4.1.1. Aspecte generale privind extractia lichid - lichid Se considera o solutie binara, omogend, formats dintr-un dizolvant initial A si un solut B. Din aceast4 solutie, solutul B se poate separa cu ajutorului unui alt solvent S Xe 4d Dupi_amestecarea solutiei de B in A cu solventul $ si dup§ sedimentarea amestecului, se formeaza dova straturi: un strat de exiract (B dizolvat in S, cu eventuale ume de A) si un strat de rafinat (component majoritar A, cu mai pufin B dizolvat, eventual cu urme de S), care pot fi separate pe baza diferenfei de densitate (fig. 4.1) Solutul B, solubil atat in A cit si in $ se repartizeaza intre cei doi solventi dupi un coeficient de distribuujie (de parttie, de repartitie: Y,_ _ ¢one.solutului Bin faza de EXTRACT ") cone. solutului Bin faza de RAFINAT cocticient care, pentru sistemele ideale, respect legea de repartitic a lui Nemst (fig. 4.2) {90}. La valor supraunitare ale coeficientului de distributie solutul trece preponderent in ‘extract, in timp ce la valori subunitare ale acestuia, ramine preponderent in rafinat, Pentru Ky = 1, solutul B se repartizeazi in mod egal intre cei doi solventi A si S, separarea prin extractie nefiind posibila. Pentru scopuri practice, se considera posibila separarea prin extractie L~ L atunci cdind Ky > 3. @ a = goons es Figura 4.1. Schema de principiu a extractiei fizice Figura 4.2. Relatie de lichid —lichid echilibru intr-un sistem eu solventi nemiscibili K, (42) Pentru realizarea extractiei L~L este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: (i) contactarea solutiei initiale (A + B) cu solventul S (amestecarea), (ii) solubilizarea gi difuzia solutului B in solventul S (transferal de mas al solutului), (iii) separarea celor ‘doua faze: extractul (E) si rafinatul (R), (iv) recuperarea solventului din extract (uzual prin distilare); (v) desolventarea rafinatului (prin distilare sau stripare).Ca operatie unitard, extractia L — L este preferati distilarii atunci cind: (i) volatilitatea relativl a componentilor amestecului de separat este apropiat& de unitate; (ii) componentul volatil este in concentratie mare sau are c&lduri de vaporizare mare (apa, de ex.); (iii) temperatura la care s-ar face rectificarea este mare; (iv) substantele de Pe acest din urma considerent s-a impus extractia L — L in separarea antibioticelor, inc din perioada in care procesul inc& nu era bine fundamentat din punct de vedere teor Viteza procesului de extractie, exprimatii prin cantitatea (M) sau fluxul (J) de solut transferat: M=K-A-AC+t (43) J=K-A-AC (44) depinde de coeficientii de transfer de mas ai solutului in fiecare fazi (dependent redata prin expresia coeficientului global de transfer de mas&, K), de aria interfacial’ de contact intre cele dous faze lichide (4), precum si de forfa motrice a procesului (diferenta concentratiei solutului intre solutia initiald gi solvent, AC). Pentru accelerarea transferului solutului, deci pentru miirirca vitezei de extractic, se poate mari valoarca coeficientului de transfer K (reducerea grosimii straturilor limiti prin cresterea turbulentei sau prin contactarea fazelor in microcanale), se poate méri aria interfacial A (dispersia unei faze in cealaltd sub forma unor piedturi de dimensiuni cat mai mici), sau se poate mari potentialul transferului, Iucrand in conditii cat mai departate de cele de echilibru, prin adiugarea unor cantitati proaspete de solvent (realizarea procesului in contracurent, in trepte, sau cu reflux de solvent), 4121, Solventi de extractie Un solvent ideal trebuie s& fie selectiv, nemiscibil cu materia prima, ieftin gi usor de recuperat, netoxic, neinflamabil si necoroziv. El nu trebuie si reactioneze ireversibil cu solutul. Viscozitatea sa trebuie si fie sciizuta: astfel consumurile energetice pentru vehiculare vor fi mai reduse si, in plus, 0 valoare mick a viscozititii influenteazi favorabil coeficientii de transfer de caildur& si de mas. O diferent& de densitate edt mai mare intre solvent si materia prim& imbundtiteste dispersia si mareste viteza de deplasare a picdturilor, favorizind astfel transferul de mas, Tensiunea interfacial trebuie si aibi o valoare optima: la valori prea mari, desi se usureazd separarea fazelor se ingreuneazA dispersia, in timp ce la valori prea mici exist pericolul formarii unor ‘emulsii stabile intre materia prima si solvent, emulsii greu de separat. Solventii utilizati in bioprocese trebuie in plus si nu denatureze biomoleculele extrase (peptide, proteine etc.). Ca regula general, cu cat biomoleculele sunt mai mari, cu atit mai complex este structura lor spatial si cu atit mai mare este riscul de denaturare. Drept urmare, peptidele mari si proteinele nu se preteaz la extractia clasica cu solventi organici, ele separandu-se prin extractie in_sisteme apoase bifazice. Pentru extractia produselor de biosintezi polare se utilizeazi aleooli, esteri, cetone, iar pentru extractia celor nepolare eter de petrol, diclormetan, dicloretan ete, in cazul solventilor din prima categorie, principala problema este solubilitatea lor relativ ridicati in mediul apos. Cresterea masei moleculare a acestor compusi reduce solubilitatea lor in apa, dar mireste tendina de formare a unor emulsii stabile cu aceasta (4).Figura 4.3. Algoritm pentru selectarea solvengilor [99] 41.22. Echipamente de extractie Extractoarele utilizate la nivel industrial trebuie s& satisfaci intr-o ct mai mare masura, urmatoarele deziderate: (i) eficacitate de separare cat mai mare; (ii) productie specifica (pe m’) cat mai mare; (iii) consum minim de energie mecanica si termicd (inclisiv cea pentru recuperarea solventului); (iv) cost redus de investitie si exploatare; (v) adaptabilitate la conditii variate de lucru. Eficacitatea mare a extractoarelor se poate realiza prin intensificarea transferului de mas% intr-o unitate de extractie si repetarea de un numir mare de ori a acestei unititi. Intensificarea transferului se obtine prin marirea celor trei factori ai ecuatiei (4.4). Extractoarele pot fi clasificate dup& mai multe criterii: ~ infunctie de modul de contactare a fazelor: © extractoare cu contact in trepte, © extractoare cu contactare diferentiala. ~ in functie de criteriul unitatilor de extractie: © extractoare cu unititi distinete de extractie, ©. extractoare continue in contracurent, ~ in functie de modul de amestecare: extractoare firi agitare, extractoare cu agitare mecanic’, extractoare pulsate, extractoare centrifugale. ° ° ° ° 0 clasificare a principalelor tipuri de extractoare comerciale este prezentati in fig. 4.4.[Contactare gravitaponala a fazetor Contactare centrtugala a fazetor |Curgere indusa gravitational + a Betws Be Laval [Ciasincare dupa tipul agit JQuadronic [Coioaneneagtate] [Coloane pusata] [Coloane agitate mecanc] [Ate dispoative ¥ ¥ goer eparriore domme urs £ Saree? ||aemeaute* [omen | carte sere Seecaerecan came ‘Conair dpe cutee emo ee + T Amesiecatordecantor Coloane cu talere perforate: “Amesiecatoare statce] Shwe shete Cocem siacesugconne || Seecerets aes Soom Saud raten ‘ees srt sae woe ‘lca Kate Btracrae 0 Set Ser onset