul Grupului operativ pentru implementarea și monitorizarea
reformelor și investițiilor privind transformarea digitală — Task
Force din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării,
conform atribuțiilor acestuia stabilite prin Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru
consolidarea capacității instituționale și administrative a
Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității
pentru Digitalizarea României necesare implementării
componentei C7 — Transformare digitală din Planul național de
redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri, sau
din alte instituții, în funcție de specificul intervențiilor/proiectelor
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 224/20.III.2023
evaluate/monitorizate/verificate/controlate, cu respectarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022.
Art. 7. — Se desemnează Direcția generală financiară ca RF.
Art. 8. — Pentru managementul financiar-contabil al
investiției, RF desfășoară următoarele activități:
a) asigură managementul financiar-contabil și bugetar al
investiției;
b) gestionează sumele primite de la instituțiile naționale
relevante;
c) deschide și utilizează conturi bancare și de trezorerie
pentru derularea operațiunilor financiare la nivelul investiției;
d) organizează evidența contabilă, la nivel de investiție, a
angajamentelor bugetare și legale privind proiectele finanțate în
cadrul investiției;
e) avizează și/sau acordă viza de control financiar preventiv
propriu și propune spre aprobare ordonatorului principal de
credite angajamentele legale la nivel de investiție și
documentele specifice angajării cheltuielilor privind proiectele
finanțate prin investiție;
f) primește de la beneficiari solicitările de fonduri și
documentele justificative aferente și efectuează verificările
administrative și financiare, privind respectarea reglementărilor
în domeniul financiar-contabil, pentru proiectele finanțate prin
investiție, potrivit legislației naționale și regulamentelor europene
specifice, în vederea autorizării acestora de către RI;
g) întocmește, cu contribuția RI, solicitarea de fonduri
centralizată și declarația de gestiune aferente investiției;
h) efectuează, individual sau împreună cu RI și cu RCAP,
controale administrative și controale financiare, pe bază de
eșantion, privind respectarea reglementărilor în domeniul
financiar-contabil, pentru proiectele finanțate prin investiție,
potrivit legislației naționale și regulamentelor europene specifice;
i) participă în echipele de control pentru verificarea
suspiciunilor de neregulă/neregulă gravă, constatarea
neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare;
j) furnizează RI toate informațiile și documentele solicitate în
vederea realizării activității de înregistrare, monitorizare și
raportare a neregulilor/neregulilor grave;
k) recuperează creanțele bugetare rezultate din
nereguli/nereguli grave și monitorizează stingerea creanțelor
bugetare rezultate din nereguli/nereguli grave;
l) emite instrucțiuni privind managementul financiar-bugetar
al proiectelor, obligatorii pentru toți beneficiarii proiectelor
finanțate în cadrul investiției, cu informarea prealabilă a RI;
m) cuprinde creditele de angajament și creditele bugetare
aferente finanțării valorii totale a proiectelor finanțate prin
investiție, conform prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
București, 1 martie 2023.
Nr. 31.
15
pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin
Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru
accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile
în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
n) întocmește și solicită deschiderea creditelor bugetare
aferente implementării proiectelor aferente investiției, conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 209/2022;
o) se asigură de reflectarea în bugetul MAI a execuției
bugetare;
p) transferă sumele solicitate de beneficiari în baza
solicitărilor de fonduri aprobate, notifică în scris beneficiarii cu
privire la sumele transferate în conturile de venituri
corespunzătoare sumelor efectiv utilizate aferente fondurilor
europene nerambursabile;
q) efectuează reconcilierea între înregistrările contabile și
înregistrările din sistemul informatic de management al PNRR
aferente operațiunilor derulate la nivelul investiției, asigurând
colectarea/introducerea/verificarea și actualizarea tuturor
informațiilor/documentelor în sistemul informatic de
management al PNRR;
r) verifică și efectuează operațiunile specifice angajării
cheltuielilor și completează documentele aferente cu informațiile
din responsabilitatea compartimentului de contabilitate;
s) asigură recuperarea de la beneficiari a creanțelor bugetare
rezultate din nereguli/nereguli grave, potrivit prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2022, și a sumelor
aferente proiectelor ai căror indicatori nu au fost îndepliniți;
ș) avizează acordurile de colaborare sau de delegare
încheiate de către RI, în condițiile art. 6 lit. v), în cazul în care
acestea le sunt aplicabile;
t) transmite și/sau pune la dispoziția celorlalte instituții
naționale relevante toate informațiile și documentele solicitate
privind îndeplinirea atribuțiilor de mai sus.
Art. 9. — (1) Se desemnează Direcția generală logistică ca
RCAP.
(2) RCAP desfășoară următoarele activități:
a) efectuează, individual sau împreună cu RI și RF, controale
administrative și controale la fața locului pentru proiectele
finanțate în cadrul investiției;
b) participă în cadrul echipelor de control pentru verificarea
suspiciunilor de neregulă/neregulă gravă, constatarea
neregulilor și stabilirea creanțelor bugetare, potrivit Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 70/2022.
Art. 10. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|469179]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224/20.III.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495